Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 624/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 624/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 624/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.624
Ședința publică din data de 8 mai 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: I.-T. C. B.
JUDECĂTOR: M. D. G.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, soluționarea apelului formulat de inculpatul A. G. împotriva sentinței penale nr.1056 din data de 26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat A. G., personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. V., în baza delegației nr.1111/8.01.2014 depusă la fila 14 din dosar, lipsă fiind intimata-parte civilă O. C. F. și intimatul-parte vătămată A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că, prin serviciul registratură, s-a depus de către apelantul-inculpat un memoriu.
Curtea procedează la audierea apelantului-inculpat A. G., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosar.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, acordă cuvântul în dezbatere asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat A. G. solicită admiterea apelului. Solicită aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.215 alin1, 2 VCp în infracțiunea prev. de art.244 alin.1, 2 NCp.
Astfel, solicită a se dispune reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere atitudinea acestuia de recunoaștere și regret pe tot parcursul procesului penal, intenția de a se împăca cu părțile vătămate, precum și faptul că a plătit prejudiciul cauzat părții civile.
Totodată, în ceea ce privește revocarea beneficiului liberării condiționate și contopirea cu restul de pedeapsă de 396 de zile închisoare solicită aplicarea vechiului cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere Decizia Curții Constituționale din data de 6.05.2014, prin care s-a stabilit că legea trebuie interpretată ca fiind mai favorabilă în integralitatea ei, respectiv ori codul penal anterior, ori codul penal actual arată că nu mai pot fi împrumutate instituții dintr-un cod și aplicate ambele coduri în același timp.
Față de acestea, consideră că pentru inculpatul din prezenta cauză codul penal anterior îi este net favorabil, chiar dacă limitele de pedeapsă sunt mai mari.
Solicită respingerea apelului, ca nefondat, considerând că pedeapsa aplicată este corect stabilită, chiar dacă prejudiciul este mic, inculpatul a dovedit perseverență infracțională, fiind condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului. Apreciază că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat A. G., față de susținerile reprezentantului Ministerului Public, arată că este de acord că legea penală mai favorabilă este codul penal vechi. Însă și în aceste condiții solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Apelantul-inculpat A. G., personal, în ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei de la 2 ani și 6 luni la 9 luni închisoare, cât a executat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr.1056 din data de 26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în temeiul art. 215 alin. 1, alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p. și a art. 3201 alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul A. G. [fiul lui P. și I., născut la data de 15.03.1958 în ., cetățean român, studii superioare, de profesie inginer, stagiu militar satisfăcut, recidivist, domiciliat în ., jud. Dâmbovița, CNP –_] la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în stare de recidivă post condamnatorie.
În temeiul art. 61 C.p., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 548/11.11.2011, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr._12 a Curții de Apel Ploiești și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 396 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită în speță, pentru infracțiunea dedusă judecății, aplicând inculpatului A. G. pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul 20 rap. la art. 215 alin. 1, alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p. și a art. 3201 alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inculpatul A. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la înșelăciune în stare de recidivă post condamnatorie.
În temeiul art. 61 C.p., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 548/11.11.2011, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr._12 a Curții de Apel Ploiești și contopește restul de pedeapsă rămas neexecutat de 396 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită în speță pentru infracțiunea dedusă judecății, aplicând inculpatului A. G. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 34 lit. b C.p. rap. la art. 33 lit. a C.p., au fost contopite cele două pedepse aplicate în speță pentru infracțiunile deduse judecății, astfel cum au fost menționate anterior, urmând ca, în final, inculpatul A. G. să execute, în regim de detenție, pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C.p., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a și b C.p.
În temeiul art. 88 C.p., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 25.07.2013 la zi, iar în temeiul art. 350 alin. 1 C.p.p., a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului A. G..
În temeiul art. 14 și art. 15 C.p.p. rap. la art. 346 alin. 1 C.p.p. cu aplic. art. 1381, 1385 C.civ., a fost admisă acțiunea civilă promovată de partea civilă O. C. F. și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 600 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 920 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
1. La data de 19.07.2013, în jurul orei 14:00, inculpatul A. G. s-a prezentat la sediul societății comerciale .., la care partea vătămată O. C. - F. este asociat, și s-a recomandat acesteia ca fiind șeful administrației Spitalului Fundeni și i-a promis, în schimbul sumei de 600 lei încheierea unui contract de prestări servicii pentru colectarea deșeurilor feroase între Institutul Oncologic București și societatea comercială ...
În urma discuției avute la sediul societății din Fetești, partea vătămată a acceptat să se deplaseze împreună cu inculpatul la Spitalul Fundeni din București pentru perfectarea înțelegerii. După ce partea vătămată i-a remis inculpatului suma de 600 de lei și documentele societății, acesta i-a solicitat să îl aștepte câteva minute la cantina spitalului, însă nu a mai revenit.
Remarcând acest aspect, partea vătămată s-a adresat persoanelor care asigurau paza spitalului pentru a afla informații despre inculpat și a constatat că nimeni nu îl cunoștea, fapt pentru care s-a deplasat la sediul Secției 7 de Poliție și a formulat plângere penală (fila 28 DUP).
Pentru a reține această situație de fapt instanța a avut în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, probe aflate la dosarul cauzei și analizate pe larg de judecătorul fondului.
Judecătorul fondului a arătat că, în drept, fapta inculpatului A. G. - care, la data de 19.07.2013, recomandându-se ca fiind șeful administrației Spitalului Fundeni, a contactat-o pe partea vătămată O. C.- F., promițându-i, în schimbul sumei de 600 lei pe care partea vătămată i-a remis inculpatului, încheierea unui contract de prestări servicii pentru colectarea deșeurilor feroase între Institutul Oncologic București și societatea comercială la care partea vătămată este asociat, .. - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) din Cod penal.
Din fișa de cazier fiscal a inculpatului, rezultă că, prin sentința penală nr. 548/11.11.2011, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr._12 a Curții de Apel Ploiești, inculpatul A. G. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 8 închisoare. Ulterior, inculpatul a fost liberat condiționat, rămânându-i un rest neexecutat de 396 zile.
Or, fapta judecată în cauză a fost săvârșită la data de 19.07.2013, adică în termenul prevăzut de art. 61 alin. 1 C. pen., în care se consideră că inculpatul încă se află în executarea pedepsei, liberarea condiționată fiind un beneficiu acordat acestuia pentru a i se da ocazia de a se îndrepta, ceea ce atrage reținerea recidivei postcondamnatorii, ținând cont și de faptul că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. necesare pentru reținerea acestei stări de agravare.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, inculpatul urmând să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor prevăzute pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, dar și de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. În acest sens, instanța de fond a reținut gradul de pericol social concret, prejudiciul mediu cauzat părții vătămate (600 lei), starea de recidivă în care fapta a fost săvârșită. De asemenea, s-a avut în vedere că, deși beneficia de liberare condiționată, inculpatul nu a folosit beneficiu acordat acestuia pentru a se îndrepta, ci a dat dovadă de perseverență infracțională. Din fișa de cazier judiciar, s-a remarcat specializarea infracțională a inculpatului în comiterea infracțiunii de înșelăciune, fiind condamnat anterior pentru astfel de fapte.
2. La data de 25.07.2013, în jurul orei 13:00, inculpatul A. G. s-a prezentat la sediul societății comerciale din M. pe care partea vătămată A. M. o administrează, și, recomandându-se ca fiind administratorul Spitalului Fundeni, i-a promis, în schimbul sumei de 600 lei, facilitarea încheierii unui contract de închiriere a unui spațiu pentru deschiderea unui magazin de pompe funebre în incinta unității medicale.
Acceptând propunerea inculpatului, partea vătămată s-a deplasat la sediu Spitalului Fundeni din București împreună cu acesta, unde a aflat că persoana care s-a recomandat cu apelativul “G. A.” nu deținea nicio funcție în cadrul Spitalului Fundeni. Din acest motiv, a refuzat să îi achite inculpatului suma de 600 lei și s-a adresat agenților care asigurau paza spitalului care l-au reținut pe inculpat până la sosirea organelor de poliție.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța de fond a avut în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, probe aflate la dosarul cauzei și analizate de larg de judecătorul fondului.
Instanța de fond a concluzionat că, în drept, fapta inculpatului A. G. - care, la data de 25.07.2013, recomandându-se ca fiind administrator la Spitalului Fundeni, a abordat-o pe partea vătămată A. M., promițându-i facilitarea deschiderii unui magazin de pompe funebre în incinta Spitalului Fundeni în schimbul sumei de 600 lei pe care partea vătămată nu i-a remis inculpatului întrucât și-a dat seama că acesta din urmă nu deține nicio funcție în cadrul Spitalului Fundeni - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prev. de art.20 rap. la art. 215 alin. 1 și alin. 2 din C.pen. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) din Cod penal.
Din fișa de cazier fiscal a inculpatului, rezultă că, prin sentința penală nr. 548/11.11.2011, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Târgoviște, definitivă prin decizia penală nr._12 a Curții de Apel Ploiești, inculpatul A. G. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 8 închisoare. Ulterior, inculpatul a fost liberat condiționat, rămânându-i un rest neexecutat de 396 zile.
Or, fapta judecată în cauză a fost săvârșită la data de 25.07.2013, adică în termenul prevăzut de art. 61 alin. 1 C. pen., în care se consideră că inculpatul încă se află în executarea pedepsei, liberarea condiționată fiind un beneficiu acordat acestuia pentru a i se da ocazia de a se îndrepta, ceea ce atrage reținerea recidivei postcondamnatorii, ținând cont și de faptul că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. necesare pentru reținerea acestei stări de agravare.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor prevăzute pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, dar și de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. În acest sens, instanța de fond a reținute gradul de pericol social concret, starea de recidivă în care fapta a fost săvârșită, faptul că, deși beneficia de liberare condiționată, inculpatul nu a folosit beneficiu acordat acestuia pentru a se îndrepta, ci a dat dovadă de perseverență infracțională.
Din fișa de cazier judiciar, se remarcă specializarea infracțională a inculpatului în comiterea infracțiunii de înșelăciune, fiind condamnat anterior pentru astfel de fapte.
Având în vedere că cele două fapte judecate în cauză au fost comise fiecare printr-o acțiune distinctă, înainte de a se fi pronunțat o condamnare definitivă pentru vreuna din ele, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor privitoare la concursul real de infracțiuni.
Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a constatat că, în cauză, partea vătămată O. C.-F. s-a constituit parte civilă pentru suma de 600 lei, cu titlu de daune materiale. Având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului, care a recunoscut comiterea faptei și a arătat că dorește să acopere prejudiciul cauzat, achiesând la pretențiile materiale ale părții civile, instanța de fond, în temeiul art. 14 și 15 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu aplic. art. 1381, 1385 Cod civil, a admis acțiunea civilă promovată de partea civilă O. C. F. și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 600 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel, inculpatul A. G., criticând hotărârea primei instanței sub aspectul individualizării pedepsei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Inculpatul a fost condamnat prin sentința penală susamintită, reținându-se în sarcina sa faptul că, în data de 19.07.2013, folosindu-se de nume și calități mincinoase, a înșelat partea vătămată O. C. cu suma de 600 lei, iar în data de 25.07.2013, a încercat, prin aceeași modalitate, să înșele partea vătămată A. M..
Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele săvârșite, judecata desfășurându-se în condițiile art.3201 Cod procedură penală.
Această situație de fapt este corect reținută, inculpatul recunoscându-și în totalitate faptele, aceeași poziție fiind exprimată și în fața Curții de Apel București.
Curtea a acordat mai multe termene de judecată, pentru a se putea ajunge la împăcarea părților, dar nu s-a putut realiza acordul de voință sub acest aspect.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, Curtea consideră că prima instanță a dat dovadă de clemență, inculpatul fiind recidivist, suferind anterior 15 condamnări pentru o gamă largă de infracțiuni contra patrimoniului, în special înșelăciuni.
Referitor la legea aplicabilă, Curtea consideră că, în concret, Codul penal anterior îi este mai favorabil, deoarece pedeapsa aplicată se regăsește în limitele speciale din Noul Cod, Curtea s-ar orienta către aceeași pedeapsă și în cazul actualului Cod penal, numai că, în acest din urmă caz, ar trebui să îi aplice un spor obligatoriu de pedeapsă, ca urmare a recidivei postcondamnatorii, sens în care legea anterioară apare ca fiind mai favorabilă.
Va respinge, pe cale de consecință, apelul formulat de inculpatul A. G. împotriva sentinței penale nr.1056 din data de 26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de inculpatul A. G. împotriva sentinței penale nr.1056 din data de 26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 25.07.2013, la zi.
Obligă inculpatul la plata a 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul avocatului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 8 mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I.-T. C. B. M. D. G.
GREFIER,
D. T.
red.M.D.G.
dact.L.G.
ex.6
red.T.F.C.-Jud.Sect.2
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 849/2014. Curtea de... → |
|---|
