Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 743/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 743/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 743/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.743/C
Ședința publică din data de 06 octombrie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: C. V. G.
GREFIER: D. S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul G. I. împotriva Sentinței penale nr.384/F din data de 07 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Penală în Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul condamnat G. I., personal, aflat în stare de detenție și asistat juridic de apărătorul desemnat din oficiu, avocat N. Nainer, în baza delegației nr._/2014 emisă de Baroul București (atașată la fila 10 din dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Contestatorul condamnat, personal, declară că își retrage contestația formulată în prezenta cauză.
În raport cu declarația contestatorului condamnat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al contestatorului condamnat solicită să se ia act de declarația acestuia, în sensul retragerii contestației formulate în prezenta cauză.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, la rândul său, să se ia act de declarația prin care contestatorul condamnat a precizat că își retrage contestația și să se dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Contestatorul condamnat, personal, în ultimul cuvânt, reiterează declarația de retragere a contestației formulate în prezenta cauză.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.384/F din data de 07 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr._, Tribunalul G. – Secția Penală a hotărât astfel:
În temeiul art.595 din Codul de procedură penală, a admis contestația la executare formulată de condamnatul G. I. (deținut în Penitenciarul G.) în vederea aplicării legii penale mai favorabile cu privire la Sentința penală nr.12/1999 a Tribunalului Teleorman (rămasă definitivă prin Decizia penală nr.3586/1999 a Curții Supreme de Justiție).
În temeiul art.6 din Codul penal rap. la art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 și la art.66 lit.a, b din Codul penal, a redus durata pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b din vechiul Cod penal, de la 8 ani la 5 ani.
A dedus din pedeapsa principală de 20 ani închisoare perioada executată, începând cu data de 28 octombrie 1998 până la zi.
A anulat MEPÎ nr.14/1999 emis de Tribunalul Teleorman la data de 04 noiembrie 1999 și a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform sentinței pronunțate în prezenta cauză.
În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că autorul contestației la executare a fost condamnat, în mod definitiv, la pedeapsa principală de 20 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii, pe o perioadă de 8 ani, a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b din vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174 rap. la art.175 lit.c din același cod.
În privința pedepsei principale, Tribunalul, făcând referire la dispozițiile art.6 alin.1 din Codul penal și art.4 din Legea nr.187/2012, a constatat că durata acesteia nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, în art.188-189 rap. la art.199 alin.1 din actualul Cod penal, pentru infracțiunea săvârșită.
În schimb, Tribunalul a constatat că durata pedepsei complementare este mai mare decât maximul prevăzut de legea nouă, în art.66 alin.1 din actualul Cod penal, motiv pentru care a dispus reducerea acesteia la nivelul acelui maxim.
Împotriva sentinței penale anterior menționate, a formulat contestație în termenul legal (la data de 14 aprilie 2014, când aceasta a fost comunicată) condamnatul G. I. (printr-o cerere întocmită personal, nemotivată, depusă la administrația locului de detenție și înaintată apoi primei instanțe).
Contestația condamnatului a fost înaintată de Tribunal și înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 12 august 2014.
La termenul de astăzi, condamnatul contestator, fiind prezent personal în fața Curții, în stare de detenție și beneficiind de asistența juridică a unui avocat desemnat din oficiu, a declarat că își retrage contestația formulată în prezenta cauză.
Conform art.4251 alin.3 (teza finală) din Codul de procedură penală, dispozițiile art.415 din același cod se aplică în mod corespunzător în cazul oricărui tip de contestație, prin urmare și în cazul aceleia de față, reglementată de art.597 alin.7 din Codul de procedură penală.
Prin urmare, în raport cu dispozițiile art.415 alin.1 din Codul de procedură penală, până la închiderea dezbaterilor, condamnatul își poate retrage oricând contestația formulată, printr-o declarație personală.
Având în vedere dispozițiile legale anterior citate și declarația condamnatului de la termenul de astăzi (personală, neechivocă, liber și conștient exprimată), Curtea urmează să ia act de retragerea contestației formulate de acesta în prezenta cauză.
În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, condamnatul contestator, aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În temeiul art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, desemnat să asigure asistența juridică obligatorie a condamnatului contestator (aflat în stare de detenție), va fi acoperit din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art.4251 alin.3 rap. la art.415 alin.1 din Codul de procedură penală, ia act de retragerea contestației formulate de condamnatul G. I. împotriva Sentinței penale nr.384/F din data de 07 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Penală în Dosarul nr._ .
În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe contestatorul condamnat la plata către stat a sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În temeiul art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,
C. V. G. GREFIER,
D. S.
Red.jud.C.V.G./Th.red.jud.C.V.G./gref.C.V.M.
Ex.2 / 17 octombrie 2014
T.G. - jud.O.G.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
