Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 596/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 596/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 596/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 596/A

Ședința publică de la 23 aprilie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE - M. C.

JUDECĂTOR - C. C.

GREFIER - G. A. I.

* * * * * * * *

MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C. .

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și inculpații D. I. S. și M. R. M. împotriva sentinței penale nr. 1121 din 11 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelanții inculpați D. I. S. – personal și asistat de apărători aleși, avocat M. C. A. și Ț. A. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual, M. R. M. – personal și asistat de apărător ales, avocat D. B. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual și martorul J. N..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că la dosar au fost depuse de către apelantul inculpat D. I. S. cerere de probatorii.

Curtea procedează la audierea martorului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că apelul vizează individualizarea pedepsei, reținerea circumstanțelor atenuante si modalitatea de executare a pedepselor aplicate .

Astfel, consideră că instanța de fond a dat dovadă de excesivă clemență, mai ales in ceea ce îl privește pe inculpatul D. I. S., acesta fiind in mod cert creierul din spatele operațiunii. Ținând cont de gravitatea faptelor comise, modul elaborat in care au acționat inculpații, după un plan foarte bine pus la punct, sub paravanul clubului de noapte, modul agresiv in care acționau in momentul in care persoanele vătămate nu doreau să plătească consumația, consideră că in mod greșit instanța a reținut circumstanțe atenuante și anume faptul că inculpații nu erau cunoscuți cu antecedente penale, dar lipsa antecedentelor penale ar trebui să fie o situație de normalitate pentru a fi reținută circumstanța atenuantă, respectiv conduita bună anterior săvârșirii faptei. Opinează că pe lângă faptul că ar trebui să existe anumite elemente care să ateste comiterea unor fapte deosebit de utile societății, in special raportat la inculpatul D., ar fi trebuit ca fapta din prezenta cauză să fie un act singular, o întâmplare nefericită in viața inculpaților pentru a vorbi de o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii. In cazul de față există suficiente elemente, ce nu sunt probate, dar nu există nici o probă contrarie, care să ateste săvârșirea unei fapte deosebit de utilă societății, care atestă împrejurarea că faptele ce fac obiectul dosarului nu erau primele, ci erau comise după un plan bine pus la punct si testat anterior, cu rezultate mult mai bune.

In situația in care se va aprecia că pot fi retinute circumstanțe atenuante in favoarea inculpaților, consideră că in nici un caz nu trebuie să li se dea o astfel de mare eficiență, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei - redusă foarte mult sub minim -, cât și in ceea ce privește modalitatea de executare a acesteia. In acest context, face referire tot la inculpatul D. I. S., acesta fiind persoana aflată pe rangul cel mai înalt în piramida infracțională în prezenta cauză și consideră că se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat și cu executarea efectivă a pedepsei.

In ceea ce-l privește pe inculpatul M., a participat la comiterea faptei dar, in situația in care se va aprecia că nu se impune executarea efectivă a pedepsei, solicită majorarea cuantumului pedepsei – la 3 ani - și majorarea termenului de încercare – la maximul prevăzut de legislația anterioară, ceea ce ar putea duce la atingerea scopului pedepsei.

Conchizând, solicită admiterea apelului parchetului conform celor expuse anterior.

Apărătorul apelantului inculpat D. S. I. - avocat Ț. A. –solicită recalificarea celor trei recursuri ca si apeluri.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și rejudecând, în fond, a se dispune:

Achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de dispoz. art. 189 alin. (1) si (2) Cod penal 1968 (doua fapte in data de_ si doua fapte in data de_ );

Achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de loviri sau alte violente prevăzuta de dispozițiile art. 180 alin. (2) Cod penal 1968;

Achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de vătămare corporala prevăzuta de dispozițiile art. 181 alin. (1) Cod penal 1968.

In susținerea apărării, solicită a fi avute in vedere motivele de apel amplu dezvoltate in scris si depuse la dosar și precizează că susținerile reprezentantului Ministerului Public sunt simple supoziții, iar lipsa probelor din prezentul dosar nu pot să răstoarne prezumția de nevinovăție, astfel că instanța va trebui să dea eficacitate principiului in dubio pro reo.

Pentru fapta din data de 16 ianuarie 2011 apreciază nu sunt întrunite, in primul rând, condițiile laturii obiective. A reținut instanța fondului, faptul ca in ceea ce privește elementul material, acesta este reprezentat de o inacțiune, respectiv refuzul inculpatului de a deschide o usa ce nu putea fi acționată decât de către acesta, urmata de folosirea violenței psihice, având in vedere calitatea de creditor a acestuia si de acțiunea concomitenta de cooperare a uneia dintre persoanele vătămate. Pentru a se putea analiza dacă suntem sau nu in prezența unei infracțiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, trebuie să se stabilească dacă există o intenție a persoanelor vătămate de a părăsi clubul,iar acea intenție, in mod automat să fie înfrântă printr-o actiune sau inacțiune a inculpatului.

Potrivit declarațiilor persoanelor vătămate, acestea sunt contradictorii și nu arată, în mod concret, in ceea ce privește fapta din 16 ianuarie 2011, cum au fost împiedicate să părăsească clubul de noapte, ci doar au arătat ca au încercat să nu creeze o situație mai tensionată decât era.

Pe de alta parte, arată ca cele doua persoane vătămate cu ocazia incidentului din data de 16.01.2011 au depus plângere la patru zile de la producerea acestor evenimente, așadar după producerea evenimentelor din data de 19 -_, doar la această data considerând ca au fost lipsiți de libertate. Mai exact, plângerile au fost depuse ulterior momentului depunerii plângerilor de către colegii acestora - Steward Michael D. si Martelle Blake Richard, pentru evenimentul clin data de 19 - 20.01.2011, produs in același local.

Prin urmare se pune întrebarea dacă există posibilitatea ca, printr-un spirit de solidaritate, cele patru persoane vătămate să fie realizat declarații și plângeri pentru a se ajuta, fiind conaționali.

Instanța fondului a stabilit faptul că declarațiile martorilor audiați –în special angajatele clubului – au fost date pro causa dar, această apreciere este total eronată raportat la faptul că alături de angajatele clubului, a fost audiat si un militar american – martorul Guillermo M. a cărui declaratie se coroborează cu declarațiile celorlalți martori. Mai mult, despre prezența in club a persoanelor vătămate au avut cunoștință mai multe persoane, inclusiv superiorul celui ce a trimis bilețelul martorei C. G. pentru a-l chema. Aprecierea acestor declarații ca fiind pro causa, poate aducere atingere dreptului la apărare al inculpatului.

A reținut instanța fondului, faptul ca in ceea ce privește elementul material, acesta este reprezentat de o inacțiune, respectiv refuzul inculpatului de a deschide o ușă. Ori, inculpatul D. I. S. nu a restricționat accesul la buton, nu a împiedicat persoanele vătămate să acceseze butonul, nu a împiedicat acele peroane să părăsească incinta clubului, dovadă fiind declarațiile martorilor audiați in cauză.

Cu privire la ușă, stabilirea situației de fapt din data de 16 ianuarie 2011 prin raportare la susținerile inculpatului M., ce nu a fost prezent in acea dată, este total eronată. Mai mult, instanța de fond a preluat susținerile și motivarea parchetului din rechizitoriu, iar raportat la faptul că a invocat disp. art. 16 lit. b Cod procedură penală, sub aspect subiectiv, arată că intenția inculpatului nu a fost niciodată aceea de a forța persoanele vătămate de rămâne in club sau de înfrânge posibilitatea lor e a se deplasa. Este adevărat că au existat niste incidente cu privire la cuantumul notei de plată, dar acestea au fost rezolvate prin achitarea consumației.

In opinia apărării, nu există suficiente probe care să răstoarne prezumția de nevinovăție de care si bucură apelantul, instanța nu va putea dispune condamnarea acestuia pentru că nu s-a probat – dincolo de orice dubiu rezonabil – vinovăția.

Cu privire la fapta din 20 ianuarie 2011, declarațiile persoanelor vătămate Steward Michael D. si Martelle Blake Richard sunt contradictorii, in sensul că Steward Michael D. a precizat că a fost amenințat de inculpatul D. I. S. cu un pistol, in timp ce celălalt a declarat că nu a sesizat un pistol la momentul la care s-a produs altercația. Mai mult decât atât, Steward Michael D. a arătat că mai multe persoane s-au poziționat in fața ușii, însă cea de-a doua persoană vătămată nu a sesizat acest aspect. Inculpatul nu a negat că in data de 20 ianuarie 2011 s-au produs incidente in bar legat de neplata consumației, dar acestea s-au rezolvat. Toate aceste aspecte învederate atât in fața instanței de apel, cât și in fața instanței de fond se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Mai mult, se vorbește despre folosirea bastonului cu electroșocuri pe corpurile persoanelor vătămate, dar din nici un act medical din dosar nu rezultă urme rămase pe corpurile lor.

In continuare, susține că a solicitat excluderea raportului de expertiză medico-legală pentru aceea că nu rezultă că acele bastoane au fost folosite, dar rezultă faptul că una dintre persoane a lua bastonul cu electroșocuri.

Sub aspect subiectiv, la fel ca si pentru fapta din 16 ianuarie 2011, nu a existat intenția apelantului de a priva de libertate persoanele respective.

Așa fiind, solicită a se avea in vedere că nu există probe suficiente care să convingă un observator imparțial de faptul că inculpatul D. I. S. este vinovat de comiterea faptelor.

Ultimul aspect vizează faptul că in cauză au fost dispuse două rapoarte de expertiză medico-legală, întocmite in baza unor adrese din partea organelor de urmărire penală.

Potrivit dispozițiilor procedural penale aplicabile la acea vreme, la momentul la care se întocmește o expertiză medico-legală, părțile trebuie să fie convocate, trebuie să li se aducă la cunoștință obiectivele expertizei, întrebările la care expertul trebuie să răspundă și faptul că pot adresa completări. Acest lucru nu s-a realizat in prezenta cauză, astfel că s-a încălcat inculpatului dreptul la apărare, ce reprezintă și o garanție a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, solicită a se avea in vedere sancțiunea aplicabilă în materia probelor – respectiv excluderea acestora si a se dispune excluderea probelor reprezentate de raportul de expertiză medico-legală la care a făcut referire. Ca și temei de drept, invocă disp. art. 4 alin.1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Codului de procedură penală.

In ceea ce privește apelul parchetului, solicită a fi respins ca nefondat.

Apărătorul apelantului inculpat M. R. M., având cuvântul, arată că, in mare parte, este de acord cu susținerile antevorbitorului.

In susținerea apărării, arată că in prezenta cauză penală apar o . elemente care să conducă cu gândul la o instrumentare a cauzei într-un mod abuziv pentru a da aparența unor fapte foarte grave. Față de ansamblul tuturor actelor din dosar si a faptelor petrecute, nu înțelege cum o persoană poate fi condamnată cu atâta ușurință pe baza unor acte și a instrumentării unei cauze de către niște organe care ar trebui să stea in slujba cetățeanului și nu împotriva lui.

Făcând referire și la motivele de apel formulate de parchet, arată că se prezintă o imagine total exagerată și neadevărată, aspecte ce au fost prezentat si in fața instanței de fond și care au condus-o la condamnarea inculpatului M. într-un mod incorect.

Raportat la cele invocate de parchet, arată că se acreditează ideea că respectivul club de noapte nu își producea profitul din activitatea unui astfel de club, ci din atragerea ca într-o pânză de păianjen a victimelor pentru a fi tâlhăriți, luându-li-se banii. Această activitate este desfășurată de inculpatul D. S. de aproximativ 20 de ani, există o mulțime de baruri și cluburi de noapte in Bucuresti, in țară și peste tot in lume, este cunoscut faptul că în astfel de cluburi preturile sunt mult mai ridicate decât într-un bar de zi, se practică permiterea accesului și a iesiri din club pe sistemul de blocare a usilor, lucru pe care clientul îl cunoaște de la momentul la care intră in club.

In rechizitoriu se face afirmația – preluată si de instanță in sentința apelată – potrivit căreia in cazul ambelor incidente – din 16 ianuarie si din 20 ianuarie 2011 -, in ciuda acestor împrejurări, inculpații au procedat la întocmirea unor note de plată ce depășesc o limită rezonabilă. Nu înțelege de ce este băgat si inculpatul M. în situația întocmirii notelor de plată, raportat la faptul că acesta este un inculpat de ocazie, o persoană care era prezent in acea locatie in data de 20 ianuarie 2011 ca simplu client, astfel că nu poate fi asociată participarea și prezența lui ca și cum ar fi organizator al unor fapte infracționale premeditate, când el doar in data de 20 a apărut in acel bar, fiind prezent la conflict. De asemenea, solicită a se observa ca într-un mod absurd s-a retinut in sarcina clientului său lipsirea de libertate in mod ilegal față de cele două părți vătămate, desi acesta nu are calitatea nici de administrator, nici de angajat al clubului, nici de paznic. Nu este posibil a fi acuzat și condamnat inculpatul M. pentru că ar fi împiedicat părăsirea clubului de către ele două părți vătămate.

De asemenea, este inexplicabilă poziția parchetului si a instanței de fond a de primi cu titlu de adevăr absolut susținerile celor două părți vătămate Steward Michael D. si Martelle Blake Richard, ce au ales sa se distreze într-un club de noapte, au iscat un scandal, nedorind să plătească nota, distrugând obiectele de prin bar. Față de aceste aspecte, instanța de fond nu a reținut nici măcar provocarea, avându-se in vedere doar declarațiile celor doi soldați americani.

In ceea ce priveste celelalte două acuzatii aduse inculpatului, respectiv lovire si alte violențe și vătămare corporală, apreciază că în mod forțat și nefondat parchetul s-a multumit să retină aceste acuzații și in sarcina lui M. doar in baza declaratiilor părților vătămate, iar instanța de fond a dispus condamnarea, ignorând declarațiile celor doi inculpați, precum și ale martorilor audiași in cauză, ce au arătat că M. nu a participat la nici o altercație in sera datei de 20.01.2011, incidentul fiind unul provocat de cei doi militari americani cu alte persoane aflate in club, cu privire la care parchetul a disjuns cauza, urmând a fi identificate respectivele persoane.

Făcând trimitere la circumstanțele personale, susține că apelantul este integrat social, are familie, doi copii minori si un loc de muncă stabil.

Față de toate cele expuse mai sus, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și – în principal –, reținându-se si disp, art. 5 Cod penal, a se dispune achitarea inculpatului pentru cele două fapte de lipsire de libertate in mod ilegal in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală, achitarea pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală și achitarea pentru fapta de vătămare corporală față de partea vătămată Martelle Blake Richard in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală.

In subsidiar, dacă se va aprecia că există elemente suficiente care să conducă la constatarea unei vinovății in comiterea faptelor de către inculpatul M., solicită ca prin aplicarea disp. art. 5 Cod penal a se face aplicarea legii penale mai favorabilă și a se proceda la individualizarea pedepselor conform încadrărilor Vechiului Cod penal, a se reține circumstanțe atenuante si a se aplica pedepse orientate spre minim, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 si urm. vechiul Cod penal.

In ceea ce priveste apelul parchetului, solicită a fi respins ca nefondat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că pentru inculpatul D. I. S. s-a invocat faptul că pentru prima infracțiune nu există probe. Consideră că vinovăția inculpatului a fost constatată de către instanța de fond coroborarea declarațiilor părților vătămate, modul in care s-au desfășurat evenimentele, a martorului – comandantul părților vătămate, faptul că acesta a fost chemat prin intermediul unei dansatoare de la club. Din faptul că partea vătămată ce achitase consumatia nu a putut părăsi localul, neavând nici o logică să rămână acolo și cu atât mai putin să trimită o dansatoare să-i anunte comandantul, rezultă foarte clar comiterea faptei de către inculpat. In ceea ce priveste cea de-a doua faptă, se coroborează declaratiile părților vătămate cu certificatele medico-legale, procesul-verbal de percheziție și toate conduc la concluzia că fapta a fost comisă de către apelant. In cea ce priveste susținerea apărătorului lui D. I. S., respectiv că declaratiile părților vătămate sunt diferite, in special cu privire la pistol, consideră că acest lucru este absolut normal, mai ales atunci cand este vorba despre o altercație și fiecare parte vătămată și-a ațintit atenția catre persoana pe care o considera cea mai periculoasă pentru propria persoană și in mod firesc, concentrarea atentiei asupra unei persoane scade atenția acordată celorlalte persoane din câmpul vizual. In ceea ce privește raportul medico-legal, s-a invocat faptul că nu au fost citați inculpații, dar niciodată, in cazul expertizării medico-legale a unei persoane, nu pot fi citate celelalte persoane la efectuarea expertizei pentru că s-ar încălca grav dreptul la intimitate al persoanelor expertizate.

Pentru apelantul inculpat M. R. M. au fost invocate mai multe aspecte, respectiv relațiile cu seful secției de poliție. Există anumite indicii cu privire la niste relații mai putin profesionale cu seful poliției, dar acestea se presupune ca erau in favoarea inculpaților, ceea ce nu face obiectul prezentei cauze. Referitor la împrejurarea că apărătorul inculpatului M. a invocat faptul că era un simplu client, invitat ca fiind prieten al coinculpatului D., consideră că acea prezență în club nu putea să fi întâmplătoare și nici participarea la incident, astfel cum a fost atestată de cele două părți vătămate. Apreciază că apelantul M. avea calitatea de agent de pază - în fapt, nu și in drept -, era subordonat al inculpatului D. si din această cauză parchetul a considerat că participația sa este mai putin gravă. S-a mai invocat faptul că apelantul nu a întocmit nota de plată a consumației, dar nu a susținut nimeni acest lucru. Susține că evenimentele s-au desfășurat după un plan bine pus la punct, unul dintre elementele principale fiind întocmirea unei note de plată exagerat de mari, iar în subsidiar, dacă cei in cauză opuneau o rezistență deosebită, interveneau si persoanele care, in mod firesc, aveau doar atitudine de intimidare și care, din punct de vedere strict legal, nu puteau identificate de către părțile vătămate ca persoane făcând parte din același grup cu inculpatul D..

Având in vedere cele expuse mai sus, pune concluzii de respingere a apelurilor ca fiind nefondate.

Apărătorul apelantului inculpat D. S. I., având cuvântul in replică, arată că nu a invocat faptul că inculpatul nu a fost citat la momentul când s-a centralizat expertiza ci, faptul că, potrivit Codului de procedură penală, organul de urmărire penală are obligatia de cita inculpatul oferindu-i posibilitatea, in mod efectiv, să-și exercite dreptul la apărare prin faptul de a propune si a pune anumite întrebări.

Apărătorul apelantului inculpat M. R. M., având cuvântul in replică, arată că singura referire cu privire la faptul că inculpatul era, in fapt, un fel de angajat, de paznic al inculpatului D. este total falsă și nu este susținută de probe, având in vedere că a fost prezent doar la incidentul din data de 20 ianuarie.

Apelantul inculpat D. S. I., având ultimul cuvânt, arată că se află în fața instanței pentru că a avut si are coloană vertebrală și nu a acceptat ca vreun angajat al Sectiei 3 Poliție să vine in clubul său, să se distreze in clubul său si sa profite de angajatele sale.In continuare, susține că de 20 de ani conduce această activitate, nu a avut nici un fel de problemă in tot acest timp până când a avut acest club pe raza Secției 3 Poliție. Nu avea bodyguarzi angajați, nu a sechestrat pe nimeni, mai susține că soția sa a decedat in urmă cu 9 ani, are un copil de 18 ani pe care l-a crescut singur. In incheiere, solicită a fi achitat, nefiind vinovat de acuzatiile ce i se aduc.

Apelantul inculpat M. R. M., având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și arată că a fost omul nepotrivit la locul nepotrivit.

Dezbaterile declarându-se închise, Curtea retine cauze în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 1121 din 11 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ s-a dispus:

„În baza art. 334 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatilor,

-din infracțiunile prevăzute de art. 189 al. 2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 16.01.2011), din infracțiunile prevăzute de art. 189 al. 2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 20.01.2011), din infracțiunile prevăzute de art. 26 rap.la art. 180 al. 2 Cod penal, art. 26 rap.la art. 181 al. 1 Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit.a c.pen în ceea ce priveste pe inculpatul D. I. S. în infracțiunile prevăzute de de art. 189 al. 1,2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 16.01.2011), infracțiunile prevăzute de art. 189 al.1,2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 20.01.2011), infracțiunile prevăzute de art. 26 rap.la art. 180 al.1, 2 Cod penal, art. 26 rap.la art. 181 al. 1 Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit.a c.pen

-din infracțiunile prevăzute de art. 189 al. 2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 20.01.2011), din infracțiunile prevăzute de art. 180 al. 2 Cod penal, art. 181 al. 1 Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit.a c.pen în ceea ce priveste pe inculpatul M. R.-M. în infracțiunile infracțiunile prevăzute de art. 189 al. 1,2 cu aplic. art. 33 lit.b c.pen.(două infracțiuni săvârșite la data de 20.01.2011), în infracțiunile prevăzute de art. 180 al. 1,2 Cod penal, art. 181 al. 1 Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit.a c.pen

1.a) În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1 lit. b Cod penal condamna pe inculpatul D. S. I. fiul lui C. și F., ns. la data de 02.06.1968, în București, domiciliat în București, ., ., CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Newhouse Richard-P. din data de 16.01.2011.

În baza art. 71 alin.2 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b din Codul penal pe durata executării pedepsei

b)În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. b Cod penal condamna pe inculpatul D. I. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Sorensen R.-James din data de 16.01.2011.

c) În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. b Cod penal condamna pe inculpatul D. I. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Steward Michael-D. din data de 20.01.2011.

d) În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. b Cod penal condamna pe inculpatul D. I. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Martelle Blake-Richard din data de 20.01.2011.

e) În baza disp. art. 26 rap. la art. 180 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. e Cod penal condamna pe inculpatul D. I. S. la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de lovire față de partea vătămată Steward Michael-D. din data de 20.01.2011.

f) În baza disp. art. 26 rap. la art. 181 al. 1 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. e Cod penal condamna pe inculpatul D. I. S. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de complicitate la infracțiunea vătămare corporală față de partea vătămată Martelle Blake-Richard din data de 20.01.2011.

În baza disp. art. 33 lit.a, b rap. la art. 34 lit.b c. pen. contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul D. I. S. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani .

În baza art. 71 alin. 5 C.pen suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.

În baza art.86 ind 3 alin.1 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art. 359 C.pr..pen. pune în vedere inculpatului dispozițiile art.86 indice 4 C.pen.

2. a) În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1 lit. b Cod penal condamna pe inculpatul M. R. M., fiul lui Z. și M., ns. la data de 04.08.1975, în București, cu domiciliul în București, ., ., ., CNP_, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Steward Michael-D. din data de 20.01.2011.

b) În baza disp. art. art. 189 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. b Cod penal condamna pe inculpatul M. R.-M. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal față de partea vătămată Martelle Blake-Richard din data de 20.01.2011.

c) În baza disp. art. 180 al. 1,2 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. e Cod penal condamna pe inculpatul M. R.-M. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire față de partea vătămată Steward Michael-D. din data de 20.01.2011.

d) În baza disp. art. 26 rap. la art. 181 al. 1 c.pen. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1lit. e Cod penal condamna pe inculpatul M. R.-M. la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de vătămare corporală față de partea vătămată Martelle Blake-Richard din data de 20.01.2011.

În baza disp. art. 33 lit.a, b rap. la art. 34 lit.b c. pen. contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul M. R.-M. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.

În baza art.86 ind 3 alin.1 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art. 359 C.pr..pen. pune în vedere inculpatului dispozițiile art.86 indice 4 C.pen.

În baza art. 88 alin.1C.p. deduce durata reținerii și arestării preventive a inculpatului D. I. S. de la 23.01.2011 la 11.02.2011.

În baza art. 88 alin.1C.p. deduce durata reținerii inculpatului M. R.-M. de la 23.01.2011.

În baza art. 14 rap. la art. 346 Cpp, constată că partile vatamate nu s-au constituit parti civile.

Obliga pe fiecare inculpat la plata a câte 1000 lei cheltuielilor judiciare către stat„.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut:

a) Cu privire la fapta din data de 16 ianuarie 2011

Din analiza materialului probator administrat în cauză a rezultat că inculpatul D. I. S. a construit un adevărat sistem de protectie a unei activităti aflate la limita licitului.

Astfel, din coroborarea declaratiilor inculpatului M. R. - M. cu declaratia martorei Bizoeanu I. - C. cu procesul - verbal de perchezitie si cu declaratiile părtilor vătămate NEWHOUSE RICHARD - P., SORENSEN R. - JAMES, STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE - RICHARD se reține că usa de acces in local stă întotdeauna închisă si asigurată. Accesul se permite numai în urma unei verificări audio - video a viitorilor clienti, printr-un sistem automat, a cărui actionare se face cu ajutorul a două butoane, neinscriptionat aflate, unul la bar si un altul, tot neinscrptionat, aflat lângă monitorul de supraveghere video al localului. Totodată, iesirea din local se putea face doar prin actionarea unuia dintre cele două butoane, de către personalul societătii.

Pentru . percepe fiecarui client o taxa în cuantum de 140 lei, de care acesta ia cunostinta doar în momentul achitării notei de plată. Acest aspect reiese din coroborarea declaratiilor tuturor părtilor vatamate cu procesul - verbal de perchezitie în care se arată că "nu există nicio plăcută sau inscriptie, din care să reiasă că localul percepe o taxă de intrare de 140 lei - taxa figurează doar în lista de preturi."

Localul practică preturi diferite pentru bauturile pe care angajatele le consuma în compania clientilor, bauturi, care de cele mai multe ori sunt aduse la masă fără acordul expres al clientilor. Toate acestea rezultă din coroborarea tuturor declaratiilor părtilor vătămate, persoane care nu se cunosc si nu au avut ocazia de a comunica vreodată.

Totodată, s-a mai retinut că la barul clubului, în apropierea usii de intrare/iesire, lângă punctul de încasare a contravalorii notelor de plată, se află întotdeauna apropiati ai inculpatului, rude sau prieteni, care simulează calitatea de clienti si care, la nevoie, folosesc obiecte ascunse în bar: spray-uri iritant lacrimogene si un pistol Walther, pregatit cu un cartus pe teava - într-un capăt al barului si baston cu socuri electrice alaturi de alte spray-uri iritant lacrimogene, în celalalt capăt al barului, aspecte care reies din coroborarea declaratiilor părtilor vătămate cu procesul - verbal de perchezitie si cu declaratia martorului B. F.. Acesta din urmă a aratat că în momentul în care a intrat în bar pentru a căuta telefonul mobil al părtii vătămate STEWARD MICHAEL - D., a observat la bar doi bărbati care păreau a fi clienti, fapt greu de acceptat, în conditiile în care din declaratiile tuturor angajatelor localului reiese că, după folosirea spray-ului lacrimogen, acestea s-au refugiat la subsol, iar administratorul se afla in afara localului.

T. acesti presupusi clienti, a căror identitate nu putea fi ulterior stabilită de catre organele de cercetare, actionau pentru intimidarea celor care refuzau achitarea notelor de plată. Conform sistemului pus la punct de către inculpatul D. I. S., în situatia în care se recurgea la fortă pentru a-i determina pe clienti să plătească, pentru a se proteja de eventuale reclamatii, anunta serviciul 112 sau actiona butonul de panică al societătii de pază si sustinea că a avut loc un scandal între clientii localului, pe care nu-i putea identifica. Aceasta reiese din faptul că în data de 13 noiembrie 2010 si 20 ianuarie 2011, inculpatul a anuntat serviciul 112 si a actionat butonul de panică, după terminarea conflictului, astfel încât echipajele de politie si ale firmei de paza nu au constatat decât urmele altercatiei, si de fiecare dată, inculpatul a sustinut că au fost altercatii între clienti ai localului pe care nu-i poate indica. Deasemenea, s-a retinut că în ambele cazuri, niciunul dintre presupusii clienti nu a sesizat ca a fost victima vreunei violente, si nici n-au existat martori care sa arate ca, alături de partile vătămate, mai existau si alte persoane care prezentau urme de lovituri.

În data de 16.01.2011, în jurul orei 03⁰⁰, atunci când părtile vătămate NEWHOUSE P. - RICHARD si SORENSEN R. - JAMES au intrat în localul administrat de inculpatul D. I. S. si au ocupat o masa la demisol, potrivit obiceiului, la masa acestora s-au prezentat martorele R. R. si C. P. C., Bizoeanu I. - C. si Drăgut M., care le-au tinut companie aproximativ trei ore, până la ora 06⁰⁰, cand a fost oprită muzica ambientală, asa cum reiese din toate declaratiile date în cauză. Părtile vătămate au solicitat nota de plată, martora I. A. - A. le-a întocmit două note in cuantum de 3300 lei si respectiv_ lei. Declaratiile tuturor celor implicati în eveniment redau aceeasi situatie de fapt până la momentul referitor la motivatia părtilor vătămate de a achita o notă de plată pe care o considerau exagerată.

Referitor la acest moment partile vătămate au aratat că au fost lipsite de libertate si amenitate ca nu vor putea parasi localul pană în momentul în care vor achita ambele note de plată, asa cum au fost întocmite de către martora I. A. - A.. Afirmatiile acestora se coroborează cu declaratia martorului Guillermo M., care arată că usa de acces era încuiată atunci cand s-a prezentat în local pentru a-si ajuta prietenul si a ramas incuiata pe toată perioada cat s-a aflat acolo. Aceste date se coroborează, asa cum am aratat anterior cu declaratia martorei Bizoeanu I. - C., cu declaratia inculpatului M. R. - M. si cu procesul - verbal de perchezitie.

Faptul ca cele două părti vătămate au fost retinute în incinta localului, împotriva vointei lor, reiese si din aceea că, partea vătămată NEWHOUSE RICHARD - P., desi achitase nota sa, nu a părăsit localul, abii au fost nevoiti să anunte superiorul despre situatie, prin intermediul unei dame de companie, si să ceară comandantului lor să se prezinte el în locul în care se aflau. Aspect neverosimil, avand în vedere raporturile de subordonare militară, care îi obligau la o atitudine contrară.

b) Cu privire la fapta din data de 20.01.2011

Din toate declaratiile date în cauză rezultă că în data de 20.01.2011, în jurul orei 00⁰⁰, părtile vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD au intrat în club si au facut o comandă oarecare, adusă la masă de către martora I. A. A.. Privitor la cuantumul consumatiei, părtile vătămate au declarat ca le-a fost întocmită o nota de plată in sumă de 900 lei. Inculpatul D. I. S. si martorele, cele noua angajate ale clubului, au afirmat ca nota de plata prezentată părtilor vătămate, echivalentă contravalorii bauturilor alcoolice consumate de catre acestia, era în valoare de 320 lei, în conditiile în care o parte din nota de plată o reprezenta si taxa de intrare în cuantum de 140 lei fiecare, rămânând astfel o diferenta de 40 lei care să reprezinte consumatia efectiva a celor doi. Or, din continutul listei de preturi a localului reiese că cea mai ieftina bautura alcoolica costă 50 lei, instanța reținând referitor la acest aspect declaratiile părtilor vătămate.

Acestea, după o discutie cu inculpatul D. I. S., privitoare la cuantumul sumei de achitat, aspecte care rezultă din toate declaratiile date în cauza, au înteles să achite suma de 300 de lei, pe care au aruncat-o pe tejgheaua barului si s-au îndreptat spre iesirea din club, asa cum atestă toti participantii la incident, în primele declaratii date. Astfel, părtile vătămate arată că au încercat să părăsească incinta clubului, dar nu au reusit întrucât usa era blocată, aspect care reiese si din primele două declaratii ale inculpatului M. R. - M. si care se coroborează cu procesul - verbal de perchezitie. Inculpatul D. I. S. a aratat de asemenea, în primele declaratii, că cele două părti vătămate s-au îndreptat spre usa de iesire, dar motivează întoarcerea acestora cu o probabilă nemultumire privitoare la nota de plată, desi, asa cum reiese aspectele arătate anterior si necontestate de catre inculpatul D. I. S., părtile vătămate incheiaseră diferendul în momentul în care au aruncat cu nervozitate banii pe tejgheaua barului. În ultimele declaratii date de către martore si de către inculpatul M. R. - M. se eludează pur si simplu etapa în care cele două părti vătămate au dorit să părăsească localul, desi această parte a fost descrisa numai de către M. R. - M. în două declaratii diferite.

În timpul necesar părtilor vătămate de a parcurge distanta de la bar la usa si înapoi, inculpatii împreună cu alte două persoane de sex masculin rămase neidentificate s-au înarmat cu obiectele pregătite special pentru clientii care nu se lăsau intimidati de simpla lor prezentă si refuzau să achite notele de plată, întocmite în conditiile expuse mai sus. Astfel, inculpatul D. I. S. a luat un pistol, descris de partea vătămată STEWARD MICHAEL - D. si consemnat în procesul - verbal de perchezitie, si s-a pozitionat în spatele barului pentru a nu fi angrenat . directă, conform modului de operare descris. În acelasi sens s-a retinut si declaratia părtii vătămate MARTELLE BLAKE RICHARD care că îl descrie pe inculpatul D. I. S. ca fiind "scund, chel si cu pistol" (short, bold, with a gun).

Inculpatul M. R. - M. împreună cu ceilalti doi bărbati au luat alte obiecte vulnerante, care de asemenea au fost descrise de către părtile vătămate si găsite în urma perchezitiei, în locuri ascunse din spatele barului.

În momentul în care părtile vătămate au revenit în dreptul barului, inculpatul D. I. S. i-a amenintat cu pistolul si le-a cerut să plătească diferenta, în timp ce inculpatul M. R. - M. si ceilalti doi autori necunoscuti i-au încercuit.

Datorită atitudinii sfidătoare a părtilor vătămate fată de actiunile de intimidare ale inculpatilor, atitudine suprapusă pe gestul insultător de aruncare a unor bancnote pe tejghea, descris în mod repetat si în amănunt de catre inculpati si martore, angajate ale clubului, inculpatii au hotărât să le aplice o corectie, asumându-si riscul să nu mai recupereze diferenta mică a notei de plată.

Desi inculpatii au sustinut că una din părtile vătămate ar fi luat un baston cu socuri electrice de pe tejgheaua barului inainte de izbucnirea oricărei altercatii fizice, fapt ce a determinat reactia unor clienti necunoscuti, acest aspect este contrazis de chiar declaratiile acestora si de faptul că urmele marcă electrică au fost găsite numai pe corpurile părtilor vătămate si nicio altă persoană nu a făcut o plângere în acest sens.

În ceea ce priveste neconcordantele dintre declaratiile inculpatilor si a martorelor s-a retinut că, în timp ce inculpatul D. I. S. a sustinut în prima declaratie că în bar se mai aflau doi clienti asupra cărora partea vătămată a folosit bastonul electrosoc si care au ripostat agresand părtile vătămate, inculpatul M. R. - M. a aratat că exceptându-se pe sine si pe D. I. S., în bar se mai afla un singur client, că partea vătămată a amenintat cu bastonul cu socuri electrice, fără a-l folosi efectiv asupra unor persoane. Această din urmă variantă este preluată si în declaratiile martorelor. Niciuna dintre martore si nici inculpatii nu explica motivul pentru care, în contextul unei discutii în contradictoriu privitoare la nota de plata, purtată cu managerul clubului, partea vătămată a ales să sustragă si să folosească un baston cu socuri electrice împotriva altor clienti ai clubului. Totodată, s-a retinut că întregul incident a fost perceput îndeaproape de către inculpatul M. R. - M., care in momentul de început al incidentului era angajat într-o discutie cu prietenul sau, inculpatul D. I. S..

Inculpatul M. R. - M. a lovit părtile vătămate cu un baston telescopic si a pulverizat înspre acestea dintr-un spray cu gaz iritant lacrimogen, iar autorii neidentificati i-au agresat cu bastonul cu electrosocuri si cu pumnii si picioarele. Acest aspect reiese din declaratiile părtilor vătămate coroborate cu procesul verbal de perchezitiei, cu procesele verbale de recunoastere după plansă foto si din grup si cu concluziile rapoartelor de expertiză medico - legală.

Datorită efectului iritant al gazului pulverizat de inculpatul M. R. - M., inculpatul D. I. S. a fost nevoit sa actioneze butonul de deschidere al usii principale, si astfel partea vătămată STEWARD MICHAEL - D. a reusit să fugă si să ceara ajutor la receptia Hotelului Novotel. Inculpatii l-au scos din club MARTELLE BLAKE - RICHARD si l-au abandonat pe trotuar, unde a fost găsit de partea vătămată STEWARD MICHAEL - D. si martorul B. F..

Desi conform variantei evenimentului expusă de către inculpati si martore, părtile vătămate au părăsit incinta localului împreună si fără urme de violenta vizibile, acestia nu explică împrejurarea în care partea vătămată în care MARTELLE BLAKE - RICHARD a fost găsit de echipajele de interventie si de martorul B. F., întins în fata intrării în club, într-o stare fizică incompatibilă cu deplasarea voluntară si cu leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 25 - 30 de zile de îngrijire medicală.

De asemenea, s-a retinut că niciun martor si nici organele de cercetare penală nu au fost sesizate de nicio altă persoană cu privire la faptul că ar fi suferit leziuni, în conditiile în care, potrivit declaratiilor inculpatilor si ale martorelor, alti doi clienti ai barului au fost atacati de catre părtile vătămate, persoane cu pregatire militară, active si înarmate cu baston cu socuri electrice si in conditiile în care inculpatii si-au păstrat neutralitatea pe parcursul presupusei altercatii între clienti.

Declaratiile părtilor vătămate, ale inculpatilor si ale martorilor coroborate cu imprejurarea că evenimentele s-au petrecut într-un local exclusivist, la fata locului, de fiecare dată, s-a aflat un număr considerabil de martori apartinand personalului societătii, au dat nastere unui mod diferit a perceptiei faptelor de catre martore si, în parte, de catre inculpatul M. R. - M., dar interpretarea logico-juridică a declaratiilor consemnate in acest tipar nu au reusit să deformeze adevarata situatie de fapt, instanța având in vedere la analiza probelor chiar declaratiile părtilor si martorilor care s-au dovedit neconcordante, cum de altfel si procurorul a retinut in rechizitoriu.

Chiar dacă în cauza, inculpatul M. R. - M. si martorele au dat declaratii identice, fiecare în parte reprezentând o copie fidelă a celorlalte, s-a observat din actele de urmărire penală că modul identic de redare a faptelor a intervenit după ce, la momentul primei audieri, au refuzat în grup sa dea orice fel de declaratie, ceea ce denotă reaua credintă a martorelor .

Inculpatul M. R. - M. si-a modificat primele declaratii pe considerentul ca la acel moment se gândea la evenimentele din familie. Însa, părtile din declaratii la care a renuntat se coroborează cu alte probe administrate în cauză. Referitor la usa de acces, element important pentru determinarea existentei sau inexistentei faptelor, acesta arată în declaratia olografă ca usa sta intotdeauna închisă, iar mai tarziu, fiind audiat cu ocazia schimbarii încadrării juridice a faptelor, a declarat ca "usa era închisă, putându-se deschide prin actionarea butonului".

Asa cum reiese din procesul - verbal de perchetizie aceste butoane nu sunt la vedere si nu sunt inscriptionate în vreun fel, astfel încât se poate deduce cu usurinta ca persoanele străine de locatie nu puteau ghici mecanismul care ajuta la deschiderea sau inchiderea usii. În acelasi sens sunt si declaratiile martorei Bizoeanu I. - C., care inainte de a-si alinia declaratia cu cele ale colegelor, arăta ca . face in urma verificarii video - audio. Ulterior, toate declaratiile date de către martore, angajatele clubului, arată că "în dimineata din data de 16 ianuarie usa era dechisă la perete", informatie reprodusă în aceeasi formă, un sablon datorat repetarii de prea multe ori a unui model de declaratie.

Pentru argumentarea aceleiasi idei s-a mai retinut si faptul că persoanele vătămate descriu acelasi mod de operare al inculpatului, în contextul în care cele două grupuri nu se cunosc si nu s-au putut întâlni pentru a concepe un scenariu. In acest sens, trebuie retinut faptul că părtile vătămate se aflau în trecere pe teritoriul României, în zile diferite, nefiind plauzibilă vreo întâlnire între ei.

Totodată, s-a mai retinut că inculpatul D. I. S. a declarat (proces - verbal din data de 23.01.2011) că a refuzat să participe la o recunoastere din grup cu părtile vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE - RICHARD până la data de 25.01.2011, în conditiile în care părtile vătămate urmau să părăsească România în data de 24.01.2011. Astfel, se poate concluziona că inculpatul a avut cunostintă de perioada sederii pe teritoriul României a persoanei vătămate si că a aflat acest lucru de la angajatele sale, care s-au întretinut cu părtile vătămate pe timpul cât acestia au fost în bar.

Instanta a apreciat ca declaratiile inculpatilor prin care acestia minimalizeaza faptele comise, incercand sa acrediteze varianta unui simplu incident rezolvat in cele din urma pe cale amiabila, nu corespund adevarului, fiind in contradictie cu declaratiile martorilor audiati in cauza, astfel cum s-a aratat anterior.

Instanta avand in vedere ca incadrarea juridică a fost făcută in temeiul agravantei prev. de art. 180 alin. 2 și189 alin.2, neregăsindu-se in rechizitoriu si varianta tip a alin. 1 fără de care nu ar exista varianta agravantă, a schimbat incadrarea juridică în acest sens, așa cum s-a arătat și anterior, la redarea dispozitivului.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului D. I. S. care la data de 16.01.2011, în intervalul orar 06,⁰⁰ - 9,³⁰, împreună cu o persoană necunoscută, a interzis părtilor vătămate NEWHOUSE RICHARD - P., SORENSEN R. - JAMES să părăsească incinta clubului Stars Night si a conditionat eliberarea acestora de achitarea în întregime a două note de plată întruneste elementele constitutive a două infractiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art 189 alin 2 C.pen. cu aplicarea art 33 lit. b) C.pen.

Sub aspect obiectiv, elementul material constă într-o inactiune, refuzul de a deschide o usa ce nu putea fi actionată decat de către inculpat, urmată de folosirea violentei psihice, actiunea înlesnită de calitatea de creditor a inculpatului si de actiunea concomitenta de cooperare a celei de-a doua persoane.

Circumstanta agravată prevăzuta de art 189 alin 2 C. pen. a fost retinută întrucât fapta a fost săvârsită de două persoane împreună, iar cooperarea acestora a mărit sansele de reusită si a produs un real efect intimidant asupra părtilor vătămate.

Agravanta prevăzută de art 189 alin 2 C. pen., referitoare la solicitarea unui folos material sau orice alt avantaj în schimbul eliberării, modalitate ce presupune pe lângă intentia inculpatului de a lipsi de libertate o persoană si intentia concomitentă de a obtine un folos material în schimbul eliberării, a fost retinuta întrucat inculpatul a conditionat eliberarea părtilor vătămate de plata contravalorii facturilor, întrucât textul de lege incriminează modul injust prin care s-a urmărit obtinere folosului, si nu caracterul licit sau ilicit al folosului în sine, iar realizarea agravantei constă în aceea că inculpatul D. I. S. a obtinut folosul material solicitat.

Urmarea imediata a actiunii inculpaților constă în stare de încălcare a libertătii de miscare a părtilor vătămate NEWHOUSE P. - RICHARD si SORENSEN R. - JAMES.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, este dovedita de ansamblul mijloacelor de proba administrate in cauza.

Sub aspect subiectiv fapta inculpatului D. I. S. se caracterizeaza prin forma de vinovatie a intentiei directe, întrucât acesta a avut reprezentarea actiunii sale, adică lipsirea părtilor vătămate de a se deplasa si actiona în mod liber.

Faptele inculpatilor D. I. S. si M. R. - M., care la data de 20.01.2011, în jurul orei 00⁰⁰, înarmati cu un pistol si un baston telescopic, împreună cu două persoane necunoscute înarmate cu un baston cu socuri electrice, a interzis părtilor vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD să părăsească incinta clubului Stars Night si a conditionat eliberarea acestora de achitarea în întregime a unei note de plată, întruneste elementele constitutive a două infractiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art 189 alin 2 C.pen. cu aplicarea art 33 lit. b) C.pen.

Sub aspect obiectiv, elementul material constă într-o inactiune, refuzul de a deschide o usa ce nu putea fi actionată decat de către inculpatul D. I. S., urmată de folosirea violentei psihice si fizice de către ambii inculpati împreună cu alte două persoane necunoscute, constând în actiunea inculpatutui D. I. S. de amenintare cu un pistol si a celorlalti de lovire in mod repetat cu mai multe obiecte vulnerante.

Nu este relevantă, pentru existenta agravantei, împrejurarea că inculpatul D. I. S. s-a considerat îndreptătit să recupereze suma de bani în calitate de creditor, întrucât textul de lege incriminează modul injust prin care s-a urmărit obtinere folosului, si nu caracterul licit sau ilicit al folosului în sine.

Dispozitia art 189 alin 2 C. pen. prevede simpla formulare a unei cereri în acest sens de către autorul infractiunii, fiind lipsită de relevantă obtinerea sau nu a folosului.

Circumstanta agravata prevăzută de art 189 alin2 C.pen referitoare la săvârsirea faptei de catre persoane înarmate, s-a retinut întrucât inculpatii si autorii necunoscuti erau înarmati cu pistol, baston cu socuri electrice, baston telescopic si spray iritant lacrimogen la momentul săvârsirii activitătii infractionale. Potrivit legii penale, o persoană este considerată înarmată, dacă la momentul comiterii faptei a avut asupra sa o armă special confectionată pentru atac sau apărare.

Urmarea imediata a actiunii inculpaților a constat în stare de încălcare a libertătii de miscare a părtilor vătămate.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, este dovedita de ansamblul mijloacelor de proba administrate in cauza.

Sub aspect subiectiv fapta inculpatilor D. I. S. si M. R. - M. se caracterizeaza prin forma de vinovatie a intentiei directe, întrucât acestia au avut reprezentarea actiunilor lor, adică lipsirea părtilor vătămate de a se deplasa si actiona în mod liber.

Fapta inculpatului M. R. - M. care la data de 20.01.2011 a lovit în mod repetat, cu pumnii, picioarele si cu un baston telescopic partea vătămată STEWARD MICHAEL - D. si a pulverizat spray iritant - lacrimogen în directia lui, producându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 8 - 9 zile de îngrijire medicală, întruneste elementele constitutive a infractiunii de loviri sau alte violente prevazută de art 180 alin 2 C.pen.

Sub aspect obiectiv, elementul material al infractiunii s-a realizat prin actiuni repetate de lovire efectuate direct asupra corpului părtii vătămate STEWARD MICHAEL - D..

Urmarea imediată constat în vătămarea corporală care a necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijire medicală.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, este dovedita de ansamblul mijloacelor de proba administrate in cauza.

Fapta inculpatului M. R. - M. care la data de 20.01.2011 a lovit în mod repetat, cu pumnii, picioarele si cu un baston telescopic partea vătămată MARTELLE BLAKE - RICHARD si a pulverizat spray iritant - lacrimogen în directia lui, producându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 - 30 zile de îngrijire medicală, întruneste elementele constitutive a infractiunii de vătămare corporală prevazută de art 181 C.pen.

Sub aspect obiectiv, elementul material al infractiunii s-a realizat prin actiuni repetate de lovire efectuate direct asupra corpului părtii vătămate MARTELLE BLAKE RICHARD.

Urmarea imediată a constat în vătămarea corporală care a necesitat pentru vindecare un număr de 25 - 30 zile de îngrijire medicală.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, este dovedita de ansamblul mijloacelor de proba administrate in cauza.

Sub aspect subiectiv, se retine că actiunile de lovire a celor două părti vătămate au fost săvârsite de către inculpatul M. R. - M. cu forma de vinovătie a intentiei directe, în sensul că inculpatul si-a dat seama că prin actiunile de lovire cu pumnii, picioarele si cu un baston telescopic se vor cauza părtilor vătămate leziuni traumatice si a urmărit acest rezultat.

Fapta inculpatului D. I. S. care a pregătit si pus la dispozitia inculpatului M. R. - M. si a celorlalti autori necunoscuti obiecte vulnerante cu care acestia au actionat asupra părtilor vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD, întruneste elementele constitutive ale complicitătii la infractiunile de loviri sau alte violente prevăzută de art 26 rap. la art 180 alin 2 C.pen si vătămare corporală prevăzută de art 26 rap. la art. 181 C.pen.

Sub aspect obiect, suntem în prezenta înlesnirii actiunilor de lovire, întrucât infractiunile s-au realizat cu ajutorul inculpatului D. I. S., care în calitate de administrator al clubului Stars Night, a procurat un baston telescopic, un baston cu socuri electrice, spray-uri iritant lacrimogene, pe care le-a ascuns în tejgheaua barului, după care le-a pus la dispozitia inculpatului M. R. - M. si a celorlati autori necunoscuti pentru ca acestia să le folosească împotriva părtilor vătămate.

Urmarea imediată a constat în producerea leziunilor traumatice părtilor vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, este dovedita de ansamblul mijloacelor de proba administrate in cauza.

Sub aspect subiectiv s-a retinut că inculpatul D. I. S. a actionat cu intentie directă, întrucât prin contributia sa la executarea infractiunii a prevazut si urmarit rezultatul faptei sale.

Infractiunile de loviri sau alte violente si vătămare corporală nu intră în continutul constitutiv al infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, întrucât dispozitiile art 189 alin 2 C.pen apară în mod adiacent si relatiile sociale privitoare la sănătate si integritate corporală periclitate prin modul în care este comisă fapta, daca aceste din urmă valori nu au fost vătămate în mod efectiv. Cum insă, în cauză părtile vătămate au necesitat zile de îngrijire medicală, s-a retinut concursul între infractiunea de lipsire de libertate prevazută de art 189 C.pen. si loviri sau alte violente prev. de art 180 alin 2 C.pen si vătămare corporală prev de art 181 C.pen.

Instanța a reținut dispozitiile art 33 lit b) Cod penal întrucât, pe de o parte, prin inactiunea inculpatului D. I. S., reprezentată de refuzul de a deschide usa localului a lipsit de libertate în mod ilegal două părti vătămate, respectiv NEWHOUSE P. - RICHARD si SORENSEN R. - JAMES - in data de 16.01.2011 si STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD, in data de 20.01.2011, iar pe de altă parte, inculpatul M. R. - M., prin atitudinea sa s-a pozitionat în mod evident de partea inculpatului D. I. S. si a contribuit la intimidarea ambelor părti vătămate, respectiv STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 și ale art. 52 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, precum și urmarea produsă. Astfel, instanța a apreciat că fapta de lipsire de libertate in mod ilegal săvârșita de inculpati prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere că a fost săvârșită de mai multe persoane împreună, prin utilizarea de violente fata de persoana vatamata si prin solicitarea in schimbul eliberarii acesteia a unui folos material.

De asemenea, infractiunea de vătămare corporală comisa de catre inculpatul M. R.-M. cu complicitatea inculpatului D. I. S. prezintă un grad de pericol social ridicat, in primul rand prin prisma specificului acestei infractiuni, care aduce atingere atat relatiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei, cat si celor referitoare la integritatea psihica sau fizica a persoanei, dar si prin prisma savarsirii sale ., care oferă condiții favorabile sustragerii de bunuri.

În ceea ce privește persoana inculpatilor M. R.-M. și D. I. S., acestia au avut o atitudine nesinceră, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, nerecunoscând săvârșirea faptelor și încercând să inducă în eroare organele judiciare, astfel încât să scape de răspunderea penală. Cu toate acestea, instanța a reținut ca inculpatul D. I. S. este administrator al . cu punct de lucru . fiind astfel o persoană integrata in societate, castigandu-si existenta in mod legal, este cetătean român, major, scolarizat 12 clase, necăsătorit iar inculpatul M. R. - M. este cetătean român, major, scolarizat 12 clase, căsătorit, fără ocupatie, necunoscut cu antecedente penale,

Față de modul concret de săvârșire a faptelor de către inculpati, precum și față de urmările efectiv produse, instanța a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse sub limitele minime prevăzute de lege, acest limite fiind disproportionate față de circumstanțele concrete ale speței, dând eficienta dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. b C.pen. Punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, s-a apreciat că în cauză se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea, cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii, neimpunându-se executarea pedepsei în regim de detenție pentru îndreptarea acestor inculpati.

Intrucat infractiunile deduse judecatii au fost savarsite in concurs real, inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, instanta, in baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.pen. a procedat la contopirea pedepselor aplicate, apreciind ca nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsa.

În privința pedepsei accesorii, instanța a reținut că deși art. 71 alin. (2) Cod penal prevede interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c Cod penal din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii totuși, prin Decizia nr. 74 din 05.11.2007, instanța supremă a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – Cod penal nu se va face automat, ci va fi supusă aprecierii instanței în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. (3) din Codul penal.

De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

În plus, interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție.

Instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu-i va interzice exercițiul acestui drept.

Comportamentul antisocial al acestuia relevă însă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b).

Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei.

Pentru aceste motive, în baza art. 71 alin. 1 Cod penal a interzis fiecăruia dintre inculpati drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) Cod penal.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și inculpații D. I. S. și M. R. M..

P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București a criticat sentința sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaților, reținerii circumstanțelor atenuante si modalității de executare a pedepselor aplicate, solicitându-se aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai ridicat și cu executarea efectivă față de gravitatea faptelor comise, modul elaborat în care au acționat inculpații, după un plan foarte bine pus la punct, sub paravanul clubului de noapte, modul agresiv in care acționau in momentul in care persoanele vătămate nu doreau să plătească consumația, arătându-se că în mod greșit instanța a reținut circumstanțe atenuante motivat doar de lipse de antecedente penale, care este o situație de normalitate.

S-a mai arătat că dacă se apreciază că pot fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, nu trebuie să li se dea o mare eficiență, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei - care a fost redusă foarte mult sub minim -, cât și in ceea ce privește modalitatea de executare a acesteia, iar referitor la inculpatul M., s-a solicitat majorarea cuantumului pedepsei la 3 ani și majorarea termenului de încercare la maximul prevăzut de legislația anterioară în situația in care se apreciază că nu se impune executarea efectivă a pedepsei.

Inculpatul D. S. I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și rejudecând, în fond achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de dispoz. art. 189 alin. (1) si (2) Cod penal 1968 (doua fapte in data de_ si doua fapte in data de_ ), achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de loviri sau alte violente prevăzuta de dispozițiile art. 180 alin. (2) Cod penal 1968 și respectiv achitarea inculpatului in baza art. 17 alin.(1) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de vătămare corporala prevăzuta de dispozițiile art. 181 alin. (1) Cod penal 1968.

S-a invocat lipsa probelor și împrejurarea că nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, solicitând aplicarea principiului in dubio pro reo.

Pentru fapta din data de 16 ianuarie 2011 s-a arătat că nu sunt întrunite condițiile laturii obiective. A reținut instanța fondului, faptul ca in ceea ce privește elementul material, acesta este reprezentat de o inacțiune, respectiv refuzul inculpatului de a deschide o usa ce nu putea fi acționată decât de către acesta, urmata de folosirea violenței psihice, or, infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal în modalitatea reținută presupunea existența intenției persoanei vătămate de a părăsi clubul, intenție înfrântă printr-o actiune sau inacțiune a inculpatului. Se arată că declarațiile persoanelor vătămate sunt contradictorii și nu arată, în mod concret, ( referitor la fapta din 16 ianuarie 2011), cum au fost împiedicate să părăsească clubul de noapte.

Pe de alta parte, cele doua persoane vătămate cu ocazia incidentului din data de 16.01.2011 au depus plângere la patru zile de la producerea acestor evenimente, așadar după producerea evenimentelor din data de 19 -_, doar la această data considerând ca au fost lipsite de libertate, plângerile fiind depuse ulterior momentului depunerii plângerilor de către colegii acestora - Steward Michael D. si Martelle Blake Richard, pentru evenimentul clin data de 19 - 20.01.2011, produs in același local.

Instanța fondului a stabilit eronat faptul că declarațiile martorilor audiați –în special angajatele clubului – au fost date pro causa, instanța omițând declarația martorului Guillermo M., militar american, care se coroborează cu declarațiile celorlalți martori.

S-a mai arătat că inculpatul D. I. S. nu a restricționat accesul la buton, nu a împiedicat persoanele vătămate să acceseze butonul, nu a împiedicat acele peroane să părăsească incinta clubului, dovadă fiind declarațiile martorilor audiați in cauză.

Apărarea a mai arătat, raportat la faptul că a invocat disp. art. 16 lit. b Cod procedură penală, sub aspect subiectiv, că intenția inculpatului nu a fost niciodată aceea de a forța persoanele vătămate de rămâne in club sau de înfrânge posibilitatea lor e a se deplasa, admițând existența unor incidente cu privire la cuantumul notei de plată, care au fost rezolvate prin achitarea consumației.

Cu privire la fapta din 20 ianuarie 2011, s-a arătat că declarațiile persoanelor vătămate Steward Michael D. si Martelle Blake Richard sunt contradictorii, in sensul că Steward Michael D. a precizat că a fost amenințat de inculpatul D. I. S. cu un pistol, in timp ce celălalt a declarat că nu a sesizat un pistol la momentul la care s-a produs altercația. Mai mult decât atât, Steward Michael D. a arătat că mai multe persoane s-au poziționat in fața ușii, însă cea de-a doua persoană vătămată nu a sesizat acest aspect. Inculpatul nu a negat că in data de 20 ianuarie 2011 s-au produs incidente in bar legat de neplata consumației, dar acestea s-au rezolvat. Toate aceste aspecte învederate atât in fața instanței de apel, cât și in fața instanței de fond se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Referitor la folosirea bastonului cu electroșocuri pe corpurile persoanelor vătămate, a arătat că din nici un act medical din dosar nu rezultă urme rămase pe corpurile lor.

S-a solicitat excluderea raportului de expertiză medico-legală pentru că nu rezultă că acele bastoane au fost folosite, dar rezultă faptul că una dintre persoane a lua bastonul cu electroșocuri iar referitor la cele două rapoarte de expertiză medico-legală, întocmite in baza unor adrese din partea organelor de urmărire penală s-a solicitat sancțiunea aplicabilă în materia probelor, respectiv excluderea acestora în temeiul art. 4 alin.1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Codului de procedură penală.

Inculpatul M. R. M., a solicitat achitarea pentru cele două fapte de lipsire de libertate in mod ilegal in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală, achitarea pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală și achitarea pentru fapta de vătămare corporală față de partea vătămată Martelle Blake Richard in temeiul disp. art. 17 alin.2 rap. la art. 16 lit. c Cod procedură penală.

In subsidiar, dacă se va aprecia că există elemente suficiente care să conducă la constatarea unei vinovății in comiterea faptelor de către inculpatul M., a solicitat aplicarea disp. art. 5 Cod penal și individualizarea pedepselor conform încadrărilor Vechiului Cod penal, cu reținerea circumstanțelor atenuante si aplicarea unei pedepse orientate spre minim, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 si urm. vechiul Cod penal, făcând trimitere la circumstanțele personale, susține că apelantul este integrat social, are familie, doi copii minori si un loc de muncă stabil.

A arătat că această cauză a fost instrumentată într-un mod abuziv pentru a da aparența unor fapte foarte grave, inculpatul M. era doar o persoană care prezentă in acea locatie in data de 20 ianuarie 2011 ca simplu client, astfel că nu poate fi asociată participarea și prezența lui ca și cum ar fi organizator al unor fapte infracționale premeditate, fiind prezent la conflictul din data de 20, arătând că nu putea săvârși infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal față de cele două părți vătămate, deoarece nu are calitatea nici de administrator, nici de angajat al clubului, nici de paznic, neputând fi acuzat și condamnat pentru că ar fi împiedicat părăsirea clubului de către ele două părți vătămate.

In ceea ce priveste celelalte două acuzatii aduse inculpatului, respectiv lovire si alte violențe și vătămare corporală, s-a arătat că în mod nefondat parchetul a retinut aceste acuzații și in sarcina inculpatului M. doar in baza declaratiilor părților vătămate, iar instanța de fond a dispus condamnarea, ignorând declarațiile celor doi inculpați, precum și ale martorilor care au arătat că M. nu a participat la nici o altercație in sera datei de 20.01.2011, incidentul fiind unul provocat de cei doi militari americani cu alte persoane aflate in club, cu privire la care parchetul a disjuns cauza, urmând a fi identificate respectivele persoane.

În fața Curții au fost audiați inculpații, martorul J. N., la solicitarea inculpaților, au fost depuse înscrisuri atât pe situația de fapt cât și în circumstanțiere.

Referitor la calea de atac a recursului, Curtea a recalificat această cale de atac ca fiind apel, conform disp art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind noul cod de procedură penală, dispozițiile tranzitorii prevăzând că recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a C.p.p., declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevedea calea de atac a apelului, se soluționează de către aceeași instanță, conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.

Analizând actele dosarului și sentința penală apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu în conformitate cu disp. art. 417 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, Curtea reține următoarele:

Prioritar, Curtea reține că în cursul judecății la data de 01.02.2014, a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Noul Cod Penal, fiind aplicabile dispozițiile art.5 alin.1 din C.pen. privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei penale.

În aceste condiții, Curtea apreciază, analizând dispozițiile penale din cele două legi penale succesive, că legea penală mai favorabilă în cauza de față este legea veche, comparând pe de o parte limitele pedepselor prevăzute pentru infracțiunile reținute, iar pe de altă parte, regimul juridic sancționator al concursului de infracțiuni, care este sensibil mai aspru în noua lege astfel încât, reținând aceste aspecte, în baza unei aprecieri globale, va reține drept lege penală mai favorabilă codul penal anterior și apreciază sub acest aspect că încadrarea juridică a faptelor inculpaților este corect reținută de instanța de fond.

Instanța de fond a analizat probele administrate în cauză și a reținut în mod corect atât situația de fapt cât și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați, Curtea apreciind că probele administrate fac dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a vinovăției acestora, în pofida susținerilor apărărilor.

Referitor la situația clubului în care s-au desfășurat cele două incidente, Curtea se rezumă să facă trimitere la cele reținute de instanța de fond, pe de o parte pentru că împrejurările referitoare la modul în care se desfășurau în general activitățile, achitarea taxei de intrare, prețul ridicat al băuturilor care se serveau la club, întreținerea clienților de către animatoare, cu scopul ca aceștia să consume cât mai multe băuturi nu sunt contestate, inculpații înșiși confirmând aceste împrejurări, iar pe de altă parte Curtea a reținut descrierea tuturor acestora în mod exhaustiv de către instanța de fond.

Curtea reține de altfel că instanța de fond a analizat în același mod toate susținerile apărării și prin raportare la toate probele administrate a dispus soluțiile din cauză, astfel încât va analiza doar acele elemente cu privire la care apărarea a făcut trimitere explicită în motivele de apel.

În ceea ce privește fapta inculpatului D. I. S. din data de 16.01.2011, săvârșită în intervalul orar 06,⁰⁰ - 9,³⁰, în mod just a reținut instanța de fond că acesta, împreună cu o persoană necunoscută, a interzis părților vătămate NEWHOUSE RICHARD – P. și SORENSEN R. - JAMES să părăsească incinta clubului Stars Night și a condiționat eliberarea acestora de achitarea în întregime a notelor de plată.

Deși apărarea a arătat, corect, că infracțiunea de lipsire de libertate, în modalitatea reținută, presupune intenția persoanei vătămate de a părăsi clubul, intenție înfrântă printr-o acțiune sau inacțiune a inculpatului, în mod eronat a concluzionat că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii față de împrejurarea că persoanele vătămate nu au arătat, în mod concret, cum au fost împiedicate să părăsească clubul de noapte.

Curtea constată că dimpotrivă, persoanele vătămate au arătat că au fost împiedicate să părăsească localul, acestora li s-a pus în vedere că nu vor putea pleca decât în momentul în care vor achita ambele note de plată, cu sumele menționate, iar susținerile acestora sunt concordante cu declarația martorului Guillermo M., care a confirmat împrejurarea că ușa de acces era încuiată atunci când s-a prezentat în local pentru a-i ajuta pe colegii săi și a rămas încuiată pe toată perioada cât s-a aflat acolo. Referirile sub acest aspect ale apărării, la declarația acestui martor, au fost invocate fără temei, nefiind sprijinite și de argumente. Așa cum a reținut și instanța de fond, Curtea reamintește că și declarațiile martorei Bizoeanu I. – C. confirmă aceiași împrejurare.

Pe de altă parte, Curtea arată că una dintre persoanele vătămate, NEWHOUSE RICHARD - P. achitase nota de plată, însă nu i s-a permis să părăsească localul, cei doi reușind să plece doar după ce superiorul lor a fost informat cu privire la cele întâmplate prin intermediul unei dame de companie, angajată a localului, acesta s-a prezentat și a achitat și cealaltă notă de plată. Curtea apreciază ca nefiind verosimilă susținerea apărării în contextul dat. În măsura în care inculpatul D., administratorul localului, prezent la incident, personal sau prin angajații săi, ar fi intenționat să permită persoanelor vătămate să plece, în mod evident ar fi putut face dovada acestui fapt dacă ar fi permis celui care achitase nota de plată să plece efectiv. Or, inculpatul a interzis acestuia părăsirea localului și a apreciat că rezolvarea situației cu nota de plată se poate realiza doar prin informarea superiorului celor doi printr-o angajată a sa, conduită care dovedește, fără dubii, că intenția sa nu a fost aceea de a permite persoanei vătămate să plece, și să acționeze astfel concordant cu propria voință, ci a împiedicat-o pe aceasta să părăsească localul.

Susținerea apărării în sensul că depunerea plângerii la patru zile de la producerea acestor evenimente este o dovadă că aceștia nu au considerat că au fost lipsiți de libertate, nu pot fi reținute pentru că nu sunt decât speculații, fără nici un suport probator, neputându-se înțelege de altfel care a fost ideea unei astfel de concluzii. Plângerea a fost depusă într-un interval suficient de mic prin raportare la data săvârșirii faptelor, iar trimiterile la posibila legătură dintre aceste fapte și momentul depunerii plângerilor de către colegii acestora - Steward Michael D. si Martelle Blake Richard, cu privire la faptele din data de 20.01.2011 sunt de asemenea speculații, fără legătură dovedită cu cele întâmplate.

Curtea reamintește că nici o probă administrată nu face dovada că cele patru persoane vătămate, implicate în cele două incidente s-ar fi cunoscut, și doar împrejurarea că erau ambele soldați americani nu se poate constitui într-o asemenea dovadă.

Referitor la susținerile apărării în sensul că inculpatul D. I. S. nu a restricționat accesul la butonul care permitea deschiderea ușii și că nu a împiedicat persoanele vătămate să acceseze butonul nu pot fi reținute în susținerea nevinovăției inculpatului, inculpatul fiind persoana care avea acces la butonul prin acționarea căruia se putea deschide ușa. Curtea reține pe de altă parte că nu rezultă din vreo probă administrată că persoanele vătămate aveau cunoștință despre modul în care se realiza accesul în local, acestea au intenționat să plece și nu au putut constatând că ușa era închisă. Persoanele vătămate nu erau obișnuiți ai localului ca să cunoască modul de deschidere a ușii, dacă exista vreun dispozitiv care permitea accesul sau unde era acest dispozitiv amplasat.

Curtea reține de altfel din procesul - verbal de percheziție că aceste butoane nu sunt la vedere, nu sunt inscripționate ca să se poate deduce de către cei străini de local mecanismul care ajuta la deschiderea sau închiderea ușii, martora Bizoeanu I. - C. confirmând faptul că . face după verificarea video - audio.

Concluzionând, Curtea apreciază că s-a reținut corect de către instanța de fond că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzute de art 189 alin 2 C.pen. cu aplicarea art 33 lit. b) C.pen., elementul material constând într-o inacțiune, respectiv refuzul de a deschide ușa ce nu putea fi acționată decât de către inculpat, urmată de folosirea violenței psihice, fapta fiind săvârșită de două persoane împreună iar agravanta prevăzută de art 189 alin 2 C. pen., referitoare la solicitarea unui folos material sau orice alt avantaj în schimbul eliberării, se impune a fi reținută întrucât eliberarea a fost condiționată de plata contravalorii notelor de plată, așa cum a reținut corect și instanța de fond și așa cum în fapt s-a și întâmplat, cele două persoane vătămate fiind lăsate să părăsească localul doar după achitarea notelor de plată.

În ceea ce privește faptele inculpatilor D. I. S. si M. R. – M. din data de 20.01.2011, Curtea reține că în jurul orei 00⁰⁰, primul dintre aceștia, înarmat cu un pistol si un baston telescopic, împreună cu două persoane necunoscute înarmate cu un baston cu șocuri electrice, a interzis părților vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD să părăsească incinta clubului Stars Night si a conditionat eliberarea acestora de achitarea în întregime a unei note de plată, reține de asemenea că inculpatul M. R. – M., în același context, a lovit în mod repetat, cu pumnii, picioarele si cu un baston telescopic persoanele vătămate MARTELLE BLAKE - RICHARD si STEWARD MICHAEL – D., pulverizând spray iritant - lacrimogen în direcția acestora, producându-le leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 - 30 zile de îngrijire medicală, în cazul primei persoane, respectiv 8 - 9 zile de îngrijire medicală în cazul celei de a doua persoane, inculpatul D. I. S. fiind cel care a pregătit si pus la dispoziția lui M. R. - M. și a celorlalți autori necunoscuți obiectele vulnerante cu care au acționat asupra părților vătămate.

În pofida susținerilor apărării inculpatului D. referitoare la fapta din 20 ianuarie 2011, Curtea constată că declarațiile persoanelor vătămate Steward Michael D. si Martelle Blake Richard nu sunt contradictorii pe aspectele esențiale ale desfășurării faptelor iar neconcordanțele referitoare la faptul că persoana vătămată Steward Michael D. a precizat că a fost amenințată de inculpatul D. I. S. cu un pistol, cealaltă persoană declarând că nu a sesizat un pistol la momentul la care s-a produs altercația sunt explicabile în contextul desfășurării faptelor, o altercație cu multe persoane prezente, vigilența și atenția fiecărui participant la incident putând fi afectate. Pe de altă parte, Curtea reține că inculpatul însuși nu a contestat nici un moment altercația și nici măcar agresiunile exercitate, acesta rezumându-se doar să transfere vina asupra persoanelor pretins necunoscute prezente în club.

Vătămările suferite de persoanele vătămate sunt dovedite de altfel, fără dubii, de rapoartele de expertiză medico legală nr. A_ din data de 16.09.2011 și respectiv nr. A_ din data de 16.09.2011, care atestă atât natura leziunilor, data producerii acestora, iar declarațiile persoanelor vătămate care i-au recunoscut pe inculpatul M. ca fiind unul dintre agresori iar pe inculpatul D. ca fiind cel care nu le-a permisul să părăsească localul dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăția inculpaților. Curtea reține de altfel că poziția persoanelor vătămate a fost consemnată și în procesele verbale de recunoaștere după planșă foto a celor doi inculpați și reține de altfel declarațiile inculpaților înșiși, care nu contestă incidentul, lovirea, respectiv vătămarea corporală a celor două persoane vătămate, ci doar contribuțiile personale la săvârșirea faptelor.

Susținerile inculpaților referitoare la excluderea rapoartelor de expertiză medico-legală pentru că nu rezultă folosirea bastoanelor cu electroșocuri și pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la convocarea părților, cărora trebuie să li se aducă la cunoștință obiectivele expertizei, întrebările la care expertul trebuie să răspundă și faptul că pot adresa completări nu pot fi reținute, Curtea reamintind apărării disp. art. 172 alin. 5, 173 alin. 3 și 5 COD PROCEDURĂ PENALĂ, respectiv O .U.G. nr.1/2000, care reglementează efectuarea expertizelor medico legale, care prevăd în esență că în cazul expertizelor oficiale, care se desfășoară în instituții de specialitate, cum este și cazul expertizelor medico legale, care se desfășoară doar de către institutele de medicină legală, experții nu sunt numiți de către organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, ci de către institutul desemnat pentru efectuarea expertizei, astfel încât, în cazul acestor tipuri specifice de expertize eventualele obiecțiuni pot fi formulate după depunerea rapoartelor și se soluționează fie prin efectuarea unui supliment la raport, fie prin analiza acelui raport de către Comisia superioară medico-legală și avizarea acelui raport sau dimpotrivă.

Curtea constată că expertizele s-au efectuat conform dispozițiilor legale, fiind respectate toate aceste reglementări, astfel încât nu poate reține susținerile apărării în sensul constatării nelegalității acestor probe și respectiv al constatării încălcării dreptului inculpatului la apărare.

Referitor la susținerile inculpatului M. în sensul că acesta era doar un client prezent întâmplător în acel club la data de 20 ianuarie 2011 și că nu putea săvârși infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal față de cele două părți vătămate, deoarece nu are calitatea de administrator, paznic sau alt fel de angajat al clubului, neputând fi acuzat așadar că ar fi împiedicat părăsirea clubului de către ele două părți vătămate, Curtea apreciază că nu pot fi reținute.

Din declarațiile inculpatului însuși rezultă că aceste era prieten cu inculpatul D., frecventează clubul acestuia și nu achită consumația, în considerarea relației de prietenie dintre cei doi, astfel încât Curtea nu poate reține că prezența inculpatului M. era una accidentală, acesta având un obicei de a merge în clubul administrat de inculpatul D., iar uzanța de a nu achita consumație face dovada că relația de prietenie era de fapt dublată de o altă relație, de tip angajat angajator, orice consumație de la bar implicând, în mod firesc, achitarea prețului de către consumator.

Referitor la susținerea că lipsirea de liberate nu se putea realiza decât de un angajat, paznic sau de către patronul clubului, Curtea arată că față de contextul în care s-a desfășurat conflictul și relația specifică dintre cei doi inculpați, confirmată de aceștia de altfel, inculpatul M. se afla în poziția și avea atât dreptul cât și posibilitatea efectivă de acționa butonul de acces în local, respectiv de a acorda posibilitatea de părăsire a localului de către clienți, dacă aceștia achitau notele de plată așa cum acestea erau întocmite. În ceea ce privește celelalte două acuzații aduse inculpatului, respectiv lovire si alte violențe și vătămare corporală, apărarea inculpatului a arătat că în mod nefondat s-a dispus condamnarea doar pe baza declarațiilor persoanelor vătămate, Curtea arătând că declarațiile acestora au fost confirmate și de inculpatul M. în primele declarații, acesta a fost recunoscut în procesele verbale de către persoanele vătămate ca fiind cel care le-a aplicat loviturile.

La rândul său, inculpatul D. I. S. a dat declarații contradictorii, susținând inițial că în bar se aflau mai mulți clienți asupra cărora una din persoanele vătămate a folosit bastonul electroșoc, inculpatul M. R. - M. arătând că în bar se mai afla un singur client și că persoana vătămată nu a folosit bastonul cu șocuri electrice, în același sens fiind și declarațiile martorelor. Curtea constată astfel pe de o parte că cele două declarații nu se coroborează sub aspectul esențial în context, al reținerii conduitei provocatoare a persoanelor vătămate, Curtea reținând astfel că nu acestea sunt cele care au declanșat conflictul și au agresat la rândul lor persoane din bar folosind un baston cu electroșocuri, Curtea apreciind că această scuză a fost invocată de inculpați doar pentru a crea o justificare a agresiunilor exercitate asupra persoanelor vătămate. Curtea reține că inculpații nu au oferit o explicație plauzibilă referitoare la motivul pentru care, în contextul discuției privitoare la nota de plată, persoana vătămată a ales să sustragă si să folosească un baston cu șocuri electrice împotriva altor clienți ai clubului.

Pe de altă parte, Curtea reține că inculpații nu au oferit o explicație asupra modului în care persoana vătămată MARTELLE BLAKE - RICHARD a fostă găsit de echipajele de intervenție si de martorul B. F. în fața intrării în club, agresată suficient de grav astfel încât să nu se poată deplasa, declarațiile acestora limitându-se la a arăta că nu sunt agresorii și că persoana vătămată este cea care a declanșat conflictul și a lovit la rândul său alte persoane din bar, deși nu s-a mai depus nici o altă plângere referitor la acel incident, iar pe de altă parte, nici la momentul prezentării organelor de intervenție nu s-a constatat prezența unor alte persoane care să fi suferit agresiuni, astfel încât susținerile inculpaților în acest sens nu pot fi reținute.

De asemenea Curtea nu poate să nu observe concordanța deplină dintre declarațiile inculpatului M. R. - M. și ale martorelor, Curtea apreciind că toți angajații inculpatului D. au fost instruiți în sensul de a da declarații identice, Curtea arătând că este imposibil ca mai multe persoane participante la un incident, de orice natură ar fi acela, să perceapă identic o anumită situație de fapt dar mai ales, să o redea identic, fiind evident că asemenea declarații nu pot fi apreciate ca fiind obiective, cu atât mai mult cu cât în cauza de față Curtea reamintește că martorele, toate angajate ale inculpatului D., au refuzat să dea orice fel de declarații, deși acestea erau principalii martori.

Concluzionând, Curtea apreciază că s-a reținut corect de către instanța de fond că faptele inculpatilor D. I. S. si M. R. – M. din data de 20.01.2011, primul dintre aceștia, înarmat cu un pistol si un baston telescopic, împreună cu două persoane necunoscute înarmate cu un baston cu șocuri electrice, de a interzice părților vătămate STEWARD MICHAEL - D. si MARTELLE BLAKE RICHARD să părăsească incinta clubului Stars Night si de a condiționa eliberarea acestora de achitarea în întregime a unei note de plată, faptele inculpatului M. R. – M., care în același context, a lovit în mod repetat, cu pumnii, picioarele si cu un baston telescopic persoanele vătămate MARTELLE BLAKE - RICHARD si STEWARD MICHAEL – D., pulverizând spray iritant - lacrimogen în direcția acestora, producându-le leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 - 30 zile de îngrijire medicală, în cazul primei persoane, respectiv 8 - 9 zile de îngrijire medicală în cazul celei de a doua persoane, inculpatul D. I. S. fiind cel care a pregătit si pus la dispoziția lui M. R. - M. și a celorlalți autori necunoscuți obiectele vulnerante cu care au acționat asupra părților vătămate întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzute de art 189 alin.1,2 C.pen. cu aplicarea art 33 lit. b) C.pen., elementul material constând într-o inacțiune, respectiv refuzul de a deschide ușa de acces în club, fapta fiind săvârșită de două persoane împreună iar agravanta prevăzută de art 189 alin 2 C. pen., referitoare la solicitarea unui folos material sau orice alt avantaj în schimbul eliberării, se impune a fi reținută întrucât eliberarea a fost condiționată de plata contravalorii notelor de plată, respectiv lovire și alte violențe și vătămare corporală, în cazul inculpatului M. și complicitate la aceste două infracțiuni, în cazul inculpatului D., referitor la cele două persoane vătămate, probele administrate făcând dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a vinovăției celor doi inculpați.

Referitor la motivele de apel ale parchetului privind individualizarea pedepselor aplicate pentru faptele săvârșite, sub aspectul pe de o parte, al reținerii circumstanțelor atenuante și pe de altă parte al modalității efective de executare, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate, reținând că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt corect individualizate, Curtea apreciind că nu se impune nici înlăturarea circumstanțelor atenuante și nici executarea pedepselor rezultante în regim de detenție.

Curtea constată că instanța de fond a analizat criteriile de individualizare a pedepsei și a dat eficiență acestora și apreciază că a acordat o semnificație suficientă atât criteriului relativ la persoana inculpatului cât și celui referitor la circumstanțele reale ale producerii infracțiunilor, aspect care a determinat aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus, sub limita minimă, dând efect circumstanțelor atenuate.

Curtea reține că inculpații au negat într-adevăr săvârșirea faptelor, însă doar această conduită nu poate fi sancționată cu aplicarea unor pedepse spre limitele maxime sau cu imposibilitatea d e a se reține în favoare circumstanțe atenuante, Curtea apreciind că în mod deosebit în cauza de față aceste circumstanțe se impun a fi reținute față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor.

Curtea constată că activitatea la clubul administrat de inculpatul D. era cunoscută autorităților responsabile din zonă, martorul J. N., comandant al Secției de poliție competentă teritorial, audiat în fața Curții, nefiind străin de ce se întâmpla cu regularitate în club, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de inculpatul D.. Or, în contextul în care activitatea se desfășura într-un mod cunoscut de autorități și chiar cu concursul acestora, Curtea apreciază că nu poate sancționa mai aspru decât este cazul conduita managerului clubului și a angajatului acestuia, de vreme ce această activitate avea cumva, într-un mod voalat, girul organelor de poliție, acestea fiind la rândul lor, cel puțin la fel de responsabile ca și inculpații, cu atât mai mult cu cât misiunea acestora ar fi trebuit să fie aceea de a interveni pentru . activității desfășurate.

Pe de altă parte Curtea reține că inculpații se află la primul conflict cu legea penală, aceștia nesuferind anterior condamnări sau alte tipuri de sancțiuni, motiv pentru care apreciază că se justifică aplicarea tratamentului sancționator astfel individualizat de instanța de fond, Curtea apreciind că aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre infracțiuni în limitele stabilite, ca și pedepsele rezultante sunt în măsură să satisfacă scopul preventiv educativ al pedepselor, care sunt atât măsuri de constrângere, dar și mijloace de reeducare ale inculpaților.

Curtea are, pe de altă parte, în vedere și împrejurarea că pedepsele prevăzute de noul cod penal pentru infracțiunile din cauză sunt mult reduse, astfel încât, deși în ansamblu în cauza de față s-a reținut ca lege penală mai favorabilă legea veche, nu se poate ignora totuși și noua perspectivă a legiuitorului asupra pedepselor și tratamentului sancționator al infractorului primar.

Reținând în consecință că hotărârea este legală sub toate aspectele, apelurile declarate în cauză fiind nefondate față de considerentele arătate, și față de dispozițiile arătate, în baza art. 421 pct 1 lit b Cp va respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Jud. Sectorului 1 București și inculpații D. I. S. și M. R. M. împotriva sent. penale nr. 1121/11.12.2013 pron de Jud Sect. 1 București.

În baza art. 275 alin 3 Cpp cheltuieli judiciare din apelul declarat de P. rămân în sarcina statului și în baza art. 275 alin 2, 4 Cpp va obliga inculpații la plata sumelor de câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct 1 lit b Cpp respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și inculpații D. I. S. și M. R. M. împotriva sentinței penale nr. 1121/11.12.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.

În baza art. 275 alin 3 Cpp cheltuieli judiciare din apelul declarat de P. rămân în sarcina statului și în baza art. 275 alin 2, 4 Cpp obligă inculpații la plata sumelor de câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

M. C. C. C.

GREFIER

G. A. I.

Red. Și tehnored. M.C.

6 ex.

Red. O. C. – Judecătoria Sectorului 1 București

← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr....		Mandat european de arestare. Sentința nr. 73/2015. Curtea de... →

Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 596/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr. 596/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI