Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 165/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 165/2015

DOSAR NR._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 165

Ședința publică din data de 25.03.2015

Curtea constituită din:

Președinte: G. R.

Grefier: I. C. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror N. A.-M..

Pe rol, se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatele SMÂNTĂNĂ-P. A., V. D.-I. și N.-M. E. împotriva Încheierii de ședință din data de 16.03.2015 pronunțate de Tribunalul București - Secția I penală în Dosarul nr._ 14.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns contestatoarele-inculpate S.-P. A., personal, aflată sub control judiciar, asistată de avocați aleși D. P., în baza împuternicirii avocațiale nr._/25.03.2015, pe care o depune în ședință și M. G., în baza împuternicirii avocațiale nr._/25.0.3.2015, pe care o depune în ședință, N.-M. E., personal, aflată sub control judiciar, asistată de avocat ales G. Toniuc, în baza împuternicirii avocațiale nr._/24.03.2015, pe care o depune în ședință și I. C., în baza împuternicirii avocațiale nr. CJ/_/B/2015 din 24.03.2015, pe care o depune în ședință.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Avocații aleși ai contestatoarelor-inculpate Smântănă-P. A., V. D.-I. Și N.-M. E. depun motivele contestației.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocatul ales al contestatoarei-inculpate V. D. I., având cuvântul, învederează faptul că a formulat prezenta contestație împotriva Încheierii de ședință din data de 16.03.2015 pe care o apreciază ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând admiterea contestației, desființarea Încheierii atacate și, rejudecând, în baza art. 242 alin. 1 Cod de procedură penală solicită revocarea măsurii preventive a controlului judiciar.

În opinia sa, instanța de fond a apreciat în mod greșit că în cauză există probe care să conducă la bănuiala rezonabilă că inculpata ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa. Un prim argument se referă la faptul că din probe rezultă în mod neîndoielnic că inculpata V. D. nu a comis niciuna din infracțiunile care îi sunt imputate, poziția acesteia fiind constantă, nu s-a modificat, în sensul că a susținut mereu că nu a comis infracțiunile, afirmând și dovedindu-se că nu a știut despre infracțiunile presupus a fi săvârșite de către ceilalți inculpați. Un alt argument se referă la faptul că inculpata V. a cunoscut o singură persoană dintre celelalte persoane trimise în judecată, respectiv pe inculpata Ilincea.

Totodată, susține că s-a dovedit fără niciun dubiu că inculpata V. nu avea obligația de a verifica existența vizelor și aprobărilor necesare pentru furnizorii de medicamente, rezultând în mod clar că de încheierea contractelor cu societățile Fromatek Logistic și BMG Intersevice SRL se ocupa inculpata Ilincea.

Referitor la dispozițiile art. 211 Cod de procedură penală susține că textul legal nu impune constatarea inexistenței temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau înlocuirea măsurii preventive. Relevă faptul că din probele administrate până la acest moment rezultă că inculpata V. a dat dovadă de un comportament exemplar, că nu i se poate reproșa că a încercat să îngreuneze fie urmărirea penală, fie cercetarea judecătorească, aspecte care rezultă și din interceptări. Arată că inculpata V. nu a încercat să zădărnicească urmărire penală, să se sustragă de la urmărire penală sau cercetare judecătorească sau să influențeze martori ori inculpați, deși instanța de fond a apreciat că este necesară menținerea măsurii preventive a controlului judiciar în vederea realizării scopului prevăzut de art. 202 Cod de procedură penală, respectiv pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Mai mult, inculpata este interesată să se afle adevărul în cauză, neputând să îi fie imputată intenția de a comite noi infracțiuni, nici îngreunarea cercetării judecătorești și astfel nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru menținerea acestei măsuri preventive, altfel spus nici proporționalitatea, nici necesitatea și nici durata rezonabilă a măsurii preventive nu impun menținerea în continuare a măsurii preventive a controlului judiciar, nefiind îndeplinite condițiile art. 211 Cod de procedură penală.

În concluzie, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată.

Avocatul ales al contestatoarei-inculpate S.-P. A., avocat P. D., având cuvântul, în temeiul art. 425 ind. 1 alin. 7 lit. a Cod de procedură penală rap. la art. 206 Cod de procedură penală solicită admiterea contestației, și rejudecând, constatarea faptului că nu mai subzistă temeiurile pentru care s-a dispus înlocuirea cu măsura controlului judiciar și luarea, la acest moment fiind nelegală și netemeinică.

