Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 470/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 470/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 470/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 470

Ședința publică de la 26 martie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - M. C.

JUDECĂTOR - C. C.

GREFIER - G. A. I.

* * * * * * * * *

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. C..

Pe rol, se află soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI și de inculpatul P. H. L. împotriva sentinței penale nr.2772/4.12.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat P. F., în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual și de apărător din oficiu, avocat A. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsind intimatele părți civile și intimata parte vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Apărătorul desemnat din oficiu solicită a se lua act că delegația sa a încetat prin prezentarea apărătorului ales și a se dispune asupra onorariului parțial.

În temeiul dispozițiilor art.91 alin.4 Cod procedură penală, Curtea constată încetate efectele delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, prin prezentarea la acest termen de judecată a apărătorului ales al acestuia, urmând a se pronunța asupra onorariului parțial cuvenit.

După ce Curtea pune în vedere apelantului inculpat dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta arată că își menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea declarație suplimentară în fața Curții.

Apărătorul apelantului inculpat depune la dosar motive de apel și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri in circumstanțiere, respectiv: diplomă de participare la activitatea de consiliere psihologică și socială în vederea pregătirii pentru liberare, carnet de student, acte medicale privind starea de sănătate a mamei apelantului inculpat – toate in fotocopie.

La interpelarea Curții, arată că apelul vizează greșita condamnare a inculpatului fără reținerea disp. art.396 alin.10 Cod procedură penală și a art.75 lit.b Cod penal și reindividualizarea pedepsei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită încuviințarea probei cu înscrisuri in circumstanțiere.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri in circumstanțiere si o administrează, prin depunerea la dosar a înscrisurilor precizate.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu susține nici primul și nici cel de-al doilea motiv din apelul parchetului. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv, consideră că zona din jurul campusului universitar nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, conform art.372 Cod penal.

În atare situație, extinde motivele de apel și consideră că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă în raport cu modalitatea de comitere a faptei, modul absurd în care s-au desfășurat evenimentele, urmările ireversibile ce s-au produs. Așa fiind, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând, în fond, a se dispune majorarea pedepsei aplicate inculpatului.

Apărătorul apelantului inculpat arată că apelul vizează greșita condamnare a inculpatului fără reținerea disp. art.396 alin.10 Cod procedură penală și a art.75 lit.b Cod penal. În susținerea apărării, arată că dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală permit reținerea acestora chiar în condițiile în care cererea inculpatului ca judecata să aibă Ioc în aceste condiții a fost respinsă printr-o încheiere anterioară și s-a trecut la judecarea cauzei. Consideră că cercetarea judecătorească, astfel cum s-a solicitat de către inculpat – în condițiile art.374 alin.4 rap. la art.375 alin.1 Cod procedură penală - justifică reținerea unei circumstanțe atenuante prevăzută de lege. Așa fiind, susține că în mod greșit instanța fondului a omis aplicarea acestor dispoziții legale, avându-se în vedere cele reținute în motivarea hotărârii atacate. În acest sens, face trimitere la filele 19, 20 și următoarele din sentință, unde se reține aceeași situație de fapt descrisă în rechizitoriu, recunoscută și acceptată de către inculpat atât în primul, cât și în doilea ciclu procesual. Mai mult, în motivare, instanța de fond face referire doar la declarațiile de martori din al doilea ciclu procesual, în condițiile în care reține declarațiile acestora din faza de urmărire penală. Instanța de judecată nu este ținută în mod obligatoriu de încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, aceasta putând chiar din oficiu sau la cerere sa pună in discuție încadrarea juridică. În situația în care inculpatul recunoaște faptele, instanța este ținută doar de recunoașterea acestora și de situația de fapt. Spre deosebire de vechiul Cod, noul Cod de procedură penală nu mai prevede condiționarea admiterii cererii de constatarea că din probele administrate in cursul urmăririi penale instanța să rețină că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșita de inculpat.

Inculpatul P. H. L. a menținut declarația de recunoaștere consemnată de instanță in primul ciclu procesual, acesta înțelegând și în cel de al doilea ciclu procesual al cercetării judecătorești să recunoască în totalitate faptele reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței. Recunoașterea faptelor a fost totală și necondiționată sub toate aspectele de fapt, singura contestare fiind numai cu privire la încadrarea juridică a faptelor.

Față de aceste aspecte, solicită admiterea primului motiv de apel, astfel cum a fost susținut.

Cel de-al doilea motiv vizează greșita înlăturare de către instanța de fond a reținerii circumstanței atenuante legale prevăzută de dispozițiile art.75. lit.b din noul Cod penal și apreciază că aceasta poate fi reținută, cu atât mai mult cu cât a fost reținută de instanță in primul ciclu procesual și s-a dispus o condamnare, chiar dacă acea soluție nu a fost definitivă. În continuare, susține că majoritatea martorilor audiați nu au văzut efectiv momentul în care s-a produs . asupra victimei și asupra celorlalte părți vătămate, sens în care face trimitere la declarația martorei P. V. din faza de urmărire penală. Mai arată că nu va face referire la declarațiile martorilor date în al doilea ciclu procesual deoarece sunt date la o distanță de 3 ani de zile și sunt aspecte ce nu au mai fost recunoscute de către aceștia în fața instanței de judecată. În continuare, face o scurtă expunere a situației de fapt și face trimitere la declarațiile date de părțile vătămate C. F. V., L. C., martorul I. C. C.. În ceea ce priveste declarația martorei B. M. S. aflată la filele 224 și urm. Vol. I dosar de urmărire penală, nu poate fi avută în vedere deoarece este mult prea săracă în detalii. Amănuntele comportamentale ale fiecăruia dintre cei patru tineri implicați în incident, imediat anterior producerii tragediei, sunt deosebit de importante, pentru că fac posibilă stabilirea circumstanțelor în care faptele s-au comis și o corectă încadrare juridică a acestora. Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere faptul că instanța de fond a omis să rețină alcoolemia celor trei părți vătămate aflate în conflict, aspecte ce sunt relatate la fila 10, volum I, dosar urmărire penală. Foarte important este momentul în care inculpatul se afla într-o apărare defensivă, fiind retras la autoturismul său, iar cei trei tineri au mers către el cu intenția de a-i aplica acestuia o corecție, fiind nevoie ca victima omorului să fie trasă de tricou în spate, iar anterior victima a mers și a rupt o creangă dint-un copac.

Solicită a fi admis și cel de-al doilea motiv de apel și a se dispune reținerea dispozițiilor art.75 alin.1 lit.b Cod penal, având în vedere cele expuse mai sus și rezultate din modul în care s-au descris faptele, din atitudinea victimei și a celorlalți tineri, care au exercitat violențe verbale, precum și temerea inculpatului, văzând disproporționalitatea numerică.

În cel de-al treilea motiv al apelului, apreciază că se impune reținerea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală alături de dispozițiile art.75 alin.1 lit.b Cod penal, solicitând o reindividualizare judiciară a pedepsei. Mai mult, având in vedere criteriile generale de individualizare așa cum sunt reținute în dispozițiile art.74 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor, solicită a se ține seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială.

Concluzionând, solicită admiterea apelului astfel cum a fost susținut în scris și amplu motivat în scris și depus la dosar.

În ceea ce privește apelul parchetului, solicită respingerea acestuia, ca fiind nefondat, raportat la cele expuse în apelul inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că instanța de fond, în mod corect nu a reținut disp. art.396 alin.10 Cod procedură penală în raport de declarațiile inculpatului, recunoașterea sa fiind nuanțată.

De asemenea, în mod corect prima instanță nu a reținut una din atenuante – respectiv depășirea limitelor legitimei apărări sau scuza provocării – având în vedere modul în care s-au desfășurat evenimentele, inculpatul fiind cel care a declanșat, . fără niciun motiv logic, el fiind cel ce a fost înarmat tot timpul cu un cuțit. Având în vedere că apelantul inculpat reprezenta un pericol, chiar și suit în mașină, era firesc ca persoanele ce se aflau de față să încerce să-l anihileze, iar bățul rupt din copac nu are nicio relevanță, nu rezultă că ar fi fost folosit de victimă.

În ceea ce privește solicitarea de reducere a pedepsei, ținând cont de circumstanțele personale și reale ale comiterii faptei, nicio circumstanță personală nu justifică reducerea pedepsei, apelantul consumase băuturi alcoolice – deși nu avea voie - are un temperament agresiv, are anumite tulburări de personalitate, aspecte ce conduc la concluzia ca nu pot fi reținute în favoarea sa circumstanțe personale favorabile. În ceea ce privește situația de fapt și circumstanțele reale, acestea au fost expuse în apelul parchetului.

Avându-se în vedere aceste motive, solicită respingerea apelului inculpatului.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut faptele în totalitate, astfel cum au fost reținute în rechizitoriu, atât în primul, cât și în al doilea ciclu procesual. Mai arată că este student la Facultatea de Agronomie, este arestat de aproximativ 3 ani, a realizat gravitatea faptei comise, nu a fost nimic premeditat.

După închiderea dezbaterilor și reținerea cauzei in pronunțare, s-a prezentat intimata parte civilă L. C., care s-a legitimat cu C.I. . nr._ – depusă la dosar în fotocopie.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, reține și constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2772/4.12.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în baza art.386 Cod de procedură penală, rap la art.5 Cod penal, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul sesizare, din infracțiunile prevăzute de art.174-175 alin.1 lit.i Cod penal din 1969, art.180 alin.2 Cod penal din 1969, art.181 alin.1 Cod penal din 1969 și art.321 alin.1 Cod penal din 1969, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal din 1969, în infracțiunile prevăzute de art.188 alin.1 Cod penal, art.193 alin.2 Cod penal (persoana vătămată L. C.), art.193 alin.2 Cod penal (persoana vătămată C. F. V.) si art.371 Cod penal cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

A fost respinsă cererea inculpatului de reținere a disp.art.75 alin.1 lit.a sau b Cod penal, respectiv de reținere a dispozițiilor art.396 alin.10 Cod de procedură penală cu privire la infracțiunile de mai sus.

În baza art.4 Cod penal și art.3 din Legea nr.187/2012, s-a constatat dezincriminată infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, actualmente prevăzută de art.372 alin.1 lit.a Cod penal, ca urmare a lipsei unuia dintre elementele constitutive cerute de legea nouă pentru existența infracțiunii.

În baza art.396 alin.5 Cod de proceudră penală cu ref. la art.16 alin.1 lit.b Cod de procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului P. H. L. [fiul lui R. V. și M., născut la data de 15.02.1981 în București, domiciliat în București, .. 35 sector 1, CNP:_, arestat în baza M.A.P. nr.134/U.P./12.06.2012], pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 (art.372 alin.1 lit.a Cod penal).

În baza art.188 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul P. H. L. la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

În baza art.66 alin.1 lit.a, b, h, m și n Cod penal, a fost interzis inculpatului - ca pedeapsă complementară - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a se afla în baruri, discoteci și cămine studențești, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate L. C. și C. F. V., cu martorii B. L. N., A. D. M., P. V., I. C. C., Lederer A., A. Ș., ori de a se apropia de toate aceste persoane, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, h, m și n Cod penal.

În baza art.193 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (persoana vătămată L. C.).

Au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.193 alin.2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe (persoană vătămată C. F. V.).

Au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza art.371 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice.

Au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.

În baza arrt.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 13 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite – respectiv 1 an si 8 luni închisoare – inculpatul P. H. L. urmând să execute în total 14 ani și 8 luni închisoare.

În baza art.66 alin.1 lit.a, b, h, m și n Cod penal, a fost interzis inculpatului - ca pedeapsă complementară - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a se afla în baruri, discoteci și cămine studențești, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate L. C. și C. F. V., cu martorii B. L. N., A. D. M., P. V., I. C. C., Lederer A., A. Ș., ori de a se apropia de toate aceste persoane, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, h, m și n Cod penal.

În baza art.72 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 11.06.2012 la zi, iar în baza art.399 alin.1 Cod de procedură penală, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art.109 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpatul P. H. L. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical.

A fost admisă acțiunea civilă promovată de către partea civilă S. de Urgență Elias București, iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală, art.19 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 5.320,40 lei, reprezentând despăgubiri civile.

A fost admisă acțiunea civilă promovată de către partea civilă S. de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București, iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală, art.19 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 812,89 lei, reprezentând despăgubiri civile.

A fost admisă - în parte - acțiunea civilă promovată de către partea civilă L. C., iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală, art.19 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească acestuia echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro la data plății, cu titlu de daune morale.

A fost admisă - în parte - acțiunea civilă promovată de către părțile civile S. M. și S. D., iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală, art.19 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către fiecare dintre acestea, a echivalentului în lei din data plății a sumei de 25.000 euro, reprezentând daune morale.

A fost respinsă cererea părților civile S. M. și S. D., având ca obiect obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale.

S-a luat act că persoana vătămată C. F. V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.397 alin.2 Cod de procedură penală, art.249 Cod de procedură penală, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului P. H. L. până la concurența sumelor totale datorate părților civile, potrivit prezentei hotărâri.

În baza art.112 alin.1 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de către inculpat la săvârșirea infracțiunilor.

În baza art.274 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.000 lei (în care se include și suma de 265 lei, reprezentând costul raportului de expertiză medico-legală psihiatrică și a raportului de nouă expertiză medico-legală psihiatrică întocmite în cauză de I.N.M.L. „M. Minovici” București), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarele:

Prin actul de sesizare a instanței, a fost înfățișată următoarea situație de fapt:

La data de 10 iunie 2012, în jurul orei 04:45, în Complexul Studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5, inculpatul P. H.-L. a înjunghiat-o în zona toracelui pe victima S. C. B., provocându-i o leziune în urma căreia aceasta a decedat. În cadrul aceluiași conflict, inculpatul a provocat leziuni prin tăiere cu cuțitul, la degetul index drept cu secționarea tendonului flexor profund, și respectiv la mâna stângă, părților vătămate L. C. și C. F. V., pentru a căror vindecare au necesitat 25 de zile, respectiv 4-5 zile de îngrijiri medicale. Victima S. C.-B. a fost transportată la S. U. de Urgență Elias de către martorul A. V. V., unde a decedat. Partea vătămată L. C. a fost transportată cu ambulanța la S. C. de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, în vederea acordării îngrijirilor medicale.

Conflictul din dimineața zilei de 10 iunie 2012, în care a fost ucisă victima S. C.-B. a avut loc într-un context mai larg, în care inculpatul, având asupra sa un cuțit, a abordat, provocat și amenințat mai multe persoane în campusul Agronomie și pe străzile adiacente, tulburând liniștea și ordinea publică.

Astfel, în jurul orei 03:40, inculpatul P. H. L. le-a abordat în stația de benzină Agip – 1 Mai, aflată în apropierea campusului, pe martorele CIULVASCAIA X., GÂRJOI-ZEGAS I. și B. A.-D., toate studente, solicitându-le să meargă împreună să se distreze. La refuzul acestora, s-a angajat în urmărirea în trafic, cu autoturismul pe care-l conducea, marca BMW, cu număr de înmatriculare_, a autovehiculului marca Chevrolet cu care se deplasau martorele. La refuzul mai ferm al martorelor de a se asocia la vreo activitate cu inculpatul, la solicitarea acestora adresată inculpatului de a înceta urmărirea, și la momentul în care martorele au apelat la ajutorul unor trecători – martorii D. D. A. și A. Ș., inculpatul P. H. L. a început să profereze injurii, a luat un cuțit din autovehiculul pe care-l conducea, i-a amenințat pe cei doi martori și i-a alergat, mai întâi pe jos, iar pe urmă cu autovehiculul, spre campusul Agronomie.

În continuare, la intrarea dinspre . Agronomie, un număr de două persoane au fugit din calea inculpatului, care se deplasa pe jos, după care, la un interval scurt de timp, o altă persoană, de asemenea, a fugit din calea inculpatului, iar la momentul în care, cea din urmă s-a intersectat cu martorii D. D. A. și A. Ș. a afirmat că a fost amenințată de către o persoană care are un cuțit.

Apoi, deplasându-se cu autoturismul în campus, dinspre . A5, inculpatul, care la acest moment era însoțit de o persoană de sex bărbătesc care stătea pe scaunul din dreapta șoferului, neidentificată, însă care nu a avut un rol determinant în derularea incidentului, ci mai degrabă a încercat să-l pondereze pe inculpat, a abordat-o pe martora LEDERER A., care mergea spre căminul ei, venind dintr-un club, împreună cu martorii B. M.-S., I. C. C., P. V., B. L.-N., studenți și locatari ai campusului, mai puțin martorii P. V. și I. C.-C..

Martora LEDERER A. s-a arătat neinteresată de avansurile inculpatului, i-a răspuns să-și vadă de drum în siguranță, iar ceilalți membri ai grupului i-au cerut să fie lăsați în pace.

La aceste afirmații ale martorilor care o însoțeau pe martora LEDERER A., inculpatul s-a adresat celor din grup întrebându-i dacă sunt șmecheri, dacă sunt din București, și a început să profereze injurii la adresa membrilor grupului.

Inculpatul a depășit grupul de tineri cu autovehiculul său și l-a oprit la circa 10 metri în fața acestora, în apropierea căminului A5, blocând traficul de pe alee, a coborât din autovehicul, s-a postat în drumul grupului și a scos un cuțit cu lama de circa 10-15 cm, pe care a început să-l manevreze, închizându-i și deschizându-i lama, astfel încât cuțitul să fie vizibil pentru trecători.

Vederea cuțitului i-a provocat o stare de temere martorei LEDERER A., aceasta a început să plângă, și a apelat-o la telefon pe partea vătămată C. F.-V., i-a spus că cineva s-a luat de ea și i-a solicitat să vină pentru a o conduce până la căminul ei.

În locul unde inculpatul blocase traficul cu autoturismul său și-a făcut apariția un taxi, șoferul i-a solicitat inculpatului să deblocheze .-au înjurat reciproc, apoi inculpatul și-a mutat autovehiculul ca să se poată circula.

După mutarea autoturismului BMW, inculpatul a coborât din nou și s-a îndreptat spre grupul de studenți cu cuțitul în mână.

Între timp, în locul unde se afla grupul de studenți au venit și părțile vătămate C. F.-V., L. C., victima S. C.-B. și martorul A. D.-M., fără ca vreunul să aibă asupra sa vreo armă, cuțit sau obiect contondent, iar inculpatul continua să profereze amenințări la adresa grupului, spunând că va tăia pe toată lumea.

Partea vătămată L. C. a încercat să-l dezarmeze pe inculpat, însă a fost tăiată la degetul index drept, cu secționarea tendonului flexor profund, iar inculpatul a înjunghiat-o în torace, cu lezarea cordului și a plămânului stâng, pe victima S. C. B. și a tăiat-o la mâna stângă pe partea vătămată C. F.-V..

În cursul dimineții, în jurul orei 08:00, martorii D. D. A. și A. Ș., străini de incidentul în care a avut loc înjunghierea, au aflat de la colegii lor din campus că în fața căminului A5 a fost înjunghiat un student.

Conform concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr.A_, moartea victimei S. C. B. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei plăgi toracice penetrante cu lezarea cordului și a plămânului stâng. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu un corp înțepător-tăietor care a acționat pe o lățime de 2,5 cm (la piele) și o adâncime de circa 11 cm (la nivelul cavității toracice), posibil cuțit (posibil cuțitul constatat în fotografia digitală pusă la dispoziție) și se află în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul. La necropsie, s-a mai constatat o plagă pe fond excoriat la nivelul extremității cefalice care s-a putut produce prin lovire de corp plan/dur în același context traumatic și fără rol în tanatogeneză. Moartea datează din data de 10.06.2012 după o spitalizare de câteva ore la S. U. de Urgență Elias, unde tratamentul acordat a fost corect indicat și aplicat.

Conform fișei de spitalizare de zi, emisă de S. C. de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatori și Arsuri partea vătămată L. C. a prezentat la momentul internării la data de 10.06.2012, ora 06:12, o plagă tăiată (cuțit) față volară nivel articulație interfalangiană proximală index drept cu secțiune tendon flexor profund deget. Conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr.A_, partea vătămată L. C. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător (posibil cuțit), pentru a căror vindecare necesită 25 de zile de îngrijiri medicale. Leziunile s-au produs la data de 10.06.2012, nu i-au pus viața în primejdie și nu constituie infirmitate.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.A_, a rezultat că la partea vătămată C. F.-V. s-a constatat la nivelul mâinii stângi, deget IV, falanga distală, o cicatrice suplă, fină, roz-albicioasă, de 0,4/0,1 cm, cu orientare transversală. Conform concluziilor raportului, partea vătămată C. F.-V. prezintă o cicatrice ce a putut fi urmare a unei plăgi produsă prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător (posibil cuțit), pentru a cărei vindecare sunt necesare, în mod obișnuit, 3-4 zile de îngrijire medicală.

Conform procesului verbal din data de 10.06.2012, cu ocazia cercetării la fața locului, în campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, la locul incidentului, a fost găsit un fragment din lama unui cuțit care prezenta urme de materie de culoare brun-roșcat, sub formă de mânjituri în stare uscată cu aspect de sânge, conținând o urmă papilară creată prin stratificarea urmelor de materie de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge, pe suprafața lamei.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/22.06.2012 al D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic, urma digitală ridicată prin fotografiere de pe fragmentul de lamă de cuțit găsit la locul incidentului din campusul Agronomie, a fost creată de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului P. H.-L..

Conform raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/11.07.2012 al D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării autoturismului marca BMW cu număr de înmatriculare_ găsit în parcarea de lângă imobilul situat în București, ., sector 1, din zona mediană a ornamentului din lemn al portierei din stânga față și de pe interiorul geamului portierei din stânga față, partea superioară, în cauza privind omorul calificat comis asupra victimei S. C. B. au fost create de regiunea digito-palmară a palmei de la mâna dreaptă, respectiv de la mâna stângă a inculpatului P. H.-L..

Fiind audiată, martora LEDERER A., studentă cazată în campusul Agronomie, a declarat că în dimineața zilei de 10.06.2012, în jurul orei 04:30, în timp ce se deplasa împreună cu B. M., B. C. L. și V., toți studenți, spre căminul în care locuiește, în apropierea ei, a oprit un autoturism marca BMW de culoare închisă, iar șoferul a început să facă avansuri fetelor din grup, la care băieții care o însoțeau au replicat pe ton de glumă. Șoferul autovehiculului BMW (indicat de martoră din planșă foto ca fiind inculpatul) i-a înjurat pe băieți, după care a deplasat autovehiculul până în dreptul căminului A5, unde a coborât și a așteptat grupul de studenți, având în mână un briceag cu lama de circa 10 cm cu care se juca. Persoanele din grupul de studenți i-au spus inculpatului să se calmeze, că nu are rost să se certe, pentru că nu s-a întâmplat nimic. Pentru câteva momente, șoferul BMW-ului s-a dus la autoturismul său pentru a-l muta, întrucât bloca circulația unui autoturism taxi, între cei doi șoferi, având loc și un schimb de replici mai dure. Profitând de această situație, grupul de studenți și-a continuat drumul, însă la scurt timp, martora l-a observat pe șoferul BMW-ului venind din nou spre grupul ei, moment în care l-a apelat pe martorul C. F. V., pentru a-i solicita să o conducă până la căminul ei. Imediat i-a observat venind în fugă pe martorii C. F. V., L. C. și pe un alt student (n.n. victima). Martora s-a dus pentru a-l alerta pe paznicul căminului A5, după care privind în direcția în care se aflau martorii, victima și șoferul BMW-ului, a observat-o pe victima S. C. B. că avea tricoul plin de sânge și că s-a prăbușit la pământ. Totodată, a observat cum autoturismul BMW a plecat în trombă spre direcția .> Martora B. M. a declarat că, în momentul în care au fost abordați de către șoferul BMW-ului, martora LEDERER A. i-a replicat: „mai bine îți vezi de drum, să nu faci accident!”, iar unul din băieții din grupul de studenți i-a spus: „lasă, mă, fetele în pace!”. Șoferul BMW-ului, ulterior indicat de martoră din planșa foto ca fiind inculpatul, a afirmat către grupul de studenți: „ia ziceți mă! Sunteți șmecheri? De unde sunteți? Noi suntem din București”, la care martorii B. L.-N. și I. C. C. au încercat să aplaneze conflictul, iar martora LEDERER A. a început să plângă. Martora a relatat în continuare că: „șoferul a mutat mașina 2-3 metri, moment în care dinspre căminul A1 venea C. F. V. însoțit de doi băieți (n.n. partea vătămată L. C. și victima S. C. B.). Șoferul a oprit mașina și a coborât, venind spre . A5 unde mă aflam cu A., C., V. (n.n. martora P. V.) și L.. C. F. și cei doi băieți au venit în sprijinul grupului nostru. În timp ce mă aflam pe alee, am observat că șoferul mașinii avea în mână un cuțit cu lungimea lamei de circa 10 cm. Am văzut cum șoferul mașinii l-a înjunghiat pe unul dintre băieții cu care venise F.. L-a înjunghiat o singură dată în zona inimii. Acesta s-a întors către ceilalți băieți, și-a ridicat tricoul, am văzut că îi curgea sânge din abundență și a spus că a fost înjunghiat. … Ulterior am văzut că și F. și celălalt băiat cu care venise (n.n. partea vătămată L. C.) au fost tăiați la mână.”

Partea vătămată C. F. V. a declarat că se afla în căminul în care locuiește în momentul în care a fost apelat la telefon de către martora LEDERER A., care i-a spus plângând că cineva s-a luat de ea și i-a cerut să o conducă până la căminul ei. În drum spre locul unde se afla martora LEDERER A., s-a întâlnit cu victima S. C. B., partea vătămată L. C. și martorul A. D. M., care l-au însoțit. În fața căminului A5, l-a observat pe inculpat cum se juca cu un cuțit deschizându-i și închizându-i lama, după care, proferând înjurături, îl îndrepta și îl flutura înspre martorul B. L.-N., aflat la circa 1-1,5 metri distanță de inculpat, cei doi fiind față în față. Totodată, partea vătămată le-a observat pe martorele P. V. și LEDERER A. plângând. Partea vătămată C. F. V. a relatat că victima S. C.-B. s-a apropiat de inculpat, iar el împreună cu partea vătămată L. C. au încercat să o tragă înapoi. Din dorința de a-l dezarma pe inculpat, partea vătămată L. C. a întins mâinile și l-a apucat pe inculpat de mâna în care ținea cuțitul, condiții în care a fost tăiat la una dintre mâini. În continuare, partea vătămată C. F. V. a prins-o de tricou pe victima S. C. B. cu scopul de a o trage deoparte, moment în care inculpatul a executat o lovitură cu cuțitul spre toracele victimei, după care părțile vătămate și victima s-au retras spre căminul A5. După câțiva pași, victima S. C.-B. s-a prăbușit la pământ, iar partea vătămată C. F. V. a observat că este tăiată la mâna stângă când a încercat să-i acorde primul ajutor victimei. Partea vătămată C. F. V. a declarat că imediat după incident, cel care a înjunghiat-o pe victimă s-a urcat la volanul BMW-ului cu care a plecat spre poarta din . care a recunoscut-o din planșă foto ca fiind inculpatul.

Partea vătămată L. C. a declarat că martora LEDERER A. i-a spus la telefon foarte speriată că un bărbat a urmărit-o cu mașina, s-a luat de ea și a amenințat-o cu un cuțit în fața căminului A5. Urmare acestei discuții, a coborât împreună cu partea vătămată C. F. în fața căminului unde s-au întâlnit cu victima S. C. B., care a mers cu ei. În fața căminului A5, l-a observat pe inculpat ținând în mâna dreaptă un cuțit. Când s-a apropiat mai mult, inculpatul a început să amenințe că-i va tăia pe toți. Victima S. C. B. a încercat să rupă o creangă dintr-un copac, timp în care inculpatul venea spre partea vătămată, moment în care a intervenit pentru a lua cuțitul din mâna inculpatului, ocazie cu care a fost tăiat la degetul arătător. După ce a fost tăiată, partea vătămată a luat-o la fugă spre căminul A5, după care a observat-o pe victima S. C. B. că a căzut la sol, și că autoturismul BMW a demarat în viteză spre .> Martora P. V. a declarat că, din dorința de a aplana conflictul creat în urma faptului că ocupanții BMW-ului au abordat-o pe martora LEDERER A., a dat mâna cu inculpatul rugându-l să lase în pace grupul deoarece sunt obosiți și nu au chef de scandal. Martora a relatat că A. a început să plângă, după care a venit partea vătămată C. F.-V. și doi băieți, între care și victima. Partea vătămată C. F.-V. a discutat puțin cu martora LEDERER A., după care cei trei băieți s-au îndreptat spre inculpat, fără a avea asupra lor vreo armă, cuțit sau obiect contondent. Inculpatul s-a întors cu fața spre cei trei, moment în care martora a observat că inculpatul are un cuțit în mână. Între inculpat și cei trei băieți a avut loc o scurtă altercație, după care a auzit-o pe victima S. C. B. spunând să fie reținut numărul autoturismului și să se sune la 112 deoarece a fost înjunghiat.

Martorul A. D.-M. a declarat că în timp ce se deplasa spre căminul A5 din campus, le-a observat pe părțile vătămate C. F. V., L. C. și pe victima S. C. B. certându-se cu cu doi băieți, dintre care ulterior pe unul l-a indicat din planșă foto ca fiind inculpatul P. H.-L.. Apropiindu-se a observat că inculpatul avea în mână un cuțit sau briceag cu care amenința pe victima S. C. B. și pe părțile vătămate L. și C.. Cel care-l însoțea pe inculpat, aflat lângă un autoturism BMW a afirmat că va scoate din mașină un pistol cu care va împușca pe toată lumea, iar inculpatul i-a amenințat ca le va arăta el lor. Martorul a relatat că inculpatul a tăiat-o la degete pe partea vătămată L. C. când aceasta a încercat să-l dezarmeze de cuțit, după care a lovit-o cu cuțitul pe partea vătămată C. F. V., tăind-o la deget, iar apoi a înjunghiat-o pe victima S. C. B. în piept în zona inimii.

Martorul B. L.-N. a declarat că bărbatul care a coborât din autoturismul BMW avea în mână un cuțit. I-a vorbit politicos acestuia și i-a solicitat să fie lăsați în pace. La scurt timp a auzit-o pe victimă spunând că a fost înjunghiată și să fie luat numărul autoturismului BMW, după care a observat-o pe aceasta că s-a prăbușit la pământ. Martorul a precizat că persoana pe care a văzut-o cu cuțitul în mână s-a urcat la volanul autoturismului BMW și a plecat cu acesta în viteză spre .> Martorul I. C.-C. a declarat că în momentul în care în locul unde au fost abordați de către inculpat a venit partea vătămată C. F. V. cu doi prieteni, între care și victima S. C. B., șoferul BMW-ului a coborât pentru a doua oară din autoturismul său având un cuțit în mână cu care a venit spre grupul de studenți. Partea vătămată C. F. V. a întrebat-o pe martora LEDERER A. de ce plânge, după care a început să se certe cu șoferul BMW-ului. În apropierea autoturismului BMW a avut loc o altercație care a durat foarte puțin, după care a observat-o pe victima S. C. B. cu tricoul pătat de sânge, strigând că a fost tăiată, după care s-a prăbușit la pământ. Imediat, l-a auzit pe șoferul BMW-ului întrebând dacă mai vrea și altcineva să fie tăiat.

Martorii D. D. A. și A. Ș. au declarat că în noaptea de 09/10.06.2012 în timp ce se deplasau împreună în zona . lor a oprit un autovehicul Chevrolet cu mai multe fete, persoana de la volan spunându-le că este urmărită. În acel moment lângă ei a oprit un autoturism BMW al cărui șofer a scuipat-o pe persoana de la volanul autoturismului Chevrolet. Martorii au încercat să-l calmeze pe șoferul BMW-ului, însă când acesta a coborât la ei cu un cuțit, au fugit spre campusul Agronomie. Au fost urmăriți de către șoferul BMW-ului, inițial în fugă, după care cu autoturismul BMW. Martorul D. D. A. a declarat că, la scurt timp după ce urmărirea a încetat, când a ajuns în parcarea căminului A1, din direcția din care venise și el, a observat venind în fugă un băiat care a afirmat că cineva îl aleargă cu cuțitul. Martorul A. Ș. a declarat că, ajuns în campus după ce a fost urmărit de către persoana din BMW, l-a văzut de la depărtare pe șoferul BMW-ului cum a intrat mergând pe jos pe poarta campusului, după care a mai văzut doi băieți care au plecat în fugă din locul unde se afla inculpatul, iar apoi în timp ce se deplasa spre căminul A1, a fost depășit în fugă de un băiat care spunea că a fost amenințat de o persoană care avea cuțit. Cei doi martori au aflat ulterior, în cursul dimineții, de la colegii lor din campus, că un student a fost înjunghiat mortal în dreptul căminului A5.

Martorul I. C.-C. a declarat că l-a văzut pe șoferul BMW-ului cu un cuțit în mână. iar la scurt timp a observat-o pe victimă cu tricoul pătat de sânge strigând că a fost tăiată, după care s-a prăbușit la pământ. Imediat, l-a auzit pe șoferul BMW-ului întrebând dacă mai vrea și altcineva să fie tăiat. În declarația dată, martorul a afirmat că în momentul în care șoferul BMW-ului, respectiv inculpatul, a abordat-o pe una dintre fetele din grup, A., i s-a răspuns de către toată lumea că doresc să fie lăsați în pace, martora LEDERER A. spunându-i inculpatului doar să fie atent și să nu facă accident cu mașina.

Martorul A. V. V., student și locatar în campus a declarat că a văzut de la fereastra camerei sale că pe . se aflau mai multe persoane, un băiat s-a prăbușit la pământ, ceilalți solicitând ajutor, la care a ieșit din cămin, l-a văzut pe studentul înjunghiat, pe care l-a transportat la spital cu autoturismul.

Martorul M. F., paznic la căminul A5, a declarat că în jurul orei 04:45 a observat în fața căminului un grup de studenți care erau panicați. Când a ieșit în fața căminului a văzut un băiat cu tricoul pătat de sânge, care după câțiva pași s-a prăbușit la pământ.

Martorul P. T. a declarat că inculpatul i-a povestit la data de 10.06.2012 că în dimineața aceleiași zile a avut o altercație cu patru băieți în campusul Agronomie, că l-a tăiat pe unul dintre băieții respectivi și că a auzit că acesta a murit.

Martorele CIULVASCAIA X., GÂRJOI-ZEGAS I. și B. A.-D. (fetele aflate în autoturismul Chevrolet la care s-au referit în declarațiile lor martorii D. D. A. și A. Ș.) au declarat că, într-o noapte, în cursul lunii iunie 2012, aflate cu un autoturism Chevrolet în stația de benzină Agip de la intersecția . calea Griviței, au fost abordate de către un individ. Acesta conducea au autoturism break, tip limuzină, închis la culoare, și după ce le-a adresat câteva cuvinte în incinta stației, le-a urmărit cu autovehiculul o porțiune de drum. La un moment dat, au oprit autovehiculul, BMW-ul a oprit aproape paralel cu autoturismul în care se aflau, la care martora CIULVASCAIA X. i-a solicitat șoferului BMW-ului să înceteze urmărirea. S-au pus în mișcare, constatând că acesta continuă să le urmărească, la care au oprit din nou în dreptul a doi băieți cărora le-au cerut ajutorul și cărora le-au spus că sunt urmărite de un individ care pare a fi în stare de ebrietate. În acel moment, în dreptul lor a oprit șoferul BMW-ului care a început să le înjure, la care cei doi băieți i-au spus să înceteze. Șoferul BMW-ului a coborât din mașină („cu ceva în mână” – potrivit declarației martorei CIULVASCAIA X. / „cu un cuțit cu lama de circa 10-15 cm.” – potrivit declarațiilor martorelor GÂRJOI-ZEGAS I. și B. A.-D.) și s-a îndreptat către cei doi băieți, la care aceștia au fugit, fiind urmăriți în fugă de către șoferul BMW-ului, timp în care martorele au plecat cu autovehiculul lor.

Conform procesului-verbal de vizionare a înregistrărilor video surprinse de camerele de supraveghere din incinta stației de benzină Agip, în dimineața zilei de 10.06.2012, rezultă că între orele 03:40 și 03:51, în interiorul stației s-a aflat autoturismul marca Chevrolet cu număr de înmatriculare CA9034BX, cu care au venit și plecat trei persoane de sex femeiesc, și autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare_ condus de către inculpat.

Fiind audiat, la data de 11.06.2012, inculpatul a declarat că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de care a fost învinuit, că nu a înjunghiat-o pe victimă, că nu a avut un conflict cu victima sau alte persoane în campusul universitar Agronomie și că nici măcar nu a avut un cuțit asupra sa în noaptea de 09/10.06.2012. În declarația sa, inculpatul a afirmat că în noaptea respectivă, în timp ce se deplasa spre casă, i-a făcut semn să oprească un băiat care avea o sticlă de bere în mână, băiat pe care nu-l cunoștea și pe care-l vedea pentru prima oară. L-a luat în autoturismul său marca BMW de culoare neagră sau albastru închis pe băiatul respectiv și la propunerea acestuia s-au deplasat până în campusul universitar Agronomie, unde băiatul susținea că știe mai multe fete cu care ar putea amândoi să întrețină raporturi sexuale. În campus, băiatul respectiv a coborât din autoturism și a abordat un număr de două fete, inculpatul observând că una dintre acestea este supărată când la rândul său a coborât din autoturism și s-a apropiat de fetele respective. Imediat însă, urmare a faptului că a fost amenințat de fata respectivă când a întrebat-o de ce anume este supărată, și pe fondul că de locul unde se afla se apropia un grup de patru băieți, care aveau sticle de băutură în mâini, și păreau puși pe harță, s-a urcat la volanul autoturismului său și a plecat fără a-l mai lua cu el pe băiatul cu care venise și care a rămas în locul respectiv. În declarația dată, inculpatul a precizat că între el și persoanele din campus nu a existat niciun contact fizic, el urcându-se în autoturismul său și plecând când între el și cei patru băieți care se apropiau se afla o distanță de circa 3 metri.

La data de 12.06.2012, audiat în fața instanței, la judecarea cererii de arestare preventivă, inculpatul și-a menținut declarația anterioară, însă a declarat că pe băiatul pe care l-a luat cu el în autoturism îl cunoștea din vedere, că acesta avea la el mai multe sticle de bere și era îmbrăcat în bermude negre și tricou alb.

La data de 03.07.2012, inculpatul a uzat de dreptul la tăcere.

La data de 28.11.2012, inculpatul a recunoscut că a înjunghiat-o pe victima S. C. B. și că părțile vătămate L. C. și C. F. V. s-au tăiat la mâini când au prins de cuțitul cu buton pe care el l-a scos din buzunarul portierei autoturismului cu care venise în campus. A declarat că victima a fost înjunghiată în contextul în care aceasta, părțile vătămate și un alt băiat îi aplicau mai multe lovituri cu picioarele. Cu privire la băiatul pe care l-a luat cu el în autoturism, a declarat că era unul din băieții cu care a avut un incident anterior, când a discutat cu fetele pe care le-a văzut în stația de benzină Agip, băieți care inițial i-au lovit autoturismul cu picioarele și pe care, urmare acestui fapt, i-a alergat amenințându-i cu un baston metalic, telescopic, cu care a aruncat după ei.

La data de 03.12.2012, inculpatul a declarat că a înjunghiat-o pe victimă în condițiile în care era atacat de un număr de trei-patru persoane care îi aplicau lovituri cu picioarele.

Referitor la persoana care l-a însoțit pe inculpat, martora B. M.-S. a declarat: „am văzut cum al doilea bărbat (pasagerul mașinii) trăgea de primul (șoferul) ca să meargă la mașină”, iar inculpatul a declarat că însoțitorul său i-a spus înainte de momentul în care victima S. C. B. a fost înjunghiată, să plece și să înceteze conflictul cu studenții.

În cauză, unii dintre martorii oculari la înjunghierea victimei S. C.-B. au declarat că autovehiculul condus de către agresor avea numere de înmatriculare de Bulgaria. Sub acest aspect, din înregistrările surprinse de camerele de supraveghere din incinta stației de benzină Agip - 1 Mai rezultă că numărul de înmatriculare al autovehiculului condus de către inculpat era_ . Cu toate acestea, la momentul la care autovehiculul a fost găsit de către organele de poliție pe ., de pe plăcuțele de înmatriculare_ au fost ridicate probe materiale, de culoare brun-roșcată, în stare uscată, sub formă de mânjituri. Conform raportului de constatare tehnico-științifică serologică nr.A11/_/2012. pe plăcuțele de înmatriculare s-au evidențiat microurme de sânge uman, ce nu au permis determinarea grupei sanguine. Având în vedere această constatare, s-a arătat că nu poate fi exclus faptul că inculpatul, după plecarea din stația de benzină, în perioada în care s-a aflat cu autoturismul în campus, să fi înlocuit numerele de înmatriculare de Bulgaria, cu atât mai mult cu cât conform declarației martorului P. T., inculpatul, în trecut a mai deținut autovehicule care erau înmatriculate în Bulgaria.

S-a precizat prin rechizitoriu că situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă:

- raport medico-legal de necropsie nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe victima S. C. B.;

- raport de expertiză medico-legală nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe partea vătămată L. C.;

- raport de expertiză medico-legală nr.A_ privind pe partea vătămată C. F. V.;

- raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/22.06.2012;

- raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/11.07.2012;

-raport de constatare tehnico-științifică serologică nr.A11/_/16.11.2012;

- raport de constatare tehnico-științifică traseologică nr.442.989/02.03.2012;

- proces-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de luat vederi în dimineața zilei de 10.06.2012 în stația de benzină Agip – 1 Mai;

- declarații de martori;

- declarații părți vătămate;

- procese verbale de recunoaștere din planșa foto;

- declarații inculpat.

În continuare, s-a reținut de către judecătorul fondului că această cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr._, la termenul din data de 14.02.2013, inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, că îi sunt cunoscute probele administrate în faza de urmărire penală pe care și le însușește și că solicită ca judecata să se desfășoare după procedura simplificată prev. de art.3201 Cod de procedură penală.

Totodară, inculpatul a cerut încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, pe care le-a depus la dosar.

S-a mai reținut că în primul ciclu procesual, prin sentința penală nr.217/18.03.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală s-au dispus următoarele:

Respinge, ca nefondate, cererile având ca obiect schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul reținerii circumstanței atenuante legale prev. de art.73 lit.b Cod penal, precum și schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat prev. de art.174-175 alin.1 lit.i Cod penal, în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal, cereri formulate de către inculpat prin apărătorii săi aleși.

Dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor prev. de art.174-175 Cod penal, art.180 alin.2 Cod penal și art.181 Cod penal, în sensul reținerii circumstanței atenuate legale prev. de art.73 lit.a Cod penal, respectiv depășirea limitelor legitimei apărări.

În baza art.174-art.175 alin.1 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală, art.73 lit.a Cod penal, art.75 alin.2 Cod penal și art.80 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpatul P. H. L. (fiul lui R.-V. și M., născut la data de 15.02.1981 în București, domiciliat în București, .. 35, sector 1, C.N.P._, cetățean român, necăsătorit, fără copii, stagiu militar neefectuat, studii 12 clase, fără ocupație, fără antecedente penale), la pedeapsa de 12 ani închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.65 Cod penal rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.181 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală, art.73 lit.a Cod penal, art.75 alin.2 Cod penal și art.80 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea săvârșită împotriva părții vătămate L. C..

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

În baza art.180 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală, art.73 lit.a Cod penal, art.75 alin.2 Cod penal și art.80 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de un an închisoare, pentru infracțiunea săvârșită împotriva părții vătămate C. F. V..

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

În baza art.321 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală și art.75 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

În baza art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, republicată, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală și art.75 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de un an închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. de art.71 Cod penal.

În baza art.33-34 Cod penal, constată că infracțiunile sunt concurente și dispune contopirea pedepselor stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare.

Face aplicarea dispozițiilor art.71 Cod penal rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

Face aplicarea dispozițiilor art.65 Cod penal rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, d și e Cod penal, pedeapsă complementară, pe durata de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive, începând de la data de 11.06.2012 și până la zi.

În baza art.350 Cod de procedură penală, menține starea de arest preventiv a inculpatului P. H. L..

Face aplicarea art.7 din Legea nr.76/2008.

În baza art.162 Cod de procedură penală, dispune luarea față de inculpatul P. H. L., a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prev. de art.113 Cod penal, sens în care face aplicarea dispozițiilor art.429 și urm. Cod de procedură penală.

În baza art.346 Cod de procedură penală rap. la art.14 Cod de procedură penală, admite în parte acțiunea civilă promovată în procesul penal de către partea civilă S. de Urgență Elias București și dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 3.548 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Admite în parte acțiunea civilă promovată de către partea civilă S. de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București și dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 462 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Admite în parte acțiunea civilă promovată de către partea civilă L. C. și obligă inculpatul la plata către aceasta a echivalentului sumei de 2.000 euro la data plății, cu titlu de daune morale.

Admite în parte acțiunea civilă promovată de către părțile civile S. M. și S. D. și dispune obligarea inculpatului la plata către acestea, a echivalentului în lei la data plății, a sumei de 33.333 euro, reprezentând despăgubiri morale.

Respinge cererea părților civile S. M. și S. D., având ca obiect obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale.

Ia act că partea vătămată C. F. V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.163 Cod de procedură penală, instituie sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența valorii prejudiciului cauzat de acesta, potrivit prezentei hotărâri.

În baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal, dispune confiscarea cuțitului folosit de către inculpat la săvârșirea infracțiunilor.

În baza art.191 Cod de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 4500 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat..

De asemenea, s-a reținut că mpotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul P. H. L., iar prin decizia penală nr.208/09.09.2013, Curtea de Apel București – Secția I Penală, în temeiul art.379 pct.2 lit. b teza a II-a din Codul procedură penală, în vigoare la acea dată cu ref. la art.197 alin.2 teza I din același cod, a admis apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul P. H. L.; a desființat, în parte, sentința penală apelată, numai cu privire la soluționarea laturii penale și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în fond, la aceeași instanță, Tribunalul București.

S-a observat că pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că prima instanță nu putea pronunța o soluție de condamnare a inculpatului pentru trei dintre infracțiunile deduse judecații cu aplicarea disp.art.73 lit.a Cod penal din 1969 (depășirea limitelor legitimei apărări), fără a proceda la administrarea de probe care să justifice reținerea circumstanței atenuante legale în discuție.

Curtea a apreciat astfel că, din moment ce prin rechizitoriu nu s-a reținut ca inculpatul a acționat în condițiile art.73 alin.1 lit.a Cod penal, instanța de fond nu putea reține circumstanța atenuantă legală doar pe baza probelor administrate la urmărirea penală, fiind necesară parcurgerea procedurii de drept comun în vederea stabilirii situației de fapt, iar nu a celei reglementate de art.3201 Cod de procedură penală din 1969.

S-a precizat că urmare a dispozițiilor instanței de control judiciar dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția I Penala la data de 02.10.2013, sub nr._ .

În considerentele sentinței în prezent apelate s-a mai arătat că în cursul rejudecării cauzei, după desființarea cu trimitere, la termenul din data de 07.10.2013, instanța a respins solicitarea inculpatului de judecare a cauzei conform procedurii prevăzute de art.3201 Cod de procedură penală din 1969, pentru motivele expuse în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată (filele 39-41).

De asemenea, s-a precizat că în cursul judecații, au fost ascultate părțile vătămate L. C., C. F. V., martorii B. L. N., A. D. M., P. V., M. F., Ciuvalscaia X., Girjoi Zegas I., I. C. C., A. V. V., Lederer A., D. D. A. și A. Ș., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Totodată, a fost încuviințată solicitarea inculpatului de administrare a probei cu nouă expertiză medico-legală psihiatrică, raportul fiind depus la data de 14.11.2014 (filele 56-64 vol.2, dos.inst.), avizat de Comisia de Avizare si Control de pe lângă I.N.M.L. „M. Minovici” București (fila 55, vol.2 dos.inst.).

La termenul din data de 20.11.2014, s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare, în raport cu . Noului Cod penal la data de 01.02.2014.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut, pe baza probelor administrate la urmărirea penală, dar și în cadrul cercetării judecătorești, că situația de fapt expusă prin actul de sesizare este conformă cu realitatea, iar inculpatul P. H. L. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor ce i se impută.

Sub acest aspect, s-au avut în vedere următoarele mijloace de probă: raport medico-legal de necropsie nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe victima S. C. B.; raport de expertiză medico-legală nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe partea vătămată L. C.; raport de expertiză medico-legală nr.A_ privind pe partea vătămată C. F. V.; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/22.06.2012; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/11.07.2012; raport de constatare tehnico-științifică serologică nr.A11/_/16.11.2012; raport de constatare tehnico-științifică traseologică nr.442.989/02.03.2012; proces-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de luat vederi în dimineața zilei de 10.06.2012 în stația de benzină Agip – 1 Mai; declarațiile martorilor Lederer A., B. M. S., B. L. N., A. D. M., P. T., D. D. A., A. Ș., I. C. C., C. F. V., P. V., A. V. V., M. F., C. Ș., Ciuvalscaia X., Gîrsoi-Zegas I., B. A. D., I. N., V. F. V., B. G., B. C. I., D. M., D. G., P. D. P. și S. M. M.; declarațiile părților vătămate; procese verbale de recunoaștere din planșa foto; declarațiile inculpatului.

Ca situație de fapt, judecătorul de la Tribunal, învestit cu rejudecarea cauzei după desființarea primei sentințe pronunțată de instanța de fond, a reținut că incidentul din dimineața zilei de 10.06.2012 în care a fost ucisă victima S. C.-B. a avut loc într-un context mai larg, în care inculpatul, având asupra sa un cuțit, a abordat, provocat și amenințat mai multe persoane în campusul Agronomie și pe străzile adiacente, tulburând liniștea și ordinea publică.

Astfel, în jurul orei 03:40, inculpatul P. H. L. le-a abordat în stația de benzină Agip – 1 Mai, aflată în apropierea campusului, pe martorele CIULVASCAIA X., GÂRJOI-ZEGAS I. și B. A.-D., toate studente, solicitându-le să meargă împreună să se distreze. La refuzul acestora, s-a angajat în urmărirea în trafic, cu autoturismul pe care-l conducea, marca BMW, cu nr. de înmatriculare_, a autovehiculului marca Chevrolet cu care se deplasau martorele. La refuzul mai ferm al martorelor si la solicitarea acestora adresată inculpatului de a înceta urmărirea, și la momentul în care martorele au apelat la ajutorul unor trecători – martorii D. D. A. și A. Ș., inculpatul P. H. L. a început să proferze injurii, a luat un cuțit din autovehiculul pe care-l conducea, i-a amenințat pe cei doi martori și i-a alergat, mai întâi pe jos, iar pe urmă cu autovehiculul, spre campusul Agronomie.

În continuare, la intrarea dinspre . Agronomie, un număr de două persoane au fugit din calea inculpatului, care se deplasa pe jos, după care la un interval scurt de timp o altă persoană, de asemenea, a fugit din calea inculpatului, iar la momentul în care, cea din urmă s-a intersectat cu martorii D. D. A. și A. Ș. a afirmat că a fost amenințată de către o persoană care are un cuțit.

S-a reținut că toate aceste aspecte au rezultat din declarațiile date de martorii menționați pe parcursul urmăririi penale, declarații pe care le-au menținut și cu prilejul ascultării în cadrul cercetării judecătorești.

În continuare, deplasându-se cu autoturismul în campus, dinspre . A5, inculpatul, care la acest moment era însoțit de o persoană de sex bărbătesc care stătea pe scaunul din dreapta șoferului, rămasa neidentificată, a abordat-o pe martora LEDERER A., care mergea spre căminul ei, venind dintr-un club, împreună cu martorii B. M.-S., I. C. C., P. V., B. L.-N., studenți și locatari ai campusului, mai puțin martorii P. V. și I. C.-C..

Martora LEDERER A. s-a arătat neinteresată de avansurile inculpatului, i-a răspuns să-și vadă de drum în siguranță, iar ceilalți membri ai grupului i-au cerut să fie lăsați în pace.

La aceste afirmații ale martorilor care o însoțeau pe martora LEDERER A., inculpatul s-a adresat celor din grup întrebându-i dacă sunt șmecheri, dacă sunt din București, și a început să profereze injurii la adresa membrilor grupului.

Inculpatul a depășit grupul de tineri cu autovehiculul său și l-a oprit la circa 10 metri în fața acestora, în apropierea căminului A5, blocând traficul de pe alee, a coborât din autovehicul, s-a postat în drumul grupului și a scos un cuțit cu lama de circa 10-15 cm, pe care a început să-l manevreze, închizându-i și deschizându-i lama, astfel încât cuțitul să fie vizibil pentru trecători.

Vederea cuțitului i-a provocat o stare de temere martorei LEDERER A., aceasta a început să plângă, și a apelat-o la telefon pe partea vătămată C. F.-V., i-a spus că cineva s-a luat de ea și i-a solicitat să vină pentru a o conduce până la căminul ei.

În locul unde inculpatul blocase traficul cu autoturismul său și-a făcut apariția un taxi, șoferul i-a solicitat inculpatului să deblocheze .-au înjurat reciproc, apoi inculpatul și-a mutat autovehiculul ca să se poată circula.

După mutarea autoturismului BMW, inculpatul a coborât din nou și s-a îndreptat spre grupul de studenți cu cuțitul în mână.

Între timp, în locul unde se afla grupul de studenți au venit și părțile vătămate C. F.-V., L. C., victima S. C.-B. și martorul A. D.-M., fără ca vreunul să aibă asupra sa vreo armă, cuțit sau obiect contondent, iar inculpatul continua să profereze amenințări la adresa grupului spunând că va tăia pe toată lumea.

Partea vătămată L. C. a încercat să-l dezarmeze pe inculpat, însă a fost tăiată la degetul index drept, cu secționarea tendonului flexor profund, iar inculpatul a înjunghiat-o în torace, cu lezarea cordului și a plămânului stâng, pe victima S. C. B. și a tăiat-o la mâna stângă pe partea vătămată C. F.-V..

Cu referire la teza apărării, care a solicitat reținerea în sarcina inculpatului a circumstanței atenuante legale a provocării prevăzută de art.75 lit.b Cod penal, Tribunalul a precizat că este important a se stabili comportamentul fiecărui participant în parte la momentul agresiunilor exercitate de inculpat asupra victimelor, pentru realizarea unei corecte încadrări juridice a faptelor ce i se impută.

Aastfel, s-a observat că apărarea a insistat în mod special pe poziția inculpatului la momentul utilizării cuțitului asupra persoanelor vătămate, susținând că acesta s-ar fi aflat în autoturism, pe locul din dreapta șoferului și cu picioarele spre partea carosabilă, aflându-se astfel într-o veritabilă apărare defensivă, însă cei trei tineri au mers către el cu evidente intenții agresionale, încercând să-l tragă din autoturism, fiind nevoie ca victima omorului – care între timp rupsese o creangă dintr-un copac – să fie trasă de tricou în spate, pentru a se aplana conflictul.

În opinia apărării – care acceptă totuși o atitudine șicanatorie a inculpatului la adresa celor prezenți anterior comiterii agresiunilor – la momentul retragerii acestuia către autoturism numiții C. F., L. C. și S. C. B. ar fi trebuit să profite de ocazie și să se îndepărteze suficient, iar nu să continue actele de violență cu intenția evidentă de a-i aplica o corecție, reacțiile ulterioare ale inculpatului ce au avut drept rezultat decesul numitului S. Bogdanel și lezarea integrității corporale a însoțitorilor săi fiind determinate de o puternică tulburare sau emoție provocată de comportamentul victimelor.

Judecătorul de la Tribunal, în rejudecare, a înlăturat aceste apărări, cu următoarea motivare:

După cum rezultă din declarațiile persoanelor vătămate și ale tuturor martorilor prezenți la incident (LEDERER A., B. M. S., PESTRITU V., A. D. M., I. C. C.), inculpatul, după ce a abordat-o . pe martora Lederer A. si a urmărit-o cu un autoturism pana in dreptul căminului A5 din Complexul Agronomie, în momentul în care a coborât din mașina a fost observat de toți cei de față având în mână un cuțit, pe care îl flutura ostentativ cu scopul evident de a intimida, timp în care profera injurii și uza de un limbaj trivial la adresa băieților din grup.

Audiata fiind la urmărirea penala, martora B. M. a arătat ca l-a auzit pe inculpat întrebându-i pe băieți dacă sunt „șmecheri”, spunându-le că „el este din București”, agitând in permanenta cuțitul pe care îl avea in mana si creându-i o stare de temere in special martorei LEDERER A., care a început sa plângă (aspect confirmat si de părțile vătămate, martorii I. C. C. si PESTRITU V.). Deși martora în cauză nu a putut fi audiată pe parcursul cercetării judecătorești, fiind plecată în străinătate (proces-verbal fila 103, vol.I), instanța de fond a reținut că declarațiile date la urmărirea penala se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

În opinia judecătorului fondului, este important de precizat că inculpatul nu a lăsat niciun moment cuțitul din mana pe parcursul conflictului, în această ipostază fiind găsit de numiții S. C. BOGDANEL, C. F. și L. C., care au coborât în fața căminului la solicitarea telefonică a martorei LEDERER, speriată de atitudinea inculpatului.

Tribunalul a apreciat astfel că, simpla deținere a cuțitului de către inculpat, pe fondul atitudinii evident ostile afișate de acesta era de natură, în mod firesc, să-i alarmeze pe toți cei prezenți cu privire la un potențial pericol și să încerce să-l dezarmeze, lucru care s-a și întâmplat, după cum rezultă din declarațiile celor implicați și a martorilor oculari.

Sub acest aspect, judecătorul de la Tribunal a avut în vedere, în mod special, declarația martorului A. D.-M., care a declarat că în timp ce se deplasa spre căminul A5 din campus, le-a observat pe părțile vătămate C. F. V., L. C. și pe victima S. C. B. certându-se cu doi băieți, unul dintre aceștia fiind inculpatul P. H.-L.. Apropiindu-se martorul a observat că inculpatul avea în mână un cuțit sau briceag cu care amenința pe victima S. C. B. și pe părțile vătămate L. și C.. Cel care-l însoțea pe inculpat, aflat lângă un autoturism BMW a afirmat că va scoate din mașină un pistol cu care va împușca pe toată lumea, iar inculpatul i-a amenințat ca le va arăta el lor. Martorul a relatat că inculpatul a tăiat-o la degete pe partea vătămată L. C. când aceasta a încercat să-l dezarmeze de cuțit, după care a lovit-o cu cuțitul pe partea vătămată C. F. V., tăind-o la deget, iar apoi a înjunghiat-o pe victima S. C. B. în piept în zona inimii.

S-a arătat că se impune precizarea că afirmația însoțitorului inculpatului că va scoate un pistol din autoturism (persoană care din păcate a rămas neidentificată, în pofida tuturor cercetărilor efectuate) a fost confirmată și de martorul I. C. C., atât la urmărirea penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești (fila 82, vol.I).

Instanța de fond a mai reținut că niciuna dintre persoanele prezente la conflict nu a susținut teza apărării în conformitate cu care numiții L. C., C. F. și S. C. ar fi adoptat la un moment dat un comportament agresiv și nejustificat față de inculpat, ci dimpotrivă ideea care se desprinde din aceste declarații este ca atât persoanele vătămate, cât și victima S. C. nu au făcut altceva decât să încerce dezarmarea acestuia.

În contextul prezentat s-a precizat că este lipsita de orice relevanta împrejurarea ca la momentul înjunghierii victimei și a exercitării agresiunilor fata de persoanele vătămate inculpatul se afla lângă mașină sau în autoturism, că victima a rupt o creangă din copac și s-a îndreptat împreună cu prietenii săi C. și L. către inculpat, ori că înainte de sosirea celor trei martora P. V. a dat mâna cu inculpatul rugându-l să lase în pace grupul deoarece sunt obosiți și nu au chef de scandal.

După cum s-a arătat deja, atât timp cât inculpatul nu a abandonat niciun moment cuțitul pe care îl avea asupra lui, nici măcar atunci când se pretinde că s-a îndreptat spre mașină (cuțit cu care a amenințat anterior grupul victimelor), pericolul pe care persoana acestuia îl prezenta pentru siguranța celor din jur, pe fondul injuriilor și amenințărilor proferate anterior, era concret și actual astfel că intervenția victimelor – chiar în modalitatea susținută de apărare – a fost una perfect justificată.

Practic, atitudinea provocatorie nu a aparținut niciun moment victimei sau persoanelor vătămate ci tocmai inculpatului, acțiunile celor din grupul advers (inclusiv pretinsa încercare a victimei S. Bogdanel de a-l scoate din autoturism) fiind determinate, la modul rezonabil, de dorința dezarmării acestuia pentru înlăturarea unui potențial pericol – care însă din păcate s-a și produs.

Cu atât mai puțin ar putea fi reținută atenuanta prevăzută de art.75 lit.b Cod penal (depășirea limitelor legitimei apărări) având în vedere că nu a existat un „atac” exercitat de victime asupra inculpatului, acțiunile întreprinse având drept scop înlăturarea amenințării pe care acesta o prezenta pentru cei din jur, singurul atac la integritatea celor implicați provenind din partea sa.

În același sens, s-a precizat că este de remarcat și atitudinea adoptata de inculpat ulterior injunghierii victimei S. C. Bogdanel. Astfel, imediat după ce acesta s-a prabusit la pamant, având tricoul plin de sânge, inculpatul a fost auzit de martorul I. C. C. întrebând „dacă mai vrea și altcineva să fie tăiat”, aspect ce vine sa demonstreze o data in plus periculozitatea inculpatului care a fost total indiferent fata de situația victimei si era dispus sa se dedea la acte de violenta grava si fata de alte persoane.

Față de cele expuse, Tribunalul a arătat că nu se pot reține în sarcina inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.75 lit.a sau b Cod penal (depășirea limitelor legitimei apărări, provocarea), dar nici dispozițiile art.396 alin.10 Cod de procedură penală având în vedere că cererea sa de judecare a cauzei în procedura simplificată a fost respinsă, pe de o parte, iar pe de altă parte inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea arătată în actul de sesizare (deși a refuzat să dea declarații pe parcursul cercetării judecătorești, prin afirmațiile făcute cu prilejul acordării cuvântului pe legalitatea si temeinicia stării de arest preventiv a susținut ca nu a avut intenția de a ucide pe cineva ci a vrut doar să se apere – încheiere din 13.01.2014, fila 108, vol.I).

Judecătorul fondului a mai reținut că, deși inculpatul este cunoscut cu anumite tulburări de personalitate, având istoric personal de consum de opiacee, iar în noaptea din 09/10.06.2012, contrar interdicțiilor medicale, a consumat băuturi alcoolice (declarație filele 148 și urm. vol. II D.u.p.), la momentul comiterii faptelor de care este acuzat, acesta a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor social negative ale faptelor de care este acuzat și față de care discernământul a fost păstrat, fiind astfel întrunite elementele constitutive, sub aspect subiectiv și obiectiv, ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Sub aspectul legăturii de cauzalitate între faptele comise de inculpat și urmarea socialmente periculoasă, Tribunalul a constatat că, potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr.A_ moartea victimei S. C. B. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei plăgi toracice penetrante cu lezarea cordului și a plămânului stâng. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu un corp înțepător-tăietor care a acționat pe o lățime de 2,5 cm (la piele) și o adâncime de circa 11 cm (la nivelul cavității toracice), posibil cuțit (posibil cuțitul constatat în fotografia digitală pusă la dispoziție) și se află în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul. La necropsie s-a mai constatat o plagă pe fond excoriat la nivelul extremității cefalice care s-a putut produce prin lovire de corp plan/dur în același context traumatic și fără rol în tanatogeneză. Moartea datează din data de 10.06.2012 după o spitalizare de câteva ore la S. U. de Urgență Elias unde tratamentul acordat a fost corect indicat și aplicat.

De asemenea, conform fișei de spitalizare de zi emisă de S. C. de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatori și Arsuri s-a reținut că partea vătămată a prezentat la momentul inernării la data de 10.06.2012, orele 06.12, o plagă tăiată (cuțit) față volară nivel articulație interfalangiană proximală index drept cu secțiune tendon flexor profund deget. Conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr.A_ partea vătămată L. C. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător (posibil cuțit), pentru a căror vindecare necesită 25 de zile de îngrijiri medicale. Leziunile s-au produs la data de 10.06.2012, nu i-au pus viața în primejdie și nu constituie infirmitate.

Totodată, din raportul de expertiză medico-legală nr.A_ s-a reținut că la partea vătămată C. F.-V. s-a constatat la nivelul mâinii stângi, deget IV, falanga distală, o cicatrice suplă, fină, roz-albicioasă, de 0,4/0,1 cm, cu orientare transversală. Conform concluziilor raportului, partea vătămată C. F.-V. prezintă o cicatrice ce a putut fi urmare a unei plăgi produsă prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător (posibil cuțit), pentru a cărei vindecare sunt necesare, în mod obișnuit, 3-4 zile de îngrijire medicală.

Cu referire la aplicarea legii penale mai favorabile, în raport cu . noului Cod penal, judecătorul fondului a avut în vedere că, prin decizia nr.5 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că: “în aplicarea art.5 din Codul penal se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii mai favorabile”.

De asemenea, s-a arătat că prin decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în Dosarul nr.5._, constatându-se că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile.

Față de cele statuate, examinând în ansamblul lor prevederile din legile penale succesive prin raportare la datele concrete ale spetei, instanța de fond a constatat că este mai favorabilă inculpatului P. H. L. actuala reglementare, având în vedere că sunt prevăzute pedepse mai reduse pentru două dintre infracțiunile grave deduse judecații (omor, tulburarea ordinii și liniștii publice), pentru o altă infracțiune sunt prevăzute aceleași limite de pedeapsa (închisoare de la 6 luni la 5 ani – lovire sau alte violente în modalitatea prevăzută de art.193 alin.2 Cod penal, cu referire la partea vătămată L. C.), iar infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 este actualmente dezincriminată și chiar prin aplicarea tratamentului sancționator mai drastic al concursului de infracțiuni din noua reglementare, pedeapsa rezultantă ce s-ar aplica inculpatului ar fi mai redusă decât în situația în care s-ar da eficiență dispozițiilor din vechiul Cod penal.

Prin urmare, în conformitate cu disp.art.5 Cod penal, art.386 alin.1 Cod penal, Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul sesizare, din infracțiunile prevăzute de art.174-175 alin.1 lit.i Cod penal din 1969, art.180 alin.2 Cod penal din 1969, art.181 alin.1 Cod penal din 1969 si art.321 alin.1 Cod penal din 1969, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal din 1969, in infracțiunile prevăzute de art.188 alin.1 Cod penal, art.193 alin.2 Cod penal (persoana vătămată L. C.), art.193 alin.2 Cod penal (persoana vătămata C. F. V.) și art.371 Cod penal cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

Față de cele expuse instanța de fond, în baza art.4 Cod penal, art.3 din Legea nr.187/2012, a constatat dezincriminată infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, actualmente prevăzuta de art.372 alin.1 lit.a Cod penal, ca urmare a lipsei unuia dintre elementele constitutive cerute de legea noua pentru existența infracțiunii, având în vedere că nu este întrunită cerința de „loc” – inculpatul nu a purtat cuțitul la adunări publice, manifestări cultural-sportive, într-un loc special amenajat și autorizat pentru distracție și agrement sau . transport in comun, ci . din București (care nu se încadrează în categoriile menționate), situație față de care a dispus achitarea inculpatului.

Judecătorul fondului a mai constatat că, în drept, fapta inculpatului P. H.-L. - constând în aceea ca la data de 10.06.2012, în jurul orelor 04.45, în complexul studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5, a înjunghiat-o în zona toracelui pe victima S. C. B., provocându-i o leziune în urma căreia aceasta a decedat - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzute de art.188 alin.1 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru infracțiunea anterior menționată, judecătorul fondului a avut în vedere gravitatea faptei comise pentru care legiuitorul prevede limite ridicate de pedeapsă, modalitatea și circumstanțele de comitere (contrar interdicțiilor medicale inculpatul a consumat alcool, întregul incident fiind urmarea unei atitudini șicanatorii și ostile a inculpatului atât la adresa victimei cât și a altor persoane cu care s-a intersectat în seara respectivă), urmarea produsă (suprimarea vieții victimei, persoană tânără), circumstanțele personale ale inculpatului care este dependent de droguri și anterior comiterii faptei nu avea o ocupație stabilă, însă văzând că acesta se află la primul conflict cu legea penală, iar în perioada arestului preventiv (peste 2 ani) a avut o bună comportare la locul de detenție, după cum rezultă din caracterizarea depusă la dosar, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 13 ani închisoare.

De asemenea, a mai concluzionat Tribunalul că, în drept:

Fapta inculpatului P. H.-L. - constând în aceea că la data de 10.06.2012, în jurul orei 04:45, în complexul studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5, a provocat leziuni prin tăiere cu cuțitul, la degetul index drept cu secționarea tendonului flexor profund, părții vătămate L. C., pentru a căror vindecare au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului P. H.-L. - constând în aceea că la data de 10.06.2012, în jurul orei 04:45, în complexul studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5, a provocat leziuni prin tăiere cu cuțitul părții vătămate C. F. V., pentru a căror vindecare au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violente prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului P. H.-L. - constând în aceea că la data de 10.06.2012, în jurul orei 04:45, în complexul studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5 (loc public), a tulburat ordinea și liniștea publică prin amenințări și violente comise împotriva mai multor persoane (S. C. B., L. C., C. F. V. și alți martori în cauza cum ar fi Dană D. A., A. Ș. etc.) - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art.371 Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru fiecare dintre aceste din urmă fapte, judecătorul fondului a avut în vedere gravitatea în concret a faptei comise, modalitatea și circumstanțele de comitere (contrar interdicțiilor medicale inculpatul a consumat alcool, întregul incident fiind urmarea unei atitudini șicanatorii și ostile a inculpatului atât la adresa persoanei vătămate, cât și a altor persoane cu care s-a intersectat în seara respectivă), circumstanțele personale ale inculpatului care este dependent de droguri si anterior comiterii faptei nu avea o ocupație stabilă, însă văzând că acesta se afla la primul conflict cu legea penală, iar în perioada arestului preventiv (peste 2 ani) a avut o bună comportare la locul de detenție, după cum a rezultat din caracterizarea depusă.

În clarificarea situației juridice a inculpatului, judecătorul fondului a avut în vedere prevederile art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal (faptele fiind săvârșite în concurs real), aplicând pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite – respectiv 1 an si 8 luni închisoare – hotărând ca, în total, inculpatul P. H. L. să execute pedeapsa de 14 ani și 8 luni închisoare.

În baza art.109 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpatul P. H. L. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, măsură pe care Tribunalul a apreciat-o ca fiind absolut necesară având în vedere periculozitatea inculpatului care este dependent de droguri și prezintă tulburări comportamentale grave, măsura fiind recomandată de altfel de I.N.M.L. „M. Minovici” prin raportul de nouă expertiză medico-legală efectuat în cauza (concluzii fila 64, vol.II).

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului în rejudecare:

- a admis acțiunea civilă promovată de către partea civilă S. de Urgență Elias București, iar in baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală și art.19 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 5.320,40 lei, reprezentând despăgubiri civile;

- a admis acțiunea civilă promovată de către partea civilă S. de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București, iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală și art.19 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpat să plătească parții civile suma de 812,89 lei, reprezentând despăgubiri civile;

- a admis, în parte, acțiunea civilă promovată de către partea civilă L. C., iar in baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală ți art.19 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpat să plătească acestuia echivalentul în lei al sumei de 2.000 euro la data plății, cu titlu de daune morale, apreciind ca acest cuantum este satisfăcător pentru repararea prejudiciului cauzat de inculpat părții în cauză prin infracțiunea comisă, raportat și la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru refacerea sănătății victimei;

- a admis, în parte, acțiunea civilă promovată de către părțile civile S. M. și S. D., iar în baza art.397 alin.1 Cod de procedură penală și art.19 Cod de procedură penală, a dispus obligarea inculpatului la plata către fiecare dintre acestea, a echivalentului în lei din data plății a sumei de 25.000 euro, reprezentând daune morale (va fi acordată întreaga sumă solicitată cu acest titlu, având în vedere că nu s-a reținut o culpă a victimei în producerea rezultatului socialmente periculos);

- a respins cererea părților civile S. M. și S. D., având ca obiect obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale, având în vedere că efectuarea unor asemenea cheltuieli nu a fost dovedită;

- a luat act că persoana vătămată C. F. V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art.397 alin.2 Cod de procedură penală și art.249 Cod de procedură penală, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului P. H. L., până la concurența sumelor totale datorate părților civile, potrivit sentinței.

În baza art.112 alin.1 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de către inculpat la săvârșirea infracțiunilor.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul București (la data de 11 decembrie 2014) și inculpatul P. H. L. (la data de 10 decembrie 2014, printr-o cerere scrisă, formulată personal, depusă la administrația locului de deținere și înaintată apoi instanței de fond).

Cererile de apel declarate în speță, împreună cu întreg dosarul cauzei, au fost înaintate de către Tribunalul București și înregistrate pe rolul acestei Curți la data de 29 ianuarie 2015.

În cursul judecării apelurilor, în aplicarea dispozițiilor art.420 alin.4 Cod de procedură penală, fiind întrebat în mod explicit, inculpatul apelant a precizat că nu dorește să dea o nouă declarație în fața Curții, ci își menține declarațiile date anterior.

De asemenea, la solicitarea inculpatului apelant a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere, în cadrul căreia la dosarul cauzei au fost depuse, în xerocopie, o diplomă de participare a inculpatului la activitatea de consiliere psihologică și socială în vederea pregătirii pentru liberare, carnetul de student al inculpatului, acte medicale privind starea de sănătate precară a părinților inculpatului.

Potrivit motivelor scrise de apel (filele 20-24 d.a.), P. a criticat hotărârea instanței de fond, pe de o parte, sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile în cadrul rejudecării fondului cauzei, în condițiile în care prin decizia instanței de apel s-a dispus desființarea cu trimitere doar în ceea latura penală a cauzei, iar pe de altă parte sub aspectul greșitei achitări a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.161/1991 pe motiv că fapta ar fi fost dezincriminată, considerându-se că fapta inculpatului de a purta și folosi un cuțit, obiect prevăzut de alin.1 al art.372 Cod penal, în incinta Complexului Agronomie Herăstrău, este, în continuare, încadrabilă juridic în prevederile art.372 alin.3 Cod penal.

În cadrul dezbaterilor de la termenul de astăzi (consemnate în practicaua acestei decizii), reprezentantul Ministerului Public a precizat în mod explicit că nu înțelege să susțină niciuna dintre cele două critici invocate în cuprinsul motivelor scrise de apel, în ceea ce privește primul motiv de apel arătând că necesitatea rejudecării și a laturii civile a cauzei a fost, în mod firesc, determinată de înlăturarea de către instanța de rejudecare a circumstanței atenuante legale a depășirii limitelor legitimei apărări, împrejurare care exclude existența oricărei culpe concurente a victimelor în producerea prejudiciului, iar referitor la cel de-al doilea motiv de apel, susținând că zona din jurul campusului universitar nu respectă cerințele expres și limitativ prevăzute de lege, conform art.372 Cod penal.

În același context procesual, reprezentantul Ministerului Public a precizat că înțelege să extindă motivele apelului promovat în defavoarea inculpatului, în sensul invocării greșitei individualizări judiciare a pedepsei aplicată inculpatului prin sentința apelată, considerând că aceasta este prea blândă în raport cu modalitatea de comitere a faptelor, cu modul absurd în care s-au desfășurat evenimentele și cu urmările ireversibile ce s-au produs în privința victimei S. C. B..

La rândul său, inculpatul apelant P. H. L., care a beneficiat de asistență juridică din partea unui apărător ales, atât în cuprinsul motivelor scrise de apel (filele 53-57 d.a.), cât și prin intermediul susținerilor orale din dezbateri, a invocat următoarele critici împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul București:

1) În mod greșit instanța de fond nu a reținut în beneficiul inculpatului incidența prevederilor art.396 alin.10 rap. la art.374 alin.4, art.375 alin.1 și art.377 alin.1 Cod de procedură penală, și, ca atare, nu a dat eficiență cauzei legale de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia, în condițiile în care, cu prilejul rejudecării fondului cauzei inculpatul și-a menținut declarația de recunoaștere a faptelor, dată în cadrul primului ciclu procesual, înțelegând astfel să își asume, în mod total și necondiționat, faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, singura obiecțiune a inculpatului fiind legată de încadrarea juridică a acestor fapte, ceea ce însă, conform actualei reglementări a Codului de procedură penală, nu împiedică aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 din acest cod;

2) În mod greșit instanța de rejudecare a fondului cauzei a înlăturat aplicarea circumstanței atenuante legale a depășirii limitelor legitimei apărări prev. de art.75 alin.1 lit.b din noul Cod penal, întrucât din probatoriul administrat atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești realizate în cele două cicluri procesuale pe care le-a parcurs cauza reiese că reacția violentă a inculpatului a survenit pe fondul unei atitudini ofensive a victimelor care s-au îndreptat către inculpat cu intenția de a-i aplica o corecție fizică și au exercitat violențe verbale asupra acestuia, precum și pe fondul temerii provocate inculpatului de disproporția numerică dintre el și atacatori, care se aflau sub influența băuturilor alcoolice;

3) În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, se impunea, ca pe lângă reținerea dispozițiilor de favoare prev. art.396 alin.10 Cod de procedură penală și art.75 alin.1 lit.b Cod penal, să se dea eficiență, cu titlu de circumstanțe atenuante, și altor împrejurări legate de circumstanțele și modul de comitere a faptelor, de conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și de nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială a acestuia.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art.417 alin.2 din Codul de procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că ambele apeluri cu judecarea cărora a fost sesizată sunt nefundate, având în vedere următoarele considerente:

În prealabil, Curtea constată din oficiu că prima instanță, conformându-se întocmai dispozițiilor instanței de control judiciar, în rejudecarea fondului cauzei a administrat nemijlocit, în condiții de publicitate și contradictorialitate, toate probele necesare aflării adevărului și a stabilit, în mod corect, pe baza unei analize juste și obiective a acestor probe, situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptelor deduse judecății.

Astfel, procedând la reevaluarea materialului probator strâns în cauză, în virtutea caracterului integral devolutiv al apelului, consacrat prin disp. art.371 Cod de procedură penală, întocmai ca și instanța de fond, Curtea constată că este în afara oricărui dubiu că apelantul inculpat P. H. L. se face vinovat de aceea că în dimineața zilei de 10 iunie 2012, în jurul orei 04:45, fiind înarmat cu un cuțit, în timp ce se afla în Complexul Studențesc Agronomie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, pe . din dreptul căminului A5, după ce a proferat amenințări cu acte de violență la adresa mai multor persoane prezente la fața locului, a înjunghiat-o în zona toracelui pe victima S. C. B., provocându-i o leziune în urma căreia aceasta a decedat după ce a fost transportată la S. U. de Urgență Elias de către martorul A. V. V., iar În cadrul aceluiași conflict a provocat leziuni prin tăiere cu cuțitul, la degetul index drept cu secționarea tendonului flexor profund, și, respectiv la mâna stângă, părților vătămate L. C. și C. F. V., pentru a căror vindecare au fost necesare 25 de zile, respectiv 4-5 zile de îngrijiri medicale, partea vătămată L. C. fiind transportată cu ambulanța la S. C. de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Împrejurările de fapt ale activității infracționale a inculpatului și vinovăția acestuia sunt ilustrate, în mod incontestabil, prin coroborarea probelor certe de vinovăție administrate în cauză, respectiv raport medico-legal de necropsie nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe victima S. C. B.; raport de expertiză medico-legală nr.A_ împreună cu actele medicale privind pe partea vătămată L. C.; raport de expertiză medico-legală nr.A_ privind pe partea vătămată C. F. V.; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/22.06.2012; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._/11.07.2012; raport de constatare tehnico-științifică serologică nr.A11/_/16.11.2012; raport de constatare tehnico-științifică traseologică nr.442.989/02.03.2012; proces-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de luat vederi în dimineața zilei de 10.06.2012 în stația de benzină Agip – 1 Mai; declarațiile martorilor Lederer A., B. M. S., B. L. N., A. D. M., P. T., D. D. A., A. Ș., I. C. C., C. F. V., P. V., A. V. V., M. F., C. Ș., Ciuvalscaia X., Gîrsoi-Zegas I., B. A. D., I. N., V. F. V., B. G., B. C. I., D. M., D. G., P. D. P. și S. M. M.; declarațiile părților vătămate; procese verbale de recunoaștere din planșa foto; declarațiile inculpatului.

De altfel, din examinarea poziției procesuale a inculpatului, exprimată inclusiv cu prilejul judecării cauzei în apel, se poate observa că acesta a recunoscut respectivele fapte de agresiune fizică în materialitatea lor, apărarea pe care inculpatul și-a formulat-o în mod constant pe parcursul procesului penal, în scopul de a obține o atenuare a consecințelor angajării răspunderii sale penale, întemeindu-se în esență pe faptul că reacția sa violentă față de victima S. C. B. și față de persoanele vătămate L. C. și C. F. V. ar fi fost determinată de însăși conduita agresivă a acestora, care, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, s-au îndreptat către el cu intenția de a-i aplica o corecție fizică și au exercitat violențe verbale asupra sa, astfel încât ar fi acționat în condițiile depășirii limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul, fiind, ca atare, incidentă, potrivit opiniei apărării acestuia, .circumstanța atenuantă legală prev. de art.75 alin.1 lit.b Cod penal.

Sub acest aspect, însușindu-și întru-totul analiza pertinentă și obiectivă pe care judecătorul fondului a realizat-o cu privire la succesiunea evenimentelor ce s-au derulat pe parcursul incidentului violent soldat cu uciderea victimei S. C. B. și cu vătămarea integrității corporale a persoanelor vătămate L. C. și C. F. V., Curtea găsește că această apărare a inculpatului este lipsită de orice fundament faptic real, întrucât, astfel cum probatoriul cauzei o evidențiază cu prisosință, niciuna dintre persoanele prezente la fața locului nu confirmă susținerile inculpatului, în sensul că cele trei victime ar fi exercitat asupra sa vreun atac material, direct, imediat și injust care să-i prilejuiască o reacție de autoapărare, ci, dimpotrivă, toate acestea au relevat, într-un mod concordant și convingător, că inculpatul, care pe tot parcursul incidentului a fost înarmat cu un cuțit, a fost cel care a declanșat starea conflictuală, prin atitudinea evident ostilă, manifestată față de cei prezenți, materializată prin proferarea de injurii și amenințări cu acte grave de violență și chiar cu moartea la adresa acestora, context în care, pe fondul pericolului iminent pe care atitudinea agresivă și nejustificată a inculpatului îl reprezenta pentru siguranța celor din jur, intervenția victimei S. C. B. și a persoanelor vătămate L. C. și C. F. V. a fost subsumată exclusiv scopului înlăturării acestui pericol, prin dezarmarea inculpatului de cuțitul cu care îi amenința, ceea ce însă nu au reușit, ba mai mult decât atât, fiecare dintre ei s-a expus în mod direct riscului de a fi agresat de către inculpat cu acest obiect vulnerant, în cazul victimei S. C. B. asumarea acestui risc dovedindu-se a avea consecințe ireversibile prin înjunghierea sa mortală de către agresor.

Așadar, Curtea constată că în cauză nu se confirmă existența situației premisă care ar putea prilejui incidența circumstanței atenuante legale a depășirii limitelor legitimei apărări, prev. de art.75 alin.1 lit.b Cod penal, respectiv existența unui atac nejustificat din partea celor trei victime, care să genereze riposta exagerată a inculpatului, acțiunile întreprinse de acestea în scopul anihilării stării de pericol concret și actual pe care o reprezenta persoana inculpatului care îi amenințase cu cuțitul, chiar în modalitatea pretinsă de apărare (respectiv prin ruperea de către victima S. C. B. a unei crengi dintr-un copac și îndreptarea victimelor către autoturismul inculpatului cu intenția de a-l scoate pe acesta afară) neputând fi, în mod rezonabil, asimilate unui astfel de atac.

Pe cale de consecință, în condițiile în care în cuprinsul actului de sesizare a instanței nu s-a făcut vorbire despre comiterea faptelor în circumstanțele depășirii limitelor unei apărări legitime, iar recunoașterea respectivelor fapte de către inculpat cu amendamentul reținerii acestei circumstanțe atenuante legale nu a fost confirmată de probatoriul administrat în cauză, Curtea consideră drept lipsită de fundament legal solicitarea acestuia de a se da eficiență și cauzei legale de atenuare a răspunderii penale prev. de art.396 alin.10 Cod de procedură penală, constând în reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute în normele de încriminare incidente pentru infracțiunile imputate inculpatului.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor ce au format obiectul judecății, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect care sunt infracțiunile în conținutul constitutiv al cărora se circumscriu faptele reținute în sarcina inculpatului, iar în ceea ce privește legea penală mai favorabilă, ținând seama de imperativul aplicării globale a legii penale mai favorabile, stabilit cu titlu obligatoriu prin Decizia nr.265/2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr.372/2014), precum și de faptul că potrivit noii reglementări a Codului penal (adoptat prin Legea nr.286/2009) două dintre infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată (respectiv cea de omor, în condițiile dezincriminării agravantei privitoare la săvârșirea faptei în public, ce atrăgea încadrarea juridică a faptei în omor calificat și aceea de tulburare a ordinii și liniștii publice) sunt sancționate mai blând, iar infracțiunea prev. de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.161/2001 nu mai are corespondent în actuala legislație penală intrată în vigoare la data de 01 februarie 2014, în mod temeinic și legal judecătorul fondului a conchis că legea penală nouă este mai favorabilă inculpatului, făcând aplicarea acesteia, potrivit art.5 alin.1 Cod penal.

Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului prin sentința apelată a făcut deopotrivă obiectul criticilor, atât în apelul declarat de P., care consideră respectivele pedepse nejustificat de blânde față de modalitatea de comitere a faptelor, de modul absurd în care s-au desfășurat evenimentele și, mai ales, de urmările ireversibile ce s-au produs în privința victimei S. C. B., cât și în apelul inculpatului, care a solicitat reducerea acestor pedepse ca efect al reținerii unor circumstanțe atenuante judiciare.

Cu privire la acest aspect, Curtea constată, contrar criticilor anterior evidențiate, că pedepsele stabilite în sarcina inculpatului de către judecătorul fondului au fost nu numai legal determinate, în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute în fiecare caz în parte de normele de încriminare incidente, dar și în mod just individualizate, prin prisma tuturor criteriilor legale prevăzute în art.74 din Codul penal, căror li s-a dat eficiența cuvenită.

În acest sens, Curtea observă că pedeapsa în discuție – de 13 ani închisoare în cazul infracțiunii de omor comisă față de victima S. C. B., de 2 ani și 6 luni închisoare, respectiv 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile de vătămare corporală comise față de persoanele vătămate L. C. și C. F. V. și de 1 an închisoare în cazul infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice – orientate, în fiecare caz în parte, către limita minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea respectivă, reflectă deopotrivă, atât gravitatea ridicată a faptelor săvârșite, pusă în evidență, mai ales în cazul infracțiunii de omor, de regimul juridic sancționator sever prevăzut de legiuitor pentru această faptă (pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi), de împrejurările și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor (fiind vorba despre înjunghierea victimei S. C. BOGDPNEL cu un cuțit, în zona toracică, cu lezarea cordului și a plămânului stâng, precum și despre, provocarea în același context a unor leziuni traumatice prin tăiere cu cuțitul, persoanelor vătămate L. C., pe care l-a tăiat la degetul index drept cu secționarea tendonului flexor și C. F. V. pe care l-a tăiat în zona degetelor de la mâna stângă, toate aceste fapte fiind comise în prezența unui însemnat număr de persoane față de care inculpatul a manifestat o atitudine ostilă și șicanatoare, pe fondul stării de surescitare fizică și psihică ce-i fusese provocată de consumul de băuturi alcoolice, care-i era interzis datorită dependenței de opiacee) și de consecințele grave produse (constând în cauzarea unor leziuni traumatice care au condus la decesul victimei S. C. B., tânăr student în vârstă de numai 21 de ani, iar în situația persoanelor vătămate L. C. și C. F. V., au necesitat pentru vindecare 25, respectiv 4-5 zile de îngrijiri medicale), cât și datele care circumstanțiază persoana inculpatului (care nu este cunoscut cu antecedente penale, pe parcursul procesului penal a manifestat o atitudine procesuală parțial sinceră, încercând, prin invocarea unor apărări nerealiste, să obțină o ameliorare a consecințelor angajării răspunderii lui penale, în ciuda faptului că provine dintr-un mediu social organizat, este cunoscut cu un istoric personal de consum de opiacee și, deși la un moment dat, a manifestat o anumită preocupare pentru studiile universitare, nu le-a definitivat și nici a făcut dovada că înainte de a fi arestat în prezenta cauză desfășura vreo activitate utilă socialmente).

În acest context, Curtea constată că în speță, nu se identifică nicio împrejurare care, potrivit art.75 alin.2 lib.a și b Cod penal, să poată fi reținută drept circumstanță atenuantă judiciară în favoarea inculpatului, spre a produce efectele la care face referire art.76 alin.1 Cod penal sau care să justifice cel mult o orientare mai semnificativă a cuantumului pedepselor către pragul minimului special prevăzut în normele de încriminare incidente.

Astfel, în ceea ce privește conduita inculpatului după săvârșirea faptelor, Curtea consideră că este relevant a aminti sub acest aspect faptul că după înjunghierea victimei S. C. B. care s-a prăbușit la pământ, având tricoul plin de sânge, nu numai că inculpatul nu a manifestat nicio preocupare față de situația gravă în care o adusese pe victimă, dar, potrivit declarațiilor unora dintre martorii oculari, s-a arătat chiar dispus a se deda și la alte acte grave de violență față de cei prezenți.

De asemenea, Curtea apreciază că împrejurările legate de faptele comise, astfel cum au fost evidențiate în considerentele ce preced, nu diminuează, ci dimpotrivă accentuează gravitatea faptelor sau periculozitatea inculpatului, dezinvoltura și curajul cu care inculpatul s-a dovedit capabil a comite acte grave de violență, aducând atingere uneia dintre cele mai importante valori fundamentale ocrotite de lege – viața persoanei fiind de natură a contura o veritabilă predispoziție a acestuia către manifestări violente, ceea ce face să fie pe deplin justificată aplicarea față de el a unui tratament sancționator mai sever pentru a-i da posibilitatea să conștientizeze în mod real și efectiv consecințele negative ale comportamentului său profund antisocial.

D. urmare, Curtea constată că pedepsele aplicate inculpatului de către instanța de fond corespund scopului lor legal, punitiv și educativ-preventiv și nu este cazul a fi redozate, așa cum solicită inculpatul apelant sau Ministerul Public, desigur în sens contrar inculpatului.

În privința pedepselor accesorii și complementare, în deplin acord cu instanța fondului, Curtea constată că, interzicerea cu acest titlu a drepturilor prevăzute în art.66 lit.a și b din Codul penal este o măsură justă, deoarece interzicerea drepturilor cetățenești anterior menționate este îndreptățită nu doar de natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite de inculpat, dar și de predispoziția manifestată de acesta în comiterea unor fapte ilicite grave și, totodată, răspunde necesității de a-l împiedica să decidă o anumită perioadă de timp în legătură cu interesele societății, ale cărei reguli normale de conviețuire a înțeles să le nesocotească în mod brutal.

Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de desființare a sentinței atacate, care este legală și temeinică, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalului București și de inculpatul P. H. L..

În temeiul art. 424 alin.3 Cod procedură penală, rap. la art. 72 Cod penal, din pedeapsa rezultantă de 14 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală apelată se va deduce perioada reținerii și a arestării preventive, de la 11.06.2012 la zi.

În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, apelantul inculpat, aflat în culpă procesuală prin respingerea apelului propriu ca nefondat, va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apelul Parchetului vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 Cod procedură penală, onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu, se va acoperi din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalului București și de inculpatul P. H. L. împotriva sentinței penale nr.2772/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul penal nr._ .

În temeiul art.424 alin.3 Cod procedură penală, rap. la art.72 Cod penal, deduce din pedeapsa rezultantă de 14 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală apelată perioada prevenției de la 11.06.2012 la zi.

În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe apelantul inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apelul Parchetului rămân în sarcina statului.

În temeiul art.272 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu (parțial), în cuantum de 50 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.03.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. C. C. C.

GREFIER,

G. A. I.

red./t.red. jud.C.C.

ex.5

red. jud.R.I.B.-T.B.-S.I.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 470/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI