Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Decizia nr. 17/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 17/2016
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.17
Ședința publică din data de 12.01.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: P. V. A.
JUDECĂTOR: C. E. R.
GREFIER: R. C. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. F..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta A. N. I. D. OPF. B. F. JUSTIZ împotriva sentinței penale nr.107/23.06.2015 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa intimatului persoană solicitată D. C. G. pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat Taban A. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/11.01.2016 atașată la fila nr.16 din dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat lipsa de procedură cu intimatul persoană solicitată D. C. G., nefiind restituită la dosar dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu acesta, fiind totodată întocmit un proces-verbal de organele de poliție de la domiciliul acestuia din conținutul căruia rezultă că este plecat în Italia de aproximativ două săptămâni, fără a se cunoaște data reîntoarcerii în țară, după care,
Reprezentantul Ministerului Public, apreciază că problema lipsei de procedură nu mai prezintă relevanță juridică în ipoteza în care instanța ar admite o excepție a inadmisibilității apelului în sensul că, după pronunțarea sentinței penale de recunoaștere a sancțiunilor pecuniare, apel putea să declare în conformitate cu disp. Legii nr.302/2004 doar procurorul sau persoana față de care s-a recunoscut sancțiunea pecuniară, respectiv D. C. G. și nu statul care a dispus aplicarea acestei sancțiuni pecuniare.
Conchizând, solicită respingerea apelului declarat de autoritățile germane ca inadmisibil și trimiterea hotărârii ce urmează a fi pronunțată(în ipoteza în care instanța va achiesa la concluziile reprezentantului Ministerului Public) Judecătoriei Roșiorii de Vede pentru a analiza posibilitatea de a încadra cererea formulată drept o cerere de îndreptare eroare materială.
Apărătorul din oficiu al intimatului persoană solicitată, achiesează la concluziile reprezentantului Ministerului Public.
CURTEA,
Prin sentința penală nr.107/23.06.2015 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
„Admite cererea formulată de Judecătoria N. in der Oberpfalz, cu sediul în Residenzplatz 1,_ N. i.d.Opf. – Germania, prin Ministerul Justiției din România – Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală, pentru recunoașterea și executarea hotărârilor străine, privind pe condamnatul G.-C. D., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman.
În baza art. 240 din Legea nr.302/2004, recunoaște hotărârea 20 Cs 808 Js_/14 din data de 28.08.2014 pronunțată de Judecătoria N. in der Oberpfalz – Germania, în dosarul 20 Cs 808 Js_/14, definitivă la data de 23.09.2014, privind executarea sancțiunii pecuniare în valoare totală de 1720 euro (reprezentând condamnarea pentru o infracțiune și respectiv cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), rest rămas de executat din totalul de 2660 Euro ( 2400 euro reprezentând condamnarea pentru infracțiune și 260 euro reprezentând cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), sumă datorată de condamnatul G.-C. D., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, acesta plătind deja suma de 940 euro.
Dispune executarea echivalentului în lei a sumei de 1720 euro (la cursul valutar de la data pronunțării prezentei hotărâri – 23.06.2015), care, în temeiul art. 246 din Legea nr. 302/2004, se vor face venit la bugetul de stat al României, sancțiune dispusă prin hotărârea 20 Cs 808 Js_/14 din data de 28.08.2014 pronunțată de Judecătoria N. in der Oberpfalz – Germania, în dosarul 20 Cs 808 Js_/14, definitivă la data de 23.09.2014.
În baza art. 246 al. 2 din Legea nr. 302/2004 și art. 275 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina Statului Român.”
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Din cuprinsul certificatului comunicat de autoritățile germane, tradus în limba română, a rezultat că prin hotărârea 20 Cs 808 Js_/14 din data de 28.08.2014 pronunțată de Judecătoria N. in der Oberpfalz – Germania, în dosarul 20 Cs 808 Js_/14, definitivă la data de 23.09.2014, condamnatului G. C. D. i s-a aplicat o sancțiune financiară în valoare de 2400 euro pentru că în data de 5.07.2014, în jurul orei 12,20, în timp ce se afla pe autostrada federală 3, în cadrul unui control rutier efectuat de agenții de poliție, s-a legitimat cu cartea de identitate românească cu nr. DX344656, despre care știa că era în totalitate falsificată, prin prezentarea acestui document el urmărind să înșele autoritățile în legătură cu identitatea sa, fapta de falsificare de înscrisuri autentice fiind sancționabilă în baza art.267 alin.1 din Codul penal german.