Apreciază încheierea atacată ca fiind nelegală, întrucât încalcă disp. art. 203 alin. 6 Cod de procedură penală, fiind nemotivată, având în vedere că nu se face altceva decât să se afirme îndeplinirea condițiilor fără o motivare in concreto față de situația din cauză sau de situația individuală, cum prevăd dispozițiile legale. Susține că însăși măsura controlului judiciar încalcă disp. art. 9 alin. 2 Cod de procedură penală, întrucât și măsurile restrictive de libertate de libertate reprezintă o măsură excepțională.

Un prim argument se referă la neîndeplinirea condiției privind suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea unei fapte, iar în încheierea atacată la pagina 7 primul paragraf doar se arată a fi îndeplinită la acest moment această condiție, iar pretinsa enumerare nu reprezintă altceva decât o enumerare a mijloacelor de probă, fără a constitui o motivare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod de procedură penală, fiind necesară o analiză chiar scurtă a mijloacelor de probă. Arată că acea enumerare a mijloacelor de probă nu se referă la situația individuală a contestatoarei-inculpate Smântănă.

În ceea ce privește condiția necesității și a proporționalității prevăzute de art. 202 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, consideră că acestea sunt stricte afirmații, iar în condițiile art. 203 alin. 6 Cod de procedură penală și practică europeană nu sunt îndeplinite standardele de motivare și certitudine, astfel încât contestatoarea-inculpată S. să înțeleagă motivul pentru care este necesară să îi fie restricționată libertatea de mișcare. Apreciază că la acest moment, raportat la stadiul procesual, la încheierile anterioare prin care s-a menținut măsura controlului judiciar, mai ales că în ceea ce privește încheierile anterioare motivele menținerii acestei măsuri țineau de caracterul progresiv al cauzei penale, care se afla în faza de urmărire penală.

Solicită a se constata că la acest moment probele sunt administrate, declarațiile inculpaților și ale martorilor se află la dosarul cauzei, iar raportat la conduita contestatoarei-inculpate care a arătat că se supune rigorilor legii, nu există niciun risc ca bunul mers al procesului penal sub aspectul administrării probelor în faza cercetării judecătorești să fie afectat, astfel încât riscul avut în vedere de către instanța de fond a fost unul abstract.

O altă critică privește durata măsurii, arătând că la paragraful 3 de la pagina 7 a încheierii atacate se face referire la durata camerei preliminare, context în care s-a menținut măsura controlului judiciar, această apreciere nefiind în concordanță cu viziunea legislativă și a practicii judiciare, respectiv că poate fi imputată inculpaților pentru că au formulat cereri. Așadar nu se poate imputa inculpaților faptul că au formulat cereri și astfel nu s-a ajuns la judecată pentru a putea cere a se constata nelegalitatea sau netemeinicia măsurii preventive, inculpații nefăcând altceva decât de a uza de un drept legal în condițiile procesual penale.

Față de caracterul nemotivat al încheierii atacate și față de neîndeplinirea art. 202 Cod de procedură penală, solicită în temeiul art. 208 alin. 5 rap. la art. 207 alin. 5 Cod de procedură penală, constatarea că la acest moment nu mai subzistă temeiurile și prin urmare constatarea nelegalității și netemeiniciei măsurii controlului judiciar.

Al doilea avocat ales al contestatoarei-inculpate S.-P. A., având cuvântul, învederează faptul că începând cu 1 iulie 2014 contractul de muncă încheiat cu Spitalul Fundeni a fost desfăcut, deși se afla în arest preventiv, măsură care i-a fost comunicată doar în momentul în care a fost dispusă măsura arestului la domiciliu. Arată că inculpata a fost arestată preventiv timp de 60 de zile și arestată la domiciliu timp de 60 de zile, iar de la data sesizării instanței cu rechizitoriu în luna septembrie 2014 s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, după care au formulat cereri și excepții, drept la care este îndreptățit fiecare inculpat. Susține că nu se poate lua dreptul inculpatului de a solicita revocarea măsurii controlului judiciar, precizând că nu i se pare corect ca motivarea de la luarea măsurii să se păstreze, întrucât nu este vina inculpatei că nu s-au administrat probe așa cum se susține la pagina 7 din încheierea atacată, solicitând a se da eficiență dispozițiilor legale.

Pe situația de fapt, învederează faptul că inculpata are specialitatea în hematologie, nu poate lucra decât în clinici universitare sau institute, la momentul actual fiind lipsită de mijloace materiale, iar pentru a putea accede la aceste institute este nevoie pe lângă dreptul de liberă practică și un număr de puncte pe care le acordă profesional Colegiul Medicilor pentru pregătirea profesională, respectiv participarea la congrese, la toate evenimentele științifice, studii de caz pe pacienți. Susține că atât timp cât are controlul judiciar, inculpata este împiedicată să se angajeze în aceste clinici sau institute, dar și că după 34 de ani de profesie în același institut este imposibilă angajarea într-un alt institut, datorită acelui număr de puncte pentru pregătire profesională pe care nu le poate obține prin menținerea acestei măsuri preventive.

Învederează faptul că art. 202 Cod de procedură penală obligă la îndeplinirea cumulativă a 2 condiții, și anume suspiciunea rezonabilă și poziția personală a inculpatei (dacă are intenția de a ascunde probe, de a tergiversa procesul penal, de a influența martorii, de a exercita activități infracționale), însă niciuna din aceste condiții nu se regăsesc nici măcar în rechizitoriu. Arată că prin rechizitoriu s-a reținut coparticiparea la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, infracțiunii de uz de fals în formă continuată și la autorat pentru infracțiunea de fals, reținându-se eliberarea în mod fals a unui număr de rețete, că au fost audiați un număr de 54 de martori, aceștia reprezentând pacienți.

Referitor la măsura controlului judiciar, arată că inculpata se prezintă o dată pe săptămână la organul de supraveghere, impedimentul fiind de natură profesională, inculpata fiind fără venituri și că nu se poate termina astfel o carieră medicală după o viață de medic în care a obținut toate gradele medicale.

Avocatul ales al contestatoarei-inculpate N.-M. E., având cuvântul, solicită admiterea contestației, revocarea controlului judiciar în temeiul art. 208 alin. 3, 5 Cod de procedură penală rap. la art. 207 Cod de procedură penală.

În susținerile sale, arată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru luarea măsurii, apreciind că această măsură nu este necesară raportat la stadiul procesual-cercetare judecătorească, atitudinea procesuală a inculpatei de la începutul anchetei. Arată că inculpata este de profesie medic hematolog, i s-a desfăcut contractul de muncă în vara anului 2014, este în căutarea unui loc de muncă, care este destul de greu de găsit întrucât acest lucru înseamnă gărzi, ceea ce ar împiedica prezentarea la poliție, că este membră a numeroase organisme de hematologie interne și internaționale, i s-a încuviințat părăsirea țării pentru a participa la un congres de hematologie, la care a participat, întorcându-se de îndată în țară.

Nu în ultimul rând, învederează faptul că inculpata este lipsită de venituri și în căutarea unui loc de muncă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestațiilor ca nefondate. Cu titlu preliminar, arată faptul că instanța de fond nu a criticat faptul că s-au formulat cereri în procedura de cameră preliminară și că inculpații și-au exercitat drepturile în cameră preliminară, ci a precizat că cercetarea judecătorească nu a început din motive obiective.

Apreciază că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de art. 208 rap. la art. 211 Cod de procedură penală, existând probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimise în judecată, că au fost analizate în detaliu la momentul arestării preventive și ulterior la momentul înlocuirii cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar, aspecte care au dobândit autoritate de lucru judecat, încheierile instanței de fond fiind de fiecare dată contestate și menținute de Curtea de Apel București

Învederează că în afară de gravitatea acuzației, măsura controlului judiciar, cea mai blândă măsură, este proporțională și necesară bunei desfășurări a procesului penal, având în vedere că cercetarea judecătorească nu a început și se impune un contact minim între inculpați și instanța de judecată.

Astfel, de la ultima verificare (28.01.2015) nu au intervenit împrejurări noi care să impună revocarea acestei măsuri și că într-adevăr de la momentul sesizării instanței cu rechizitoriu în luna septembrie 2014 nu au mai fost administrate probe pentru a fi răsturnată situația de fapt reținută la momentul inițial. Susține că singurul element care ar putea duce la revocarea măsurii ar fi constatarea că s-a depășit durata termenului rezonabil, însă termenul de 5-6 luni de când inculpatele se află sub control judiciar nu este unul disproporționat față de gravitatea acuzațiilor aduse.

Față de argumentul apărării privind achitarea prejudiciului integral sau parțial va fi avut în vedere de instanța de judecată la momentul soluționării cauzei în fond.

Faptul că inculpatele și-au respectat în mod constant obligațiile denotă o conduită procesuală firească, altfel ar fi existat consecințe potențiale în cazul nerespectării obligațiilor. Învederează faptul că inculpatele S. și N. nu au arătat în ce mod măsura controlului judiciar le împiedică să se angajeze din nou, simplul fapt că trebuie să se prezinte la poliție, o dată pe săptămână timp de o jumătate de oră –o oră, o oră și jumătate, cât durează deplasarea până la organul de poliție și înapoi, în condițiile în care organul de poliție stabilește data, nu împiedică stabilirea unei date pe săptămână și a unei ore conform programului inculpatelor.

În ceea ce privește deplasările în afara țării, susține că există posibilitatea formulării de cereri privind încuviințarea părăsirii temporare a țării, aceste cereri fiind admise de către instanța de fond, iar pe viitor dacă vor fi formulate vor fi din nou admise, întrucât nu este intenția instanței de judecată, procuror sau a organului de poliție să împiedice inculpatele să muncească, să încerce să dobândească puncte pentru a putea să se angajeze din nou.

În concluzie, apreciază că se impune menținerea măsurii controlului judiciar.

Contestatoarea-inculpată V. D.-I., având ultimul cuvânt, învederează faptul că este acuzată de fapte grave pe care nu le-a comis, nu va încerca să influențeze bunul mers al procesului penal, fiind interesată să se afle adevărul, prejudiciul nu mai există, a fost recuperat. Arată că deși merge o săptămână la poliție, nu acest lucru reprezintă o problemă, ci faptul că este îngrădită moral datorită existenței acestei măsuri preventive. Mai arată că și-a schimbat locul de muncă, lucrează la Departamentul de Relații Internaționale, prin păstrarea legăturii cu medici colaboratori din clinici universitare internaționale.

Contestatoarea-inculpată S.-P. A., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu avocații săi aleși, ar dori să înceapă să lucreze, întrucât de un an nu are venituri, dar că nu poate face acest lucru decât într-o clinică și că pentru a profesa are nevoie pe lângă grade profesionale și de certificate de liberă practică –eliberate anual, iar pentru a obține acest punctaj este nevoie să lucreze tot timpul, să participi la lucrările efectuate în clinica respectivă, să îngrijești pacienți, să participi la conferințe internaționale în decursul unui an, toate acestea însemnând puncte care îi dă dreptul să profeseze în anul următor.

Indică faptul că a fost arestată din luna mai, perioadă în care au avut loc diferite evenimente și pe care nu le poate programa astfel încât să poată să participe la acestea. Pe de altă parte, faptul că doar lor li s-a desfăcut contractul de muncă în luna iulie 2014 reprezintă o situație de care nu a auzit să se fi întâmplat la alt doctor care a fost cercetat și pentru care s-a menținut suspendarea temporară pe o dată nelimitată, pentru a se putea întoarce la profesie, întrucât este foarte greu să faci altă profesie. Mai mult, a lucrat în aceeași clinică din anul 1983 și este foarte greu acum să se angajeze întrucât ar trebui să participe la posturi prin concurs, având în vedere că nu sunt posturi.

Susține că activitatea trebuie să fie una permanentă, cu un program continuu, un program de gărzi, nu se poate face „pe sărite” sau participând la o conferință timp de 3 zile, întrucât punctajul obținut astfel nu este suficient.

În concluzie, solicită admiterea contestației, revocarea măsurii controlului judiciar.

Contestatoarea-inculpată N.-M. E., având ultimul cuvânt, susține că de 7 luni se află sub măsura controlului judiciar, timp în care și-a respectat toate îndatoririle procesuale, a colaborat cu organele judiciare, va face acest lucru în continuare, nu s-a sustras de la procesul penal, în luna februarie permițându-i să participe la ședința de lucru la o organizație internațională, în care reprezintă România. Susține că face parte și din alte societăți hematologice naționale și internaționale, iar sarcinile sale ca membră este acela de a participa la ședințele de lucru, la manifestările științifice organizate de aceștia, că în fiecare an trebuie să obțină prelungirea dreptului de liberă practică, care presupune un număr de educație continuă pe care le poate realiza doar participând la aceste manifestări.

Arată că pentru a participa la aceste manifestări trebuie să plătească taxe, drum, hotel, ceea ce înseamnă că are nevoie de bani.

Învederează faptul că probele au fost administrate, martorii au dat declarații prin comisii rogatorii, iar ea nu ar mai putea să influențeze aceste dovezi, care de altfel o vor disculpa, întrucât ele demonstrează că și-a făcut legal datoria.

Precizează faptul că prejudiciul a fost în întregime recuperat, încă din luna iunie 2014, fiind achitat de firma SIBPHARMAMED. Consideră că nu reprezintă un pericol la adresa societății și la adresa pacienților, întrucât toată viața sa nu a făcut altceva decât să își respecte îndatoririle profesionale, că este medic din anul 1980, că a dat examene pentru a obține gradația maximă care se poate obține în această profesie. Că în toată activitatea sa nu a avut nicio reclamație de malpraxis sau de altă natură din partea pacienților sau a colegilor, anual primind calificativul foarte bine, și că întotdeauna și-a îngrijit pacienții cu responsabilitate și profesionalism și că aproape zilnic pacienții îi trimit mesaje pentru a reveni în spital și a-i îngriji în continuare.

