Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 11/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 11/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 368/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
_
DECIZIA PENALĂ_
Ședința publică de la 11.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – C. C. DAESCU
GREFIER – D. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE –D.I.I.C.O.T –STRUCTURĂ CENTRALĂ- a fost reprezentată de procuror – S. V..
Pe rol, soluționarea contestației formulată de condamnatul G. C. B. împotriva sentinței penale nr.224 din data de 20.03.2014 pronunțată de TRIBUNALUL I.- SECȚIA PENALĂ, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 06.06.2014 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 11.06.2014, când a decis;
CURTEA,
Prin sentința penala nr.224 din data de 20.03.2014 Tribunalul I.- Secția Penală a respins ca neîntemeiată cererea de aplicare a legii penale mai favorabile formulată de condamnatul G. C. B..
Tribunalul a retinut:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului I. sub nr._ la data de 12.02.2014, petentul – condamnat G. C. B. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedeapsa rezultanta de 6 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.807/17.11.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.3309/28.09.2011 a Înaltei Curti de Casație și Justiție – Sectia Penala, pentru savarsirea infractiunilor prev.de art. 2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.37 lit.b Cod Penal, art.16 din Legea 143/2000, art.74 alin.1 lit.c Cod Penal, art.76 alin.1 lit.b Cod Penal si art.80 Cod Penal si respectiv art.4 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 lit.b Cod Penal, art.16 din Legea 143/2000, art.74 alin.1 lit.c Cod Penal, art.76 alin.1 lit.d Cod Penal si art.80 Cod Penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a rap.la art.34 lit.b Cod Penal.
In drept, au fost invocate disp.art.592 NCPP.
La dosarul cauzei s-au anexat fișa de cazier judiciar a condamnatului, o copie a mandatului de executare a pedepsei inchisorii, copia sentinței penale de condamnare, precum și fisa de evaluare intocmita de comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul J..
Potrivit art.6 alin.(1) Noul Cod Penal: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.”
In raport de situatia de fapt anterior retinuta si de normele legale incidente, Tribunalul a retinut ca nu se impune aplicarea legii penale mai favorabile. In acest sens, a retinut ca pedeapsa maxima prevazuta de legea noua pentru prima fapta săvârșită de catre condamnat este mai mare decat pedeapsa aplicata de catre instanta de judecata (6 ani inchisoare + aplicarea art.43 alin.5 NCP + aplicarea art.36 alin.1 NCP, in temeiul dispozitiilor art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicare aart.35 alin.1 NCP si art.41 NCP si cu aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000), aspect care este valabil si in ceea ce privește cea de-a doua fapta (pedeapsa maxima prevazuta de legea noua este de 1 an si 6 luni inchisoare + aplicarea art.43 alin.5 din Codul Penal, in temeiul art.4 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 NCP si art.16 din Legea 143/2000).
Prin raportate la noile dispozitii din Codul Penal (art. 38 - 39 alin.1 lit.b NCP), se constata ca pedeapsa rezultanta ar depasi cuantumul de 6 ani si 6 luni inchisoare stabilit prin hotararea de condamnare, dat fiind faptul ca legea noua impune aplicarea unui spor de o treime din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, rezultand o pedeapsa de 7 ani inchisoare.
Impotriva sentinței penale nr.224 din data de 20.03.2014 pronunțată de Tribunalul I.- Secția Penală, în dosarul nr._ a formulat contestatie persoana condamnata G. C. B. solicitand admiterea contestații și aplicarea prev.art.6 Nc.p., si a se face aplicarea noilor limite de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art.2 al.2 din Legea 143/2000
Analizand contestatia prin prisma motivelor invocate Curtea o apreciazua ca nefondata din urmatoarele considerente:
Prin sentința penală nr.807/17.11.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala, rămasa definitiva prin decizia penala nr.3309/28.09.2011 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, inculpatul G. C. B. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.37 lit.b Cod Penal, art.16 din Legea 143/2000, art.74 alin.1 lit.c Cod Penal, art.76 alin.1 lit.b Cod Penal si art.80 Cod Penal.
