Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Decizia nr. 187/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 187/2016
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 187
Ședința publică din data de 02 FEBRUARIE 2016
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Judecător:A. B. R.
Grefier: A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, este reprezentat de procuror F. D..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. DE PE L. J. U. împotriva sentinței penale nr. 262/02.12.2015, pronunțată de J. U., din dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul – inculpat G. Nicușor asistat juridic de apărător ales, avocat N. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul parchetului de pe lângă J. U. vizează faptul că prima instanță, dispunând suspendarea sub supraveghere în temeiul disp. art. 91 Cod penal a pedepsei aplicate a omis să facă, de asemenea, aplicarea dispozițiilor art. 93 alin.2 Cod penal.
Din modalitatea în care este redactat acest alineat, instanța impune condamnatului să execute, astfel că nu este o facultate pentru instanța de judecată ci o obligație să impună inculpatului să execute cel puțin una dintre obligațiile enumerate.
În plus, față de motivele scrise depuse la dosarul cauzei, a constatat că s-au aplicat în această cauză atât pedepse complementare cât și pedepse accesorii, iar în cazul suspendării sub supraveghere apreciază că nu se pot aplica decât pedepse complementare nu și pedepse accesorii, astfel încât, admițând apelul parchetului, solicită să se facă, pe de-o parte, aplicarea art. 93 alin. 2 Cod penal, și pe de altă parte, să se dispună înlăturarea aplicării pedepselor accesorii.
Apărătorul ales al intimatului – inculpat solicită respingerea apelului declarat în cauză și menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de instanța de fond, respectiv J. U., apreciind că în mod temeinic și legal s-a dispus, în baza art. 93 alin.1 Cod penal, ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere precum și obligația prevăzută la art. 3 a aceluiași articol, de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 60 de zile.
În aprecierea apărării această obligație prev. la alin. 3 vine în completarea obligațiilor prev. la alin.2, neputându-se reține că în sarcina inculpatului nu ar fi fost impusă de către instanța de fond una dintre obligațiile prevăzute de codul penal.
Pentru aceste considerente solicită respingerea apelului declarat de parchet ca fiind nefondat.
Intimatul – inculpat G. Nicușor, personal, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 262/02.12.2015, J. Uziceni în baza art. 337 C.pen. cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul G. Nicușor la 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin. (1) lit. a), b), d), i) (pentru toate categoriile de autovehicule), pe o perioadă de 1 an .
În baza art. 65 C.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b,d,i c.p. (pentru toate categoriile de autovehicule).
În baza art. 91 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 2 ani și 8 luni.
A pus în vedere inculpatului prevederile art.96 C.p. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul va respecta obligațiile prevăzute de art. 93 C.pen., respectiv: art.93 lit. a C.pen. să se prezinte la Serviciul de Probațiune Slobozia - jud. Ialomița; art.93 lit.b să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;art.93 lit. c C.pen. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; art.93 lit. d să comunice schimbarea locului de muncă; art.93 lit. e C.pen. să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cadrul Primăriei comunei D. și Școala Gimnazială.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare, către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 386/P/2014/02.06.2015 al Parchetului de pe lângă J. U., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului G. NICUȘOR (C.N.P._, fiul lui F. și E., născut la 22.08.1985 în Fierbinți Târg, județul Ialomița, domiciliat în comuna D., ., județul Ialomița, necăsătorit, studii 8 clase, ocupația - fără, fără antecedente penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de 337 din C. pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că inculpatul G. Nicușor la data de 23.02.2014, în jurul orelor 13,15 a fost depistat conducând pe raza comunei D., . Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ emanând halenă alcoolică și a refuzat prevalarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare, schița traseului parcurs pe drumul public de către inculpat, declarații inculpat, declarație martori, examenul clinic și procesul-verbal de refuz recoltare probe biologice, proces de examinare clinică și prelevare mostre biologice.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei U. la data de 12.06.2015, sub nr_ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 30.09.2015 definitivă la data de 30.09.2015, în temeiul art. 346 alin. 2 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 386/P/2014 al Parchetului de pe lângă J. U., jud. Ialomița, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Prin aceeași încheiere s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul G. Nicușor și s-a fixat prin rezoluția judecătorului primul termen de judecată la data de 04.11.2015, și s-a dispus citarea inculpatului în ședință publică.
La primul termen de judecată din data de 4.11.2015, inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținută în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevalându-se de disp. art. 375 C.proc.pen..
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 23.02.2014, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul G. Nicușor a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ PE RAZA COMUNEI D., județul Ialomița sub influența băuturilor alcoolice.
Fiind oprit de un echipaj de poliție, pentru un control de rutină și pentru că emana halenă alcoolică organele de poliție i-au solicitat inculpatului să se supună testării cu aparatul Drager însă acesta a refuzat testarea, motiv pentru care a fost condus de agenții de poliție la Camera de Gardă a Spitalului Municipal din U., în vederea prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei. Ajuns la spital, însă, inculpatul a refuzat prelevarea de mostre biologice.
Situația de fapt astfel descrisă rezultă din următoarele mijloace de probă: proces verbal de depistare, schița traseului parcurs pe drumul public de către inculpat, declarații inculpat, declarație martori, examenul clinic și procesul-verbal de refuz recoltare probe biologice, proces de examinare clinică și prelevare mostre biologice.
În drept, fapta inculpatului fapta inculpatului G. Nicușor care la data de 23.02.2014, în jurul orelor 13,15 a fost depistat conducând pe raza comunei D., . Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ emanând halenă alcoolică și a refuzat prevalarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă prev. și ped. de art. 337 C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este dat de acțiunea de refuz de a i se preleva mostre biologice. Urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru circulația pe drumurile publice și – de asemenea – pentru buna desfășurare a procesului penal, deoarece, prin comportamentul său, inculpatul a împiedicat organele de cercetare să stabilească alcoolemia exactă a acestuia în vederea tragerii la răspundere penală pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice. Infracțiunea în cauză fiind una de pericol, legătura de cauzalitate reiese din materialitatea faptei, nefiind necesară dovedirea suplimentară a raportului de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal, prevăzând rezultatul faptei sale, și cel puțin acceptând faptul că prin acest refuz împiedică organele de cercetare să stabilească alcoolemia corectă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. U. pentru omiterea aplicării dispozițiilor art. 93 alin. 2 Cod penal și pentru aplicarea greșită a pedepsei accesorii.
Apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În cazul suspendării sub supraveghere nu se pot aplica pedepse accesorii așa cum greșit instanța a dispus.
De asemenea, sentința apelată este nelegală, întrucât instanța a omis să impună în sarcina inculpatului cel puțin una dintre obligațiile prev. de art. 93 alin. 2 lit.a-d Cod penal, deși legiuitorul a enunțat în termeni imperativi acest element al regimului sancționator specific suspendării executării pedepsei sub supraveghere, astfel cum rezultă din observarea dispozițiilor art. 92 alin. 3 și art. 93 alin. 2 Cod penal, ceea ce conduce implicit și la lipsirea ab intitio de efecte juridice (în mod parțial) a dispozițiilor art. 96 alin. 1 Cod penal, referitoare la cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Așa fiind, Curtea în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat în cauză, va desființa parțial sentința apelată și rejudecând în fond va proceda conform celor reținute.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă J. U. împotriva sentinței penale nr. 262/02.12.2015, pronunțată de J. U..
Desființează în parte sentința penală și rejudecând, în fond:
Înlătură interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit.a, b, d, i Cod penal ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 93 alin. 2 Cod penal impune inculpatului G. Nicușor executarea obligației prev. de art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, respectiv să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, desemnate de către Serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituțiile din comunitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. N. A. B. R.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
4 ex.
Red. E. O. – J. U.
| ← Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