Instanța de fond a mai reținut că autoritățile germane au stabilit în sarcina condamnatului și suma de 260 euro reprezentând cheltuieli cu procedurile judiciare sau administrative aferente hotărârii, din suma totală de 2660 euro acesta achitând 940 euro, rămânând de achitat diferența de 1720 euro.
În ședința publică din data de 23 iunie 2015, condamnatul personal a arătat că are cunoștință de condamnare, achitând din suma totală de 2660 euro, suma de 940 euro, fiind de acord cu recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în Germania și cu plata diferenței de 1720 euro, în țară.
Prin Legea nr. 222/2008 a fost introdusă o nouă secțiune în cuprinsul Legii nr. 302/2004, secțiune conținând dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce sancțiunilor pecuniare. În art. 234 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 se prevede faptul că autoritățile române competente să execute o hotărâre sunt instanțele judecătorești, fără ca textul menționat să atribuie competența unei instanțe specifice (judecătorie, tribunal sau curte de apel).
Or, în tăcerea legii, devin aplicabile dispozițiile art. 35 C. proc. pen., potrivit cărora judecătoria este instanța care are competență materială generală în materie penală.
Instanța de fond a mai reținut că sunt îndeplinite dispozițiile Deciziei cadru 2005/214/JAI potrivit cărora „o decizie împreună cu un certificat … pot fi transmise autorităților competente dintr-un stat membru în care persoana fizică sau juridică împotriva căreia a fost pronunțată o decizie are proprietăți sau venituri, are reședința obișnuită…” „..executarea deciziei este guvernată de legislația statului executant în același mod ca o sancțiune financiară a statului executant. Numai autoritățile statului executant sunt competente să decidă cu privire la procedurile de executare și să stabilească toate măsurile legate de acestea..”, precum și disp. art.233 – 247 din Legea nr.302/2004, modificată privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce sancțiunilor pecuniare.
Potrivit acestor dispoziții legale, executarea pedepsei pecuniare aplicate condamnatului este guvernată de legea română, fondurile obținute din executarea acestei sancțiuni făcându-se venit la bugetul de stat al României, nefiind încheiat un acord între cele două state care să prevadă altfel, iar fapta pentru care a fost aplicată sancțiunea pecuniară face parte din categoria celor pentru care verificarea dublei incriminări nu este necesară (art.246 și art.239 alin.1 din Legea nr.302/2004, modificată). De asemenea, nu este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaștere sau neexecutare prevăzute la art. 241 din aceeași lege.
În consecință, cu motivarea arătată, instanța de fond a admis cererea formulată și în baza art. 240 din Legea nr.302/2004, a recunoscut hotărârea 20 Cs 808 Js_/14 din data de 28.08.2014 pronunțată de Judecătoria N. in der Oberpfalz – Germania, în dosarul 20 Cs 808 Js_/14, definitivă la data de 23.09.2014, privind executarea sancțiunii pecuniare în valoare totală de 1720 euro (reprezentând condamnarea pentru o infracțiune și respectiv cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), rest rămas de executat din totalul de 2660 Euro (2400 euro reprezentând condamnarea pentru infracțiune și 260 euro reprezentând cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), sumă datorată de condamnatul G.-C. D., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, din care a achitat deja suma de 940 euro.
În consecință, s-a dispus executarea echivalentului în lei a sumei de 1720 euro (la cursul valutar de la data pronunțării prezentei hotărâri – 23.06.2015), care, în temeiul art. 246 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus să se facă venit la bugetul de stat al României, sancțiune dispusă prin hotărârea susmenționată.
În baza art. 246 al. 2 din Legea nr. 302/2004 și art. 192 al. 3 Cod procedură penală, s-a dispus cu privire la cheltuielile judiciare să rămână în sarcina Statului Român
De asemenea, s-a dispus ca hotărârea să fie transmisă și autorităților germane și Ministerului Justiției din România– Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, A. N. I. D. OPF. B. F. Justiz, solicitând aplicarea art. 8 al. 2 din Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24.02.2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, potrivit căruia, autoritatea competentă din statul executant, dacă este necesar, convertește contravaloarea sancțiunii în moneda statului executant, la cursul de schimb în vigoare în momentul impunerii sancțiunii, respectiv, în cazul de față, la data de 28.08.2014, după cum reiese din rubrica g) nr. 1 a Certificatului.
Examinand sentința atacata, pe baza actelor si lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum si conform art. 417 și urm. NCPP, Curtea constata următoarele:
Dispozițiile art. 409 NCPP prevăd persoanele care pot face apel împotriva hotărârilor enumerate de disp. art. 408 NCPP.
Aceste dispoziții legale reprezintă norme cu caracter general în raport de dispozițiile procedurale cuprinse în legi speciale, cum este și legea aplicabilă în cauză, respectiv Legea nr. 302/2004.
D. urmare, numai în situația în care legea specială nu cuprinde prevederi cu referire la o anumită chestiune procedurală, dispozițiile ei se completează cu cele din codul de procedură penală.
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă recunoașterea și executarea hotărârii 20 Cs 808 Js_/14 din data de 28.08.2014 pronunțată de Judecătoria N. in der Oberpfalz – Germania, în dosarul 20 Cs 808 Js_/14, definitivă la data de 23.09.2014, privind executarea sancțiunii pecuniare în valoare totală de 1720 euro (reprezentând condamnarea pentru o infracțiune și respectiv cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), rest rămas de executat din totalul de 2660 Euro (2400 euro reprezentând condamnarea pentru infracțiune și 260 euro reprezentând cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative), sumă datorată de condamnatul G.-C. D., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, acesta plătind deja suma de 940 euro.
Curtea observă, în consecință, că potrivit art. 234 al. 1 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, este autoritatea competentă să primească hotărârea și să o transmită în vederea punerii în executare, judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliu sau sediul social persoana față de care s-a aplicat sancțiunea.
Totodată, conform art. 242 al. 2 din aceeași lege, autoritatea judiciară română de executare schimbă, dacă este cazul, pedeapsa în moneda statului de executare, la cursul valutar de la data pronunțării pedepsei, această chestiune fiind chiar problema invocată în cererea formulată de autoritățile germane după pronunțarea hotărârii de către prima instanță.
Din punct de vedere al procedurii de recunoaștere care se desfășoară în fața instanței de judecată, raportarea trebuie să se facă la disp. art 139 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013, respectiv, sentința pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel în 10 zile de la pronunțare, de procuror sau de persoana interesată.
Așadar, Curtea apreciază că cererea, calificată și înregistrată de instanța de fond drept apel, nu poate constitui un act valabil de sesizare al instanței de apel, nefiind formulată de procuror sau de persoana interesată, în speță, persoana condamnată.
În condițiile în care cererea dedusă judecății în faza procesuală a apelului a fost formulată direct de autoritățile germane, care practic au sesizat o problemă ce ar putea fi apreciată o eroare materială comisă de prima instanță, iar dispozițiile speciale din Legea nr. 302/2004, menționate anterior, nu abilitează autoritățile judiciare ale statului care a aplicat sancțiunea pecuniară, să declare apel împotriva hotărârii de recunoaștere, este evident că se impune în baza art.421 pct. 1 lit. a teza a doua NCPP respingerea ca inadmisibil apelul declarat de A. N. I. D. OPF. B. F. Justiz, împotriva sentinței penale nr. 107/23.06.2015 a Jud. Roșiorii de Vede.
De asemenea, Curtea apreciază necesară sesizarea instanței de fond, cu cererea ce face obiectul prezentului apel, pentru apreciere asupra calificării sale juridice și eventuală soluționare.
Văzând și disp. art. 275 al. 3 NCPP.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.421 pct. 1 lit. a teza a doua NCPP respinge ca inadmisibil apelul declarat de A. N. I. D. OPF. B. F. Justiz, împotriva sentinței penale nr. 107/23.06.2015 a Jud. Roșiorii de Vede.
Dispune sesizarea instanței de fond, cu cererea ce face obiectul prezentului apel, pentru apreciere asupra calificării sale juridice și eventuală soluționare.
În baza art. 275 al. 3 NCPP cheltuieli judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2016.
Președinte, Judecător,
P. V. A. C. E. R.
Grefier,
R. D. C.
Tehn. CER
2 ex./13.01.2016
Dos. fond nr._ – Jud. Roșiorii de Vede
Jud. fond – F.-D. L.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 16/2016. Curtea de Apel... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 12/2016.... → |
|---|
