Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1210/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1210/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1210/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
Decizia penală nr. 1210/A
Ședința publică din data de 24 septembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: I. C.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: S. R.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror I. D..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul B. V. L. împotriva sentinței penale nr. 859 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat personal și asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, in baza art. 420 alin.4 rap. la art. 83 NCpp, aduce la cunoștință intimatului inculpat B. V. L. faptele care formează obiectul cauzei și că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fii folosit si împotriva sa.
Apelantul inculpat B. V. L., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date in cauză.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul apelantului inculpatB. V. L.solicită, in baza art. 421 pct. 2 lit.a Cpp, admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 1354 din 07.05.2015 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/236/2014 și rejudecând să se renunțe la aplicarea prevederilor 80 alin.1 Cp, urmând a se aplica inculpatului pedeapsa cu amenda penală. De asemenea, solicită a se avea in vedere faptul că instanța de fond in mod greșit a reținut faptul că inculpatul a fost trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, reținându-se chiar producerea unui accident, in realitate acesta fiind săvârșit pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.
In realitate, instanța de fond a avut in vedere o altă situație de fapt decât cea din rechizitoriu.
De asemenea, solicită a se avea in vedere faptul că instanța de fond nu a analizat circumstanțele personale ale inculpatului, precum și faptul că inculpatul a fost determinat de starea de sănătate a fiului său să conducă influența băuturilor alcoolice.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă arată că instanța de fond a reținut ca lege penală mai favorabilă este codul penal din 1969, dar in opinia sa, legea penală mai favorabilă este noul cod penal, respectiv prevederile art. 336 alin.1 Cp.
Totodată, solicită a se avea in vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, are un copil minor cu probleme medicale, precum și faptul că acesta are permisul suspendat încă din 2013.
De asemenea, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin aplicarea prevederilor art. 80 Cp, inculpatul conștientizând gravitatea faptei.
In subsidiar, solicită aplicarea unei pedepsei cu amenda penală.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului si aplicarea prevederilor art. 336 alin.1 Cpp si art. 5 Cp, întrucât in cauză nu s-a pus in discuție o eventuală schimbare a încadrării juridice. Pe de altă parte, in cuprinsul sentinței apelate se face referire la săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis iar in final inculpatul a fost condamnat pentru o altă infracțiune.
In aceste condiții, apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
In ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului solicită a se constata faptul că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost corect stabilită, nefiind analizate circumstanțele personale ale inculpatului.
Apelantul inculpat B. V. L., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei.
CURTEA
Asupra prezentului apel.
Prin sentința penală nr. 859 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată cu aplic. art. 5 C. pen. și art. 375 C.p.p. și art. 396 C.p.p., condamnă pe inculpatul B. V. L., (fiul lui N. și al lui M., născut la 12 Mai 1971 în București) – dom. în sector 4, București, ., ., . ffl sector 1, București, ., ., ap. 40, CNP_, român, fără antecedente penale, studii liceale la o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare.
În baza art. 71 V. Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 V. C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni închisoare, stabilit conform dispozițiilor art. 82 V. C.pen.
În baza art. 71 alin. 5 V. Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 V. C.pr.pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 V. C.pen., privind cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.
Obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 9772/P/2013 din data de 11.02.2015 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. V. L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 C. pen cu aplic. art. 5 C. pen.
În conținutul rechizitoriului s-a arătat în esență că în data de 11.08.2013, în jurul orelor 23.15, inculpatul B. V. L. a condus autoturismul_, proprietate personala pe . 4, cu o concentratie mai mare decat limita legala. A fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,58 mg/l si apoi condus la INML pentru recoltarea de probe biologice. S-a stabilit ca inculpatul avea la prima proba, ora 00,10, 1.35 g/% si la a doua proba, ora 01,10, 1.20 g/%. In urma recalcularii a rezultat o concentratie de 1.50 g/%.
Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Au fost depuse relațiile solicitate.
La termenul din data de 01.04.2015 instanța a făcut aplic. disp. art. 375 C.p.p., declarația inculpatului fiind atașată la dosarul cauzei.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
In data de 11.08.2013, în jurul orelor 23.15, inculpatul B. V. L. a condus autoturismul_, proprietate personala pe . 4, cu o concentratie mai mare decat limita legala. A fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,58 mg/l si apoi condus la INML pentru recoltarea de probe biologice. S-a stabilit ca inculpatul avea la prima proba, ora 00,10, 1.35 g/% si la a doua proba, ora 01,10, 1.20 g/%. In urma recalcularii a rezultat o concentratie de 1.50 g/%.
Cele aratate mai sus rezultă din procesul verbal și actele medico-legale depuse la dosarul cauzei care se coroborează și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
În drept fapta inculpatului B. V. L. care, în data de 11.08.2013 a condus autoturismul_, proprietate personala pe . 4, cu o concentratie mai mare decate limita legala, întrunește obiectiv și subiectiv (inculpatul acționând cu vinovăție sub forma intenției indirecte) elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. cu art. 5 C. pen. (instanta apreciind legea penala veche ca fiind cea favorabila prin raportare la modalitățile de individualizare a pedepselor ce pot fi aplicate).
Pedeapsa este o măsură de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul sau este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni instanța apreciind că se impune in cauza aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
În conformitate cu art. 74 C.pen., la stabilirea si aplicarea pedepsei se ține seama, de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța nu va reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, câtă vreme inculpatul nu putea nega evidența, toate probele dovedindu-i vinovăția, iar fapta acestuia prezintă un pericol social deosebit de ridicat.
A se observa că în această stare inculpatul a fost implicat într-un accident de circulație minor, lovind din spate un alt autoturism.
Instanța va reține în cauză disp. art. 375 C.p.p. având în vedere declarația inculpatului de la termenul de judecată în sensul că va aplica pedeapsa având în vedere limitele de pedeapsă corespunzătoare textului de lege redus cu 1/3.
Pentru aceste motive instanța in baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 5 C. pen. si art. 375 C.p.p. si art. 396 C.p.p., va condamna pe inculpatul B. V. L. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
În baza art. 71 Vechiul Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b V. Cod penal.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei mai sus aplicate instanța consideră că aceasta trebuie să fie fara privare de libertate.
În baza art. 81 V. C.pen. va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni închisoare, stabilit conform dispozițiilor art. 82 V. C.pen. În baza art. 71 alin. 5 V. Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul solicitând desființarea sentinței penale nr. 1354 din 07.05.2015 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/236/2014 și rejudecând să se renunțe la aplicarea prevederilor 80 alin.1 Cp, urmând a se aplica inculpatului pedeapsa cu amenda penală. De asemenea, solicită a se avea in vedere faptul că instanța de fond in mod greșit a reținut faptul că inculpatul a fost trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, instanța de fond având in vedere o altă situație de fapt decât cea din rechizitoriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile apelanților dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că înaintea criticilor aduse de către aceștia se impune analizarea cu prioritate a unui aspect ce se circumscrie exigențelor Protocolului 7 adițional Convenției Europene a Drepturilor Omului și care impune sancționarea hotărârii judecătorești, pronunțată în condițiile încălcării acestuia.
Astfel, Curtea constată că prima instanță l-a condamnat pe inculpat pentru o altă faptă decât cea care a făcut obiectul trimiterii în judecată, contrar dispozițiilor art. 403 alin. 1 lit. d și art. 393 alin. 2 C.pr.pen.
Astfel, conform prevederilor legale sus-menționate, prima instanță avea obligația ca, în considerentele sentinței penale apelate să expună motivele, deopotrivă de fapt și de drept, pentru care a dispus condamnarea inculpatului, stabilind o corespondență între situația de fapt și încadrarea juridică a faptei deduse judecății.
Astfel, Curtea apreciază că nu poate proceda, pentru prima dată, la rejudecarea unor aspecte deosebit de importante ale fondului cauzei, statuând asupra acestei corespondențe - în mod definitiv, în calea devolutivă de atac a apelului, singura, de altfel, în materie penală, - întrucât o astfel de soluție ar fi de natură a încălca - tuturor participanților la proces - dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.
Așadar, potrivit art. 2 paragraful 1 teza I din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană, orice persoană declarată vinovată de o infracțiune de către un tribunal are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăție sau a condamnării de către o jurisdicție superioară.
Din această perspectivă, se observă faptul că, potrivit art. 408 alin. 1 rap. la art. 38 alin. 2 C.pr.pen., împotriva sentinței penale pronunțate de către judecătorie se poate exercita calea de atac a apelului ce se judecă de către curtea de apel, instanță de control judiciar care are plenitudine de jurisdicție în soluționarea cauzei în ansamblul său.
Cu toate acestea, Curtea apreciază că efectul devolutiv al apelului, reglementat în mod expres prin dispozițiile art. 417 C.pr.pen., nu trebuie interpretat ca impunând instanței de control judiciar o rejudecare completă a fondului în situația neîndeplinirii - indiferent din ce cauză - a acestei condiții de către instanța de fond, chiar și cu privire doar la anumite aspecte ale cauzei.
Astfel, efectul devolutiv nu poate fi înțeles nici ca o administrare a întregului material probatoriu, în sensul efectuării întregii cercetări judecătorești de către instanța de apel, nici ca o suplinire a omisiunii instanței de a se pronunța asupra unor aspecte deosebit de importante ale cauzei.
Totodată, Curtea constată că, în lipsa motivării sub aspectul anterior învederat, nu poate efectua o analiză concretă, efectivă, în ansamblul său, asupra sentinței penale apelate.
De asemenea, enunțarea argumentelor de fapt și de drept pe care judecătorul s-a întemeiat în soluția pe care a pronunțat-o trebuie să permită participanților la proces - deopotrivă, părților și reprezentatul Ministerului Public - să aprecieze, în mod rezonabil și efectiv, asupra temeiniciei căilor de atac promovate în cauză.
În cauza Hadjianastassiou c. G., hotărârea din 16 decembrie 1992, . nr. 252, Curtea europeană a arătat că judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile, căci numai astfel un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.
Curtea europeană a statuat în mod constant, referitor la buna administrare a justiției, că deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează (cauza Ruiz Torija c. Spania, hotărârea din 9 decembrie 1994, cauza Helle c. Finlanda, hotărârea din 1 iulie 2003). Concluzionând, Curtea a apreciat că motivarea trebuie să răspundă pretențiilor părților, adică atât diferitelor capete de acuzare, cât și mijloacelor de apărare. Această garanție este esențială, pentru că permite justițiabilului să se asigure că cererile sale au fost examinate și că judecătorul a ținut cont de ele.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. b C.pr.pen. cu referire la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea va admite apelul formulat de apelantul inculpat B. V. L. împotriva sentinței penale nr. 859 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, în dosarul nr._ .
Va desființa, în totalitate, sentința penală apelată și, în consecință:
Va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Judecătoria Sector 4 București .
Într-un asemenea context, Curtea apreciază ca superfluă analiza celorlalte critici formulate de apelanți, aspectele invocate urmând a fi avute în vedere în mod corespunzător de către instanța de fond.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentului apel rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. b C.pr.pen. cu referire la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, admite apelul formulat de apelantul inculpat B. V. L. împotriva sentinței penale nr. 859 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, în dosarul nr._ .
Desființează, în totalitate, sentința penală apelată și, în consecință:
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Judecătoria Sector 4 București .
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentului apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. C. C. B.
GREFIER,
R. S.
Red. I.C. Dact. I.C. 2 ex./29.09.2015
Judecătoria Sector 4 București/ jud. D. M.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1206/2015.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