Deși parchetul consideră că în perioada octombrie 2008-decembrie 2010 a privat de tratament anumiți pacienți, această acuzație este una falsă, întrucât acești pacienți au supraviețuit unor cancere hematologice și trăiesc la 6 ani de la presupusele infracțiuni, ceea ce ar fi de neconceput dacă aceasta nu ar fi administrat tratamentele corect și la timp, care în acea perioadă nu se găseau în farmacia spitalului datorită Ordinului de Ministru care a externalizat prescripția lor și care în farmaciile externe erau aproape imposibil de găsit. Arată că din punct de vedere social provine dintr-o familie responsabilă, părinții săi având vârsta de 84 de ani și necesitând ajutorul său medical și filial, este căsătorită de 36 de ani, are 2 copii licențiați, o nepoată de 5 ani. În consecință, apreciază că și-a adus o contribuție pozitivă la bunul mers al societății și nu reprezintă un pericol.

Nu în ultimul rând, susține că trebuie să profeseze din nou, contractul său de muncă fiind desfăcut de Institutul Fundeni urmare a arestării sale preventive în cauză, că soțul său urmează a se pensiona în curând și toate economiile lor au fost poprite de către parchet, programul medicilor diferă de programul altor profesii în sensul că știe când începe ziua de lucru nu și când se termină, întotdeauna stând peste program datorită volumului extraordinar de mare de muncă, fiind vorba de gărzi de 24 ore după care trebuie să continue să rămână la spital iarăși o perioadă îndelungată în eventualitatea intervenirii unor cazuri grave care trebuie echilibrate. Astfel, nu ar putea să plece din spital pentru a îndeplini programul de supraveghere al controlului judiciar, întrucât trebuie să meargă o dată pe săptămână la poliție la o anumită oră pentru a semna, dar dacă are o urgență la spital nu poate părăsi spitalul, altfel ar atrage consecințe negative și asupra pacientului și asupra sa.

Învederează faptul că este foarte greu de găsit de lucru în domeniul medical, a încercat la clinici private, însă nu i s-a acceptat cererea, probabil datorită faptului că se află sub control judiciar, fiind nevoie să se prezinte săptămânal pentru a-și îndeplini îndatoririle.

Având în vedere prezumția de nevinovăție solicită judecarea sa în stare de libertate, revocarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra contestațiilor penale de față:

Prin încheierea de ședință din 16.03.2015, Tribunalul București – Secția I Penală în temeiul disp. art. 362 al. 2 din C.p.rp. rap. la art. 208 al. 5 din C.pr.p. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar impuse inculpaților V. D. I., Ilincea I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F..

În baza art. 208 al. 3 și 5 din C.pr.p. rap. la art. 207 al.4 din C.pr.p. a menținut măsura preventivă a controlului judiciar a inculpaților V. D. I., Ilincea I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F..

În temeiul disp. art. 275 al. 3 din C.pr.p. cheltuielile judiciare avansate de către stat, au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.125/P/2014 din 05.09.2014 P. de pe Tribunalul București a dispus trimitere în judecată a inculpaților:

I. O. D. - V., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale și un prejudiciu de 8.322.776,02 lei), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (74 de acte materiale și un prejudiciu de 1.727.372,24 de lei), spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (29 de acte materiale și o sumă spălată de 8.322.776,02 lei), instigare la fals material în formă continuată prevăzută de art. 25 C.p. din 1968 rap. la art. 288 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale)

Toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

II. N. B.-M., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (74 de acte materiale și un prejudiciu de 1.727.372,24 de lei), spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (29 de acte materiale și o sumă spălată de 8.322.776,02 lei),

ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

III. V. D. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale și un prejudiciu de 8.322.776,02 lei), evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (74 de acte materiale și un prejudiciu de 1.727.372,24 de lei), spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (29 de acte materiale și o sumă spălată de 8.322.776,02 lei), uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale)

Toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

IV. ILINCEA I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale și un prejudiciu de 8.322.776,02 lei), evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (74 de acte materiale și un prejudiciu de 1.727.372,24 de lei), spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (29 de acte materiale și o sumă spălată de 8.322.776,02 lei), uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (1100 de acte materiale)

Toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

V. N. - M. E., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (356 de acte materiale și un prejudiciu de 2.945.163,55 de lei), fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (356 de acte materiale), complicitate la uz de fals (356 de acte materiale) prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.,

toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

VI. G. O. – F., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (407 acte materiale și un prejudiciu de 3.087.125,31 de lei), fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (407 acte materiale), complicitate la uz de fals (407 acte materiale) prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.,

toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

VII. S. - P. A.pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (252 de acte materiale și un prejudiciu de 1.537.700,76 de lei), fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (252 de acte materiale), complicitate la uz de fals (252 de acte materiale) prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.,

toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

VIII. H. A.-M., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (950 de acte materiale și un prejudiciu de 6.995.243,75 de lei), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (37 de acte materiale și un prejudiciu de 1.503.971,92 de lei), complicitate la spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (22 de acte materiale și o sumă spălată de 6.995.243,75 de lei, inc), fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 25 C.p. din 1968 rap. la art. 288 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (950 de acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (950 de acte materiale)

toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

IX. M. A.-I., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 C.p. rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (150 de acte materiale și un prejudiciu de 1.327.532,27 de lei), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (14 acte materiale și un prejudiciu de 223.400, 32 de lei), complicitate la spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (7 acte materiale și o sumă spălată de 1.327.532,27 de lei), fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p, instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 25 C.p. din 1968 rap. la art. 288 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (150 de acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 C.p. din 1968 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p. (150 de acte materiale)

toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

și

X. N. A.-C., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.p. (74 de acte materiale și un prejudiciu de 1.727.372,24 de lei), spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 republ. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. (29 de acte materiale și o sumă spălată de 8.322.776,02 lei),

ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p. din 1968

În sarcina inculpaților prin rechizitoriu s-au reținut următoarele:

În perioada octombrie 2008 – decembrie 2010, cu ajutorul inculpaților O. D. V. și N. B. M., inculpatele V. D. I. și Ilincea I., reprezentante ale . au creat circuite economice si financiare fictive pentru denaturarea plății obligațiilor fiscale către bugetul de stat, constând în TVA și impozit pe profit.

Astfel, inculpații O. D. V. și N. B. M. au pus la dispoziția inculpatelor V. D. I. și Ilincea I. firmele cu comportament de tip fantomă . și ., de la care inculpatele au înregistrat în numele . achiziții fictive de medicamente oncologice și hematologice.

Inculpații O. D. V. și N. B. M. au emis, în perioada anterior menționată, (în numele celor două societăți comerciale pe care le reprezentau) un număr de 74 de facturi fiscale fictive – în valoare totală de 7.531.342,55 lei – facturi fiscale pe care . le-a înregistrat contabil și declarat fiscal – deși operațiunile atestate de acestea nu s-au realizat în realitate.

Cele 74 de facturi fiscale atestau, în mod nereal, că . ar fi achiziționat de la . și . medicamente oncologice și hematologice – medicamente pe care . le-a introdus doar scriptic în gestiunea societății – marfa nefiind în realitate livrată.

Prin creșterea artificială și nereală a cheltuielilor ., inculpatele V. D. I. și Ilincea I. au scăzut baza impozabilă, astfel încât . s-a înregistrat cu plata către bugetul de stat a unui impozit pe profit și a unei TVA mai mici decât valoarea reală a tranzacțiilor.

În aceeași perioadă, inculpatele V. D. I. și Ilincea I. au decontat in mod ilegal de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate 1100 de rețete fictive în valoare totală de 8.322.766,02 lei, cunoscând caracterul fals al acestora.

Rețetele fictive au fost întocmite de mai mulți medici specialiști (hematologi), printre care inculpatele N. M. E., G. O. F. și P. S. A., care au completat în fals aceste rețete, cunoscând că urmau a fi introduse la decontare prin intermediul farmaciilor REȚETA, ce aparțin de ., la CASMB.

Medicii au înmânat aceste rețete diriginților de farmacie, inculpatele H. A. M. și M. A., prin intermediul inculpatului O. D. V..

Diferența dintre valoarea decontată de CASMB și cea facturată de cele două societăți fantome reprezintă adaosul pus de ..

Medicamentele prescrise în acest fel corespundeau cu medicamentele achiziționate în mod fictiv de la . și ..

Astfel, medicii specialiști au prescris 1.100 rețete medicale false (dintre care 1.015 de către inculpatele N. M. E., G. O. și P. S. A., în valoare totală de 7.569.989,62 lei), rețete eliberate pe numele mai multor pacienți fără ca aceștia din urmă să beneficieze de medicamentele prescrise în acest fel, cunoscând că acestea vor fi decontate de lanțul farmaceutic deținut de . (farmaciile REȚETA), la C.A.S.M.B.

Sumele de bani decontate de CASMB din care 7.531.342,55 de lei care au intrat în conturile . care le-a virat ulterior, integral, în conturile . și ., de unde au fost retrase în numerar de inculpații O. D. V., N. A. C. și N. B. M. sau virate în alte conturi ale unor societăți (de expl. . SRL) controlate tot de aceștia, asigurându-se astfel o aparență de legalitate a acestor tranzacții și a originii banilor.

Ca urmare a acestor activități, inculpații și-au însușit și au disimulat originea ilicită a acestor bani rezultați din prejudicierea Fondului N. Unic de Asigurari Sociale de Sanatate prin decontarea contravalorii de medicamente oncologice și hematologice având ca mod de operare folosirea de documente justificative false (rețete, facturi fiscale și note de intrare/recepție a mărfurilor).

Cauza se află în faza judecății, iar toți inculpații trimiși în judecată se află sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar.

Potrivit art. 362 al. 2 din C.pr.p. rap. la art. 208 al. 5 din C.pr.p instanța are obligația procedurală pozitivă de a verifica din oficiu în cel mult 60 de zile dacă subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar ori dacă au apărut temeiuri noi care justifică măsura preventivă.

La termenul din _ , procedând în conformitate cu dispozițiile art. 362 al. 2 din C.pr.p. rap. la art. 208 al. 5 din C.pr.p, Tribunalul a constatat că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere în momentul înlocuirii măsurilor preventive privative de libertate cu măsura controlului judiciar cu privire la inculpații V. D. I., ILINCEA I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F. și că, la acest moment procesual când cercetarea judecătorească nu a fost încă începută, această măsură preventivă este necesară și proporțională cu scopul urmărit.

Pe de o parte, Tribunalul a constatat satisfăcută condiția prevăzută de art. 211 C.pr.p. în sensul că în cauză există probe de natură să convingă un observator obiectiv cu privire la existența unei bănuieli rezonabile că inculpații V. D. I., ILINCEA I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F. au comis infracțiunile de care sunt acuzați. Este însă de subliniat că faptele probatorii care ar putea da naștere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (cauza Calejja contra Maltei).

În cauză, Tribunalul a constatat faptul că suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor de care sunt acuzați decurge din materialul probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile inculpaților; declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, Procese-verbale de verificări; Procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate; Procesele-verbale de percheziție; înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, corporale și ale autovehiculelor; Raportul de expertiză contabilă judiciară; Raportul de constatare criminalistică nr._/09.05.2014 întocmit de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Criminalistic; Raportul de constatare criminalistică nr. 583.066/18.07.2014 întocmit de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Criminalistic; Raportul criminalistic nr. 584.487/27.08.2014 întocmit de specialiștii din cadrul Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Criminalistic; Raportul criminalistic nr. 584.051/03._ întocmit de specialiștii din cadrul Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Criminalistic; Înscrisuri medicale; Procese-verbale; Acte bancare; Documente CASMB; răspunsul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (în continuare ANMDM) nr._ E/03.09.2012; adresa nr. 47035E/08.05.2014 a ANMDM; documentele puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerțului; adresa ANAF din 14.05.2014; declarațiile 394 ale ., SC FROMATEK LOGISTIC SRL, . și . SRL; facturile fiscale ale ., SC FROMATEK LOGISTIC SRL și .; copii certificate ale rețetelor.

Pe de altă parte, Tribunalul a constatat că sunt satisfăcute și exigențele de necesitate și proporționalitate ale măsurii preventive cu scopul urmărit fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 al. 1 și 3 din C.pr.p. Astfel, inculpații se află sub control judiciar din data de 12.09.2014, respectiv 10.10.2014, faza camerei preliminare a fost de curând depășită prin rămânerea definitivă la data de 15.01.2015 a încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București din data de 06.11.2014, iar cercetarea judecătorească nu a fost începută, din motive obiective legate de cererile inculpaților prin apărătorii aleși.

Astfel, în vederea asigurări bunei desfășurări a procesului penal este în continuare necesară impunerea unor obligații precum și a unor restricții ale libertății de circulație precum și a libertății de comunicare a față de inculpații V. D. I., ILINCEA I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F..

În plus, Tribunalul a constatat că, la acest moment procesual, nu există nici un temei nou care să justifice revocarea măsurii controlului judiciar față de inculpații V. D. I., ILINCEA I., O. D. V., S. P. A., H. A. M., N. M. E., N. A.-C., M. A.-I. și G. O. – F..

Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpatele V. D. I., S. P. A. și N. M. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în raport de motivele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, conform art. 402 Cod procedură penală.

Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate, cât și în conformitate cu dispozițiile art. 206 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

I.Cu privire la contestația formulată de către inculpata V. D. I.:

O primă critică a apărării vizează faptul că inculpata V. D. I. nu a comis infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de inculpare:

Potrivit art. 208 alin. 5 Cod procedură penală în tot cursul jduecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri.

Prin încheierea de ședință din data de 09.10.2014 a Tribunalului București – Secția I Penală, menținută prin încheierea nr. 792/C/10.10.2014 a Curții de Apel București – Secția I Penală, temeiul care a determinat luarea măsurii controlului judiciar a inculpatei V. D. I. s-a bazat pe faptul că este la primul conflict cu legea penală, făcându-se totodată referire la profilul moral al acesteia.

De asemenea, s-a reținut de către judecătorul instanței de fond că inculpata V. D. I. a dat dovadă de bună credință în relațiile cu autoritățile judiciare și fiscale, înțelegând să achite prejudiciul în valoare totală de 7.531.342, 55 lei, motiv pentru care a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu controlul judiciar.

Totodată s-a apreciat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 202 alin. 3 Cod procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatei V. D. I..

Or, invocarea lipsei probelor la acest moment procesual vine în contradicție cu dispozițiile art. 208 alin. 5 Cod procedură penală, mai sus menționate.

A doua critică a apărării vizează neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 211 Cod procedură penală:

Însă, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că judecătorul instanței de fond în mod corect a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar este necesară în continuare pentru realizarea scopului prev. la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Nici critica privitoare la încălcarea termenului rezonabil al măsurii controlului judiciar, nu poate fi primită de către Curtea, atâta timp când dispozițiile art. 2151 alin. 8 Cod procedură penală, potrivit cărora în cursul judecății în primă instanță durata totală a controlului judiciar în toate cazurile nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

II.Cu privire la contestația formulată de către inculpata S. P. A.:

Din verificarea încheierii atacate, Curtea nu constată existența dispozițiilor art. 282 privind nulitatea relativă pentru a fi admisă contestația sub acest aspect.

Prin expunerea motivelor care au determinat menținerea controlului judiciar, judecătorul instanței de fond nu a încălcat dispozițiile art. 203 alin. 6 Cod procedură penală, cum a susținut apărarea.

De asemenea, Curtea apreciază că la acest moment procesual nu se poate vorbi de o încălcare a dispozițiilor art. 9 alin. 2 Cod procedură penală.

Ca și în cazul inculpatei V. D. I., Curtea se raportează la temeiul avut în vedere la luarea măsurii controlului judiciar, existența probelor fiind analizată prin hotărâri definitive pronunțate până la această dată de către instanțele de judecată.

Nici susținerea apărării privitoare la faptul că nu se poate imputa inculpaților că au formulat cereri, motiv pentru care s-a depășit procedura de cameră preliminară, nu poate constitui un motiv de revocare a măsurii controlului judiciar.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a arătat că natura rezonabilă a duratei unei proceduri se apreciază de circumstanțele cauzei și având în vedere criteriile consacrate, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel a al autorităților competente (a se vedea cauza Pélissier și Sassi împotriva Franței – nr. 25._, prag,67 CEDO 1999 - II).

De asemenea, nici susținerea inculpatei S. P. A., prin apărător în sensul că este necesară revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe motiv că trebuie să se angajeze, fiind lipsită de venituri, excede dispozițiilor art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

III.Cu privire la contestația formulată de către inculpata N. M. E.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 13.08.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală s-a înlocuit măsura preventivă a arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, măsură menținută prin încheierea din 14.,08.2014 a Curții de Apel București.

Critica inculpatei N. M. E. în sensul înlocuirii preventive a controlului judiciar, față de motivele invocate este în contradicție cu dispozițiile art. 208 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 5 Cod procedură penală, atâta timp cât nu a încetat temeiul avut în vedere la luarea acestei ultime măsuri.

Deși circumstanțele de ordin personal la care a făcut referire inculpata N. M. E. sunt justificate, Curtea în acord cu procurorul de ședință, apreciază că la acest moment procesual când instanța de fond nu a administrat nicio probă, măsura preventivă a controlului judiciar este necesară pentru o bună desfășurare a procesului penal, astfel cum prevăd dispozițiile art. 202 alin. 1 Cod procedură penală,

De asemenea, menținerea obligației inculpatei N. M. E. de a nu depăși teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a instanței, nu vinde în contradicție cu art. 2 Protocolul nr. 4 al Convenției Europene.

Astfel, în cauza Antonenkov și alții împotriva Ucrainei nr. 14.183/02 prag. 59 – 67, 22.11.2005, în care durata unei astfel de limitării în timpul cercetării penale a fost de 4 ani și 10 luni, Curtea nu a constatat încălcarea art. 2 din protocolul nr. 4.

Așa fiind, în temeiul art. 425/1 alin.7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap. la art.206 Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate contestațiile formulate de inculpatele V. D. I., S. P. A. și N. M. E. împotriva încheierii de ședință din data de 16.03. 2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .

Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 425/1 alin.7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap. la art.206 Cod procedură penală, respinge, ca nefondate contestațiile formulate de inculpatele V. D. I., S. P. A. și N. M. E. împotriva încheierii de ședință din data de 16.03. 2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatele la câte 100 lei fiecare cheltuielile judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.03.2015.

PREȘEDINTE

G. R.

GREFIER

I. C. M.

Red. G.R.

Dact.G.P.

2 ex.

Red. G. I. – Tribunalul București – Secția I Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI