Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1198/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1198/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-06-2012 în dosarul nr. 1198/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
- SECȚIA I PENALĂ -
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 1198
Ședința publică de la 14 iunie 2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - R. M.
JUDECĂTOR - C. C.
JUDECĂTOR - M. C.
GREFIER - G. I.
* * * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- reprezentat de procuror M. C..
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de revizuientul condamnat C. V. împotriva Sentinței penale nr.178 F/21.03.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut in ședință publică s-a prezentat recurentul revizuent în stare de arest și asistat din oficiu de avocat E. R. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care;
Recurentul revizuent depune la dosar un memoriu prin intermediul apărătorului din oficiu.
După ce ia legătura cu recurentul revizuent, apărătorul acestuia solicită audierea unui martor, respectiv C. N..
Reprezentantul Ministerului Public arată că cererea de revizuire nu a fost admisă în principiu, fiind respinsă ca inadmisibilă. D. in situația in care cererea ar fi fost admisă în principiu, ar fi putut fi administrat probatoriul. In opinia sa, recursul poate să vizeze doar respingerea cererii ca inadmisibilă.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de recurentul revizuent și nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, recurentul revizuent fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului revizuentsolicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și admiterea cererii de revizuire, pe care o consideră admisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public susține că în cererea de revizuire recurentul nu a solicitat administrarea de probe, nu a invocat vreunul din cazurile de revizuire prevăzute de art.394 Cod procedură penală, ci doar a făcut critici cu privire la soluționarea in fond a cauzei și a formulat apărări cu privire la acuzațiile aduse. In atare situație, in mod corect a fost respinsă cererea de revizuire ca fiind admisibilă, astfel că se impune respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul revizuent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de tâlhăria.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare .
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin Sentința penală nr.178 F/21.03.2012 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Cornetu, în baza art.403 alin.3 Cod procedură penală a fost respinsă cererea formulată de petentul C. V. privind revizuirea Sentinței penale nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1127/18.05.2011 a Curții de Apel București - Sectia II-a Penală, ca inadmisibilă, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat revizuentul la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul revizuent C. V. și adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu s-a solicitat revizuirea sentinței penale nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_, în motivarea cererii, revizuentul artând că nu este autorul infracțiunii pentru care a fost condamnat.
S-a reținut că prin adresa nr.2188/III-6/2011 din 01.02.2012 a fost înaintată Judecătoriei Cornetu cererea de revizuire formulată de condamnatul C. V., aceasta fiind înregistrată sub nr._ și au fost înaintate la dosarul cauzei, conform art.399 alin.5 Cod procedură penală, concluziile Parchetului de pe lângă Judecatoria Cornetu privind cererea de revizuire formulată de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_, în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21 lit.a, b și c Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului C. V. la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, iar prin decizia penală nr.1127/18.05.2011 a Curții de Apel București București - Secția a II-a Penală s-a respins recursul formulat de condamnatul C. V. împotriva sentinței penale nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ .
Analizând cererea de revizuire dedusă judecății, instanța fondului a constatat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.394 Cod procedură penală, motivele invocate de revizuent neîncadrându-se în cazul prevăzute de art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală sau în celelate cazuri expres și limitative prevăzute de lege.
S-a observat că, practic, nu au fost invocate fapte sau împrejurări noi, necunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care trebuie să fie luate în considerare la individualizarea pedepsei.
S-a mai reținut că susținerea revizuentului C. V.- potrivit cărora nu este autorul infracțiunii pentru care a fost condamnat, iar instanțele au interpretat în mod eronat probele- nu dovedește netemeinicia hotărârii de condamnare.
Instanța fondului a mai reținut totodată că eventualele critici cu privire la hotarârea primei instanțe referitoare la interpretarea probelor puteau fi invocate în căile de atac și nu constituie motive care să ducă la admisibilitatea cererii de revizuire, în condițiile în care faptele sau împrejurările necunoscute de instanță care să determine o revizuire, trebuie să îndeplinească condiția impusă de art.394 alin 2 Cod procedură penală, respectiv ca pe baza acestora să se poate dovedi netemeinicia hotărârii.
Ținând seama că revizuirea este o cale extraordinară de atac care vizează cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, instanța de fond a apreciat că nu poate efectua o reanalizare a modului de interpretare a probelor de către prima instanță investită cu soluționarea fondului cauzei (hotărârea fiind menținută în calea de atac), această instanță fiind ținută să examineze strict măsura în care motivele invocate în cererea formulată de petent se încadrează în cazurile reglementate în art.394 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, în baza art.403 alin.3 Cod procedură penală a respins ca inadmisibilă cererea formulată de petentul revizuent C. V..
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală l-a obligat pe revizuent la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
Împotriva acestei sentințe revizuientul condamnat C. V. a declarat recurs la 22.03.2012 și ulterior la 28.03.2012 (recurs înregistrat de Judecătoria Cornetu la 29.03.2012, respectiv la 03.04.2012), în scris și nemotivat. Recursul astfel formulat a fost înaintat și înregistrat pe rolul Tribunalului I. - Secția Penală sub nr._ la data de 19.04.2012.
Din oficiu, Tribunalul I. a dispus atașarea la dosar a extraselor din aplicația Ecris pentru Sentința penală nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ și încheierile date de Judecătoria Cornetu la 07.03.2011 și 09.03.2011 în dosarul nr._ (f. 15- 22 dosar Tribunal).
În fața Tribunalului, asistența juridică a revizuentului- condamnat C. V. a fost asigurată de apărător din oficiu.
La termenul din data de 10.05.2012, Tribunalul a invocat și a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Tribunalului I., iar prin Decizia penală nr.113 R/10 mai 2012, în temeiul art.27 pct.3 Cod procedură penală, art.281 pct.3 Cod procedură penală, art.407 Cod procedură penală a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului I. și în temeiul art.42 Cod procedură penală a declinat competența de soluționare a cauzei- având ca obiect recursul declarat de recurentul – revizuent condamnat C. V. - fiul lui V. și N., născut la data de 14.05.1964 în jud. I., ..P.:_, deținut în Penitenciarul Rahova împotriva Sentintei penale nr.178/21.03.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu in dosarul nr._ în favoarea Curții de Apel București.
În urma acestei declinări a competenței materiale, recursul revizuientului condamnat a fost înregistrat pe rolul Curții de apel București – Secția I Penală la data d17 mai 2012.
Cu prilejul dezbaterilor orale ce au avut loc în ședința publică din data de 14 iunie 2012, apărătorul din oficiu desemnat pentru a asigura asistența juridică a recurentului revizuient condamnat, a solicitat ca în temeiul dispozițiilor art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de prima instanță, iar pe fond admiterea în principiu a cererii de revizuire întemeiată pe motivul că hotărârea de condamnare a cărei revizuire se solicită s-a bazat pe o interpretare eronată a probatoriului cauzei, în fapt petentul revizuient nefiind vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea sa, situație ce se circumscrie cazului de revizuire prev. de art.394 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma motivelor astfel invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856 alin.3 din Codul de procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că recursul promovat de condamnatul revizuient C. V. este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Instanța de fond, respingând ca inadmisibilă cererea de revizuire cu care a fost sesizată, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, întrucât motivele concrete învederate în cuprinsul acesteia – referitoare la greșita condamnare a revizuientului pentru infracțiunea de tâlhărie ca urmare a unei interpretări eronate a probatoriului existent în cauză și în lipsa unor probe certe de vinovăție – nu se circumscriu cazului de revizuire prev. de art.394 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, potrivit căruia revizuirea poate fi cerută atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și de altfel niciunuia dintre celelalte cazuri prevăzute în mod expres și limitativ de art.394 alin.1 din Codul de procedură penală, pentru care se poate cere, în mod legal, revizuirea unei hotărâri penale definitive.
Astfel, din interpretarea dispozițiilor art.394 alin.1 lit.a și alin.2 din Codul de procedură penală, rezultă că solicitarea de revizuire a unei hotărâri definitive de condamnare nu se poate întemeia pe solicitarea administrării unor probe noi, deoarece aceasta ar conduce la o prelungire a probatoriului după pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare – fapt inadmisibil în procedura acestei căi extraordinare de atac, ci trebuie să se fundamenteze pe relevarea descoperirii unor fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la momentul judecării fondului cauzei și pe baza cărora s-ar putea stabili netemeinicia hotărârii respective.
Or, din analiza motivelor pe care se întemeiază cererea de revizuire promovată de condamnatul revizuient C. V., precum și a conținutului hotărârilor penale pronunțate în cauza a cărei revizuire se solicită, se poate lesne observa că, în speța de față, acesta nu a învederat nicio astfel de împrejurare care să facă admisibilă solicitarea sa de revizuire a sentinței penale nr.54/04.03.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1127/18.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21 lit.a, b și c Cod penal, ci a făcut referire doar la aspecte ce au fost deja examinate de către instanța care a judecat fondul cauzei și respectiv de către instanța de control judiciar, susținând că nu ar fi săvârșit fapta de care fusese acuzat, poziție procesuală pe care a exprimat-o și în cursul judecării cauzei pe fond, atât în primă instanță, cât și în calea de atac a recursului și care a fost atent cenzurată la momentul respectiv de către instanțele care au statuat cu privire la stabilirea situației de fapt ce a rezultat din probatoriul administrat și pe baza căreia a fost infirmată prezumția de nevinovăție ce a operat în favoarea inculpatului.
D. urmare, întrucât cererea de revizuire dedusă judecății nu este făcută în condițiile prevăzute de lege, în sensul că motivele invocate în susținerea acesteia nu se încadrează în niciunul dintre cazurile limitativ prevăzute în art.394 din Codul de procedură penală, Curtea constată că exercitarea acestei căi extraordinare de atac nu este posibilă, fiind ca atare justificată respingerea cererii respective conform dispozițiilor art.403 alin.1 și 3 din Codul de procedură penală.
Față de aceste considerente, constatând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondat recursul declarat de revizuientul C. V. împotriva sentinței penale nr.178F din 21.03.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în Dosar nr._ .
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, recurentul revizuient condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu care a asigurat asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat revizuientul condamnat C. V. împotriva Sentinței penale nr.178/F din 21.03.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în Dosar nr._ . .
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe revizuientul condamnat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
R. M. C. C. M. C.
GREFIER,
G. I.
red.jud.C.C.
ex.2
red.jud.N.C.M. - Jud.Cornetu
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 240/2013.... | Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... → |
|---|