In baza art. 4 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 lit.b Cod Penal art.16 din Legea 143/2000, art.74 alin.1 lit.c Cod Penal art.76 alin.1 lit.d Cod Penal si art.80 Cod Penal acelasi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
In baza art.33 alin.1 lit.a Cod Penal rap.la art. 34 alin.1 lit.b Cod Penal s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani si 6 luni inchisoare.
In baza art.65 alin.2 Cod Penal i s-a interzis inculpatului exercitiul dreptului prevazut de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b din Cod Penal pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul concursului de infractiuni si a recidivei se face in doua etape:
. se analizeaza fiecare dintre pedepsele stabilite pentru infr. concurente, verificandu-se daca nu depasesc limita maxima prevazuta de legea noua .
In a doua etapa se verifica daca pedeapsa rezultanta nu depaseste limita maxima la care se poate ajunge potrivit art. 39 NCP.
Din punct de vedere al pedepselor aplicate pentru fiecare infractiune, in parte, se constata ca pedepsele aplicate de 6 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea 16 din Legea 143/200, și art. 74 alin1 lit.c și 76 lit. b Cod penal, respectiv de 1 an si 6 luni pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 4 alin. 1 si 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea 16 din Legea 143/200, și art. 74 alin.1 lit. c și 76 lit. b Cod penal, nu depasesc limitele maxime ale pedepselor prevazute prin modificarile aduse de Legea 187/2012, respectiv pedeapsa inchisorii de la 5-12 ani(art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000)- si pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani (art. 4 alin.1 si 2 din Legea 143/2000).
În ceea ce privește regimul juridic al concursului de infracțiuni prev. de disp. art. 38-39 NCP, acesta nu este mai favorabil inculpatului, dat fiind că pedeapsa rezultantă ar fi mai mare decât cea aplicată prin nr. Prin sentința penală nr.807/17.11.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala, rămasa definitiva prin decizia penala nr.3309/28.09.2011 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, intrucat la pedeapsa cea mai grea se va adaug un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Fiind in stare de recidiva postexecutorie, conform art. 43 alin. 5 C.p.p., limitele speciale se majoreaza cu jumatate, astfel ca limitele de pedeapsa pentru infractiunile prev. de art. 2 alin. 2 si art. 4 alin. 1 si 2 din Legea se vor majora, rezultand o pedeapsa mai mare.
Nu sunt incidente prev. art 6 NCP nici in ceea ce priveste pedepsa complementara intrucat pedepsa complementara, a interzicerii exercitiului drepturilor prev de art. 64 alin. 1 lita teza a II a si lit.b Cp pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei principale, se incadreaza in limitele prev. de art. 66 al. 1 Cod penal, care stabileste ca durata maximă a pedepsei complementare este de 5 ani.
De asemenea, prin Decizia nr. 8/26.05.2014 ICCJ a decis ca in aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei, conform art. 6 alin. 1 C.p., atunci cand se compara pedepsele aplicate cu maximul special prevazut de legea noua nu se vor lua in considerare circumstantele atenuante sau agravante retinute condamnatului si care apar valorificate in pedeapsa concreta, atunci cand se compara pedeapsa aplicata cu maximul special prevazut de legea noua.
Rațiunea disp. art. 6 NCP nu este aceea de a-l aduce pe condamnat în situația aceluia care s-ar fi aflat dacă succesiunea de legi ar fi intervenit în cursul procesului, ci doar de a garanta respectarea principiului legalității, în sensul ca cel condamnat să nu execute o pedeapsă mai mare decât limita maximă prevăzută de noua lege.
F. de cele prezentate Curtea va respinge ca nefondata contestatia formulata de catre G. C. B., va obliga contestatorul la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare catre stat, iar onorariul avocat din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat de catre MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondata contestatia formulata de catre G. C. B..
Obliga contestatorul la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare catre stat.
Onorariul avocat din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat de catre MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2014.
P. GREFIER
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 750/2014.... → |
|---|
