Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 733/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 733/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 733/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.733
Ședința publică din data de 5 iunie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: I.-T. C. B.
JUDECĂTOR: M. D. G.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, se află cauza penală având ca obiect judecarea apelului declarat de revizuentul C. M. T. împotriva sentinței penale nr.40 din data de 14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Z., în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelantul-revizuent C. M. T., personal, aflat în stare de deținere și asistat de apărător din oficiu, avocat M. I., în baza delegației nr._ din data de 27.05.2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-revizuent C. M. T. precizează că cererea a fost formulată în sensul unei contestații la executare inițial, fiind recalificată ulterior ca o cerere de revizuire.
Precizează că în această cauză este incident art.456 alin.2 Cpp corob. cu art.459 alin.3 lit.b Cpp, în sensul că cererea trebuie motivată. Mai arată că nu a găsit un motiv pentru revizuire dacă calificăm cererea drept o contestație la executare.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu a înțeles exact ce vizează apelul condamnatului. Din punctul său de vedere această cerere nu a fost motivată și instanța de fond a dispus respingerea acesteia.
Cu privire la cererea intitulată contestație arată că nu rezultă nici un motiv care să se încadreze în cele prevăzute în materia revizuirii în atare situație pune concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat.
Apelantul-revizuent C. M. T., personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii și să nu fie obligat la cheltuieli judiciare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.40 din data de 14.04.2014, pronunțată de Judecătoria Z., a fost respinsă - în principiu - cererea de revizuire formulată de revizuentul C. V. M.-T. [fiul lui V. și D., născut la 08.09.1977, deținut la Penitencarul G.], cu obligarea revizuentului la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul avocat din oficiu in cuantum de 200 lei, s-a dispus a se achita din fondurile Ministerului Justiției, d-lui P. R. A..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea sa, condamnatul C. M. T. a solicitat desființarea hotărârii pronunțate în dosarul penal nr._ .
În motivarea cererii, s-a arătat că a cumpărat autovehiculul de culoare roșie, cu număr de înmatriculare_, la cererea fostei sale soții, M. M. D., și l-a folosit pentru rezolvarea problemelor familiale ale acesteia. A absolvit două școli pentru obținerea permisului de conducere, categoria B, la Școala de șoferi S.C. A. Trans S.R.L. din A., jud. Teleorman.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut ca dosarul penal nr._ la care face referire revizuentul aflat pe rolul Judecatoriei Z. nu figura acesta în calitate de inculpat.
Din analiza cererii de revizuire, prin prisma motivelor invocate de petiționarul condamnat C. M. T., prima instanță a reținut că în speță nu este incident niciunul din cazurile de revizuire limitativ enumerate de art. 453 a-f Cod procedură penală.
Astfel, potrivit acestui text de lege revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui expert sau pe situatiile invederate de un interpret care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influentand astfel solutia pronuntata;;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals in cursul judecatii sau dupa pronuntarea hotararii, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmarire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
Aspectul invocat de petiționarul-condamnat în sensul că, a cumpărat autovehiculul de culoare roșie, cu nr._ la cererea fostei sale soții M. M. D. și l-a folosit pentru rezolvarea problemelor familiale ale acesteia. A absolvit două școli pentru obținerea permisului de conducere, categoria B, la Școala de șoferi S.C. A. Trans S.R.L. din A., jud. Teleorman, nu se regăsește în cazurile de revizuire amintite anterior.
Astfel că, în conf. cu art.459 din C.proc.pen., prima instanță a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, constatând că în cauză este incident art.456 alin.2 C.proc.pen. coroborat cu art.459 alin.3 lit.b) din C.proc.pen., în sensul că cererea trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia, reclamantul neconformându-se acestor dispoziții legale, prima instanță a respins în principiu cererea.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel condamnatul C. M. T., fără a arăta în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
Cu ocazia dezbaterilor orale, revizuientul condamnat – prin apărător desemnat de Curte din oficiu - precizează că cererea a fost formulată în sensul unei contestații la executare inițial, fiind recalificată ulterior ca o cerere de revizuire.
Se susține în apărare că în această cauză este incident art.456 alin.2 Cpp corob. cu art.459 alin.3 lit.b Cpp, în sensul că cererea trebuie motivată.
Examinând motivele invocate și verificând hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază apelul declarat de inculpat ca fiind nefondat.
Deși din cererea formulată de condamnat nu rezultă întocmai care este hotărârea a cărei revizuire se solicită (indicând un număr de dosar ce nu îl privea pe acesta), din examinarea acestei cereri (fila 2 verso dosar Jud.Z.), Curtea constată că acesta a solicitat să efectueze o nouă expertiză psihiatrică.
Astfel, din verificări, Curtea constată că acesta a solicitat revizuirea sentinței penale nr.29/19.03.2012, pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul_, întrucât prin aceasta s-a dispus condamnarea sa la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, iar în temeiul disp. art.113 Cod penal, s-a dispus obligarea inculpatului la tratament medical, până la însănătoșire.
Tot din cererea petentului mai rezultă că acesta solicită revizuirea hotărârii mai sus menționate întrucât este nevinovat.
Această sentință a rămas definitivă prin decizia penală nr.2165 din 9 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, prin respingerea – ca nefondat – a recursului declarat de inculpatul recurent în acea speță.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu solicitarea astfel formulată, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei deduse judecății, Curtea constată că apelul cu care a fost sesizată este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Instanța de fond a constatat - în mod corect - caracterul inadmisibil al cererii de revizuire cu care a fost sesizată de condamnatul C. M. T., în condițiile în care motivele invocate nu se încadrează în cazurile care permit retractarea hotărârii definitive de condamnare, pe această cale.
Astfel, în cadrul acestei proceduri, nu este permisă reaprecierea probatoriului care a servit la pronunțarea acelei hotărâri și nici suplimentarea acestuia, câtă vreme nu se învederează, potrivit art.453 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, fapte sau împrejurări noi, care să nu fi fost cunoscute la momentul soluționării pe fond a cauzei, în primă instanță și în căile ordinare de atac (recurs), exercitate de condamnatul C. M. T..
În speță, condamnatul revizuient nu a invocat nicio faptă sau împrejurare nouă, a cărei incidență să poată genera netemeinicia hotărârii de condamnare, ci doar a solicitat pe de o parte readministrarea unor mijloace de probă care, în opinia sa, nu au fost administrate corect, fără a preciza în ce manieră, în cazul în care s-ar da curs solicitării sale, s-ar putea ajunge la o soluție diametral opusă celei deja pronunțate în condițiile în care existența infracțiunilor pentru care a fost condamnat și vinovăția sa în săvârșirea acestora au fost stabilite nu doar pe baza declaraților martorilor, ci în urma evaluării coroborate a întregului ansamblu probator existent în cauză, iar pe de altă parte, celelalte motive, reprezintă aspecte care nu se circumscriu cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a cu referire la art. 453 alin. 2 din Codul de procedură penală, dar nici vreunuia dintre celelalte cazuri de revizuire prevăzute de art. 453 alin. 1 lit. b, c, d, e și f din Codul de procedură penală.
În consecință, având în vedere și decizia nr. 36/14.12.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că cererile repetate de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoane, de temei legal, de motive și apărări invocate în soluționarea acestora, Curtea constată că aceste motive de revizuire, vizând nevinovăția revizuientului C. M. T., nu pot fi primite, fiind analizate in extenso și declarate inadmisibile printr-o hotărâre judecătorească definitivă anterioară, ce se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult, în prezent, chiar dispozițiile art. 459 alin.3, lit.d C.p.p. prevăd expres faptul că cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări, ceea ce s-a realizat prin sentința penală nr.1 din 15 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Z., în dosarul nr._ .
Față de aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient C. M. T..
În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, apelantul condamnat revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de revizuentul C. M. T. împotriva sentinței penale nr.40 din data de 14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Z., în dosar nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul la plata a 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu se va înainta din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 5 iunie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I.-T. C. B. M. D. G.
GREFIER,
D. T.
red.I.T.C.B.
dact.L.G.
ex.2
Red.E.C.O.-Jud.Z.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 728/2014. Curtea de... | Infracţiuni privind comerţul electronic. Legea nr. 365/2002.... → |
|---|
