Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 87/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 87/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 87/2013

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR.87

Ședința publică din data de 1 martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: P. DUMITRIȚA

GREFIER: D. T.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, este reprezentat de d-ul procuror C. S..

Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect judecarea cauzei penale în care, prin rechizitoriul nr. 20/P/2005 din data de 12 august 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a fost dispusă trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- C. S. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal;

- I. M.-O. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal;

- F. F.-P. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal;

- Ț. A.-O. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal;

- B. L. M. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal;

- N. I.-B. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de 26 Cod Penal raportat la disp. art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 februarie 2013 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar Curtea, în temeiul art.306 din Codul de procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 22 februarie 2013 și ulterior, la data de astăzi 1 martie 2013, când a hotărât astfel:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12 august 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția I-a Penală, sub nr._ din data de 13 mai 2009 (dosar venit prin declinare de competență de la Judecătoria Sectorului 1 București, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a inculpaților:

- C. S. – fiul lui fiul lui N. și V., născut la data de 29.08.1962, în București, domiciliat în București, ., ., ., sector 1, C.N.P:_ - pentru infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal;

- I. M.-O. - fiica lui P. și A., născută la data de 29.11.1974, în București, domiciliată în București, ..16, ., ., C.N.P.:_ - pentru infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal;

- F. F.-P. - fiul lui V. și C.-A., născut la data 08.09.1964, în București, domiciliat în București, ., .,, ., C.N.P.:_ - pentru infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal;

- T. A.-O. - fiica lui V. și D., născut la data de 10.1966 în București, domiciliat în București, ..33, ., C.N.P.:_ - pentru infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal;

- B. L.-M. - fiica lui F. și V., născută la data de D6.1970 în București, domiciliată în București, .. 15, ., ., sector 1, C.N.P.:_, pentru infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal;

- N. I.-B. - fiul lui E. și T., născut la data de 30.07.1975, în Sibiu, domiciliat în Sibiu, .. 14A, ., C.N.P.:_ - pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cp. rap. la disp. art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.

Prin același rechizitoriu, s-au mai dispus următoarele:

- Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului U. D. pentru infracțiunea prev. de art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 290 Cod penal, comb. cu art. 13²din Legea nr.78/2000, întrucât din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective.

- Disjungerea cauzei și constituirea unui alt dosar la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție în vederea efectuării de cercetări față de învinuitul M. M.-T., sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 și art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248 - 248¹ Cod penal, cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal.

- Disjungerea cauzei, în ceea ce privește plângerea formulată de S.C. Aviația U. S.A. la datele de 27.12.2005 și 04.07.2006, constituirea unui alt dosar la nivelul Secției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor corupție, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul infracțiunii prev. de art. 257 Cod penal, art.11, alin.1 din Legea nr.78/2000, față de numiții U. D., H. C.-M. și P. Ș..

- Disjungerea cauzei și constituirea unui alt dosar penal care se va declina în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în vederea efectuării de cercetări față de învinuiții C. S., F. F.-P., T. A.-O., B. L.-M., U. D., N. I.-B., L. M. și trimiterea dosarului la unitatea de P. menționat mai sus.

La data de 13 august 2008, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr._/299/2008, s-a înregistrat, prin adresa nr.20/P/2005, dosarul penal cu numărul susmenționat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție – format din 18 volume de urmărire penală și 1 volum Rechizitoriul cu prim termen de judecată.

Prin sentința penală nr.735/8 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr._/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 București, în baza art.42 Cod procedură penală, rap.la art.28¹, pct.1, lit.b din Cod procedură penală, s-a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, motivat de faptul că, din actul de sesizare, a rezultat că inculpatul N. I. B., la data săvârșirii faptei, avea calitatea de avocat și, în mod greșit, a fost sesizată această instanță, ignorându-se prevederile art.28¹ pct.1, lit.b Cod procedură penală.

Prin adresa nr._/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 București a remis dosarul Curții de Apel București și, astfel, s-a înregistrat la Registratura C.A.B., acest dosar, sub nr.6187/2/16.10.2008, compus din 19 volume – 18 d.u.p.-uri + 1 volum Rechizitoriul nr.20/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, cu prim termen de judecată la data de 30.10.2008.

Prin sentința penală nr.30 din 5 februarie 2009, Curtea de Apel București – Secția I-a Penală (dosar nr._ ) a admis excepția necompetenței de soluționare a cauzei de către Curtea de Apel București, după calitatea persoanei, constatând ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui incident cu motivarea că: „activitatea desfășurată de inculpatul N. I.-B., privind antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 26.10.2004, între acesta și numitul C. N. F. și, ulterior, încheierea de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între aceștia, precum și contractul de schimb, încheiat între inculpat și S.N. Aeroportul Internațional București – Băneasa S.A., la data de 13.12.2004, constată că aceasta s-a efectuat în calitate de persoană fizică, proprietară de teren pe o anumită suprafață și, nicidecum în calitate de avocat.

……………………………………………………………………

Se apreciază că avocatul răspunde penal numai în situația în care, fapta sau faptele sale au legătură directă cu atributul său de serviciu, în îndeplinirea corectă a exercițiului profesiei sale și, nicidecum ca persoană fizică, ca în prezenta cauză, în sensul că și-a vândut un teren proprietate personală, fiind trecut la rubrica „vânzător”, în contractul respectiv.

A nu face distincție între aceste aspecte, înseamnă a ignora textele din legea cadru, Legea nr.51/1995, modificată, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care face trimitere la răspunderea penală a avocatului, în raport de exercitarea atribuțiilor sale, ca profesie liberală, prin urmare calitatea pe care a avut-o inculpatul N. I.-B. la data presupusei săvârșiri a faptei nu atrage, în raport de cele menționate mai sus, competența Curții de apel, după calitatea persoanei.”

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, prin încheierea nr.710/06.04.2009 (dosar nr._ ), a stabilit competența de soluționare a cauzei, privind pe inculpații C. S., I. M. O., F. F. P., Ț. A. O., B. L. M. și N. I. B., în favoarea Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată la Registratura Curții de Apel București sub nr._, la data de 13.05.2009, cu prim termen de judecată la data de 28.05.2009, C.4.

La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2009, se invederează completului de judecată, de către grefierul de ședință, că dosarul de urmărire penală nr.20/P/2005 al cauzei a fost remis Judecătoriei Sectorului 1 București, în vederea soluționării plângerii formulată de către S.C. Aviația U. București S.A., în temeiul prev.de art.278¹ Cod procedură penală, împotriva unei soluții de netrimitere în judecată, dată de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (fila 61, dosar fond C.A.B.-Secția I-a penală).

Reprezentantul Ministerului Public a confirmat, în ședință publică, situația conform căreia, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, se află o astfel de cauză, sens în care a pus concluzii de amânare a pricinii.

Din verificările efectuate, a rezultat că termenul acordat la Judecătoria Sectorului 1 București, pentru soluționarea plângerii, a fost stabilit la data 4 noiembrie 2009.

La data de 26 noiembrie 2009, inculpatul N. B., prin apărătorul său ales, a depus o cerere, prin care, în baza art.29 din Legea nr.47/1992 a invocat excepția de neconstituționalitate a următoarelor texte: O.U.G. nr.134/2005, adoptată la data de 29.09.2005 și publicată în Monitorul Oficial nr.899/7.10.2005, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.243/2002, privind P. Național Anticorupție, în raport de prevederile art.115 alin.4 și alin.6 din Constituția României, astfel cum a fost revizuită la 31.10.2003, solicitând – în baza art.303 alin.6 din Codul de procedură penală, suspendarea judecării, până la soluționarea excepției de către Curtea Constituțională a României.

Prin încheierea de ședință din data de 3 decembrie 2009, Curtea a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de către inculpatul N. I. B., ca inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală.

Prin decizia penală nr.4232/17 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr._ , Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de către inculpat împotriva încheierii de ședință din 3 decembrie 2009 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală, a casat-o și, rejudecând în fond a admis cererea inculpatului și a dispus sesizarea Curții Constituționale, în vederea soluționării excepțiilor de neconstituționalitate ale O.U.G. nr.134/2005 și ale art.16 din O.U.G. nr.43/2002.

În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992, cu referire la art.303 alin.6 din Cod procedură penală, a suspendat judecata până la soluționarea excepțiilor invocate.

În atare situație, completul de judecată a acordat termen de control până la momentul în care dosarul penal a revenit în instanța Curții de Apel București – Secția I-a Penală, după soluționarea excepțiilor de către Curtea Constituțională.

Prin decizia nr.1406 din 2 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr.134/2005 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.43/2002, privind Direcția Națională Anticorupție.

Dosarul penal al Curții de Apel București – Secția I-a Penală a fost restituit de la Înalta Curte de Casație și Justiție, acestei instanțe, în data de 23.12.2010, fără dosarul de urmărire penală, recte nr.20/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, ci numai cu rechizitoriul (conform referatului - fila 3, dosar fond, C.A.B., vol.II și a fișei Ecris a acestuia).

Primul termen de judecată al dosarului nr._ acordat de complet, după restituirea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție și soluționarea excepției de către Curtea Constituțională a României, a fost stabilit în data de 19 ianuarie 2011, termen la care s-a constatat că dosarul de urmărire penală (20/P/2005) se află la Judecătoria Sectorului 1 București.

Prin corespondența dispusă în cauză, la termenele din datele de 9 martie 2011, 20 aprilie 2011, atât cu Judecătoria Sectorului 1 București, cât și cu P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (filele 11-22), a fost remis instanței dosarul de urmărire penală nr.20/P/2005 (18 volume d.u.p.), aflat, în final, în arhiva D.N.A. (fila 22, dosar fond, vol.II).

La termenul de judecată din 25 mai 2011, cu procedura legal îndeplinită și cu toate părțile prezente, s-au discutat cererile vizând introducerea în cauză: a S.C. Aviația U. București S.A., ca parte vătămată; a Companiei Naționale de Aeroporturi București, ca parte responsabilă civilmente; excepția nulității absolute (art.197 alin.1 și alin.2 din C.p.p.), vizând nerespectarea prevederilor art.222 din Codul de procedură penală.

Astfel, prin încheierea de la termenul din 25 mai 2011, s-au respins toate cererile formulate și, în baza art.300, alin.1, Cod procedură penală, s-a constatat regularitatea actului de sesizare și s-a acordat termen la 15 iunie 2011, ora 14⁰⁰, în vederea audierii tuturor inculpaților B. L.-M., Ț. A.-O., N. I.-B., I. M.-O., C. S.. Inculpatul F. F.-P. a fost audiat la data de 28 septembrie 2011, luându-se act, prin încheierea de ședință de la acea dată, întrucât la data de 29.06.2011, din motive medicale, nu a fost prezent.

* *

Prin actul de sesizare a instanței - Rechizitoriul nr.20/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, s-a reținut următoarea situație de fapt:

Prin Hotărârea de Guvern nr.524, din data de 24.08.1998, a fost înființată Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional București Băneasa, cu sediul în municipiul București, . 1, devenind societate comercială pe acțiuni.

Capitalul social al societății s-a constituit prin preluarea patrimoniului Regiei Autonome Aeroportul Internațional București-Băneasa, în care statul român este unic acționar și reprezentat prin Ministerul Transporturilor, care trebuie să-și exercite drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea ce o are - de acționar unic.

Cu privire la constituirea acestei societăți, se precizează că prin aceeași hotărâre, bunurile ce aparțin domeniului privat al statului trec în proprietatea noii societăți - Aeroportul Internațional București-Băneasa – și au intrat în capitalul social al acesteia, iar potrivit art. 135 alin.4 din Constituția României reprezentând piste de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme de îmbarcare-debarcare, terenurile de sub acestea au fost concesionate de către Ministerul Transporturilor, Aeroportului Internațional București-Băneasa.

Bunurile de proprietate publică, conform hotărârii susmenționate, nu se regăsesc în valoarea capitalului social al S.C. Aeroportul Internațional București-Băneasa (al noii societăți comerciale).

În Hotărârea de Guvern nr.524/1998, se menționează că obiectul de activitate principal îl reprezintă activitățile referitoare la efectuarea de prestări de servicii, lucrări de exploatare, întreținere, reparare, dezvoltare și modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflat fie în proprietate, fie în concesiune.

Aceeași hotărâre de guvern precizează că - Societatea Națională Aeroportul Internațional București – Băneasa – este condusă de către:

- adunarea generală a acționarilor, formată dinîmputerniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat - reprezentate de Ministerul Transporturilor ca unic acționar sau de împuterniciții mandatați ai statului care să reprezinte interesele acestuia.

De asemenea, se mai precizează că Societatea Comercială Aeroportul Internațional București-Băneasa este administrată de un consiliu de administrație, care este ales de adunarea generală a acționarilor, iar președintele consiliului este directorul general al aeroportului. Conducerea executivă se realizează prin directori executivi, fie numiți, fie delegați de Consiliul de administrație.

Se mai reține în actul de sesizare că, printre activitățile societății naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa, stipulate în art. 6, literele a - g, în Hotărârea de Guvern, aceasta are ca activitate și pe aceea de organizare și ținerea evidenței de cadastru a bunurilor imobile și a terenurilor incluse în capitalul social sau primite în concesiune.

În actul de sesizare se rețin în raport de funcțiile pe care le-au avut în societatea comercială și atribuțiile de serviciu ce trebuiau îndeplinite de fiecare în parte, aspect ce rezultă din actele depuse la dosarul cauzei:

1). Inculpatul C. S. care a îndeplinit funcția de director general al societății Aeroportul Internațional București-Băneasa și președinte al Consiliului de Administrație, în perioada 20.02._01, conform statului societății și fișei postului:

- asigura conducerea operativă a societății_împreună cu directorii executivi;

- reprezenta aeroportul în relațiile cu terții, semna actele cu aceștia;

- convoca ședințele Consiliului de administrație;

- prezida ședințele Consiliului de administrație;

- organiza și conducea ședințele operative ale conducerii executive a societății;

- prezenta lunar în ședințele Consiliului de administrație rapoarte asupra administrării și conducerii operative a societății, precum și principalele decizii luate;

- conducea activitatea curentă a societății, în vederea organizării obiectului de activitate și a îndeplinirii hotărârii Consiliului de Administrație și Adunării Generale a acționarilor, sens în care emitea decizii;

- orice alte atribuții care îi reveneau și erau stipulate în regulamentul de organizare și funcționare, precum și în hotărârile Consiliului de Administrație;

- angaja societatea în raporturile cu persoanele juridice, fizice române și străine și în fața organelor jurisdicționale.

Ca responsabilități, acesta răspundea pentru modul în care se aplică în Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. legile și actele normative ce reglementau funcționarea societății; precum și modul în care erau aduse la îndeplinire hotărârile Consiliului de administrație și ale Adunării generale a acționarilor.

2). Inculpata Ț. A.-O. a îndeplinit funcția de director economic, în cadrul Direcției Economice a Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în perioada 3.11._05.

Conform fișei postului, atribuțiile sale, în principal, se rezumau, printre altele, la:

- aviza și aproba documentația de fundamentare a cheltuielilor pentru stabilirea, potrivit legii, a tarifelor și redevențelor în lei și valută pentru toate prestațiile efectuate de A.I.B.B.;

- aviza din punct de vedere financiar prestațiile legate de traficul aerian, transport terestru, comercializarea de produse, echipamente și utilaje specifice activității aeroportuare și piesele de schimb aferente în condițiile legii;

- răspundea din punct de vedere financiar-contabil, de derularea contractelor de prestări servicii, închirierea și concesiunea pentru utilizarea terenurilor aeroportului;

- organiza și conducea contabilitatea societății, ca instrument principal de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului și a rezultatelor obținute;

- asigura, printre altele, controlul operațiunilor patrimoniale efectuate;

- evalua elementele patrimoniale conform reglementărilor legale;

- urmărea ca salariații Aeroportului Internațional București-Băneasa să răspundă administrativ, material sau penal, dacă se fac vinovați de: prejudicii create, nerespectarea prevederilor legale privind întărirea disciplinei contractuale.

Ca responsabilități prevăzute de fișa postului, inculpata Ț. Anoanela-O. răspundea disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și material, în conformitate cu prevederile legale pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.

3). Inculpata B. L. M. a lucrat la SN Aeroportul Internațional București-Băneasa, în calitate de agent contractări și achiziții.

Conform fișei postului, trebuia să îndeplinească următoarele atribuții:

- să țină evidența tuturor contractelor comerciale de orice tip pe partener, termene și clauze speciale;

- să transmită compartimentelor implicate în derularea contractelor precizări privind obligațiile contractuale ale acestora și solicita de la acestea, dacă era cazul, note de informații privind derularea contractelor în părțile în care îi privesc;

- primea obiecțiunile de la parteneri și clienți, le prezenta șefilor;

- redacta transmiterea răspunsurilor stabilite;

- culegea informații tehnico-economice despre mijloacele fixe, despre spații, utilaje, alte dotări care trebuiau prezentate în cadrul negocierilor;

- ținea evidența ofertelor primite în cadrul serviciului;

- întocmea rapoarte lunare cu situația contractelor în derulare.

Ca responsabilități, aceasta trebuia să informeze, în timp util sau la termen, pe șefii săi sau pe partenerii acestora asupra amendamentelor noilor prevederi, cu scopul introducerii acestora în contractele în curs de derulare.

4). Inculpatul F. F.-P. a îndeplinit funcția de director în cadrul Direcției Tehnice din cadrul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. din anul 2003.

Conform fișei postului îndeplinea următoarele atribuții:

- organiza și conducea activitățile de administrare, exploatare și întreținere a întregii infrastructuri aeroportuare: pistă, căi de rulare, platforme, drumuri de acces;

- elabora, viza și propunea sau aproba planuri de dezvoltare, modernizare și reparații pentru infrastructura aeroportuară, construcțiile, instalațiile și echipamentele aeroportuare;

- reprezenta SN A.I.B.B. S.A. în baza competențelor acordate pentru realizarea relațiilor de cooperare, colaborare și contractuale;

- organiza și ținea evidența de cadastru a bazei aeroportuare și obținea titlurile de proprietate asupra terenurilor din domeniul privat al statului, trecute în proprietatea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. în baza H.G. nr. 524/1998.

Putea să îndeplinească și alte activități în limita competențelor acordate de directorul general al societății.

5). Inculpata I. M.-O. a fost șefa serviciului juridic din cadrul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A.

Ca atribuții de serviciu, aceasta:

- aviza, la cererea organelor de conducere, legalitatea măsurilor ce urmau a fi luate de societate pentru ca aceasta să-și desfășoare activitatea;

- aviza actele care pot angaja răspunderea patrimonială a societății;

- reprezenta interesele societății în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe cu putere jurisdicțională;

- aviza contracte încheiate de societate, precum și legalitatea oricăror măsuri care erau de natură să angajeze răspunderea patrimonială a societății;

- urmărea respectarea dispozițiilor legale cu privire la apărarea integrității patrimoniului societății, precum și a drepturilor și intereselor legitime ale personalului societății;

- răspundea de legalitatea actelor pe care le aviza.

Din considerentele rechizitoriului, rezultă faptul că în perioada 11.08.2000 – 31.12.2004, între S.C. Aviația U. S.A și S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a existat un litigiu legat de dreptul de proprietate, asupra suprafeței de_ m.p.

* *

S-a reținut că, la data de 11.08.2000, pe rolul Curții de Apel București - Secția contencios administrativ, S.C. Aviația U. București S.A. a chemat în judecată Ministerul Transporturilor (acționar majoritar), Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., Primăria Municipiului București și Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie al municipiului București, solicitând anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate ..09 nr. 0733 din data de 04.04.2000 emis de Ministerul Transporturilor în favoarea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. pentru suprafața de 398.514,68 mp. Această solicitare a anulării parțiale viza numai suprafața de 89.830 mp din suprafața totală, obligarea Ministerului Transporturilor - proprietarul terenului - să elibereze un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe.

Se reține că, într-un final, după respingerea acțiunii ca neîntemeiată, Curtea de Apel București, apoi după casare cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, (decizia civilă nr.1133/26.03.2002 a C.S.J – Secția contencios administrativ), în final prin decizia civilă nr.6929 din 14 septembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ a fost admis recursul formulat de către S.C. Aviația U. București S.A. și s-a anulat, parțial, certificatul de atestare a dreptului de proprietate . 09, nr. 0733 din data de 04.04.2000 emis de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pentru Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în ce privește terenul în suprafață de 89.830 mp, față de suprafața totală de 398.514,68 mp.

Împotriva Deciziei civile nr. 6929 din data de 14.09.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ, Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară au formulat contestație în anulare. Prin decizia civilă nr. 2224/04.04.2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ, cu majoritate, a admis această cale extraordinară de atac.

Pe situația de fapt, la data de 19.10.2002, SN Aeroportul Internațional București-Băneasa, prin reprezentanții săi, a încheiat un contract de închiriere, sub nr. 2944 cu S.C. Symmetrica Construct S.R.L., ce era reprezentată de către numitul Grigorov M., pentru suprafața de 23.392 mp, în scopul construirii de birouri, showrom, parcare și accesorii (fila 184, vol.11).

De îndeplinirea acestor formalități, s-a ocupat inculpatul N. I. B., în calitate de avocat, din partea societății comerciale.

Cu această ocazie, organul de urmărire penală reține că inculpatul a aflat că terenul cu suprafața menționată face și obiectul unei revendicări formulate de către S.C. „Aviația U.” S.A. împotriva SN Aeroportul Internațional București-Băneasa.

Același inculpat a aflat de la directorul general al SN Aeroportul Internațional București-Băneasa și șefa Serviciului juridic, respectiv inculpații C. S. și I. M. O. (fila 268, vol.I, d.i.p.) despre revendicare, dar și despre faptul că SN Aeroportul Internațional București-Băneasa este în litigiu cu numitul C. N. F., proprietarul unui teren în suprafață de 25.000 m.p., în orașul Voluntari (care, de altfel, i-a acționat în instanță), teren învecinat cu pista aeroportului și pe care se află și o parte din instalația de balizaj a aeroportului.

Proprietarul terenului, numitul C. N. F., prin acțiunea formulată în instanță, a solicitat aeroportului plata de daune interese, întrucât are limitat dreptul de folosință al terenului său de 25.000 m.p., din cauza existenței balizelor pe el.

La data de 26.10.2004, inculpatul N. B. I. a luat legătura cu proprietarul terenului, C. N. F. și a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare din clauzele căruia rezultă că se obligă să cumpere terenul respectiv cu suma de 450.000 euro, iar vânzătorul se obligă să vândă întreaga suprafață de 25.000 m.p.,în orașul Voluntari, județul I., tarlaua 13, . în CF nr. 422, număr provizoriu cadastral 505.

La data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, proprietarul C. N. F. i-a adus la cunoștință inculpatului N. I. B. că respectivul teren este în litigiu și pe el se află amplasate balizaje de iluminat (fila 370, vol.1, declarația vânzătorului C.).

Se apreciază în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție că, pe această dată, a încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, inculpatul N. I. B. a formulat și o cerere la SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., prin care solicita conducerii societății efectuarea unui schimb de terenuri. Cererea fusese înregistrată la registratura instituției, sub nr._ din 28.10.2004 și că, în conținutul acesteia a consemnat că este proprietarul terenului în suprafață de 25.000 m.p. în litigiu, deși avea încheiat doar un antecontract de vânzare-cumpărare, pentru respectiva suprafață.

La schimb, inculpatul N. I. B. urma să primească un teren ce se afla în proprietatea SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în suprafață de 23.392 m.p. și care – la momentul respectiv – era închiriat S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L., la data de 19.10.2004 (inculpatul, în calitate de avocat, s-a ocupat de acest contract și astfel a aflat așa cum s-a menționat mai sus, de contractul de închiriere).

Se mai reține că S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L. l-ar fi închiriat în scopul construirii de birouri, showrom, parcare și accesorii.

Din raportul de constatare întocmit de specialiștii Direcției Naționale Anticorupție (fila 205, vol.2), rezultă că terenul solicitat la schimb, în suprafață de 23.392 m.p., conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate ./0733, este situat în intravilanul Municipiului București cu un front la D. N. 1 - Șoseaua București-Ploiești de peste 125 ml, încadrat în Zona I Centrală, pe când, celălalt pentru care exista antecontract de vânzare-cumpărare, se află în . învecinat cu pista aeroportului și pe el se află, așa cum s-a mai precizat, instalația de balizaj de iluminat a aeroportului, ceea ce a dus la izbucnirea a nenumărate litigii între aeroport și persoane fizice proprietare pe terenuri în zonă, motivat de faptul că le era limitată capacitatea de folosință a terenurilor.

Până la acest moment, în Rechizitoriu, se reproșează inculpatului N. I. B. că: prin cererea depusă la registratura S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., a precizat, în mod eronat, că este proprietarul terenului, în suprafață de 25.000 m.p., situat în . realitate exista numai un antecontract de vânzare-cumpărare pentru suprafața respectivă, aspect reținut și în raportul Corpului de Control al Guvernului – „calitatea de proprietar al terenului, în suprafață de 25.000 m.p., a numitului (inculpatului) N. I. B. invocată în cererea nr._/28.10.2004 nu era dobândită” (fila 7, vol. 3, d.u.p.)., pe de o parte, iar pe de altă parte, valoarea de circulație a terenurilor era diferită și, prin urmare,. dacă se perfecta un astfel de schimb, trebuia a fi calculată și o sultă ca și contrapartidă”.

Inculpatul C. S., în calitatea sa de conducător, director general, a relatat că a discutat cu inculpatul N. I. B., însă i-ar fi precizat că cel care aprobă schimbul de terenuri este acționarul majoritar, recte Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, însă nu a negat că i s-a prezentat antecontractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 25.000 mp.

Inculpatului susmenționat, parchetul îi reproșează că, în calitatea sa de președinte al Consiliului de Administrație și director general al Societății Naționale Aeroportul Internațional Băneasa București S.A., intenționat/ ori cu rea credință ori că se afla într-o înțelegere prealabilă cu inculpatul N. I. B., nu a adus la cunoștința acționarului majoritar (Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) împrejurarea că, la data formulării cererii de schimb, nu exista decât un antecontract de vânzare-cumpărare și că, odată cu documentația, nu a înaintat și acest antecontract.

Se presupune că, dacă situația referitoare la existența antecontractului de vânzare-cumpărare s-ar fi cunoscut, ori aera adusă la cunoștința acționarului majoritar, cererea inculpatului N. I. B. nu mai era pusă în discuție și, deci, ar fi rămas fără obiect.

Din probele administrate în faza urmăririi penale rezultă, fără dubiu, că cererea de schimb a fost trimisă la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și a fost repartizată pentru prezentarea unui punct de vedere la Direcția Aviației Civile, al cărui director general, la acel moment, era S. S.-P. (martor din acte).

Responsabilitatea pentru întocmirea unui proiect de notă i-a revenit, prin repartizare, numitului A. D. (martor din acte), ce îndeplinea funcția de consilier superior în cadrul respectivei direcții.

Nota Direcției Aviației Civile a fost înregistrată sub numărul 38/2644/01.11.2004 și a fost transmisă prin adresa nr._/28.10.2004 Societății Naționale Aeroportul Internațional Băneasa București S.A. (număr sub care a fost înregistrată și cererea de schimb a inculpatului N. I. B.), prin care se propunea ca măsuri: „aprobarea de către Societatea Națională Aeroportul Internațional Băneasa București S.A. schimbului de terenuri, cu respectarea procedurii de modificare a capitalului social al societății și preluarea terenului de la inculpatul N. I. B., inclusiv a litigiului asupra acestuia, în conformitate cu prevederile legale existente’’ (fila 225, vol.II).

Nota ce cuprindea avizul favorabil schimbului de terenuri a Direcției Aviației Civile din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a fost de natură a determina îndeplinirea formalităților premergătoare încheierii contractului de schimb (actul de lotizare, documentația cadastrală necesară obținerii numărului cadastral, extrasul de carte funciară etc), aspecte de care s-a ocupat însuși inculpatul N. I. B., motivând că, astfel, actele s-ar fi obținut mai repede, care, în final, a fost delegat de către conducerea Aeroportului Internațional București Băneasa S.A.

La urmărirea penală, martorul A. D. a declarat că nu a crezut că exprimând un punct de vedere al Direcției Aviației Civile din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, că aceasta ar fi de acord cu schimbul de terenuri, acesta s-ar și realiza. În apărarea sa a susținut că răspunsul era de natură a lăsa la latitudinea Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A., încheierea respectivului contract.

La datele de 08 și 09.11.2004 au avut loc ședințele Consiliului de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A..

Membrii celor două adunări au primit, cu câteva zile înainte, de la șefa Departamentului juridic, inculpata I. M. O., ordinea de a ședințelor, materialele, înscrisurile referitoare la subiectele ce urmau a se discuta.

Pentru participarea la ședințele Consiliului de Administrație al Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A., din data de 08.11.2004, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a emis mandat al împuternicirilor statului, înregistrat sub nr.556/01/08.11.2004 (fila 228, vol.11), la punctul 2 al ordinei de zi era menționată aprobarea cererii inculpatului N. I. B., privind efectuarea schimbului de terenuri, cu mențiunea ,,cu respectarea legislației în vigoare’’.

Pentru participarea la ședințele A. a Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. din 9.11.2004, același minister a emis nota de mandat înregistrată sub nr._ și la punctul 4 al ordinei de zi era menționată aprobarea cererii inculpatului N. I. B. înaintate Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A., privind efectuarea schimbului de terenuri, unde s-a consemnat că:

„Adunarea Generală a acționarilor este de acord cu efectuarea schimbului de teren solicitat de inculpatul N. I. B., în condițiile în care Societatea Națională Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. va clarifica statutul juridic al terenului în cauză”.

Se susține că aceste mențiuni erau necesare, întrucât era de notorietate că suprafața de teren ce trebuia dată la schimb inculpatului N. I. B., de 23.392 mp era în litigiu cu S.C. Aviația U. S.A., fiind acțiuni pe rolul instanțelor și, de asemenea, trebuia a se ține cont și de nota Direcției generale a Aviației Civile care aprobase schimbul de terenuri, sub condiția respectării procedurii de modificare a capitalului social al societății (conform Legii nr.31/1990, modificată și republicată).

Se mai susține de către parchet, prin Rechizitoriu, că în faza premergătoare a adoptării hotărârilor A. și CA, secretarul și președintele, respectiv inculpații I. M.-O. și C. S. nu au trimis acționarului majoritar rapoarte tehnice de oportunitate a schimbului, evaluarea privind prețul de piață al celor două terenuri, expertize imobiliare de verificare a acestora.

La ședința din 8 noiembrie 2004 a Consiliului de Administrație al Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. au participat: președintele consiliului inculpatul C. S., martorii M. M., B. T., E. G., D. C. și S. S. (în calitate de membri).

Pe ordinea de zi, la punctul 2 al acesteia, figura cererea inculpatului N. I. B., privind schimbul de terenuri.

S-a susținut de către președintele Consiliului de Administrație că inculpatul N. I. B. este proprietarul terenului de 25.000 mp și se învecinează cu pista aeroportului și pe el se află o parte din instalația de balizaj a acestuia, că terenul se află în zona de siguranță a pistei și că prezintă importanță sub aspectul siguranței traficului aerian.

Nu a precizat că Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. se află în litigiu cu S.C. Aviația U. S.A.

S-a adoptat astfel Hotărârea nr.77/8.11.2004 a Consiliului de Administrație al Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A., prin care s-a aprobat schimbul de terenuri, hotărârea fiind semnată de toți participanții la ședință. Ea a fost apoi comunicată prin intermediul Serviciului juridic, Compartimentului economic condus de inculpata Ț. A. O., Compartimentului tehnic condus de inculpatul F. F. P. și la Serviciul contracte - unde era salariată inculpata B. L. M..

La data de 09.11.2004 a avut loc ședința Adunării Generale a acționarilor a Societății Aeroportul Internațional București Băneasa S.A., la care au participat, din partea acționarului majoritar, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, ca mandatați: M. R., P. J. și S. D., iar din partea aeroportului, ca invitați, inculpatul C. S. (președinte C.A.) și Ț. A.-O. (director ec.).

La punctul „f” al ordinei de zi - se afla aprobarea cererii de schimb formulată de către inculpatul N. I. B..

În susținerea unei aprobări favorabile a cererii respective, inculpatul C. S. a invocat aceleași motive ca și în ședința din 8.11.2004.

În timpul dezbaterilor, martorul din acte, membru A., cunoscând că terenul ce trebuia dat la schimb se află în litigiu cu Aviația U. pe de o parte, iar pe de altă parte nu se făcuse dovada că inculpatul N. I. B. era proprietarul suprafeței de 25.000 mp ce trebuia dată la schimb, totuși, A. a fost de acord cu schimbul de terenuri, astfel cum rezultă din procesul verbal de ședință în condițiile în care Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. va clarifica situația juridică a acestuia, precizând în continuare că eventualele costuri de schimbul de terenuri să fie suportate de către inculpatul N. I. B..” (fila 183, vol.11, d.u.p.).

Ca invitat la ședința A., inculpatul C. S. nu le-a adus la cunoștință că inculpatul N. I. B. nu este proprietarul suprafeței de 25.000 mp (el prezentând un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat cu vânzătorul C. N.).

Se susține în rechizitoriu că procedând astfel, inculpatul C. S., în mod intenționat, nu a făcut cunoscut membrilor A. existența litigiului între aeroport și S:C. Aviația U., din dorința de a-l sprijini pe inculpatul N. I. B. ca, în mod neconvențional, să devină proprietarul terenului în suprafață de 23.392 mp, situat pe DN 1 București-Poliești. Deși din dezbaterile ședinței A., a rezultat clar că aceștia aveau cunoștință despre litigiu și aprobarea a fost sub condiție, cu toate că puteau fi fermi și să respingă cererea vizând schimbul de terenuri.

Se mai susține că prin nerespectarea prevederilor art.131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990, republicată, privind opozabilitatea celor două hotărâri față de terți, prin publicarea lor în termen de 15 zile la Oficiul Registrului Comerțului și apoi în Monitorul Oficial, au fost demarate ca într-o înțelegere prealabilă între inculpatul N. I. B., I. M. O. acțiunile vizând încheierea contractului de schimb, sens în care s-au făcut demersuri la Oficiul de Cadastru, la Cartea funciară și la Direcția de Taxe și Impozite locale Sector 1 (filele221-223, vol.10).

Aceste activități au fost efectuate de către inculpatul N. I. B. împuternicit ulterior de către S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A.. Împuternicirile au fost semnate de către conducătorul instituției, fost director general – inculpatul C. S..

S-a întocmit, astfel, un act de lotizare, prin care, întreaga suprafață de 398.514,68 mp, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate ., nr.0733 emis de către Ministerul Transporturilor a fost împărțit în două loturi, iar lotul nr.2 cuprindea imobilul fără clădiri, în suprafață totală de 23.392 mp – terenul ce trebuia dat la schimb inculpatului N. I. B..

La Biroul de Carte funciară a Judecătorului Sectorului 1 București, prin încheierea nr._ din 7.12.2004, s-a admis dezmembrarea.

Inculpatului C. S. i se impută și faptul că, deși avea serviciu juridic, pentru a se ocupa de aspectele ce țin de cartea funciară, a semnat împuterniciri pentru inculpatul N. I. B..

Din declarația inculpatului N. I. B., dată în faza urmăririi penale, rezultă că s-a ocupat de aceste proceduri, pentru că lucrurile trenau (fila 270, vol.1, d.u.p.).

Se mai susține de către parchet, pe situația de fapt că, nepublicarea în termenul prevăzut de lege a celor două hotărâri s-a făcut intenționat pentru ca S.C. Aviația U. S.A. să nu afle pentru a nu-i acționa în instanță.

La data de 4 noiembrie 2004, inculpatul C. S. a solicitat S.C. M. Consulting, prin numitul U. D. (martor în cauză), societate desemnată ca administrator judiciar al S.C. Aviația U. S.A., aflată în procedură de reorganizare, să precizeze dacă pretențiile acestei societăți pe care o reprezintă și se află în litigiu cu S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. privește și suprafața de teren de 23.392 mp, situat pe DN 1 și care era închiriat Societății „Symmetrica Construct” S.R.L., cu contract de închiriere.

Societatea S.C. „M. Consulting” S.R.L., prin adresă, menționează că pretențiile S.C. Aviația U. S.A. îndreptate împotriva S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., pentru obținerea titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 8,9 ha nu privește și suprafața de 23.392 mp și închiriată Societății „Symmetrica Construct” S.R.L., precizând că este de acord cu înscrierea în Cartea funciară a dreptului de posesie asupra acestui teren, fără a se mai nota existența vreunui litigiu.

P. acuză, astfel, pe inculpatul C. S. că a prezentat membrilor A. o adresă ce privea o altă situație de fapt și anume contractul de închiriere cu S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L., care își manifestase intenția de a înregistra în Cartea funciară, dreptul său de posesie asupra terenului deținut.

* *

La data de 13.12.2004, la sediul SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în prezența notarului public L. M., a fost încheiat contractul de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004, prin care inculpatul N. I. B. a devenit, prin schimbul celor două terenuri, proprietarul suprafeței de 23.392 mp, situat în București, ..40, sector 1, cu număr cadastral 4871/1/3, identificat ca și lotul 2, înscris în cartea funciară sub nr._, deschise la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

Extrasul de Carte Funciară nr._/9.12.2004 avea notat dreptul de închiriere în favoarea S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L.

S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a primit, prin contractul de schimb, de la inculpatul N. I. B., terenul în suprafață de 25.000 m.p., situat în orașul Voluntari, județul I., tarlaua 13, . în CF nr. 422, număr provizoriu cadastral 505.

Astfel, antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între inculpatul N. I. B. și numitul C. N. F. s-a finalizat cu contractul de vânzare cumpărare nr.3043/13.12.2004.

Rezultă că ambele contracte – de schimb și cel de vânzare-cumpărare – așa cum s-a expus mai sus au fost încheiate în aceeași zi.

Contractul de schimb a fost semnat conform unei uzanțe, din partea S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., de către inculpații C. S. (director general al S.N.), Ț. A. (director economic), F. P. F. (director tehnic), I. O. (șef serviciu juridic) și B. L.-M., iar de cealaltă parte a contractului de către inculpatul N. I. B..

Din materialul de urmărire penală, rezultă și faptul că încheierea acestui contract de schimb nu a fost benefic pentru S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., pentru că: situația juridică a terenului ce trebuia dat la schimb nu era clarificată; nu s-a făcut un raport de evaluare a terenului (23.392 mp), care era situat pe DN 1 și se afla în prelungirea altor terenuri care erau închiriate unor societăți comerciale – S.C. petrol Lukoil S.A., Mit Motors, cu sume cuprinse între 6.500 – 12.000 euro/lună; valoarea de piață a acestuia (imobiliară) era mare în raport cu ce urma să primească la schimb S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., respectiv un teren în Voluntari (chiar dacă avea balize pe el) și, prin urmare, se impunea plata unei sulte, ca echivalent, vizând diferență de valoare; terenul era în litigiu, fiind revendicat de către S.C. Aviația U. S.A.

Prin adresa din 29.05.2004, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Departamentului de Control al Guvernului efectuarea unei verificări la S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., având ca obiect procedura de încheiere a contractului de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004 (fila 29 din Rechizitoriul nr.20/P/2005), având în vedere și Hotărârea de Guvern nr.524/1998, privind înființarea S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A..

În actul de control, s-au constatat:

- încheierea contractului de schimb nu a respectat Hotărârea A.G.A nr.64/2004, întrucât, aceasta nefiind depusă în termen de 15 zile la Oficiul Registrului și Comerțului nu era nici publicată în Monitorul Oficial al României;

- au fost încălcate dispozițiile prev. de art. 131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990 și art.19, alin.4 din statut (fila 12, vol.3, d.u.p.);

- inculpații din cauză care au semnat și angajat S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. în contractul de schimb cu inculpatul N. I. B. nu au fost împuterniciți nici prin Hotărârea A.G.A nr.64/2004, și nici prin Hotărârea nr.77/2004 a Consiliului de Administrație. Cu alte cuvinte, nu au fost mandatați;

- au acceptat încheierea contractului de schimb, fără constituirea unei sulte.

Din Ghidul de prețuri orientative ale proprietăților imobiliare (ghidul ține loc de evaluare, în sensul art.4 alin.1, O.G. nr.12/1998, aprobat de Legea nr.122/1998 la nivelul anului 2004), P. reține prin raportul de constatare tehnico-științifică, că valoarea totală a terenului de 23.392 mp situat în intravilanul Municipiului București la D.N. 1 - șoseaua București - Ploiești era de minim 200 euro/mp, astfel încât, la data încheierii contractului de schimb nr. 3053/2004 din data de 13.12.2004 – suma totală era de 4.678.472 euro.

Prin metoda comparației prin lotizare pentru terenul respectiv, s-a ajuns la o valoare de 228,84 euro/mp.

În timp ce terenul dat la schimb de către inculpatul N. I. B. (25.000 mp), situat în extravilanul comunei Voluntari, cu categoria de folosință arabil, aflat în circuitul agricol era de 1 euro/mp, iar dacă s-ar fi considerat intravilan, valoarea acestuia ar fi fost de 30 euro/mp.

Tot din raportul de constatare, dacă terenul s-ar considera în intravilan și s-ar putea folosi metoda comparației, prin bonitare, valoarea terenului în suprafață de 25.000 mp., ar fi de 21,68 euro/mp, valoare apropiată de aceea stabilită de către inculpatul N. I. B. și vânzătorul C. N. F., care au menționat în antecontractul de vânzare cumpărare, încheiat la data de 26.10.2004, 18 euro/mp, în total suma de 450.000 euro, valoarea din antecontract.

P. a reținut că, indiferente de metoda de calcul uzitată, cele două terenuri date la schimb au valoare imobiliară diferită, existând o diferență mare între valoarea terenului dat de S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., evaluat la 4.678.472 euro, ca valoare minimă și cea a terenului primit de societate de la inculpatul N. I. B., evaluat la suma de 405.000 euro. Diferența de 4.273.472 euro trebuia acoperită de inculpat, prin plata unei sulte.

Consecința a fost aceea a prejudicierii S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. cu suma de 4.273.472 euro, iar noua conducere a S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a introdus o acțiune civilă în instanță, în vederea constatării nulității contractului de schimb nr.3053/2004.

Se mai arată că notarul public care a încheiat contractul de schimb a evaluat imobiliar terenul, luând în calcul prețul terenului în cea mai slabă zonă a Bucureștiului – zona III – cartierul Ferentari, unde terenul, la nivelul anului 2004, era sub 50 euro/mp.

Se susține că, prin nota nr.30/01.11.2004, Direcția generală Aviația Civilă a propus ca măsuri S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. – aprobarea schimbului de terenuri, cu respectarea procedurii de modificare a capitalului social al societății.

„Această recomandare este deosebit de importantă deoarece fiind vorba de o operațiune patrimonială, capitalul social putea să crească sau se putea micșora în funcție de valoarea bunurilor care făceau obiectul schimbului.

Așa fiind, este evident că învinuiții erau obligați să evalueze atât terenul pe care Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. îl dădea la schimb cât și pe cel pe care urma să-l primească, în funcție de aceasta, urmând să se stabilească dacă, capitalul social a suferit modificări cu cât s-a diminuat sau majorat în funcție de aceasta stabilindu-se și cota de profit și pierdere. De pildă, dacă terenul primit la schimb avea o valoare mai mare decât cel dat potrivit art. 210 alin.1 comb. cu art. 8 lit.e din Legea nr.31/1990, diferența de valoare trebuia evaluată operând regulile de la aportul în natură la capitalul social.

Chiar dacă am face abstracție de dispozițiile Legii nr.31/1990, republicate, referitoare la reducerea sau modificarea capitalului social nu trebuie uitat că potrivit H.G. nr.524/1998 și a statutului societății, la momentul respectiv, SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. era o societatea comercială și deci scopul acesteia era să obțină profit.

Mai trebuie ținut cont de faptul că era vorba de un contract de schimb prin care o valoare economică ieșea din patrimoniul social, iar alta intra și de faptul că, potrivit art. 1409 Cod Civil, la contractul de schimb, se aplică regulile de la vânzare-cumpărare, și cu privire la preț. În cazul contractului de schimb, dacă valoarea bunurilor schimbate nu este egală, echivalența se restabilește prin plata unei sume de bani, numită sultă.”

În drept, inculpaților, în parte li se rețin următoarele:

1. Fapta învinuitului C. S. - în calitate de director general și președințe al Consiliului de Administrație al SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. de a ascunde reprezentanților Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (acționar majoritar) împrejurarea că învinuitul N. I.-B. nu este proprietarul terenului în suprafață de 25.000 mp, de a prezenta acelorași persoane documente care se refereau la o altă situație decât cea avută în vedere la momentul adoptării hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din 09.11.2004, pentru a le dovedi că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de aceasta, de a încheia contractul de schimb nr. 3053 din 13.12.2004, cu încălcarea Hotărârii nr. 64 din 09.11.2004 a Adunării Generale a Acționarilor în sensul că situația juridică a terenului dat la schimb nu era clarificată și a hotărârii 77 din 08.11.2004 a Consiliului de Administrație, în sensul că nu a fost respectată legislația vigoare - nu au fost respectate disp. art. 131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990, nu s-a făcut o evaluare a terenului dat la schimb, în suprafață de 23.392 mp, învinuitul N. I.-B. nu a fost obligat la plata unei sulte, modalitate în care a cauzat SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un prejudiciu în sumă de 4.273.472 euro, iar pentru învinuitul N. I.-B. a obținut un avantaj patrimonial în valoare de 4.273.472 euro - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13²din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cp.

2. Fapta învinuiților Ț. A.-OIivia, în calitate de director economic, F. F.-P., în calitate de director tehnic, I. M.-O., în calitate șef Serviciu Juridic și B. L.-M., în calitate de lucrător contractare, de a încheia contractul de schimb autentificat sub nr.3053 din data de 13.12.2004, cu încălcarea hotărârii nr. 77 din 08.11.2004 a Consiliului de Administrație în sensul că nu a fost respectată legislația în vigoare - nu au fost respectate disp. art. 131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990, nu s-a făcut o evaluare a terenului dat la schimb în suprafață de 23.392 mp, învinuitul N. I.-B. nu a fost obligat la plata unei sulte – și a hotărârii 64 a Adunării Generale a Acționarilor în sensul că situația juridică a terenului dat la schimb nu era clarificată, modalitate în care au cauzat SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un prejudiciu în sumă de 4.273.472 euro, iar pentru învinuitul N. I.-B. a obținut un avantaj patrimonial în sumă de 4.273.472 euro, întrunește în drept elementele constitutive infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 cu referire Ia art. 248-248¹Cp.

3. Fapta învinuitului N. I.-B. de a formula o cerere de schimb de terenuri către SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. cunoscând că nu are calitatea de proprietar și în înțelegere cu învinuitul C. S. cu privire, cu privire la această împrejurare, de a se ocupa de îndeplinirea formalităților necesare încheierii contractului de schimb, în urma înțelegerii pe care a avut-o cu același învinuit, în condițiile în care de aceste activități se ocupa juristul societății, modalitate în care l-a ajutat pe învinuitul C. S. să săvârșească infracțiunea prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la art. 248-248¹Cod penal, prin care a fost cauzat SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un prejudiciu în sumă de 4.273.472 euro, el fiind beneficiarul folosului patrimonial, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 248-248¹ Cp.

Mijloacele de probă administrate de către parchet, în dovedirea faptelor și vinovăției inculpaților, sunt următoarele:

-cererea de schimb formulată de învinuitul N. I.-B., din care rezultă că acesta deși nu era proprietarul terenului la data formulării cererii a consemnat că are această calitate;

-antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 26.10.2004 cu două zile înaintea formulării cererii de schimb între învinuitul N. I.-B. și numitul C. F.-N.;

-contractul de vânzare-cumpărare încheiat între N. I.-B. și C. F.-N., precum și contractul de schimb încheiat între învinuitul N. lulian-B. și SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. din care rezultă că ambele contracte au fost încheiate în aceeași zi, adică 13.12.2004;

-nota înregistrată sub nr. 38 din data de 02.11.2004 a Direcției Generale Aviația Civilă, din care rezultă că de principiu sunt de acord cu schimbul, însă recomandă modificarea capitalului social;

-Hotărârea Consiliul de Administrație din data de 08.11.2004 procesul-verbal al ședinței, Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor și procesul verbal al ședinței din data de 09.11.2004 din care rezultă condițiile în care a fost aprobat schimbul de teren;

-mandatele prin care a fost împuternicit învinuitul N. I.-B. de către S.N. Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., mai exact de către învinuitul C. S., pentru a îndeplini formalitățile necesare încheierii contractului de schimb la Cadastru, Cartea funciară și Administrația Financiară;

-raportul întocmit de Corpul de Control al Guvernului;

-raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de către specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Declarațiile învinuiților:

Din declarațiile învinuitului C. S. rezultă că a cunoscut împrejurarea potrivit căreia, învinuitul N. I.-B. nu este proprietarul terenului în suprafață de 23.392 mp.

Astfel, la data de 26.01.2005, în legătură cu acest aspect, învinuitul C. S. a declarat următoarele:

„... Cererea referitoare la schimbul de trenuri a fost înregistrată la aeroport. Am văzut-o și am dispus înaintarea ei către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. De această problemă s-a ocupat consilierul juridic al aeroportului. Din câte îmi amintesc, cred că cererea a fost înregistrată în luna octombrie sau noiembrie și făcea referire la un teren aflat în proprietatea lui B. N.. Îmi amintesc că, după formularea cererii, i-am invitat pe B. N. și M. Grigorov (pentru că terenul solicitat în cererea de schimb făcuse obiectul contractului de închiriere cu Symmetrica S.R.L.) la sediul aeroportului, constatând că se cunosc, moment în care i-am cerut domnului N. să-și dovedească proprietatea. Acesta a prezentat o copie după precontractul de vânzare-cumpărare (promisiunea bilaterală de vânzare). Am reținut copia. Din discuțiile cu ei, am înțeles că dobândirea proprietății de către N. se va realiza doar dacă Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va aproba schimbul de terenuri. Nu-mi amintesc dacă pre-contractul a fost trimis către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului înainte de ședințele Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor” (vol. 1, fila 133, d.u.p.).

Învinuitul C. S. a mai declarat că a arătat membrilor Adunării Generale a Acționarilor documente din care rezultă că a rezolvat situația juridică a terenului:

„Așa cum am arătat mai sus, urmare discuției pe care am purtat-o cu numitul U. D. a fost încheiat și un protocol cu schița anexă, în care erau delimitate suprafețele de care puteau face obiectul revendicării din partea Aviației Utilitare. Dintre terenurile ce puteau face obiectul revendicării în schița respectivă, niciunul nu se suprapunea cu terenul pe care urma a fi dat la schimb numitului N. I. B..

Din câte îmi amintesc, în mod sigur, am arătat membrilor Adunarea Generală a Acționarilor, atât adresa eliberată de . și protocolul încheiat cu această societate, însă nu sunt sigur dacă am făcut această prezentare într-un cadru oficial, mai exact într-o ședință Adunarea Generală a Acționarilor.

In opinia mea, după ce am intrat în posesia adresei și a protocolului mai sus amintite, consider că, era lămurită situația juridică a terenului și îndeplinită condiția prevăzută în hotărârea nr. 64 Adunarea Generală a Acționarilor din 9.11.2004 ".

Declarația învinuitului N. I.-B.

Din declarația învinuitului N. I.-B. rezultă că acesta a acționat în înțelegere cu învinuitul C. S., declarațiile acestora coroborându-se între ele.

„... în câteva zile am fost anunțat de către domnul C. care mi-a spus că a primit o notă de la minister, prin care se cerea A.I.B.B. să demareze procedurile necesare efectuării schimbului de terenuri cu respectarea prevederilor legale. Nota de mai sus, am văzut-o și mi s-a dat o copie la cererea mea împreună cu hotărârea Adunarea Generală a Acționarilor .... "

„Am cerut domnului C., care la rândul său i-a cerut doamnei I., să întocmească un act de lotizare a terenului, cerere care îi fusese făcută și de Symmetrica, act pe care să îl înscrie în Cartea Funciară ca prim pas ".

„Pentru că lucrurile trenau, m-am oferit să îndeplinesc procedurile administrative necesare la Oficiul de Cadastru și la Cartea Funciară. La presiunile mele, am primit acordul verbal al domnului C., pentru a mă ocupa de problemele administrative de Cadastru și Cartea Funciară, din ce îmi amintesc primind ulterior pe fax, la respectivele instituții și câte o delegație. La Oficiul de Cadastru m-am prezentat cu plan cadastral al suprafeței de 23.390 mp întocmit de o firmă specializată recomandată de mine cu actul de lotizare, cu adresa către lichidatorul judiciar. Am luat respectivele documente de la A.I.B.B. de la doamna I. la cererea mea ".

„...Cu dosarul cadastral și cu restul documentelor de la pag.5 m-am prezentat la Cartea Funciară unde judecătorul delegat a admis cererea de lotizare după ce am mai cerut o adresă de la A.I.B.B. ... " (vol. 1, fila 271-273, d.u.p.).

Declarațiile martorilor:

Din declarațiile martorului A. D. rezultă că anterior redactării notei nr.38 din 02.11.2004 a purtat o discuție telefonică cu învinuitul C. S., context în care i-a făcut cunoscut împrejurarea că învinuitul N. I.-B. nu este proprietarul terenului.

„... Am luat legătura cu directorul Aeroportului Băneasa, C. S., căruia i-am cerut explicații în legătură cu obiectul cererii. Domnul C. mi-a precizat următoarele: pe terenul în cauză sunt amplasate lămpi de balizaj luminos aparținând aeroportului; aeroportul este în litigiu cu persoana respectivă asupra acestui teren; persoana este dispusă să facă un schimb de trenuri; terenul solicitat de persoana respectivă face obiectul unui alt litigiu; schimbul se poate face dacă persoana respectivă este de acord să preia litigiul asupra terenului. Având în vedere cele afirmate de directorul C. S. am înlocuit nota și am prezentat-o directorului general S. S.". (vol. 1, fila 169, d.u.p.).

Tot din declarația martorului din data de 12.06.2008, rezultă că aspectele menționate în nota nr. 38/02.11.2004, aveau un caracter de recomandare.

„...Fac mențiunea că atunci când am întocmit nota înregistrată sub nr. de mai sus, m-am gândit că, prin aceasta atest un punct de vedere al Direcției Generale al Aviației Civile și nu că ar putea fi folosită în vederea aprobării schimbului. Având în vedere discuția pe care am purtat-o cu domnul S. S., am trecut la redactarea notei, ținând cont de precizările acestuia. Astfel, în notă am consemnat că aeroportul este interesat în principiu de obținerea terenului în cauză, întrucât este necesar pentru întreținerea sistemului de balizaj luminos. Ținând cont de acest considerent, eu personal am propus ca SN AIBB să aprobe schimbul cu respectarea întregii proceduri de modificare a capitalului social al societății.

Prin aceasta eu au vrut să scot în evidență faptul că, era la latitudinea SN AIBB să aprobe schimbul, întrucât acel teren erau în proprietatea societății și nu era în competența ministrului, mai exact a direcției să facă o astfel de aprobare. Dacă era vorba de un teren care făcea parte din domeniul public, atunci era implicat ministerul.

De asemenea, vreau să menționez faptul că, nu am vrut să sugerez ca SN AIBB București S.A. să aprobe schimbul, întrucât așa cum am menționat mai sus nu era în competența noastră, a direcției să luăm o astfel de hotărâre". (vol. 2, fila 122-123, d.u.p.).

Declarația martorului P. J.:

Din declarația martorului rezultă că învinuitul N. I. B. nu făcuse dovada dreptului său de proprietate asupra terenului pe care intenționează să-l dea la schimb solicitând acest lucru. Acesta a declarat:

„ ... La data de 9.11.2004, a avut loc ședința Adunarea Generală a Acționarilor a AIBB. La punctul 4 din ordinea de zi, s-a luat în discuție cererea numitului N. I. B. privind schimbul de terenuri. Președintele Adunarea Generală a Acționarilor, în persoana numitului C. S. a prezentat cererea formulată de numitul N. I. B.. Cu privire la acest schimb, în ședința Adunarea Generală a Acționarilor, eu am făcut următoarele mențiuni. În primul rând, am solicitat ca numitul N. I. B. să facă dovada dreptului de proprietate pentru terenul din Voluntari, tarlaua nr. 13. Întrucât nu ni s-a prezentat nici un document din care să rezulte dreptul de proprietate al numitului N. I. B. pe suprafața de teren menționată mai sus, am considerat că este o problemă juridică neprobată, drept pentru care am solicitat ca în hotărârea Adunarea Generală a Acționarilor care urma a fi adoptată să se consemneze sintagma „în condițiile în care Aeroportul Băneasa va clarifica statutul juridic al terenului în cauză". În ceea ce privește terenul pe care SN urma să-l dea la schimb numitului N. I. B., nu am cunoștință să fie existat vreun litigiu între aeroport și Aviația U.. Nici până la această oră, nu am aflat oficial dacă numitul N. I. B. a clarificat situația juridică a terenului pe care el îl dădea la schimb. În ședințele ulterioare ale Adunarea Generală a Acționarilor, președintele Adunarea Generală a Acționarilor, numitul C. S. nu ne-a informat dacă a fost rezolvată situația juridică a terenului în discuție și nici că a efectuat schimbul de terenuri". (vol. 2, fila 127-128, d.u.p.).

Declarațiile membrilor Consiliului de Administrație

Din declarațiile membrilor Consiliul de Administrație a rezultat că învinuitul C. S. a prezentat în ședința Consiliul de Administrație „cerere de schimb a învinuitului N. I.-B.; că a prezentat argumente în favoarea realizării schimbului; că nu le-a făcut cunoscut și faptul că învinuitul N. I.-B. nu este proprietarul terenului; că ulterior adoptării hotărârii nu i-a informat cu privire la modalitatea în care s-a făcut schimbul.

Astfel, martora M. M.-V., pe timpul urmăririi penale, a declarat următoarele:

„La data de 8.11.2004, a avut loc ședința Consiliului de administrație. Aceasta fiind precizată de directorul general al societății, numitul C. S.. Acesta a fost cel care a prezentat ordinea de zi și fiecare material în parte.

La un moment dat al ședinței, numitul C. S. a pus în discuție și a prezentat cerea de schimb terenuri formulată de către numitul N. I. B., aeroportului.

În acest context, numitul C. S. a propus să se realizeze schimbul solicitat de N. I. B., motivând că pe terenul acestuia se află instalația de balizaj a aeroportului și că, dacă efectuăm schimbul, nu mai avem probleme în justiție cu acesta. Numitul C. S. a mai motivat că este și în interesul operațional al aeroportului să primească la schimb terenul numitului N. I. B. pe care se află instalația de balizaj a aeroportului" (vol. 2, pag. 124-126, d.u.p.).

Martora D. C.-E. a declarat următoarele:

„ ... La data de 8.11.2004, când a avut loc ședința Consiliul de Administrație a SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., numitul C. S. a fost cel care a pus în discuție cererea de schimb formulată de numitul N. I. B.. Cu acest prilej, C. S. ne-a adus la cunoștință faptul că numitul N. I. B. a formulat o cerere de schimb a terenului pe care îl deține în partea de est a aeroportului, spre localitatea Voluntari și pe care se află balizajele aeroportului. De asemenea, C. S. a precizat că numitul N. I. B. a acționat sau urmează să acționeze în instanță aeroportul pentru a lua balizajele de pe terenul acestuia. În acest context, numitul C. S. a propus să dăm la schimb un alt teren al aeroportului, întrucât pe terenul proprietatea numitului N. I. B. află balizajele aeroportului și că acestea sunt importante pentru siguranța traficului. Nu-mi amintesc ca numitul C. S. să fi făcut o precizare cu privire la terenul care urmează să-l dea la schimb numitului N. I. B.. Cert este că, C. S. nu ne-a prezentat alte materiale (hărți, schițe) pe baza cărora să ne dăm seama care terenuri se schimbă.

Pentru mine personal, foarte important era ca terenul ce urma a fi dat la schimb către aeroport să nu fie în litigiu cu Aviația U., întrucât cunoșteam că exista pe Iul instanțelor un proces în care această din urmă societate a contestat certificatele de proprietate emise de Ministerul Transporturilor pentru SN Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. pe mai multe suprafețe de teren.

Din câte îmi amintesc, eu l-am întrebat pe numitul C. S. dacă nu cumva terenul pe care Aeroportul Băneasa îl dă la schimb, face obiectul litigiului cu Aviația U.. Numitul C. S. și inclusiv jurista I. O., mi-au spus că terenul care urmează a fi dat la schimb nu este în litigiu cu Aviația U.. Fac mențiunea că, eu nu am participat la redactarea hotărârii nr. 77 din 8.11.2004 și de asemenea, nu am semnat-o. De altfel, aceasta nu este o excepție, ci o regulă.

Eu personal am semnat la întocmirea și semnarea notei de mandat și de asemenea, precizez că am semnat și procesul-verbal al ședinței.

Nu-mi amintesc ca la ședințele ulterioare ale Consiliul de Administrație, numitul C. S. să ne fi spus că a încheiat contractul de schimb cu numitul N. I. B. însă este posibil să ne fi făcut cunoscut acest fapt. Pe mine personal, în calitatea pe care o aveam, mă interesa ca schimbul să se facă cu respectarea legislației vigoare. Consider că, în vederea încheierii contractului de schimb, numitul C. S. nu mai avea nevoie de un alt mandat din partea Consiliul de Administrație atâta timp cât respecta legislația în vigoare așa cum de altfel s-a stipulat în hotărârea Consiliului de Administrație nr. 77 din 8.11.2004" (vol. 2, filele 116-118, d.u.p.).

Audiat pe timpul urmăririi penale martorul B. T. a declarat următoarele:

„… În cursul lunii noiembrie 2004, fără să pot preciza cu exactitate data, știu că a avut loc ședința Consiliului de Administrație la care a fost adoptată Hotărârea nr. 77 prin care s-a aprobat cererea unui anume N. I.-B. privind efectuarea unui schimb de terenuri. Îmi amintesc că, înainte de a fi adoptată hotărârea, directorul general al SN A.I.B.B. S.A. de la momentul respectiv, numitul C. S. care era și președintele al Consiliul de Administrație, cu privire la schimbul de terenuri a făcut următoarea prezentare: Directorul ne-a spus că în zona de la capătul pistei dinspre localitatea Voluntari există un teren aparținând numitului N. I.-B. care se află în zona de siguranță a pistei și pe care se află o parte din instalația de balizaj a aeroportului. Sus-numitul ne-a mai precizat că există cererea proprietarului N. I.-B., prin care solicită teren la schimb și a mai precizat că schimbul se poate realiza printr-un teren aflat în zona de nord a aeroportului...”

„După ce ne-a fost făcută prezentarea mai sus-menționată, a fost adoptată hotărârea nr. 77 din 8.11.2004, în care s-a dispus aprobarea cererii numitului N. I.-B. privind efectuarea unui schimb de terenuri însă prin respectarea legislației în vigoare. Ulterior adoptării acestei hotărâri, cu prilejul ședințelor Consiliului de Administrație nu-mi amintesc să se fi discutat ceva relevant cu privire la cererea numitului N. I.-B. privind schimbul de teren... " (vol. 2, fila 113-114, d.u.p.).

Declarațiile membrilor Adunării Generale a Acționarilor

Din declarațiile membrilor Adunarea Generală a Acționarilor, rezultă că aceștia au adoptat hotărârea nr. 64 din data de 09.11.2004 sub condiția încheierii contractului de schimb după ce va fi lămurit statutul juridic al terenului pe care SN A.I.B.B. urmează să-l dea schimb și că, învinuiții nu au avut mandat în vederea încheierii contractului de schimb.

Martora M. R.-M. în declarația din data de 10.06.2008, a declarat următoarele:

„... Atât eu, cât și ceilalți membrii Adunarea Generală a Acționarilor, am cerut lămuriri cu privire la situația juridică a terenului care urma a fi dat la schimb. Atât eu cât și ceilalți membri Adunarea Generală a Acționarilor, cunoșteam că SN AIBB S.A. este în litigiu cu Aviația U. București, litigiu ce are ca obiect delimitarea terenului Aviației Utilitare și doream ca terenul care urma a fi dat la schimb să nu fie în litigiu cu Aviația U., de fapt solicitam argumente că acest teren nu era în litigiu. Practic, membrii Adunarea Generală a Acționarilor nu erau împotriva realizării acestui schimb de teren, dar vroiam ca aceasta să se facă după ce se lămurea situația juridică a terenului care urma a fi dat la schimb de către SN AIBB. De altfel, exista nota Direcției Generale a Aviației Civile înregistrată sub nr. 38/2644 din data de 1.11.2004, semnată de numitul S. S., directorul general, din care rezulta că, în principiu și direcția era de acord cu realizarea acestui schimb.

Pentru a demonstra că terenul pe care aeroportul urma să-l dea la schimb nu era în litigiu cu Aviația U., numitul C. S. ne-a prezentat și o adresă datată 8..11.2004 și înregistrată sub nr._, emisă de M. Consulting, lichidatorul judiciar al Aviației Utilitare și din care rezulta că, pretențiile . împotriva AIBB, pentru obținerea titlului de proprietate asupra 8,9 ha, nu se referă și la . 23.392 mp, situată la limita DN1 și care urma să fie dată la de AIBB numitului N. I. B..

Urmare a discuțiilor din Adunarea Generală a Acționarilor, noi cunoșteam că urma să dea suprafața de teren menționată în adresa M. Consulting, știam că această suprafață este situată la DN1, însă nu-mi era clar unde era situată și dacă respectiva suprafață era sau nu în litigiu cu Aviația U..

Din acest motiv, atunci când a fost adoptată hotărârea nr. 64 din 9.11.2004 a Adunarea Generală a Acționarilor, am menționat că suntem de acord cu efectuarea schimbului numai după ce va fi clarificată situația juridică a terenului.

Hotărârea Adunarea Generală a Acționarilor nr. 64 din 911.2004 nu era suficientă pentru ca numitul C. S. să încheie contractul de schimb cu numitul N. I. B. pentru că, în opinia mea, hotărârea condiționa efectuarea schimbului de lămurirea situației juridice a terenului. Eu cred că trebuia ca în ședințele ulterioare să ne fi informat dacă a fost clarificată situația juridică a terenului, ori nu-mi aduc aminte ca în ședințele care au urmat să fi făcut acest lucru ". (vol. 2, pag. 119-121, d.u.p.).

Martora S. D. în calitate de membru al Adunării Generale a Acționarilor, declarat următoarele:

„... numitul C. S., în calitate de președinte al Consiliul de Administrație, a fost cel care a prezentat solicitarea de schimb a numitului N. I.-B..

C. S. a menționat că a fost găsită o soluție pentru rezolvarea problemelor ridicate de terenul pe care se află balizajul, pe direcția de este a pistei.

... C. S. ne-a propus să dăm un teren la schimb, terenul la care se referea N. și pe care îl solicita în cererea acestuia. Cu privire la terenul pe care SN AIBB urma să-l dea la schimb, C. S. a precizat că acesta se află în zona de nord a aeroportului, fără să facă alte mențiuni cu privire la localizarea acestuia. De asemenea, nu ne-au fost prezentate hărți, schițe cu terenul ce urma să fie dat la schimb. Referitor la terenurile din partea de nord a aeroportului, la data respectivă, eu știam că Aviația U. atacase certificatul de proprietate emis de Ministerul Transporturilor pentru A.I.B.B., solicitând anularea acestora și recunoașterea unui drept de proprietate pentru un teren. Practic, știam că există un litigiu între Aviația U. și A.I.B.B. Menționez că terenul deținut de A.I.B.B. în zona de nord ca suprafață, era mult mai mare decât suprafața solicitată de aviația utilitară. Având în vedere faptul că, știam că există un litigiu între Aviația U. și A.I.B.B. s-a atras atenția că, terenul care urma a fi dat la schimb de către Aeroportul Băneasa să nu fie în litigiu. Din acest motiv, când s-a redactat hotărârea nr. 64, s-a menționat că Adunarea Generală a Acționarilor este de acord cu efectuarea schimbului de teren solicitat de numitul N. I.-B. în condițiile în care Aeroportul Băneasa va clarifica statutul juridic al terenului în cauză. Practic, în opinia mea, Adunarea Generală a Acționarilor, așa cum rezultă din formulare, era de acord cu realizarea schimbului, dacă acesta se făcea în condițiile legii respectarea cererii noastre privind clarificarea situației juridice a terenului. S-a folosit o astfel de formulare, întrucât, așa cum am menționat mai sus, pe zona de nord a aeroportului Băneasa, era un litigiu cu Aviația U..

Personal, eu mă așteptam ca, ulterior, în ședințele Adunarea Generală a Acționarilor, să fim informați cu privire la evoluția lucrurilor la acest contract de schimb. Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care, după ședința din luna decembrie 2004, în afara ședinței am întrebat-o pe d-na I. O., jurista aeroportului și secretara Adunarea Generală a Acționarilor, ce s-a mai întâmplat cu schimbul de teren dintre N. I. B. și aeroport. Cu acest prilej, am aflat de existența unei adrese emise de M. Consulting, lichidatorul S.C. Aviația U. către aeroport, din care rezulta că terenul care urma a fi dat la schimb nu face obiectul litigiului cu Aviația U.. Adresa respectivă, la care a făcut referire d-na I. O., am văzut-o cu mult mai târziu.

Eu, personal, consider că, odată cu adoptarea hotărârii nr. 64 din 9.11.2004, a Adunarea Generală a Acționarilor, conducerea executivă a AIBB Băneasa, nu a primit un mandat explicit pentru încheierea contractului de schimb cu N. I. B..

Azi, data de mai sus, mi-a fost prezentată adresa nr. 38/2644 din data de 1.11.2004, emisă direcția Generală Aviația Civilă și semnată de domnul director general S. S.. Cu privire la conținutul acestei note, fac mențiunea că, am luat cunoștință pentru prima dată la începutul anului 2005, deci cu mult după data la care a avut loc ședința Adunarea Generală a Acționarilor din 9.11.2004. În respectiva notă se făcea mențiunea că aeroportul era interesat în principiu de obținerea terenului pe care se afla sistemul de balizaj, însă cu respectarea condițiilor legale.

Mai fac precizarea că, în luna octombrie 2006, am primit o scrisoare de la Aviația U. atât eu cât și ceilalți membri CA și Adunarea Generală a Acționarilor, prin care eram somați să identificăm terenul care îi revenea Aviației Utilitare în urma hotărârii judecătorești definitive pe care o obținuse. Am făcut această mențiune, pentru a sublinia că Aviația U. nu cunoștea nici la data la care obținuse hotărârea judecătorească nu știa și nu a avea identificat terenul pe care îl revendica " (vol. 2, pag. 110-112, d.u.p.).

De asemenea, alte mijloace de probă în dovedirea activității infracționale a inculpaților se găsesc în cele 18 volume de urmărire penală, după cum urmează:

Volumul 1: -plângere penală a S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A., formulată împotriva lui U. D. ș.a. - filele 1-7; -sesizarea S.C. BBIA (Aeroport Internațional București Băneasa) și constituire de parte civilă - filele 8-10; -copie plângere penală formulată de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI împotriva numitului M. M.- filele 11-14; -copie plângere penală formulată de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI împotriva lui U. D. ș.a. - filele 15-21; -copie denunț formulat de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A., împotriva lui N. I. ș.a. - filele 22-26; -plângere penală formulată de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A., la de 20.12.2005, împotriva numitului U. D. - filele 27-30; -împuternicire avocațială a apărătorului M. B. - fila 31; -plângere formulată de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. împotriva rezoluției din 20.12.2005 a D.N.A. - filele 32-40; -copie completare la plângere penală din 04.07.2006 - filele 41-55; -împuternicire avocațială a apărătorului M. B. - fila 56; -adresa D.N.A. - S.T.A. București, nr.19/VIII/l/2006 din 12.04.2006 - fila 57; -referat nr.19/VIII/l/2006 din 04.04.2006 al D.N.A. - S.T.A. București -file 58-61; -copie adresă nr.4/II/2006 din 17.01.2006 a D.N.A. - Secția de combatere a acțiunilor de corupție către S.T.A. București - fila 62; -denunț formulat de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. împotriva irului U. D. - filele 63-64; -copia adresei nr.2796 din 21.12.2005 a S.C. M. CONSULTING către S.C. VIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. - fila 65; -copie proces-verbal încheiat la 02.12.2005 și înregistrat la S.C. M. CONSULTING sub nr.2796 din 02.12.2005 - filele 66-67; -adresa PICCJ nr.11/2005 din 14.02.2007 către D.N.A. - fila 68; -ordonanță de declinare a competenței nr.11/P/2005 din 08.02.2007 a PICCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică - filele 69-72; -completare plângere penală a S.C. AVIAȚIA UTILITARA BUCUREȘTI S.A. 18.03.2004 - filele 73-75; -împuternicire pentru R. M., dată de S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A.-fila 76; -copie tabele documentație tehnică planuri de încadrare și alte înscrisuri depuse . S.A. - filele 77-103; -copie ordin nr.20 din 25.07.1984 al M.T.-filele 104-109; -copie Amendament încheiat între S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI SA și U.M._ -fila 110; -copii procese-verbale de delimitare încheiate de reprezentanții S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A.- filele 111-112; -copie certificat de urbanism 137 B/_ din 28.08.1996 - filele 113-114;- schiță amplasament - fila 115;-copie certificat de înmatriculare S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. la 116; -copia ordinului M.T. nr.191 din 23.04.1992 - filele 117-118; -copia ordinului M.T. nr.8 din 11.01.1993 - filele 1 19-121; -copia ordinului M.T. nr.9 din 11.01.1993 - fila 122; -copia H.G. nr.1248 din 04.12.1990 - filele 123-125; -Copia H.C.M nr.479 din 11.07.1964 - fila-126; -C. adresă M.T. către S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. )/SB/l 3.07.2007-filele 127-128; -C. adresă M.T. nr.33/3000 din 31.05.2007 către S.C. AVIAȚIA U. ICUREȘTI S.A.-fila 129; -C. opis documentație tehnică întocmită în conformitate cu H.G. 834/1991; - C. adresă a S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. către MTCT 1._/29.05.2007-fila 131; -C. adresă a S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. către MTCT_/20.05.2007 - fila 132; -Cerere de extindere a cercetării penale și confirmare de primire - filele 133-134; -Adresă nr.20/P/2005 din 25.04.2007 a D.N.A. către S.C. AVIAȚIA U. BUCUREȘTI S.A. - fila 135; -Proces-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare în dosarul nr.20/P/2005 - filele 136-140; -Declarație olografa a numitului B. C. M. - filele 141-147;- Declarație olografa a numitei M. R. - filele 148-157; -Declarație olografa a numitului P. J.- filele 158-161; -Declarație olografa a numitului S. S. - filele 162-167; -Declarație olografa a numitei D. C. E. - filele 168-176; -Declarație olografa a numitului A. D. - filele 177-182; -Declarație olografa a numitului E. G. - filele 183-187; -Declarație olografa a numitei M. M. - filele 188-189; -Declarații olografe ale numitului C. Sorinei - filele 190-221; -Copii declarații olografe ale numitului C. Sorinei - filele 222-255; -Declarație olografa a numitului C. Sorinei - filele 256-265; -C. declarație olografa a numitului M. Ș. - 266-267; -Declarație olografa a numitului L. M. - fila 268; -Declarație olografa a numitului U. D. - fila 269; -Declarații olografe ale numitului N. I. B. - filele 270-281; -Declarație olografa a numitei D. S. - filele 282-284; -Declarație olografa a numitului G. A. - filele 285-288; împuternicire avocațială apărător M. B. - fila 289; Declarație olografa a numitului G. A. - filele 290-299; -Declarație olografa a numitului F. F. P. - filele 300-303; Declarația olografa a numitei M. B. - filele 304-305; Declarație olografa a numitului M. G. - filele 306-309; împuternicire avocațială apărător M. B. - fila 310; Declarație olografa a numitului H. C. M. - filele 311-318; Declarație olografa a numitului Grigorov M. - filele 319-325; Declarație olografa a numitei I. M. O. - filele 326-339;-Copia declarației olografe a numitei I. M. O. - filele 340-353; -Declarație olografa a numitei I. M. O. - filele 354-360; -Declarație olografa a numitei S. D. - filele 361-368; -Declarație olografa a numitei M. M. V. - filele 369-372; -Declarație olografa a numitului A. S. - fila 373; -Declarație olografa a numitului C. N. F. - filele 374-375; -Declarație olografa a numitului F. F. P. - filele 376-379; -Declarațiile olografe ale numitei B. L. M. - filele 380-385; -Declarațiile olografe ale numitei T. Antoanele O. - filele 386-393; -Proces-verbal de ridicare înscrisuri din 23.07.2008 - filele 394-395; -C. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului . .0733 din 04.04.2000 - fila 396; -C. a deciziei nr.6929 din 14.09.2004 a Secției de contencios administrativ a CJ-filele 397-405; -Copia Hot. Nr.64 din 09.11.2004 a A. a S.N. A.I.B.B. S.A. - fila 406; -Copia Hot. Nr.77 din 08.11.2004 a CA al S.N.A.I.B.B. S.A. - fila 407; -C. a adresei 3460 din 30.11.2004 a S.N.A.I.B.B. S.A. către Biroul de Carte funciară a Sect. 1 - filele 408-409; -C. act lotizare încheiat de S.N.A.I.B.B. S.A. autentificat sub .2732/10.11.2001 - filele 410-412; -C. documentație topografică în vederea dezmembrării numărului cadastral provizoriu 4871/1 - filele 413-414;- C. antecontract de vânzare-cumpărare încheiat între C. N. F. și N. I., autentificat sub nr.2592/26.10.2004 - filele 415-418; - C. contract de vânzare-cumpărare încheiat între C. N. F. și se I., autentificat sub nr.3043/13.12.2004 - filele 419-423; -C. contract de schimb dintre S.N AIBB S.A. și N. I., autentificat sub nr.153/13.12.2004 - filele 424-427; -C. extras de carte funciară nr._ din 09.12.2004 - fila 428; -C. notă nr.38/2644/01.11.2004 a MTCT - fila 429; -C. notă mandat cu privire la ședința A. a SN AIBB SA din 09.11._; -C. sinteză evaluare întocmită de S.C. TOP EXPERT PROIECT S.R.L. - filele 2433; -Copia minutei sentinței nr.220 pronunțată la 14.04.2006 de Secția penală a ICCJ fila 434; -Copia sentinței nr.220 pronunțată la 14.04.2006 de Secția penală a ICCJ - filele 435-442.

Volumul 2: -rezoluție de începere a urmăririi penale - filele 1-8; -proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarație învinuit B. B.-M. - filele - 9-15; -Proces-verbal prezentare material și cazier judiciar B. L.-M. - filele 16-17; - Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, proces-verbal de îndreptare a materiale, declarații învinuit, proces-verbal de prezentare a materialului și cazier iarCiobanu-S.- filele - 18-32; -Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit, procesele de prezentare a materialului și cazier judiciar I. M.-O. - filele - 33-41;-Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit, proces-verbaI de prezentare a materialului și cazier judiciar T. A.-O. - filele - 42-50; -Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit M. M. T. - filele -51-59; -Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit, proces-verbal de prezentare a materialului și cazier judiciar F. Folorin-P. - filele - 60-70; -Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit, proces-verbal de prezentare a materialului și cazier judiciar U. D.- filele - 71-84; -Proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, declarații învinuit, proces verbal de prezentare a materialului și cazier judiciar N. I.-B.- filele - 85-92; -Procese-verbale - filele 93-99; -Rezoluție respingere obiecțiuni formulate de învinuita B. L.-M. - filele 101; -Declarație martor S. S. P. - filele 102-105; -Declarație martor Holoș C.-M. - filele 106-109; -Declarație martor S. D. - filele 110-112; -Declarație martor B. T. - filele 113-114; -Declarație martor seria_ anulată - fila 115; -Declarație martor D. C.-E. - filele 116-118; -Declarație martor M. R.-M. - filele 119-121; - Declarație martor A. D. - filele 122-123; -Declarație martor M. M.-V. - filele 124-126; -Declarație martor P. J.- filele 127-128; -Declarația olografă G. A. - filele 129-137; -Rezoluții din 3 aprilie 2007 și 4 aprilie 2007- filele 138-145; -Procese-verbale din 5 și 11 aprilie 2007 - filele 146-148; -Mandat al AIBB pentru avocat R. V. T. - fila 149; -Procese-verbale din 11 aprilie 2007 pentru prezentarea obiectivelor propuse de a stabilită de specialiști în constatarea tehnico-științifică prezentate învinuiților B. L. M., I. M.-O., T. A.-O., C. S. și F. F.-P. - filele 150-159; -Proces-verbal din 20 aprilie 2007 pentru prezentarea obiectivelor propuse de a fi stabilită de specialiști în constatarea tehnico-științifică prezentate învinuitului M. M.-T. - fila 160; -Proces-verbal din 17 aprilie 2007 - fila 161; -Procese-verbale din 12 și 13 aprilie 2007 pentru prezentarea obiectivelor propuse a fi stabilită de specialiști în constatarea tehnico-științifică prezentate învinuiților 1ae I.-B., U. D. și G. A. - filele 162-169; -Adresa din 25 aprilie 2007 + obiecțiile formulate de U. D. - filele 170-183; -Ordonanța din 23 aprilie 2007 - filele 184-191; -Comunicări din 25 aprilie 2007 - filele 192-197; -Ordonanță din 25 aprilie 2007 și adresă de comunicare a acesteia înv. F. F.-P. - filele 198-203; -Raport de constatare tehnico-științifică - filele 204-235; -împuternicire avocațială nr._ - fila 236; -Proces-verbale din 4, 5, 6, 16 iunie 2008 de aducere la cunoștință a concluziilor constatării tehnico-științifice C. S., I. M.-O., T. A.-O., F. F.-P., N. I.-B., B. L. M., av. T. C. B., împuternicit SN AIBB SA și U. D. - filele 237-250; Obiecțiuni la raportul de constatare tehnico-științifică a înv. B. L.-M. -251-252; Adrese din 23 și 25 iunie 2008 cât și rezoluția din 23 iunie 2008 de respingere a acțiunilor formulate de învinuiți - filele 253-274; -Obiecțiuni formulate de învinuiți la raportul de constatare tehnico-științifică filele 275-305; -Adrese din 7 august 2008 și rezoluția din aceeași dată de respingere a memoriului emis de înv. C. S. - filele 306-314; -Plângere împotriva rezoluției din 23.06.2008 a înv. C. S. - filele 315-319; Solicitarea învinuiților C. S. și F. F.-P. de scoatere de sub urmărire penală - filele 320-326; Ordonanță din 4 aprilie 2007 - filele 327-335; Proces-verbal de aplicare a sechestrului penal din 12 aprilie 2007 - filele 336-341; -Adrese din 13 aprilie și 28 mai 2007 către ONCPI respectiv SN AIBB - filele 342-345; Adrese SN AIBB - constituire parte civilă - filele 346-350;

Volumul 3: Adresa 836/C/2007 a D.N.A. - fila 1; Adresa și actele de control ale Departamentului de Control al Guvernului – filele 3-22; Adresa 1125/19.06.T2007 a Biroului notarilor publici G. E. ș.a. către D.N.A. și copii ale înscrisurilor anexă - filele 23-30; Corespondență a Judecătoriei Sector 1 cu D.N.A. - filele 31-35; Adresa R5-5688 a Ministerului Transporturilor către D.N.A. - fila 36; Copia deciziei 3329/10.10.2006 a I.C.C.J. - filele 37-57; -Adresa Judecătoriei Sector 1 către D.N.A. - filele 58-59; C. contestație la executare - filele 60-63; -Adresa D.N.A. către Judecătoria Sector 1 și confirmare de expediere - filele 64-66;

Volumul 4: -Copia adresei 836/C/2007 a D.N.A. către Autoritatea de Control a Guvernului și Corpului de control întocmit de aceasta - filele 1-18; Adresa și Nota specialiștilor și corespondența cu Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară - filele 19-45; Copia sentinței civile 744/sind. din 22.10.2007 a Tribunalului B. - filele 46-56; C. raport expertiză tehnică extrajudiciară nr. 4028/18.05.2007- filele 57-61; Copia cererii de renunțare la judecată - filele 62-63; Copia deciziei nr. 3329/10.10.2006 a I.C.CJ. - filele 64-81; Copia tranzacției judiciare autentificate sub nr. 3603/04.10.2007 - filele 82-85; C. a certificatului de atestare a dreptului de proprietate - fila 86; C. contract de schimb - filele 87-89; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate - 90; C. act de lotizare - filele 91-92; C. încheiere nr. 1619/19.01.2007 a O.C.P.I. - fila 93; Copia deciziei 517/01.11.2007 - filele 94-114; Corespondență Ministerul Transporturilor - D.N.A. - filele 115-117; Copia și originalul adresei 38/1369/15.06.2007 a Ministerului Transporturilor e D.N.A. și copia și originalul adresei 3388/14.06.2007 a SN AIIB - filele 117-120; Corespondența D.N.A. - Ministerul Transporturilor și copii acte normative, filele 121-128; Corespondența ..N.A. - filele 129-137; Adrese ale D.N.A. către diferite instituții - filele 138-144; -Adresa ..N.A. - fila 145; -Ordonanța de conexare - filele 146-148; -Corespondență între ..A. cu D.N.A. și înscrisuri utilizate de societate în procesele civile - filele 149-178; Copii corespondență a Ministerului Transporturilor cu ., IB-filele 179-181; -C. raport de expertiză tehnico-judiciară nr. 5336/01.07.2006 - filele 182-183; Copia adresei . Ministerul Transporturilor - filele 184-185; Copia adresei 1055/RB/20.03.2007 a MTCT-fila 186; Copia deciziei 2224/04.04.2005 a I.C.C.J. - filele 187-196; C. corespondență SN AIBB cu . 197-200; C. certificat de grefa nr._/1/2005 - fila 201; Copia notei 38/2644/01.11.2004 a M.T.T.C. - fila 202; -Copia HG 1248/1990-fila 203; C. Nota 38/769/02.06.1995 a Ministerului Transporturilor - filele 204-206; -Copia adresei 3190/11.07.1995 a Aeroportului Internațional București-Băneasa -207; -C. adresa_/03.10.2001 a Consiliului Local Sector 1 - fila 208; C. minută și schiță - filele 209-211; C. protocol nr._ - filele 212-213; C. completare la Raport de expertiză judiciară - fila 214; C. adresa . 215-229; C. HG 524/24.08.1998 - filele 216-229; Extras din baza de date a Registrului Comerțului privind SN AIBB, ..A. și alte înscrisuri - filele 230-245;

Volumul 5: -rezoluția de delegare - filele 1-2; -ordonanța de conexare - filele 3-4; -rezoluția de înființare - filele 5-8; -referat-filele 9-10; -adresa de înaintare - fila 11; -extras mesaj e-mail - filele 12-15; -cerere a . 16; - împuternicire - fila 17; -adresa D.N.A. către I.C.C.J. - filele 18-19; -corespondența I.C.C.J. - D.N.A. - filele 20-21; -corespondența ..N.A. - filele 22-27; -copie sesizare . 28-36; -copie a sentinței 220/14.04.2006 a I.C.C.J. - filele 37-44; -copie citație - fila 45; -copie protocol nr. 1 1399/10.11.2004 + schiță- filele 46-47; - copii acțiuni interogatoriu, cereri, hotărâri judecătorești și alte înscrisuri înaintate de . procesele civile și comerciale - filele 48-86; -adresa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București către . a Ordonanței din 17 aprilie - filele 87-89; -copie plângere formulată de . alte înscrisuri (tranzacție, hotârâri judecătorești) - filele 90-107; -copii adrese ale . extras din baza de date - filele 108-110; -corespondența D.N.A. cu . SN AIBB - filele 111-114; -completare plângere penală a . și copii - filele -146; -adresa D.N.A. către Aviația U. - fila 147; -copie Ordonanța din 17.04.2006 a P.C.A.B. și copia sentinței penale ■/04.O5.2OO6 a C.A.B. - filele 148-156; -copia Ordonanței din 23.11.2005 dosar 194/P/2003 - filele 157-183; -copie certificat de grefa - fila 184; -Copia minutei deciziei 398/25.09.2005 - fila 185; -copia deciziei civile 503/A din 10.03.2006 a Tribunalului București - filele 198; -fotografii aeriene și normale - filele 199-207; -copie contract de închiriere dintre . . schița anexă - filele 208-214; -copie cerere de declarare a creanțelor - filele 215-216; -C. protocol nr. 3682/06.12.2002 - fila 218; -copie precizare la cererea de declarare a creanțelor și a înscrisurilor contabile -219-227; C. corespondență . AIBB - filele 228-229; C. cerere formulată de Bankcoop - fila 230; Copii contracte de convenții încheiate de Bankcoop - filele 231 -242; Copia sentinței civile 4799 a Tribunalului București - filele 244-246; Copii ordine de plată - filele 247-248; -Copia declarației de creanță nr._/23.10.2003 a Administrației Finanțelor Publice Sector 1 și a Convenției nr. 4018/12.05.2006 dintre DGFP București și . 249-255; -C. cerere a . DFPb Sector 1 București - filele 256-257; C. a adresei 4018/31.03.2004 DGFP București către .; Copia sentinței civile 1574 a Tribunalului București - filele 259-262; C. certificat de grefa - fila 263; Copia adresei nr._/18.04.2006 a ANAF către . 264; Copia notificării nr. 896/14.04.2006 formulată de Aviația U. - filele 265-266; Copii corespondență ANAF cu Aviația U. și DGV reglementare colectări ițe-filele 267-272; C. declarație creanțe și cerere de înregistrare creanțe a .-274; C. adresa 3718/09.07.2004 a . Aviația U. - fila 275; C. încheiere din 15.01.2004 a Tribunalului București - fila 276; Copia sentinței nr. 777/17.06.2004 a Tribunalului București - filele 277-282; -Extras din baza de date a ORCMB referitoare la . 283-286; C. proces-verbal A. din 11.11.2004 a . 287-290; Copia ofertei nr. 611/07.10.2003 a . 291 -296; C. împuternicire avocațială - fila 297; Copii cereri, hotărâri judecătorești și alte înscrisuri utilizate în procese civile și comerciale - filele 298-313; Copia protocolului_/10.11.2004 dintre SN AIBB și M. Consulting - filele 314-315; Copia adresei 3283/16.08.2004 a Ministerului Transporturilor către M. Consulting-filele 316-319; Extras date tehnice, schițe și foto machetă a Aeroportului Băneasa - filele 320-322; C. contract de schimb autentificat sub nr._/13.12.2004 - filele 323-325; Adresa_ a P.I.C.C.J. către D.N.A. - fila 326; Corespondența P.I.C.C.J. - D.A.N. copie/original - filele 327-327; Copia ordonanței din 23.05.2005 dată în dosarul 11/P/2005 - filele 328-340; Copia rezoluției din 12.12.2005 date în dosarul 20/P/2005 - filele 341-351; C. plângere formulată de . 352-360; Copia adresei_ /23.01.2006 a D.N.A. către . 361; C. rezoluția de infirmare a soluției - filele 362-368; -Copii memorii formulate de . ministru și Ministerului Justiției - filele 366-369; Adresa nr._/30.09.2005 a Ministerului Justiției către D.N.A. - fila 370; Sesizări - copie/original formulat de . 371-380; C. memoriu adresat de . României și a unsului la acesta - filele 381-384;

Volumul 6: adresa D.N.A. către SN AIBB - fila 1; adresa SN AIBB către D.N.A. - fila 2; copii ale fișei postului aparținând unor salariați ai SN AIBB - filele 3-18; copiile regulamentului de organizare și funcționare și a statutului SN AIBB - filele 19-203;

Volumul 7: Adresă și rezoluție de dispunere a constatării tehnico-științifice - filele 1-7; Rezoluție de delegare activități - filele 8-9; Corespondență P.I.C.C.J. Ministerul Transporturilor - filele 10-12; Rezoluție de delegare activități - filele 13-14; Comunicare a D.N.A. către avocat M. B. — fila 15; Cererea avocatului M. B. - fila 16; Adresa de înaintare a . documentație cadastrala - filele 17-23; Ordonanța de conexare - filele 24-25; Corespondența D.N.A. - Ministerul Transporturilor - filele 26-28; Copia ordinului 1835/07.10.2004 al Ministerului Transporturilor și anexă – filele 29-30; Copia ordinului 529/22.03.2004 al Ministerului Transporturilor și anexe – filele 31-32; Corespondența ..N.A. - filele 33-34; -Copia deciziei nr.3329 pronunțată de I.C.C.J. la 10.10.2006 - filele 35-55; C. certificat de grefa_/1/2 - fila 56; Copia încheierii pronunțată la 20.11.2006 în dosarul_/1/2006 - filele 57-71; -C. contract de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004- filele 72-75; Copia deciziei nr. 398/25.09.2006 a I.C.C.J. - filele 76-87; Adresa de înaintare înscrisuri a . ale certificatului de grefă și raportului de expertiză (anexă) - filele 88-93; C. încheiere din 28.09.2006 pronunțată de Tribunalul București în dosar ?/3/2006 - filele 94-95; C. citație și cerere de chemare în judecată - filele 96-98; Planșe foto și imagini foto din satelit - filele 99-106; Adresa . copiile comunicării și hotărârii nr. 777/17.06.2004 a Tribunalului București - filele 107-112; Copia sentinței nr. 304/23.02.2005 a Curții de Apel București - filele 113-115; Copii ale cererilor adresate instanțelor și alte înscrisuri utilizate în procesele comerciale de . . 116-152; C. a corespondenței din 23 mai 2005 dată în dosarul 11/P/2005 al P.I.C.C.J. filele 153-165; Copii hotărâri judecătorești pronunțate în procesele intentate de . 166-183; C. extras din baza de date a Registrului Comerțului referitoare la . 184-187; Copii corespondență SN AIBB - M. Consulting și alte înscrisuri - filele 188-191; C. a ordonanței din 23 mai 2005 dată în dosarul nr. 1 1/P/2005 - filele 192-204; Confirmare transmitere fax - fila 205; C. Raport de evaluare și documentație tehnică - filele 206-215; C. a sentinței civile 7570/01.08.2005 a Judecătoriei Sector 1 și a comunicării aferente-filele 216-220; Copierea Contractului de schimb autentificat sub nr. 3053/13.12.2004 - filele 216-224; Copii ale hotărârilor judecătorești pronunțate în cauze civile și comerciale te de . ale altor cereri și înscrisuri utilizate în procesele menționate-filele 225-305;

Volumul 8: împuternicire avocațială - fila 1; Corespondența D.N.A. - . 2-4; Copii ale certificatelor de grefa - filele 5-6; C. a încheierii nr._/31.10.2006 a O.C.P.I. București - fila 7; C. extras carte funciară - filele 8-9; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului - fila 10; C. a încheierii nr. 1619 a O.C.P.I. București - fila 11; C. notificare nr. 2061/27.02.2008 înregistrată la . 12-13; copie extras carte funciară - filele 14-15; C. documentație geo-topografică conform HGR 834/1991 - filele 16-78; Copia ordinului 515/20.11.1997 - filele 79-80; Copia certificatului de înregistrare a . 81; Copia HG 1248/04.12.1990 - filele 82-83; Copia extras hotărâre A. nr. 2/11.12.1997 - fila 84; Copia declarației președintelui . 07.01.1998 - fila 85; C. a procesului-verbal nr.6998/12.12.1992 - fila 86; C. proces-verbal delimitare - fila 87; C. amendament - fila 88; Copia decretului Consiliului de Stat nr. 37/81 - fila 89; Copia adresei 1/683/964 din 24 iulie 1964 a Ministerului Transporturilor – fila 90; Copia hotărârii Consiliului de Miniștri al R.P.R. 479/11 iulie 1964 - fila 91; C. a adresei de înaintare și a ordinului 20/28 iulie 1964 al M.T.T. - filele 92-97; C. corespondență . 98-99; C. a minutei încheiată la 10 iunie 1997 între SN AIBB și . 100; Copia minutei din 08.12.1997 a Ministerului Transporturilor și notei documentație tehnică - filele 101-103; C. plan de situație incinta . 104.

Volumul 9: Rezoluție din 12.12.2005 a D.N.A. - filele 1-11; Proces-verbal de predare-primire din 12.12.2005 - fila 12; Adresa și ordonanța de declinare din 23.05.2005 - filele 13-27; Copia adresei 3832/31.10.2005 a SN AIBB către D.N.A. - filele 28-30; Adresa P.I.C.C.J. către D.N.A. - fila 31; Adresa 1049/03.06.2005 a . SN AIBB - filele 32-33; Adresa_/2005 a Ministerului Justiției către P.I.C.C.J. - fila 34; Memoriu și copie plângere penală a . 35-43; C. a Ordonanței nr. 11/P/2005 - filele 44-56; Copia adresei 3283/16.08.2004 a M.T.T.C. către . 57-58; Copia deciziei nr. 2224 din 04.04.2005 a I.C.C.J. - filele 59-68; Copia deciziei 6929/14.09.2004 - filele 69-73; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3043/13.12.2004 - filele 74-78; Certificat fiscal și extras de carte funciară - filele 79-80; C. declarație autentificată sub nr. 1559/13.12.2004 - fila 81; C. certificat de urbanism - fila 82; C. antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2592/26.10.2004 –filele 83-85; C. contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3164/04.07.2000 -filele 87-89; Copia încheierii nr.3768/10.08.2000 a Biroului de carte funciară a Sectorului 1 fila 90; Contract de schimb autentificat sub nr. 3053/13.12.2004 - filele 91-94; Certificat privind taxele și impozitele locale nr._/13.12.2004 - fila 95; Extras de carte funciară nr._/09.12.2004 - fila 96; procură autentificată sub nr. 3051/13.12.2004 - fila 97; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului - fila 98; Copii ale hotărârilor nr. 64/09.11.2004 și 77/08.11.2004 ale A. și CA a SN B S.A.-filele 99-100; Copia deciziei asociatului unic al . - fila 101; Act de lotizare autentificat sub nr. 2732/10.11.2004 - copie și original - filele -105; Copiile hotărârilor 64/09.11.2004 și 77/08.1 1.2004 a A. și CA a SN AIBB -filele 106-107; Copia certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului – fila108-109, Copia încheierii 6019/08.06.2000 - fila 110; Copia certificatului privind impozite și taxe locale_/15.11.2002 - fila 111; C. proces-verbal de ridicare înscrisuri - fila 112; Copii ale protocoalelor 1377/02.08.2005 și 2958/11.08.2005 încheiate între . SN AIBB - filele 113-117; Copia adeverinței 6610 din 14.09.2004 eliberată de Universitatea din C. -118; Copia notificării 1635/02 - filele 119-120; C. acțiune civilă formulată de C. N. F. - filele 121-123; Copii schițe amplasament articole apărute în presă și fotografii construcții -filele 124-134; -C. certificat nr. 7935/07.2005 și schița olografa - filele 135-136; C. factură Park Hotel nr._/13.10.2001 - fila 137; Copia hotărârii nr. 46/14.06.2002 a CA a SN AIBB și anexa 4 - filele 138-143; Copii facturi situații lucrări și alte înscrisuri - filele 144-148; Corespondență a D.N.A. proceduri de citare, extrase interne și fotografii și alte înscrisuri - filele 149-190; Dovezi comunicări - filele 191 -196; Proces-verbal predare-primire - fila 197; Doi suporți digitali - fila 198.

Volumul 10: Rezoluție de delegare a efectuării de activități de cercetare - filele 1-2; Copia deciziei 6929 a înaltei Curți de Casație și Justiție - filele 3-7; -Adresa 447/22.04.2005 a Ministerului Transporturilor - fila 8; Cererea 1688/15.12.2004 adresată de . Transporturilor - fila 9; Corespondența Ministerului Transporturilor, adresată Ministerului Public și isterului Administrației și Internelor - filele 10-16; Adresa AIBB - A. V. nr. 354/02.02.2005 către P.I.C.C.J. - fila 17; Proces-verbal încheiat între SN AIBB S.A. și .. și schița aferentă-filele 18-20; adresa nr._/08.11.2004 a . SN AIBB - fila 21; C. împuternicire avocațială - fila 22; Copiile încheierilor nr.8964/09.12.2004;_/23.12.2004 și 07/26.10.2004 a Judecătoriei Sectorului 1 - filele 23-27; adresa ./04.11.2004 către . 28; Copia Notei nr. 38/2644/01.11.2004 a Ministrului Transportului - fila 29; Copia procesului-verbal nr. 66 al ședinței din data de 22.12.2004 a SN AIIB -filele 30-31; Copia procesului-verbal nr. 78 al ședinței din 22.12.2004 a SN AIBB - filele 32-35; copia adresei nr.24/R/793/08.02.2005 a Ministerului Transporturilor – filele 33-37; Situația litigiilor SN AIBB și . 38-41; Proces-verbal din 17.01.2005 al P.I.C.C.J. de ridicare înscrisuri - filele 42-43; C. Contract de schimb între SN AIBB și N. I. B. - filele 44-47; Copia încheierii nr._/26.10.2004 a Judecătoriei Sectorului 1 Biroul de Carte Funciară și Extrase de Carte Funciară nr._/26.10.2004 - filele 48-49; Fotografie machetă a zonei AIBB și fișe tehnice - filele 50-54; -Adresa .. 2811/18.10.2004 către P.I.C.C.J. - fila 55; Corespondența . Transporturilor - filele 56-58; C. comunicare și sentința civilă 777/17.06.2004 - filele 59-62; Copia adresei SN AIBB nr. 3460 către Biroul de Carte Funciară - fila 63; C. act de lotizare - fila 64; Copia adresei . SN AIBB din 05.11.2005 - fila 65; C. adresa SN AIBB către . 66; C. cerere număr cadastral nr. 1040/15.04.2004 a SN AIBB - fila 67; C. a procesului-verbal a A. a . 11.11.2004 - filele 68-71; Copia certificatului de grefa din dosarul 1066/2002 - fila 72; Adresa nr. 1311/16.12.2004 a . I.C.C.J. - filele 73-74; C. a certificatului de grefa din dosarul 1351 și a citației - filele 75-77; C. extras din baza de date a Registrului Comerțului referitoare la . . S.R.L. - filele 78-81; C. memoriu a . 82-84; Copia adresei nr. 3283/16.08.2004 a Ministerului Transporturilor către . 85-86; Copia încheierii nr._/23.12.2004 a Biroului de Carte Funciară a Sectorului filele 87-88; Copii notificări, înștiințări, cereri, sesizări, formulate de . 89-94; Copii ale încheierii pronunțată în dosarul 1751/2004 de Curtea de Apel București la 25.01.2005, certificat de grefa și alte înscrisuri din procesele intentate de Aviația U. - filele 99-113; Copia adresei nr. 301/6802 din 07.07.1999 a FPS către . 114; Copia notei . 115; C. raport justificări al ..983/22.03.1999 - filele 116-117; Copii ale corespondenței și altor înscrisuri utilizate sau formulate în procesele intentate de . 118-146; Adresa . 20.01.2005 către P.I.C.C.J. - fila 147; Proces-verbal de ridicare înscrisuri - fila 148; -C. cerere nr._/28.10.2004 - fila 149; C. notă mandat nr._ - filele 150-151; C. mandat dat de M.T.C.T. pentru ședința SN AIBB din 08.11.2004 - filele 153; Copii certificate de atestare a dreptului de proprietate - filele 154-156; Copii contract de concesiune și documente anexă - filele 157-182; Copii Contracte de închiriere și contracte concesiune - filele 183-201; C. proces-verbal nr. 2072/26.06.2003 și schiță anexă - filele 202-203; Copii contracte de închiriere și acte adiționale - filele 204-220; Copii împuternicire acordate de SN AIBB - filele 221-223; Proces-verbal de ridicare înscrisuri - filele 224-227; C. a Ordinii de zi a ședinței din 08.11.2004 a SN AIBB - filele 228-229; Copia Hotărârii nr.2 a SN AIBB și înscrisuri anexă - filele 230-243; C. model contract de execuție lucrări - filele 244-260; Copia adresei SN AIBB_/28.10.2004 - fila 261; Copia cererii numitului H. C. - nr._/03.1 1.2004 – fila 262; C. ofertă . foto fațada Aeroportul Băneasa - filele 263-266; C. Referat nr._ al SN AIBB și schița anexă - filele 267-269; C. a Ordinului nr.1930/21.10.2004 al Ministerului Transportului - fila 270; C. raport SN AIBB - fila 271; Copii mandat acordat de M.T.C., hotărârea nr. 78/22.12.2004 a Consiliului de Administrație al SN AIBB și alte înscrisuri referitoare la această ședință - filele 272-280; Copia adresei nr._/24.11.2004 a M.T.T.C. către SN AIBB - fila 281; C. corespondență a SN AIBB către Volare Group, M.T.T.C, M. Motors –filele 282-285; C. a cererii nr._/18.11.2004 a numitului H. C. și a cererii nr._/09.11.2004 a numitei I. A. - filele 286-287; Copii situații cereri și corespondență a SN AIBB - filele 288-297; Copia adresei .._/16.12.2004 - fila 298; Copii înscrisuri ale ședinței A. a SN AIBB din 22.12.2004 (hotărârea nr. 66), ordinea de zi, raport privind modificarea capitalului social, rapoarte ale comisiei de cenzori, situații - filele 299-319.

Volumul 11: Procese-verbale - filele 1-7; C. contract asistență juridică și documente justificative - filele 8-11; C. contract de schimb încheiat între SN AIBB și N. I. B. -12-15; copii contract de vânzare-cumpărare și antecontract de vânzare-cumpărare -filele 16-24; Copii a actului de lotizare, a hotărârii nr. 64/09.11.2004 a A. a SN AIBB și a hotărârii nr. 77 a CA. a SN AIBB - filele 25-28; Corespondența SN AIBB către și de la M. Consulting - filele 29-30; Copia notei 38/2644/01.11.2004 a Ministerului Transporturilor - fila 31; C. cerere a numitului N. I. B. către SN AIBB - fila 32; C. a articolului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ./0733 -fila 33; Copii ale încheierilor nr._/09.12.2004,_/20.12.2004,_/20.12.2004, extrase de carte funciară și schițe amplasament - filele 34-49; C. a contractului de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. W/04.07.20 00- filele 50-51; Copia sentinței nr. 777/17.06.2004 a Tribunalului București - filele 52-55; Copia adresei Ministerului Transporturilor către .; Copia cererii nr. 1 1045 formulată de H. C. la 03.1 1.2004 – fila 57; C. ofertă a . 58-61; Referat de necesitate nr._ al SN AIBB și schițe anexe - filele 62-64; -Copia ordinului nr. 1930/21.10.2004 al MTCT - fila 65; C. Raport de deplasare - fila 66; Copia cererii nr._/28.10.2004 - fila 67; C. notă mandat nr._ - filele 68-69; C. certificat de înregistrare SN AIBB - fila 70; -C. a hotărârii nr. 77 a CA. al SN AIBB S.A. din 08.1 1.2004 - filele 71-73; Copii ale proceselor-verbale nr. 77/08.11.2004 și 64/09.11.2004 - filele 74-80; Copia contractului de închiriere nr. 2944/19.10.2004 dintre SN AIBB și . 81-87; Cerere formulată de avocat B. M. - fila 88; Copia notei M.T.C.T. 38/2644/01.11.2004 - fila 89; Copia adresei SN AIBB nr._/28.10.2004 - fila 90; C. împuternicire - fila 91; C. mandat dat de M.T.T.C pentru ședința SN AIBB din 08.11.2004 - filele 92-93; Copia hotărârii CA. a SN AIBB nr. 77/08.11.2004 - filele 94-96; C. ordinea de zi a ședinței din 08.11.2004 - filele 97-98; C. cerere nr._ formulată de N. I. B. - fila 99.

Volumul 12: Proces-verbal de predare-primire înscrisuri - fila 1; Adresa Agenției Naționale de Cadastru către P.I.C.C.J. - fila 2; Documentație topografică, împuterniciri, declarații pe proprie răspundere, orii justificative și alte înscrisuri utilizate la Oficiul de cadastru - filele 3-27; C. certificat de înregistrare al SN AIBB - fila 28; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate - fila 29; C. act de lotizare înregistrată la SN AIBB sub nr. 3248/10.11.2004 – filele 29-31; Copia încheierii nr. 6019/08.06.2000 Judecătoria Sector 1 Biroul de Carte dară și schițe anexe - filele 32-34; C. adresă SN AIBB către M. Consulting - fila 35; Copia adresei . SN AIBB - fila 36; Copia sentinței 777/17.06.2004 a Tribunalului București - Secția comercială -filele 37-42; Copia certificatului de înregistrare a . 43; Copia documentației topografice și a altor înscrisuri utilizate la obținerea Darului cadastral - filele 44-131; C. act de lotizare înregistrat la SN AIBB sub nr. 3248/10.11.2004 - filele 132-133; C. certificat de înregistrare a SN AIBB - fila 134; C. a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 0733 - fila 135; Copia încheierii nr. 6019/08.06.2000 și a schiței anexă-filele 136-137; Copia sentinței comerciale nr. 777/17.06.2005 - filele 139-144; Copia certificatului de înregistrare a . 145; Copia corespondenței SN AIBB și M. Consulting - filele 146-147; Copia registrului de carte funciară - fila 148; C. recapitulație suprafețe - fila 149; Copia încheierii nr._ pronunțată de Judecătoria Sector 1, Biroul de carte funciară-26.10.2004-fila 150; Adresa ..A. către Judecătoria Sector 1 - fila 151; Foaie de vărsământ - fila 152; împuternicire dată de . 153; C. certificat de grefa din dosarul 7054/2004 al Î.C.C.J. - fila 154; Copia deciziei 6929 pronunțată la 14.09.2004 în dosar 7054 al Î.C.C.J. - Secția contencios administrativ - filele 1 55-1 59; Planuri de amplasament - filele 160-161.

Volumul 13: Copia rezoluției de respingere a plângerii nr._/244/N/2005 a plângerii și dovezi de comunicare - filele 1-5; Corespondența P.I.C.C.J. cu M.T.C.T. și Judecătoria Sectorului 1 și dovada procedurii de comunicare - filele 6-8; Ordonanța din 23.05.2005 din dosarul 1 l/P/2005 - filele 9-21; Copii plângeri penale și memorii ale . - 22-34; C. proces-verbal predare-primire - filele 35-36; Copii declarații și procese-verbale - filele 37-154; Copia adresei Agenției Naționale de Cadastru către P.I.C.C.J. - fila 155; C. proces-verbal de predare-primire din 02.03.2005 - filele 156-157; C. a încheierii nr._ din 07.12.2004 a Judecătoriei Sectorul 1 - filele 158-160; Copertă dosar_/04/35/05 - ..A. - filele 160-161; Corespondență P.I.C.C.J. cu diferite înscrisuri, cereri, proceduri de citare și înscrisuri olografe - filele 162-223.

Volumul 14: Copia deciziei 6922/14.09.2004 a I.C.C.J. - filele 1-5; C. notificare a SN AIBB - Grivco nr. 002/23.06.2004 - fila 6; Copia adresei 3283/16.08.2004 a Ministerului Transporturilor către . 7-10; Copii foto machete și schițe - filele 11-14; Copii cereri, notificări, acțiuni formulate de . 15-25; Copia adresei 1293/06.10.2004 a Ministerului Transporturilor către . 26; Copia încheierii_/26.10.2004 a Judecătoriei Sector 1 - fila 27; Copia extras de carte funciară nr._/26.10.2004 - fila 28; C. corespondență SN AIBB - . 29-30; Memoriu al . Procurorului General al României și rezoluție olografa - filele 31-32; Adresa 354/16.02.2005 a . P.I.C.C.J. - fila 33; C. certificat de grefa - fila 34; Cerere formulată de . 35-36; C. registru de evidență acces persoane - fila 37; Extrase din articole apărute în presă - filele 38-43; Cerere formulată de avocat M. B. - fila 44; - C. plângere penală formulată de . 45-46; C. proces-verbal încheiat la 27.01.2005 între . SN AIBB fila 47; C. cerere formulată de . 48-49; C. act constitutiv al Asociației D. Nouă - filele 50-51; C. acțiune și sesizare formulate de . 53-55; Adresa . P.I.C.C.J. - fila 56; Copia adresei 998/29.06.2000 a Ministerului Transporturilor către . 57; Copia contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. IF 22/19.11.1999 - filele 58-62; Copia adresei 2631/21.05.1998 a . Ministerul Transporturilor - fila 63; C. HG 834/14.12.1991 - fila 64; C. aviz de bună execuție a măsurătorilor - fila 65; C. documentație topografică conform HGR 834/1991 - filele 66-76; Copia memoriului 12/C3/14.01.2005 al . Procurorului Aerai-filele 77-79; Adresa P.I.C.C.J. către . 80; Copia încheierii nr._/07.12.2004 a Judecătoriei Sector 1 - filele 81-82; Copia Hotărârii Generale A. SN AIBB nr. 64/09.11.2004 - filele 83-84; Adresa nr._.01.2005 a . P.I.C.C.J. și copii anexă -filele 85-93; Copia hotărârii nr. 77/08.11.2004 a CA. al SN AIBB - fila 94; C. cerere de recuzare - filele 95-96; Copia hotărârii nr. 64/09.11.2004 - a A. a SN AIBB - fila 97; Copia adresei FPS nr. 210/1992 din 15.03.2000 către .. - fila 98; Adresa . P.I.C.C.J. - filele 99-100; C. împuternicire avocațială - fila 101; C. contract de cesiune de acțiuni nr. 202/16.03.2000 - fila 102; Copia sentinței penale nr. 2047/25.11.2004 a Judecătoriei Sector 1 - filele 103; C. împuternicire avocațială_ - fila 104; C. extras din decizia 6929/14.09.2004 - fila 107; Copia hotărârii 77/08.11.2004 a CA. al SN AIBB - fila 108; Copia hotărârii 64/09.11.2004 a A. a SN AIBB - fila 109; C. certificat constatator - filele 110-111; C. raport de expertiză tehnică - filele 112-116; C. contract de închiriere nr.2944/19.10.2004 - filele 117-123; C. cerere de chemare în judecată formulată de . 124-125; C. certificat de grefa - fila 126; C. cerere formulată de SN AIBB nr. 1040/15.04.2004 - fila 127; C. extras de carte funciară - fila 128; Memoriu adresat de . General - filele 129-131; C. proces-verbal de vecinătate - fila 132; C. minută și schiță - filele 133-134.

Volumul 15: C. declarație înregistrată la Oficiul de C. sub nr. 7304/15.02.2002 – fila 1; Copia adresei T.C.G. co 201 SRL nr._ către O.C.P.I. București - fila 2; Secțiuni plan - filele 3-5; C. declarație SN AIBB - fila 6; C. documentație topografică pentru obținere număr cadastru - filele 7-69; Schițe de amplasament - filele 70-74; C. documentație topografică - Plan amplasament și corespondență - filele 75-117; C. contract de cesiune de acțiuni nr. 2002/16.03.2000 autentificat sub nr.56/16.03.2000-filele 118-120; C. corespondență FPS .-123; Copia contractului nr. 201/01.03.2000 și a actelor adiționale - filele 124-129; Copia adresei Grivco către . 130; Copia contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 22/19.11.1999 și anexă -1131-141; C. anunț Oferă de vânzare acțiuni - fila 142; C. dosar de prezentare și documentație de privatizare a . 143-159; C. documentație tehnică și schițe de amplasament - filele 160-278.

Volumul 16: C. expertiză topografică_/26.04.2000.- filele 1-25; C. certificat de înmatriculare SN AIBB - fila 26; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului - fila 27; C. adresa Ministerului Transporturilor nr. 239/20.01.2000 - fila 28; C. acte normative - filele 29-32; Schițe de amplasament - filele 33-35; C. expertiză tipografică - filele 36-59; C. certificat de înmatriculare SN AIBB și certificat de atestare a dreptului de Pare a dreptului de proprietate - filele 60-61; C. adresa Ministerului Transporturilor către SN Benefica - fila 62; C. acte normative - filele 63-66; C. schițe amplasament - fila 67; Copii avize de începere a lucrărilor - filele 68-69; C. proces-verbal de recepție - filele 70-71; Situația privind terenuri aflate în patrimoniul SN AIBB - fila 72; C. documentație pe baza căreia se eliberează certificatul de atestare a dreptului de proprietate - filele 73-239; Copii documente topografice conform HG 834/1991 depusă de . nr. 186 - filele 240 - 318; C. plan de situație al terenului întocmită de .. și documentație anexe - filele 319-349; Copii planuri de încadrare și schițe amplasament - filele 351-380; C. certificat de atestare a dreptului de proprietate - fila 381; C. certificat de înregistrare SN AIBB - fila 382; Copia încheierii 6069/24.05.2002 a Judecătoriei Sector 1 - Biroul de carte Funciară - fila 383.

Volumul 17: C. adresa ..R.L. către Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară - fila 1; C. documentație tehnică întocmită pentru obținerea avizului tehnic în vederea dezmembrării - filele 2-29; C. documentația tehnică pentru acordarea numărului cadastral și înscrierea în cartea funciară - filele 30-68; C. documentația cadastru dezmembrare înregistrată la OC.P.I. sub nr. 273/10.11.2001 -filele 69-125; C. documentație cadastru Corp 2 (hala nr.2) înregistrată la O.C.P.I. sub nr.3271/10.11.2001 - filele 129-174; C. documentație cadastru înregistrată sub nr._ la O.C.P.I. - filele 175-226; C. documentație tehnică întocmită în vederea dezmembrării corpului de proprietate înregistrată la O.C.P.I. sub nr._/17.08.2001 - filele 227-257; C. documentație tehnică pentru acordarea numărului cadastral nr. 1497/29.01.20 07 - filele 258-294; C. documentație tehnică pentru acordarea numărului cadastral nr.1503/30.01.2007 - filele 295-321.

Volumul 18: Adresa OCPI către D.N.A. și copii situații ale terenurilor aflate în patrimoniul .A.I.B.B. S.A.-filele 1-4; C. aviz nr.l47/21.06.2001 al M.A.P.L. - fila 5; Copii proces-verbal de recepție nr.76/12.07.2001 al M.A.P.L. - fila 6; C. memoriu tehnic - fila 7; Copii inventar de coordonate și date tehnice ale compensării rețelei de sprijin -filele 8-16; C. documentație topografică conform H.G.834/1991 - filele 17-30; Copii ale proceselor-verbale nr. 1084/11.06.2001 și nr.674 din 08.03.2001 – filele 31-32; Copii acte normative - filele 33-39; Copii schițe rețea geodezică - filele 39 bis-40; Suport digital - fila 40 bis; Adresă a O.C.P.I. către D.N.A. - fila 41; C. declarație nr.7304 din 15.02.2002 - fila 42; Copia adresei nr._/19.02.2007 a T.C.G. COMIC.2001 S.R.L. către O.C.P.I.- fila 43; C. plan nomenclatură - filele 44-46; C. declarație făcută de reprezentantul SN AIBB S.A. - fila 47; C. documentație tehnică pentru obținerea numărului cadastral - filele 48-110; Copii planuri de amplasare și planuri cadastrale - filele 111-127; Copii acte normative și hotărâri judecătorești - filele 128-146; Corespondență S.C. IPTANA - DNA și copie plan amplasament - anexa 2 - filele 147-148; Trei suporți digitali - fila 149.

În cauza dedusă judecății, cercetarea judecătorească propriu-zisă a început la data de 25 mai 2011, Încheierea din 25.05.2011 (fila 29, vol.II, dosar fond), când procedura de citare, cu toate părțile s-a îndeplinit, pe de o parte, iar pe de altă parte, astfel cum am precizat anterior, trebuiau soluționate toate excepțiile invocate de părți, vizând: necompetența instanței referitoare la soluționarea cauzei, după calitatea persoanei; excepțiile de neconstituționalitate ale O.U.G. nr.134/2005 și ale art.16 din O.U.G. nr.43/2002, pentru că, în caz contrar, înfăptuirea actului de judecată ar fi atras nulitatea absolută a acestuia, conform art.197 alin.2 din Codul de procedură penală.

Prin încheierea de ședință din 25 mai 2011 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală (fila 29, vol.II, dosar fond), s-a constatat că, prin actul de sesizare al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție – nr.20/P/2005, instanța a fost legal și temeinic investită și în baza art.300 alin.1 din Codul de procedură penală a verificat regularitatea actului de sesizare, respingând motivat cererile referitoare la introducerea în cauză a S.C. „Aviația U. București” S.A., în calitate de parte vătămată/parte civilă (conform art.19 alin.4 C.p.p., aceasta a părăsit instanța penală, fiind în posesia unei hotărâri civile nedefinitive), precum și pe aceea referitoare la introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente a C.N. Aeroporturi București, iar la data de 29.06.2011, s-a purces la audierea inculpaților prezenți.

Curtea, examinând întregul material probator administrat în cursul procesului penal, sub aspectul situației de fapt reținută în Rechizitoriul nr.20/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție o va reține în parte, urmând ca în considerentele hotărârii să facă referire la ceea ce se impune.

Pornind de la prevederile art.200 Cod procedură penală, conform cărora obiectul urmăririi penale este acela al strângerii probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii penale a acestora, Curtea arată:

Chiar dacă strângerea probelor necesare este obligatorie pentru aflarea adevărului, aceasta se impune și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea înfăptuirii corecte a actului de urmărire penală.

Potrivit art.62 Cod procedură penală, cauza trebuie - obligatoriu - lămurită sub toate aspectele, pe bază de probe.

Deși probele nu au o valoare de dinainte stabilită (art.63 alin.2 C.p.p.), aprecierea lor trebuie să se facă în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Cu privire la valoarea probantă a declarațiilor martorilor (exceptându-i pe aceia care au fost ascultați în modalități speciale – art.86¹, alin.6 ori li s-a atribuit o altă identitate), pentru declarațiile celorlalți martori nu se prevede nicio dispoziție specială, privind această valoare probantă, prin urmare, se încadrează în regula generală a liberei aprecieri a probelor, ceea ce înseamnă că aprecierea se face potrivit convingerii pe care relatările martorilor le formează polițiștilor, procurorilor judecătorilor că sunt corecte și pot contribui la aflarea adevărului.

* *

Curtea – analizând probatoriul administrat în cauză, ca situație de fapt ce rezultă din rechizitoriu și cercetarea judecătorească, sub aspectul elementelor importante ce incumbă discuția – reține următoarele:

- În perioada 2000-2004, între S.C. „Aviația U.” București S.A. și Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a existat un litigiu ce privea un drept de proprietate asupra unei suprafețe de 89.830 mp. Pe de altă parte, între Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și numitul C. N. F., proprietarul unui teren în suprafață de 25.000 mp, situat în . alt litigiu pentru că pe proprietatea persoanei fizice exista o mare parte din instalația de balizaj a aeroportului și constant, aceasta susținea că îi este limitat dreptul de folosință a proprietății.

Un inculpat din cauză, și anume N. I. B., a aflat despre acest litigiu de la .., ce închiriase de la Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un teren în suprafață de 23.392 mp.

La data de 26.10.2004, a încheiat cu proprietarul terenului, în suprafață de 25.000 mp din Voluntari, C. N. F., un antecontract de vânzare-cumpărare, în baza căruia se obliga să-l cumpere, dar numai în situația în care Ministerul Transporturilor va aproba o cerere de schimb a respectivului teren cu un altul, în suprafață de 23.392 mp, care era în proprietatea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate ., nr.0733 și era închiriat, cum s-a mai precizat, S.C. Symmetrica Construct S.R.L..

Numitul C. N. F., până la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, formulase mai multe cereri la Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și la Ministerul Transporturilor, pentru a se rezolva litigiul pe terenul său, formulând cereri de chemare în judecată, chiar și cereri prin care arăta că este de acord să i se închirieze terenul contra unei anumite chirii, motivat de faptul că parte din teren nu îl poarte folosi, întrucât există lămpi de balizaj și deci, capacitatea sa de folosință a terenului este redusă.

Din probele administrate, mai rezultă că, odată încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, inculpatul N. I.-B. a înțeles să acționeze în dubla calitate ce o avea, de promitent cumpărător și mandatar al promitentului vânzător, situație în care a solicitat, prin cererea înregistrată sub nr._/2004, la Registratura Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., efectuarea schimbului de teren (25.000 mp cu 23.392 mp - proprietatea SN AIBB S.A.).

Această cerere a fost înaintată de către conducerea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. la Ministerul Transporturilor, deci acționarului majoritar și care, prin Direcția generală de Aviație Civilă, condusă de S. S., avea competența exclusivă asupra terenurilor (vizând închiriere, vânzare, schimb) ce se aflau în folosința aeroporturilor din toată țara, nu numai din București – astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, dar și din cele ale inculpaților.

Directorul S. S. (martor în cauză) a repartizat la rândul său lucrarea numitului A. D., pentru a întocmi o notă.

Prin nota nr.38/2644/01.11.2004, Direcția Aviației Civile propunea aprobarea de către Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a schimbului de terenuri, cu condiția ca inculpatul N. I. B. să preia și litigiul existent asupra terenului de 23.392 mp, cu S.C. „Aviația U.” S.A..

Acest punct de vedere, completul de judecată apreciază că reflectă acordul de principiu al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, pentru efectuarea schimbului de terenuri, sens în care acționarul majoritar, în același timp și for tutelar a emis – Nota mandat cu privire la ședința A. a Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. din data de 9.11.2004, sens în care a dat mandatul său celor trei reprezentanți ai săi, în A., privind punctul 4 al ordinei de zi, referitoare la „aprobarea cererii lui N. I.-B., privind efectuarea unui schimb de terenuri.”

Din probele dosarului, rezultă că acționarul majoritar, cel care are competența exclusivă pe aspectele ce țin de bunuri imobiliare, respectiv terenuri (vânzări, închirieri), adică Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a emis mandatul Împuterniciților Statului pentru ședința Consiliului de administrație a Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., din 8.11.2004 (Mandatul nr.556/01/8.11.2004), pentru S. S., M. M., E. G. și D. C., care prevedea expres, la punctul 2 al ordinei de zi „aprobarea cererii domnului N. I. B., privind efectuarea unui schimb de terenuri, cu respectarea legislației în vigoare.”

La data de 8 noiembrie 2004, Consiliul de Administrație al Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. a emis Hotărârea nr.77, prin care s-a stabilit ce s-a decis, printre alte discuții, pe alte aspecte din ordinea de zi și anume:

„Aprobarea cererii domnului N. I. B., privind efectuarea unui schimb de terenuri, cu respectarea legislației în vigoare și cu suportarea tuturor cheltuielilor legate de acest contract de către acesta.”

La data de 9 noiembrie 2004, s-a emis Hotărârea nr.64 de către Adunarea Generală a Acționarilor a Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și care, la punctul 4 a decis:

„este de acord cu efectuarea schimbului de terenuri solicitat de d-l. N. I., în condițiile în care Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. va clarifica situația statutului juridic al terenului în cauză, după care costurile legate de schimbul de teren vor fi suportate de solicitant”.

Inculpatul C. S., fost director general al Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., văzând că cele două hotărâri - nr.77 și nr.64 – au fost adoptate, anterior a fost informat de conducerea ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului despre decizia de principiu luată și poziția pe care o vor adopta reprezentanții forului tutelar în Consiliul de Administrație și adunarea Generală a Acționarilor, a solicitat de la S.C. „M. Consulting” S.R.L. care era administratorul judiciar al S.C. „Aviația U.” S.A. o adresă sub semnătura administratorului U. D., în care afirma expres că: „pretențiile S.C. „Aviația U.” S.A., pentru obținerea titlului de proprietate asupra a 8,9 ha teren nu se referă și la . suprafață de 23.392 mp, închiriată de Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. către S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L.”

Tot în aceeași perioadă, s-a încheiat și un Protocol între Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., reprezentată de către inculpatul C. S. – director general al societății și S.C. „M. Consulting” S.R.L. – în calitate de administrator judiciar al S.C. „Aviația U.” S.A., prin care s-au delimitat terenurile în litigiu, de cele nerevendicate, recte suprafața de 23.392 mp, suprafață ce apărea că nu face parte din pretențiile S.C. „Aviația U.” S.A., aspect ce se afla în consonanță cu cea expusă expres în adresa susmenționată.

Așa fiind, inculpatului N. I. B. i s-au eliberat mai multe împuterniciri de către Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. (vol.10, filele221-223, d.u.p.), pentru îndeplinirea formalităților prealabile vânzării, procedura dezmembrării terenului mai mare în două loturi din care făcea parte și suprafața de 23.392 mp ce urma a face obiectul contractului de schimb.

Din declarațiile inculpaților, dar și ale unor martori audiați în cauză, a rezultat că, până la momentul încheierii contractului, inculpatul C. S. a prezentat membrilor A. cele două înscrisuri, respectiv adresa de la S.C. „M. Consulting” S.R.L. și Protocolul încheiat de către Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. cu aceasta, prin care, reprezentantul legal al S.C. „Aviația U.” S.A., reliefa faptul că entitatea juridică pe care o reprezenta nu are pretenții asupra terenului de 23.392 mp, ce face obiectul contractului de schimb.

La data de 13.12.2004, s-a semnat contractul de schimb de terenuri, de către inculpații din cauza dedusă judecății, după ce în prealabil s-a încheiat și contractul de vânzare-cumpărare între C. F. N. (vânzător) și N. I. B., cu privire la suprafața de 25.000 mp, care a făcut obiectul contractului de schimb.

Așa cum se stipulase de forul tutelar al Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. toate costurile directe și conexe contractului de schimb au fost suportate de către inculpatul N. I. B..

În baza contractului de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004, contract autentificat de Biroul Notarului Public „L. M.”, încheiat la sediul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., inculpatul N. I. B. a devenit proprietarul unui teren în suprafață de 25.000 mp, situat în București, ..40, sector 1, cu număr cadastral 871/1/3, identificat ca și lotul nr.2, înscris în Cartea Funciară sub nr._, deschise la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. Conform extrasului de Carte Funciară nr._ din 9.12.2004, terenul avea notat dreptul de închiriere în favoarea S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L.

Cele menționate mai sus reprezintă, sub aspectul elementelor esențiale, situația de fapt rezultată din Rechizitoriul nr.20/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și, cu anumite precizări, referitoare, în special, la natura juridică a terenului, valoarea lor rezultată din ampla cercetare judecătorească.

Întreaga analiză vizează numai aspectele ce țin de încheierea (abuzivă, nelegală, legală) a contractului de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004, contract autentificat de notarul public, între Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și inculpatul N. I. B., pentru suprafața de 23.392 mp, teren situat în București, la D.N.1.

În susținerea apărărilor, fiecare inculpat, prin avocatul său ales, a înțeles să motiveze în vreun fel necesitatea și modalitatea oportună, privind încheierea contractului de schimb, respectiv:

Apărătorul inculpatului C. S. apreciază că atât probele administrate de organul de urmărire penală precum și cele administrate în cursul cercetării judecătorești nu demonstrează în nici un fel vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 13² din Legea nr.78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal, astfel că din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă fără dubii că Ministerul Transportului a mandatat reprezentanți săi legali în Adunarea Generală a Acționarilor și în Consiliul de Administrație a Aeroportului Internațional București-Băneasa să aprobe efectuarea schimbului de terenuri. Menționează că așa cum a declarat și inculpatul N. I.-B., inculpatul C. S. nu a vrut să aprobe acest schimb de terenuri având în vedere că nu avea calitatea necesară pentru a o face, îndrumând pe acesta să se adreseze Ministerul Transporturilor care în fapt și în drept era proprietarul acestor terenuri. Precizează că deși se susține în rechizitoriu că fostul director general - inculpatul C. S. a acceptat „oferta inculpatului N. I.-B.”, situația nu este cea reală, deoarece în momentul în care inculpatul N. I.-B. s-a adresa cu cerere Ministerului Transporturilor în vederea aprobării schimbului de teren, nu era necesar și nici obligatoriu ca acesta să dețină calitatea de proprietar, acesta având și calitatea de mandatar în baza antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat cu proprietarul de la acel moment C. N.. Menționează că în conformitatea cu principiul de drept civil potrivit căruia Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, inculpatul N. I.-B. nu avea obligația legală la momentul depunerii cererii de aprobare de schimburi de terenuri să dețină calitatea de proprietar, acesta având obligația legală de a fi proprietar al terenului în momentul încheierii contractului de schimb în fața notarului public, notar care avea obligația la acel moment să verifice înainte de autentificare legalitatea actului, identitatea și calitatea părților, dacă există sau nu interdicții legale de întocmire actului respectiv prin solicitarea pe care a făcut-o la momentul încheierii contractului de prezentare a părților cu anumite acte emise de anumite autorități ale statului, respectiv: extras de carte funciară, certificat de atestare fiscală, contractul de vânzare-cumpărare care atestă calitatea de proprietar a celui care dă la schimb, actele de identitatea ale părților sau de reprezentant legal al uneia dintre părți. Apărătorul inculpatului arată că notarul a verificat toate aceste acte în prealabil, după care s-a trecut la semnarea contractului de schimb.

Apărătorul inculpatului C. S. arată că față de curiozitatea reprezentantului Ministerului Public că în aceeași zi au fost încheiate cele două acte, respectiv contractul de vânzare-cumpărare și contractul de schimb, nu reprezintă o încălcare a legii din punct de vedere penal, ci este doar o realitate care s-a întâmplat. Referitor la acuzația conform căreia inculpatul N. nu era proprietar la momentul, apărătorul inculpatului C. S., arată că aceasta nu poate fi reținută atâta timp cât la momentul încheierii contractului de schimb în formă autentică s-a demonstrat fără tăgadă că inculpatul era proprietarul acelui teren, fapt confirmat prin titlul de proprietate și reconfirmat prin nenumăratele sentințe ale instanțelor române civile și comerciale, rămase definitive și irevocabile.

Mai precizează că prin Hotărârea A.G.A. nr. 64/09.11.2004, adoptată în unanimitate de către membrii A.G.A. ai A.I.B.B. (P. J., M. R. si S. D., persoane desemnate de către acționarul unic al A.I.B.B. - Ministerul Transporturilor) să aprobe în ședința A.G.A. schimbul de terenuri și să îl împuternicească pe inculpatul S. C. să semneze respectivul contract de schimb în fata notarului "in condițiile legii), A.G.A. a fost de acord cu efectuarea schimbului de terenuri solicitata de inculpatul N. I.-B. în condițiile în care A.I.B.B. va clarifica statutul juridic al terenului în cauză și doar dacă toate costurile legate de schimbul de terenuri va fi suportat integral de către inculpatul N. I.-B..

De altfel, arată apărătorul inculpatului, conform H.G. nr. 524/24.08.1998 privind înființarea S.N. A.I.B.B. A. V. S.A., terenurile aparținând A.I.B.B. sunt proprietatea Statului Român prin Ministerul Transporturilor, astfel încât inculpatul C. S. nu putea lua de unul singur și nici împreună cu ceilalți coinculpați trimiși în judecată, decizia de a semna respectivul contract de schimb de terenuri în formă autentică fără mandatul dat de către membrii A.G.A. desemnați de Ministerul Transporturilor. În acest sens, apărătorul inculpatului consideră relevantă declarația fostului ministru, martorul M. M., care în ședința publică din 25.05.2012 (fila 59, paragraful 1 - dosar de instanța) declara că "acest schimb de teren se făcea prin mandat acordat reprezentanților statului care intrau in ședințele A.G.A. și care puteau să ia anumite hotărâri, în cazul de față, schimbul de teren".

Referitor la acuzația de la fila 15 din rechizitoriu, în sensul că ar fi trebuit, în prealabil, să se clarifice statutul juridic al terenului ce urma să-l ofere la schimb A.I.B.B. inculpatului N. I.-B., deoarece unele terenuri ce erau administrate de către A.I.B.B. se aflau in litigii cu S.C. Aviația Utilitara București S.A., apărătorul inculpatului C. S. face precizarea că la acel moment, decembrie 2004, nu exista niciun titlu care să ateste calitatea de proprietar a S.C. Aviației Utilitare București S.A. pentru niciuna dintre suprafețele de teren ce erau revendicate de către această societate Ministerului Transporturilor, și nici pentru suprafața de teren care a făcut obiectul schimbului de terenuri. Precizează că abia în cursul anului 2007, Curtea de Apel București - Secția a Vl-a Comercială, prin decizia comercială nr. 517/01.11.2007 a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de schimb autentificat sun nr. 3052/13.12.2004 în ceea ce privește terenul în suprafață de 17.000 m.p. situat în București, . totodată cererea de constatare a nulității absolute a aceluiași contract de schimb în ceea ce privește suprafața de 6.368 m.p. care nu se suprapunea peste terenul reclamantei Aviația Utilitara București SA. De altfel, apărătorul inculpatului C. S. arată că și martorul U. D., Directorul S.C. M. Consulting S.R.L., care era administratorul judiciar al Aviației Utilitare București S.A. la acea vreme, declara în ședința publică din 16.11.2011 (filele 234-235 dosar de instanța), referitor la suprafața de teren aflată în litigiu între S.C. Aviația Utilitara S.A. și A.I.B.B., faptul că aceasta nu putea fi identificată, nefiind delimitată și fără limite de hotar (toată suprafața deținută în acel moment în administrare atât de A.I.B.B., inclusiv suprafața de teren aflată în litigiu, cât și suprafața de teren ce urma a fi oferită la schimb inculpatului N. I.-B. se afla în devălmășia A.I.B.B.).

Apărătorul inculpatului C. S. menționează că în același sens, martorul S. S. P. declara la data 14.12.2011 că „situația juridică a acelui teren era neclară, din perspectiva S.C. Aviației Utilitare S.A., pentru că aceasta deținea prin hotărâre judecătorească o suprafață de 8,9 ha, suprafață care nu era delimitată, nu era parcelată, nu avea vecini pe punctele cardinale, astfel încât, noi nu știam de unde și până unde se întindea această suprafață de 8,9 ha. Într-adevăr, S.C. Aviația Utilitara venea la noi și ne solicita această suprafața, însă, această suprafață, nu îi putea fi dată, acolo unde ea cerea „vrem teren la DN1", noi înțelegând că ei vroiau teren în zona cu impact comercial, însă noi, (conducerea ministerului și direcției aviației civile), nu puteam să ne permitem să dăm teren acolo unde doresc, pentru că, important pentru noi era siguranța și securitatea aviației civile pe aeroport.”

Cu privire la necesitatea efectuări schimbului de teren din punct de vedere al intereselor Aeroportului Băneasa, apărătorul inculpatului C. S. precizează că acuzația din rechizitoriu, potrivit căreia, inculpatul "C. S. a subliniat în mod exagerat importanța pe care o prezintă pentru aeroport, terenul primit la schimb de inculpatul N. I.-B., exagerând interesele S.N. Aeroportul București Băneasa S.A. pentru această suprafață sub pretextul că, pe acest teren sunt amplasate o parte din balizajele de semnalizare de pe firul director", este "exagerată" și neconformă cu realitatea de la acel moment cât și ulterior, afirmație ce contravine probelor administrate în cauză în timpul cercetării judecătorești. Astfel, arată că în baza probelor administrate, este de necontestat faptul că schimbul de terenuri "a asigurat funcționarea Aeroportului București Băneasa, pentru perioada 2005-2011, în condiții optime de exploatare, astfel încât, profitul A.I.B.B. cumulat în această perioadă a fost net superior diferenței dintre valorile de piața ale celor două terenuri" (dând citire concluziilor Raportului de Expertiză Tehnică Judiciară Evaluare Terenuri și Studiului de Oportunitate Schimb Terenuri, efectuat de către expertul - parte M. D., numit de către completul de judecată în acest dosar).

Referitor la terenul de 25.000 m.p. oferit la schimb de către inculpatul N. I.-B. (teren care a intrat în proprietatea Ministerului Transporturilor și în patrimoniul S.N. A.I.B.B. încă de la data încheierii contractului de schimb), apărătorul inculpatului C. S. arată că prin semnarea acestuia și prin înscrierea acestuia în Cartea Funciara a terenului, așa cum rezultă și din raportul de expertiză judiciară mai sus menționat, avea și are "o valoare specială pentru singurul cumpărător posibil (S.N. A.I.B.B. S.A.) prin conceptul de cea mai bună utilizare, vizând în special aspectul legal și cea mai mare valoare. Această valoare specială poate fi scoasă în evidenta prin valoarea de utilizare, respectiv valoarea cu care acest activ (teren + instalație de balizaj) participa la valoarea întreprinderii, respectiv S.N. A.I.B.B. S.A. Deci este strict legată de oportunitatea menținerii în funcțiune a instalației de semnalizare pe direcția 25." De altfel, apărătorul inculpatului C. S. precizează că cele mai sus menționate sunt susținute și prin declarațiile martorilor audiați în cauză, cât și prin înscrisurile obținute prin mijlocirea instanței (adresele referitoare la situațiile financiare ale S.N. A.I.B.B. S.A. în perioada 2005 -2011). În acest sens, apărătorul inculpatului amintește instanței declarațiile date de către martorii M. M. (fostul ministru al Transporturilor de la acea data) care a declarat: "un aeroport, respectiv aeroportul din Europa, acum fac referire și la aeroportul din România, nu poate funcționa fără o instalație de balizaj corespunzătoare" (ședința publică din 23.05.2012, fila 58 din dosar); M. R. M. (șef serviciu în cadrul Direcției Generale Economice din cadrul Ministerului Transporturilor - membru A.G.A. la acea dată) care a declarat "că se impunea schimbul de teren pentru că era această aparatură de aviație pe un teren care nu aparținea aeroportului"; D. C. E. (fosta membră a Consiliului de Administrație a A.I.B.B. la acea dată și consilier juridic în cadrul Direcției Generale Juridice - Ministerul Transporturilor care a declarat în ședința publică din 19.10.2011 (fila 218, dosar instanță) că "directorul general al Direcție Aviației Civile, d-ul. S. S., mi-a spus că ministrul transporturilor de la momentul respectiv (d-ul. M. M.) este de acord cu schimbul doar că schimbul este important pentru funcționarea aeroportului”; M. M. (membru al Consiliului de Administrație al A.I.B.B.) a declarat în ședință publică din data de 16.11.2011, fila 237 dosar de instanță că "pentru aeroport, schimbul de teren a fost benefic, operațional vorbind de preluarea terenului pe care erau acele balize"; P. J. (membru A.G.A. la acea dată) a declarat în ședința publică din 14.12.2011 că „în domeniul aviației civile, afirm că era necesar a se face un schimb de teren, pentru creșterea siguranței traficului aerian în zona de responsabilitate a Aeroportului”; S. S. P. (director general din cadrul Direcției Generale a Aviației Civile din cadrul Ministerului Transporturilor la acea dată) care declara în ședința publică din 14.11.2011 că „în calitatea pe care am avut-o la acel moment, am fost de acord cu efectuarea procedurilor necesare schimbului de terenuri, motivat de faptul că, pe acest teren ce urma a fi preluat de companie, se afla instalația de balizaj a aeroportului, iar pentru siguranța aeronautica acel teren prezenta o importantă deosebită și nu trebuia lăsat la altcineva”. Apărătorul inculpatului C. S. mai arată că martorul a mai declarat „realizarea schimbului de terenuri, eu am privit-o nu numai din punctul de vedere al siguranței aviației civile, dar și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că, potrivit funcției pe care o aveam, eu avizam bugetul companiei și subvențiile acordate acesteia”.

Apărătorul inculpatului C. S., apreciază că din probele administrate în cauză nu rezultă că între inculpatul C. S. și inculpatul N. I. B. ar fi existat o înțelegere prealabilă de natură infracțională sau de orice altă natură și nici în timpul negocierilor, privind aprobarea schimbului de terenuri de către Ministerul Transporturilor, faptul că acesta dintâi nu i-a mijlocit celui de-al doilea în niciun mod înlesnirea în vederea atingerii scopului (îndeplinirea formalităților ce se impuneau: cereri, aprobări, influente pe lângă funcționarii Ministerului Transporturilor) duce la o singură concluzie, a nevinovăției inculpatului C. S., precizând că ce a făcut inculpatul în concret, punând în executare Hotărârea A.G.A. nr. 64/09.11.2004 fără a produce vreo tulburare bunului mers al desfășurării activității A.I.B.B. și fără a produce vreo pagubă, nu constituie o faptă de natura penală, ci îndeplinirea unor atribuții de serviciu, conform fișei postului său de la acea dată.

În concluzie, apărătorul inculpatului C. S., av. P. O., solicită să se constate că fapta săvârșită de către inculpat nu este prevăzută de legea penală, iar în temeiul dispozițiilor art. 11, pct. 2, lit. a) C.p.p. să se dispună achitarea inculpatului C. S. în temeiul dispozițiilor art. 10, pct. 1, lit. b) C.p.p., sau achitarea în baza acelorași texte de lege, în condițiile în care se va ajunge la concluzia că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat (ci de persoanele care aveau mandat și care în ședința A.G.A. au aprobat efectuarea schimbului de terenuri).

De asemenea, apărătorul inculpatului C. S., av. P. O. solicită instanței să amâne pronunțarea în prezenta cauză pentru a se putea depune și concluzii scrise.

Apărătorul inculpatei I. M.-O. solicită a se observa că potrivit rechizitoriului inculpata este acuzată de încheierea contractului de schimb autentificat sub nr. 3053/13.12.2004 cu încălcarea Hotărârii nr. 77 a Conciliului de Administrație în sensul că nu au fost respectate dispozițiile art. 134 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 - neefectuarea unei evaluări a terenului dat la schimb și neobligarea inculpatului N. I. B. la plata unei sulte, precum și nerespectarea Hotărârii nr. 64 a A.G.A. în sensul că nu a fost clarificată situația juridică a terenului dat la schimb. Precizează că din întreg ansamblul probator administrat în cauză se coroborează cu declarația inculpatei, rezultând aspecte tehnice de importanță.

Apărătorul inculpatei arată că primul lucru esențial este că inculpata I. M.-O. a participat la ședințele Consiliului de Administrare și A.G.A. în calitatea sa de secretară și nu de consilier juridic, iar în calitatea sa de secretară avea ca atribuții: constatarea îndeplinirii formalităților de convocare, data și locul Adunării Generale, acționarii prezenți, numărul acțiunilor, consemnarea dezbaterilor în rezumat și eventual a declarațiilor făcute în ședință de acționari. Apreciază că inculpata nu avea atribuții nici în stabilirea ordinei de zi, nici a convocării la aceste ședințe, iar în calitatea sa de secretară și cea de consilier juridic, chiar dacă a semnat hotărârile respective, nu se poate vorbi de luarea unor decizii pentru că nu are astfel de atribuții legale. Pe de altă parte, apărătorul inculpatei arată că în calitatea sa de consilier juridic inculpata aviza contractele încheiate de societate doar sub aspectul legalității, după cum rezultă din art. 40 din Statutul Consilierului Juridic, ceea ce înseamnă că ea nu s-a pronunțat pe aspectele economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentele avizate, apreciind ca evident faptul că S.N.A.I.B.B. a efectuat acest schimb de terenuri în vederea asigurării activității, iar în aceste condiții nu a fost stabilită valoarea de piață a terenurilor care au făcut obiectul schimbului, pe de o parte, iar pe de altă parte singurele organe care puteau încheia aceste contracte de schimb erau Consiliul de Administrație și A.G.A. Arată că hotărârile acestor organe aveau la bază notele de mandat emise de reprezentanții Ministerului Transporturilor, note care au fost foarte clare în prezentul caz. Solicită să se observe din actele dosarului că toți participanții au avut notă de mandat pentru aprobare fără de discuții. Solicită de asemenea să se observe că niciunul dintre membrii Consiliului de Administrație sau al Adunării Generale a Acționarilor nu au avut nicio obiecțiune apreciind că dacă aceștia erau nemulțumiți puteau cere punerea la dispoziție a documentelor sau aducerea de lămuriri suplimentare.

Apărătorul inculpatei I. M.-O. menționează că lipsa raportului de evaluare a terenurilor se justifică prin specificul actului de schimb încheiat de părți, deoarece nu există nici o prevedere legală care să prevadă obligația întocmirii unui astfel de raport, iar pe de altă parte subliniază că terenul nu era în capitalul social al societății, iar contractul de schimb nu putea aduce nici o modificare valorii capitalului social. Arată că lipsa prevederii valorii de piață a terenurilor tranzacționate trebuia analizată în contextul în care specialiștii din cadrul Ministerului Transporturilor și de la Direcția Aviației Civile care au precizat în mod clar că rațiunea încheierii contractului de schimb a fost strict operațională, iar în lipsa terenului primit la schimb S.N. A.I.B.B. era poate în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea normală.

Pe de altă parte apărătorul inculpatei solicită a se observa că prin rezoluția procurorului C. A. din data de 12.12.2005 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale s-a subliniat în mod clar că acel contract de schimb nu a fost un act de comerț, ceea ce sprijină lipsa raportului de evaluare, arătând că reprezentanții Consiliului de Administrație trebuia să solicite efectuarea unui astfel de raport dacă acesta era necesar, ori arată că în acest caz nu sunt incidente dispozițiile legii privatizării.

Referitor la calitatea inculpatului N. I.-B. la momentul încheierii contractului de schimb, apărătorul inculpatei arată că deși la momentul înregistrării cererii acesta nu avea calitatea de proprietar, la momentul încheierii contractului de schimb acesta devenise proprietar și nu se poate reține în sarcina inculpatei I. M.-O. o inducere în eroare a membrilor Consiliului de Administrație în condițiile în care nici aceasta nu cunoștea adevărata calitatea a inculpatului la momentul înregistrării cererii de schimb. Solicită să se observe că acest teren de 23.300 mp făcea parte din suprafața de 38 ha deținută de Aeroportul Băneasa și că la data de 10.11.2004 printr-un act de lotizare, terenul a fost lotizat, iar acest teren a fost intabulat în favoarea Aeroportului Băneasa cu notarea unui drept de închiriere a ., iar Aeroportul Băneasa a dus la îndeplinire măsurile impuse prin nota de aprobare a schimbului, iar societatea respectivă era de interes național și actele nu se puteau face publice. Arată că cel mai important lucru vis-a vis de dispozițiile art. 13² din Legea 78/2000 și disp. art. 248 – 248¹Cod Penal instanța trebuie să stabilească dacă inculpata a îndeplinit sau nu în mod defectuos atribuțiile de serviciu în calitatea sa de secretar al Consiliului de Administrație și A.G.A., să stabilească dacă există o legătură de cauzalitate între fapta reținută în sarcina inculpatei I. M.-O. și un rezultat socialmente periculos, precum și să verifice dacă există un prejudiciu actual, cert și exigibil.

Apărătorul inculpatei I. M.-O. arată că schimbul de terenuri a fost analizat de Curtea de Conturi în anul 2008, iar contractul de schimb nr. 3052/13.12.2004 a fost menținut ca fiind legal de instanțele judecătorești, iar cel mai important aspect cu privire la existența unui prejudiciu este răspunsul Ministerului Transporturilor la adresa emisă de către Curte în care se explică că în evidența contabilă a ministerului nu este înregistrat nici un prejudiciu de pe urma acelui contract de schimb. Solicită să se observe că din perspective naturii juridice, acțiunea introdusă de Aeroportul Băneasa împotriva pârâtului N. I.-B., prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a acelui contract de schimb a fost respinsă și constituie o chestiune prejudicială în conformitate cu art. 44 alin. 3 C.p.p. Apărătorul inculpatei reiterează că nu există o disproporție de valoare între cele două terenuri, vorbind de concluziile raportului preliminar de expertiză în care expertul menționează că în acest caz este vorba de o valoare specială a unui active dată de interesul cumpărătorului – Aeroportul Băneasa, iar pe de altă partea Hotărârea de Guvern 834/1991 prin care se stabilea valoarea terenului la 41.000 lei vechi și raportul de evaluare al S.N.A.I.B.B. efectuat de . în vederea fuziunii cu C. Națională Aeroportul Henri C., valoarea terenului fiind stabilită la acel moment la_ Euro, precizând că însăși partea civilă a depus adresă la dosar din care rezultă că prejudiciul nu este cert.

În concluzie, apărătorul inculpatei I. M.-O. solicită ca în temeiul art. 345 alin. 1 și 3 C.p.p. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) și dispozițiile art. 10 lit. d) C.p.p. – achitarea inculpatei I. M.-O., iar pe latură civilă solicită respingerea acesteia, depunând concluzii scrise la dosar.

Apărătorul inculpatului F. F.-P., solicită achitarea acestuia pentru motivele indicate anterior și de ceilalți apărători ai inculpaților din cauză. Precizează că rechizitoriu este o acuzație pur-globalistă prin care se încalcă brutal principiul răspunderii penale personale pentru că sunt formulate acuzațiile “La grămadă”, global, fiind amestecate atribuțiile de serviciu și obligațiile care reveneau fiecăruia dintre inculpați. Arată că în actul de sesizare fila nr. 36 se reține în sarcina inculpatului pe care-l reprezintă faptele prevăzute de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal, întrucât a fost încălcată Hotărârea Nr.67/08.11.2004 a Consiliului de Administrație pentru că nu au fost respectate dispozițiile art. 131 alin. 4-5 din Legea nr. 31/1990. Mai arată că, din formularea textului rechizitoriului rezultă că nici unul dintre inculpați nu a respectat dispozițiile legale menționate și nu au făcut o evaluare la terenului dat la schimb și nu a fost obligat N. I.-B. la plata unei sulte. Precizează că prin același rechizitoriu se reține cu inculpații nu au respectat dispozițiile Hotărârii nr. 64 a A.G.A. în sensul că situația juridică a terenului dat la schimb nu era clarificată.

În apărare, apărătorul inculpatului F. F.-P. distinge elemente care vizează aspecte comune și benefice tuturor inculpaților și aspecte care particularizează situației inculpatului F. F.-P..

Pe aspectele comune: se face referire la rezoluția procurorului C. A. din data de 12.12.2005 a D.N.A., rezoluție infirmată ulterior de organul emitent. Reiterează că atât inculpatul F. F. cât și ceilalți coinculpați din această cauză, dar și ceilalți reprezentanți ai organelor implicate, în unanimitate au privit încheierea acestui contract de schimb nu ca un act de comerț în care folosul urmărit este pur și expres patrimonial, ci ca un act de natură civilă exclus dintre faptele de comerț prevăzut de art. 4 din Codul Comercial, prin prisma statutului societății și obiectul de activitatea, apreciind că toate persoanele implicate în cauză au evaluat contractul de schimb de terenuri strict prin criteriului utilității operaționale a acestuia pentru S.N. A.I.B.B., iar pe de altă parte aceasta a fost și poziția inculpaților redată pe toată durata urmăririi penale și a cercetării judecătorești. Precizează că era evidentă existența unei stări conflictuale între S.N. A.I.B.B. și C. N. – proprietarul terenului de 25.000 mp care a fost dat la schimb. Mai arată că, în mod neîndoielnic rezultă importanța operațională din punct de vedere al securității și utilității aeronautice a instalației de balizaj aflată pe terenul lui C. N., precum și greutățile S.N. A.I.B.B. pe care le-a avut până la momentul realizării contractului de schimb în întreținerea și exploatarea normală a instalației de balizaj.

Apărătorul inculpatului F. F.-P., solicită să se înlăture prin soluția care se va da în cauză și în considerentele acesteia toate rapoartele de expertiză existente la dosarul cauzei, inclusiv raportul de constatare tehnico-științifică D.N.A. efectuat în cauză, apreciind că acestea sunt rupte de realitate prin tratarea ilogică a operațiunii schimbului de teren ca fiind una imobiliară. Solicită să se acorde relevanță din acest punct de vedere raportului de expertiză judiciară întocmit de expertul M. D. ca fiind singurul act de natură științifică, obiectivă administrat în prezenta cauză care ține seama de criteriul utilității aeronautice invocat de toți inculpații pe parcursul procesului penal, inclusiv prin obiecțiunile depuse de inculpați în faza de urmărire penală adresate procurorului de caz, apreciind că acestea desființează ideea de pagubă ca și condiție de existență a infracțiunii. Arată că schimbul de terenuri a asigurat funcționarea A.I.B.B. în 2005-2011 în condiții optime de exploatare, astfel încât profitul cumulat în această perioadă a fost net superior diferenței de valoarea de piață dintre cele două terenuri. Cu alte cuvinte, apărătorul inculpatului F. F.-P. solicită a nu se avea un punct de vedere îngust prin care existența sau inexistența unei pagube să se judece strict la momentul încheierii contractului de schimb, ci și din perspectivele evoluției ulterioare a evenimentelor, din perspective profitului generat de activitatea care face obiectul prezentului dosar. Arată că printr-o astfel de abordare se poate constata că deși aparent se poate vorbi de o pagubă a S.N. A.I.B.B., în viitor acea pagubă a fost pervertită într-un profit mare, iar pe cale de consecință condiția de pagubă a dispărut.

Pe aspectele imputate inculpatului F. F.-P.: apărătorul acestuia precizează că se impută faptul că inculpatul nu a respectat dispozițiile art. 131 alin. 4-5 din Legea nr. 31/1990.

Față de acest aspect, apărătorul inculpatului arată că procurorul de caz este “uituc” pentru că face acele afirmații, deși la fila nr. 30 din rechizitoriu arată că inculpații C. S. și inculpata I. M.-O. erau cei care au încălcat dispozițiile legale menționate, apreciind că fără nici un suport de text sau de atribuții se extinde și în sarcina inculpatului F. F.-P. nerespectarea textului de lege.

În ceea ce privește lipsa unui raport de evaluare și a unei sulte stabilite în sarcina inculpatului N. I.-B., apărătorul inculpatului F. F.-P. precizează că există 4 înscrisuri la dosar care reprezintă cheia soluționării acestei probleme, care putea fi clarificată încă din faza de urmărire penală, precizând că este vorba de: - Hotărârea nr. 77/08.11.2004 a Consiliului de Administrație, Hotărârea A.G.A. 64/09.11.2004, nota mandat a Ministerului Transporturilor și mandatul împuterniciților statului pentru ședința Consiliului de Administrație din 08.11.2004. Precizează că soluția constă în examinarea comparativă a celor două hotărâri: Hotărârea nr. 77/08.11.2004 a Consiliului de Administrație și Hotărârea A.G.A. nr. 64/09.11.2004. Subliniază că în Hotărârea nr. 77/08.11.2004 a Consiliului de Administrație se folosește sintagma “cu respectarea dispozițiilor legale”, iar Hotărârea A.G.A. nr. 64/09.11.2004 folosește expresia “clarificarea statutului juridic al terenului în cauză”, cu alte cuvinte cele două hotărâri vizează aceleași aspecte, iar în urma examinării comparative se poate observa că sintagmei “cu respectarea dispozițiilor legale” îi corespunde sintagma “clarificarea statutului juridic al terenului în cauză”, iar cealaltă obligație din cele două hotărâri este identică și anume: suportarea de inculpatul N. I.-B. a costurilor legate de schimbul de terenuri. Astfel, apărătorul inculpatului F. F.-P., concluzionează că în cele două hotărâri se utilizează o terminologie diferită, vizând același aspect, terminologie care poate fi simplu tradusă prin comparația textelor.

De asemenea, apărătorul inculpatului precizează că dacă hotărârea emitenților Hotărârii nr. 77/08.11.2004 a Consiliului de Administrație și a Hotărârii A.G.A. nr. 64/09.11.2004 ar fi fost aceea de a se realiza un raport de evaluare, de a da o expresie bănească diferenței de valoarea potențială dintre cele două terenuri, nimic nu ar fi împiedicat să prevadă expres acest aspect, câtă vreme au prevăzut aspectul patrimonial privitor la costurile legate de schimbul de terenuri.

Apărătorul inculpatului F. F.-P. mai arată că părții pe care o reprezintă i se impută lipsa clarificării situației juridice a terenurilor din contractul de schimb, apreciind că la momentul semnării contractului de schimb problema juridică a terenurilor în cauză era deja soluționată, iar acest merit în poartă inculpatul C. S., care a adus la cunoștință celorlalți inculpați soluționarea acestei probleme. Arată că organul de urmărire penală își contrazice propria logică în condițiile în care apărarea constantă a inculpatului C. S. și a inculpatului F. F.-P. a fost aceea că au obținut în prealabil și anterior semnării contractului de schimb două înscrisuri atașate la dosar: protocolul încheiat cu . judiciar al Aviației Utilitare SA la acea dată, sub semnătura lui U. D. - administrator al administratorului judiciar, prin care se recunoștea că terenul de aproximativ_ mp nu face obiectul pretenției Aviației Utilitare, acest act reprezentând la acel moment o undă verde spre a încheia contractul de schimb, apreciind că D.N.A. a fost inconsecventă cu propria poziție, întrucât urmarea firească a poziției acesteia era să-l trimită în judecată și pe numitul U. D. alături de ceilalți inculpați.

Mai expune apărătorul inculpatului F. F.-P., cu privire la calitatea de director tehnic că, se formase o cutumă în cadrul practicii juridice în S.N. A.I.B.B. ca directorul tehnic să semneze contracte alături de directorul general, solicită instanței să facă o judecată nu pe bază de cutume, dar pe baze de norme legale, de serviciu și juridice specifice, solicitând a fi examinate fișele de post ale inculpaților, subliniind că inculpatul F. F.-P. nu avea în fișa postului ca atribuție încheierea de acte în numele și pe seama societății, această atribuție fiind una expresă a inculpatului C. S. în calitate de director general al S.N. A.I.B.B. și a directorului economic al societății, cu avizul de legalitate pe care-l dădea șeful Serviciului Juridic. Din această perspectivă, susține că semnătura directorului tehnic, inculpatul F. F., pe contractul de schimb nr. 3052/13.12.2004 este lipsită de orice semnificație juridică, precizând că și în lipsa acesteia contractul își putea produce efectele. Arată că până la punerea semnăturii pe contractul de schimb, inculpatul F. F. nu a avut nici un rol în această procedură, nu l-a cunoscut pe inculpatul N., nu a participat la discuțiile cu Ministerul Transporturilor, nu a participat a ședința A.G.A. sau a Consiliului de Administrație, unica implicare fiind că examinează actele care au stat la baza contractului de schimb și își pune semnătură pe contractul de schimb din dispoziția directorului general C. S. căruia i se subordona ierarhic nemijlocit potrivit fișei postului.

În concluzie, apărătorul inculpatului F. F.-P. solicită în baza art. 11 pc. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C.p.p. să dispuneți achitarea inculpatului sub aspectul infracțiunii care i se impută și cu care a fost investită instanța, discutând de lipsa oricărei încălcări sau îndeplinire defectuoasă a vreunei atribuții de serviciu din care decurge și lipsa laturii subiective, precum și lipsa pagubei.

Apărătorul inculpatei Ț. A.-O. arată că pune aceleași concluzii de achitare a inculpatei în baza art. 11 pc. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C.p.p., învederând că se reține în sarcina inculpatei pe care o reprezintă faptul că la încheierea contractului de schimb aceasta nu a respectat dispozițiile Hotărârii Consiliului de Administrație referitoare la încheierea contractului de schimb cu respectarea legislației în vigoare, mai exact se face referire la faptul că aceasta nu a avut în vedere valoarea celor două terenuri, iar ca urmare în momentul schimbului potrivit datelor ar fi trebuit a se reține în sarcina inculpatului N. I.-B. plata unei sulte. Precizează că nu pot fi primite susținerile prezentate în conținutul rechizitoriului și nu pot constitui suport în ceea ce privește condamnarea inculpatei, deoarece inculpata a îndeplinit toate obligațiile pe care le prevederea Hotărârea nr. 77/08.11.2004 a Consiliului de Administrație.

Astfel cum s-a arătat și anterior, apărătorul inculpatei susține că hotărâre făcea referire la respectarea legislației în vigoare și continua cu completare privind suportarea cheltuielilor generate de încheierea acelui contract. Precizează că, în raport de necesitatea efectuării schimbului, valoarea nu se impunea pentru că situația nu era privită ca un act comercial, iar ca urmare nu se putea vorbi de existența unui prejudiciu, apreciind că niciodată nu s-a pus problema valorii comerciale, dar s-a pus problema necesitării terenului pentru buna funcționare a aeroportului, astfel că valoarea a fost raportată la utilitatea terenului. Apărătorul inculpatei Ț. A.-O. mai arată că din anul 2004 terenul a adus un plus în ceea ce privește beneficiul aeroportului pe timpul utilizării acestuia.

Față de situația juridică a terenului, apărătorul inculpatei arată că potrivit adresei emise de . a protocolului prezentat de inculpatului C. S. situația juridică a fost reprezentată, existând date că terenul care făcea obiectul schimbului nu prezenta interesul Aviației Utilitare. Cu privire la valorile terenurilor, se arată faptul că aceasta era subliniată prin raportul de evaluare anterior întocmit, fiind justificată lipsa unui raport de evaluare, iar inculpata a avut în vedere acest raport, subliniind că intenția inculpatei nu a fost niciodată de a prejudicia unitatea pe care o prezenta ci aceea de a da curs hotărârii Consiliului de Administrație, toți semnatarii referindu-se la necesitatea încheierii contractului de schimb pentru buna funcționare a aeroportului, făcând referire la concluziile raportului de expertiză întocmit de d-ul expert M. D. și la declarațiile martorilor M. M., martora M., D. C., M. M. și S., din care rezultă clar importanța schimbului pentru S.N. A.I.B.B.

Apărătorul inculpatei Ț. A.-O., precizează că partea pe care o reprezintă nu avea competentă a solicita efectuarea acelui raport de evaluare, dar aceasta s-a conformat hotărârii Consiliului de Administrație, datele putând fi trasate în sarcina Consiliului, însă în momentul aprobării acestui schimb, Consiliul de Administrație a trasat și condițiile în care schimbul urma să fie aprobat. Arată că la încheierea contractului inculpata a fost de bună-credință, nu a purtat niciodată discuții cu părți din dosar, cu beneficiarul terenului, nu a dorit a aduce un beneficiu pentru cineva, dar a avut în vedere în permanență valoarea de inventar a acelui teren, a avut în vedere hotărârea care viza schimbul, precizând că în tot acest timp nu s-a luat în calcul și beneficiar încheierii contractului de schimb reprezentat de buna funcționare ulterioară a S.N. A.I.B.B., precizând că nu există dovezi în cauză care să arate contrariul. Nu există dovezi la dosar din care să rezulte că inculpata Ț. A.-O. ar fi acționat cu intenție sau culpă în sensul prejudicierii S.N. A.I.B.B.

În concluzie, apărătorul inculpatei Ț. A.-O. solicită ca și în cazul celorlalți inculpați să se dispună pentru partea pe care o reprezintă achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C.p.p.

Apărătorul inculpatei B. L. precizează că achiesează la punctele de vedere exprimate de apărătorii inculpaților care au avut cuvântul în cauză cu privire la necesitatea și importanța schimbului de terenuri, făcând referire stric la siguranța traficului aerian și siguranța pasagerilor, apreciind regretabilă situația în care reprezentantul Ministerului Public apreciază că un astfel de schimb este privit ca o infracțiune.

Se menționează că inculpata B. L. a fost trimisă în judecată, în sarcina acesteia reținându-se săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de 13²din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal, dând citire textelor de lege. Arată că în conformitatea cu atribuțiile prevăzute în fișa postului nu rezultă obligația inculpatei de a face evaluări de terenuri, mai arată că respectivul contract de schimb nu a fost întocmit de către Serviciul Contracte al S.N. A.I.B.B. iar inculpata B. L. nu a participat la redactarea acestuia, contractul fiind întocmit de către notarul public care s-a deplasat la sediul societății.

Prin prisma dispozițiilor art. 248 – 248¹Cod Penal, apărătorul inculpatei apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru existența infracțiuni și anume intenția de a săvârși fapta și nici rezultatul material al infracțiunii. Cu privire la condiția existenței unui prejudiciu, apărătorul inculpatei arată că în conformitatea cu răspunsul Ministerului Transporturilor la adresa trimisă de curte – prejudiciul nu există. Apreciază că în ceea ce o privește pe inculpata B. L. sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C.p.p., solicitând achitarea acesteia având în vedere că fapta săvârșită de inculpată nu este prevăzută de legea penală.

De asemenea, solicită să se aibă în vedere că prin natura postului ocupat de către inculpata B. L., aceasta nu a participat la nici o ședință A.G.A. sau la Consiliul de Administrație, nu a participat la luarea de hotărâri cu privire la semnarea contractului de schimb de terenuri nr.3052/13.12.2004, nu a fost consultată în vederea întocmirii și redactării contractului de schimb, iar semnarea de către inculpată a contractului se datorează ca urmare a lipsei șefei acestea, care se afla în acel moment în concediu de maternitate, considerând relevantă prezența notarului la sediul societății și a factorilor de decizie care au reprezentat pentru inculpata B. L. garanții ferme că acel contract era valabil încheiat.

Apărătorul inculpatului N. I.-B. solicită a se porni la analizarea cazului dedus judecății prin prisma art. 134 alin. 2 din Constituția României care se referă la dreptul de proprietate privată al persoanelor. Arată că astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, în cursul anului 2000 numitul C. N. F. devine proprietarul terenului în suprafață de_ mp. Precizează că în cursul anului 2003 numitul C. N. F. depune două cereri prin care solicită ca acest teren să fie cumpărat de către S.N. A.I.B.B., cereri care nu primesc nici un răspuns. În virtutea dreptului de proprietar, se arată că C. N. F. mai adresează o notificare către S.N. A.I.B.B. prin care precizează că de la data dobândirii terenului nu l-a putut folosi nici măcar o zi, solicitând despăgubiri cu privire la lipsa de folosință a terenului pentru o perioadă îndelungată, notificare la care nu se primește nici un răspuns. În aceste condiții, apărătorul inculpatului N. I.-B. precizează că numitul C. N. F. încheie un antecontract de vânare-cumpărare cu partea pe care o reprezintă, iar ultimul formulează o cerere referitoare la schimbul de terenuri din cauză, prin mandatul primit de la proprietar, pe baza căruia împuterniciții statului, conform notei-mandat, avizată de secretarul general O. I. I. care a fost audiat și de către instanță, se aprobă schimbul de terenuri.

Apărătorul inculpatului arată că se poate considera că nu s-a spus în nici un mod în ce a constat ajutorul dat de inculpatul N. I.-B. celorlalți inculpați la săvârșirea infracțiunii pervăzută și pedepsită de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la disp. art. 248 – 248¹Cod Penal, precizând că această infracțiune se săvârșește cu intenție, formă de vinovăție care nu a fost precizată nici în rechizitoriului și nici în concluziile orale ale reprezentantului Ministerului Public de la acest termen de judecată.

Apărătorul inculpatului N. I.-B. subliniază că, era necesar ca partea pe care o reprezintă să aibă calitatea de proprietar la momentul schimbului de terenuri, iar faptul că în aceeași zi inculpatul N. dobândește dreptul de proprietate al terenului și semnează contractul de schimb nu reprezintă vreun impediment legal și nu există nici o dispoziție legală invocată care să demonstreze că ar exista o fraudă la lege. Mai arată că în momentul încheierii contractului de schimb notarul public a stabilit dacă sunt îndeplinite toate dispozițiile legale în situațiile prevăzute art. 51 alin. 2 din Legea 18/1991, nu a stabilit că ar fi existat un impediment sau o situație care ar fi împiedicat încheierea acelui contract, apreciind că dacă ar fi fost un impediment, ar fi trebuit ca acesta să fie cercetat împreună cu ceilalți inculpați, însă în lipsa acestui fapt apărătorul inculpatului N. I.-B. apreciază că acel contract de schimb încheiat nr. 3052/13.12.2004 este perfect valabil.

Față de concluziile reprezentantului Ministerului Public, apărătorul inculpatului N. I.-B. ține să menționeze faptul că notarul public nu poate avea calitatea de terț în prezenta cauză, neexistând o astfel de calitate în procesul penal, ci numai în cadrul unui proces civil. De asemenea precizează că nici Aviația U. nu are calitate în acest dosar, aceasta nefiind niciodată păgubită.

Arată că după cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, singura parte vătămată care a fost citată în cauză și care ulterior s-a constituit parte civilă este Societatea Națională Aeroportul București Băneasa (S.N. A.I.B.B.) care a solicitat să fie despăgubită cu suma stabilită de către expertul desemnat de către Direcția Națională Anticorupție.

Cu privire la prejudicial cauzat, apărătorul inculpatului N. I.-B. precizează faptul că în urma adresei emise de către instanță, partea civilă a arătat faptul că în urma încheierii contractului de schimb s-a înregistrat un excedent consistent în evidența contabilă a acesteia, iar această precizare nu duce la concluzia existenței unui prejudiciu cert și real, neexistând probe din care să rezulte că prin contractul de schimb de terenuri nr. 3052/13.12.2004 s-a diminuat capitalul social al S.N. A.I.B.B., ceea ce demonstrează că terenul nu era în proprietatea părții vătămate, ci în proprietatea Ministerului Transporturilor, iar conform celor comunicate de acesta se face cunoscut că nu există nici un prejudiciu de pe urma acelui contract de schimb. Apărătorul inculpatului mai susține că din urma amplei cercetări judecătorești efectuată în cauză, rezultă o situație de necombătut din care rezultă fără dubiu că păgubitul în realitate este inculpatul N. I.-B., deoarece ulterior Aviația U. S.A. a introdus mai multe acțiuni și în anul 2007 s-a dat o hotărâre a Curții de Apel București - Decizia comercială nr. 517/01.11.2007, prin care, anulându-se în parte contractul de schimb încheiat în luna decembrie 2004, inculpatul a rămas doar cu aprox. 6.000 mp, fiind ilogic a se susține că inculpatul pe care îl reprezintă ar fi ajutat pe ceilalți inculpați ca să fie el păgubit, apreciind că deși inculpatul N. I.-B. este o persoană agitată, precizează că acesta nu este și o persoană naivă.

Față de susținerile reprezentantului Ministerului Public cu privire la latura civilă de a se da utilitate hotărârilor judecătorești pronunțate cu privire la Aviația U. S.A., se concluzionează faptul că cel păgubit nu este altcineva decât inculpatul N. I.-B..

Se mai învederează că potrivit celor precizate în rechizitoriul nr. 20/P/2005 s-a dispus disjungerea față de faptele cu privire la fostul ministru la Ministerul Transporturilor - M. M. pentru infracțiuni care au fost săvârșite în momentul în care a primit cererea de schimb la Minister, iar mai apoi trimisă la S.N. A.I.B.B., apreciind util ca reprezentantul Ministerului Public să precizeze modul de soluționare a capătului disjuns, precizând că nici unii din inculpații din prezenta cauză nu au fost suspectați de fapte de corupție, acest fapt confirmând intenția de a efectua acest schimb de terenuri în favoarea Aeroportului Băneasa și nu au făcut altceva decât să-și îndeplinească mandatul dat de către Ministerul Transporturilor.

Față de afirmația că inculpatul N. I.-B. ar fi trebuit să achite o sultă în urma schimbului de terenuri, apărătorul acestuia învederează că nu există nici o bază în acest sens, precizând că se omite un lucru esențial și mai exact aspectul că important pentru acest teren nu este numai suprafața cu instalația de balizaj, dar și suprafața care duce la această instalație, astfel încât să existe o continuitate cu suprafața deținută de S.N. A.I.B.B. precum și suprafață de protecție, iar necesitatea efectuării schimbului este demonstrată de toate înscrisurile administrate în cauză, traficul aerian care a crescut, iar o dată cu acesta a crescut considerabil și valoarea încasărilor aeroportului.

De asemenea, apărătorul inculpatului N. I.-B. solicită a se avea în vedere la aprecierea nevinovăției inculpaților din prezenta cauză faptul că din probele administrate s-a făcut dovada că nu există nici un prejudiciu, precizând că inculpatului N. I.-B. a depus la dosar acele hotărâri judecătorești la care face referire reprezentantul Ministerului Public în care se reține că dacă s-ar merge pe o valoare a terenurilor, valoarea nu ar fi cea a despăgubirilor solicitate, situație în care atât A.V.A.S.-ul cât și Aviația U. București s-au înscris cu suprafața de 89.830 mp la valoarea de_ Ron. Precizează că acel contract de schimb era singura modalitate de rezolvare a problemei dintre proprietarul de drept anterior anului 2004 și S.N. A.I.B.B., în condițiile în care vânzarea-cumpărarea acelui teren nu putea fi efectuată în lipsa sumelor de bani necesare.

Revenind la raportul de expertiză întocmit în dosarul în care a fost pronunțată Decizia Comercială 385/2010 a Curții de Apel București – Secția V-a Comercială arată că s-a stabilit faptul că cei 23.392 mp cu care s-a efectuat schimbul au valoarea de 145.100 Euro, cu mențiunea că din suprafața inițială inculpatul nu a rămas decât cu suprafața de 6.368 mp.

Apărătorul inculpatului N. I.-B. mai arată că partea pe care o reprezintă a fost păcălită și prin faptul că acea suprafață de teren pe care a primit-o la schimb, astfel cum rezultă din înscrisurile din dosar, nu se putea construi.

În concluzie, se solicită a se constata că nu se poate reține săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului N. I.-B., motiv pentru care, având în vedere și concluziile celorlalți coinculpați, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b) C.p.p., să se constate că nu există prejudiciu în cauză și să se respingă cererea de obligarea inculpatului la plata despăgubirilor.

Cu privire la conținutul acuzațiilor aduse inculpaților, foști salariați ai Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. – F. F., Ț. A., I. M. O., B. M.-L., C. S. – organul de urmărire penală afirmă că, prin semnarea contractului de schimb de terenuri, la data de 13.12.2004, au încălcat Hotărârea nr.77 din data de 8.11.2004 a Consiliului de administrație, pentru că:

a)nu au respectat dispozițiile art.131 alin.4 și alin.5 din Legea nr.31/1990;

b)nu s-a făcut o evaluare a terenului dat la schimb și, ca atare, inculpatul N. I. B. nu a fost obligat la plata unei sulte, reprezentând diferența de valoare dintre cele două terenuri, tocmai pentru că între fostul director general inculpatul C. S. și primul, ar fi existat o înțelegere prealabilă, întrucât se cunoștea situația conform căreia la data depunerii cererii, inculpatul N. I. B. avea încheiat un antecontract de vânzare cumpărare, deci nu era proprietarul terenului pe care urmărea să-l dea la schimb, ceea ce a condus în final la prejudicierea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., cu o sumă de peste 4 milioane euro;

-că în mod voit, conștient au încălcat Hotărârea nr.64 din 9.11.2004 a A., în sensul că situația juridică a terenului nu era clarificată (Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. se afla în litigiu cu S.C. „Aviația U.” S.A.;

-că schimbul de terenuri nu s-a efectuat cu respectarea legislației în vigoare, adică a fost un schimb fraudulos.

Așadar, parchetul, invocând prevederile art.1405 și art.1409 Cod civil, într-o înțelegere prealabilă nu au evaluat terenul la schimb, deși erau obligați să o facă conform textului susmenționat, iar cu prilejul încheierii contractului de schimb, pentru diferența de valoare imobiliară a celor două terenuri, trebuia să fixeze o sultă, la plata căreia inculpatul N. I. B. trebuia obligat (filele 33-34, Rechizitoriu).

În consecință, procedând altfel, toți inculpații din cauza dedusă judecății, în accepțiunea parchetului, au creat Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un prejudiciu, în cuantum de 4.273.472 euro (fila 35 R), ceea ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.13² din Legea nr.78/2000, cu referire la art.248-art.248¹ Cod penal (fila 36 R), cu excepția inculpatului N. I. B., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.26 Cod penal, raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-art.248¹ Cod penal.

S. istoric referitor la litigiul existent între Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și S.C. Aviația U. S.A. – aspect relevant în cauză, atât în ceea ce privește situația juridică a terenului dat la schimb, contravaloarea celor două terenuri ce urmau a fi schimbate, modul de evaluare diferit, chiar de către instituții ale statului – A..

Inculpatul N. I. B., în calitatea sa de avocat, ocupându-se de formalitățile necesare unei tranzacții, a aflat de la martorul Grigorov M. că terenul în suprafață de 23.392 mp închiriat de către S.C. Symmetrica Construct S.R.L., pentru construirea de birouri și spații comerciale constituie obiectul unei acțiuni în revendicare, formulată la data de 11 august 2000, la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, de către S.C. Aviația U. București S.A.

Această societate a chemat în judecată: Ministerul Transporturilor (acționat majoritar), Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., Primăria Municipiului București și Oficiul de Cadastru, Geodezie și cartografie a Municipiului București, solicitând anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate ./0733 din data de 04.04.2000, emis de către Ministerul Transporturilor, în favoarea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., pentru suprafața de 398.514,68 mp.

Reclamanta a solicitat anularea numai pentru suprafața de 89.830 mp, urmând ca Ministerul Transporturilor să-i ateste dreptul de proprietate pentru această suprafață, întrucât numai această entitate avea exclusivitate asupra tuturor terenurilor din zona aeroporturilor din țară, fiind și acționar majoritar.

Prin sentința civilă nr.1761/18.12.2000, Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal a respins – ca neîntemeiată – acțiunea formulată de către S.C. Aviația U. București S.A.

Prin decizia civilă nr.1133/26.03.2002, Curtea Supremă de Justiție – Secția de contencios administrativ a admis recursul declarat de către S.C. Aviația U. București S.A. împotriva sentinței susmenționate a Curții de Apel București, în sensul că s-a casat hotărârea recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare.

În rejudecare, prin sentința civilă nr.489/10 mai 2004, Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ a respins acțiunea S.C. Aviația U. București S.A., ca nefondată.

Prin decizia civilă nr.6929/14.09.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ, s-a admis recursul S.C. Aviația U. București S.A., în sensul că –

s-a anulat parțial certificatul de atestare a dreptului de proprietate M09/0733 din 04.04.2000 emis de Ministerul transporturilor și Telecomunicațiilor, pentru Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în ceea ce privește terenul în suprafață de 89.330 mp.

Împotriva acestei decizii, Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară au formulat contestație în anulare.

Instanța a dispus rejudecarea recursului.

Prin decizia civilă nr.3329 din 10.10.2006, s-a admis – în majoritate – acțiunea formulată de S.C. Aviația U. București S.A..

Astfel, la data de 10.10.2006, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, s-a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, privind terenul în suprafață de 89.930 mp.

Din considerentele deciziei civile date în contestație în anulare, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ a avut în vedere faptul că trebuie să existe o situație de egalitate pentru cele două unități economice - Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și S.C. Aviația U. București S.A. – atât prim hotărârile de înființare, cât și prin actele cu caracter individual sau normative referitoare la aviația civilă care au creat premizele aplicării Legii nr.15/1990.

Instanța a pronunțat soluția interpretând unele acte normative ce s-au succedat în timp, de natură a conduce la ideea, conform căreia ambele societăți, având același statut juridic, de unitate economică cu capital de stat, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi asupra terenurilor pe care le-au folosit.

Cu aceeași ocazie, același inculpat a aflat și despre litigiul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. cu numitul C. N. F., proprietarul suprafeței de 25.000 mp, în zona Voluntari, I. și pe care aeroportul avea amplasate parte din balizele de iluminat, ceea ce a condus la un litigiu civil.

În continuarea expunerii considerentelor hotărârii care în final să conducă la soluția adoptată de către instanța fondului, se vor face referiri, în primul rând, la declarațiile inculpaților audiați în faza cercetării judecătorești și care și-au menținut aceeași poziție procesuală.

Instanța de fond apreciază că nu se mai impune a relua expunerea fișei postului, pentru fiecare inculpat în parte, salariat la Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., întrucât au fost trecute in extenso, în Rechizitoriul Parchetului și nimeni nu a avut obiecțiuni că nu ar corespunde adevărului, în raport cu locul fiecăruia de muncă, din cadrul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A.

În faza cercetării judecătorești, s-au stabilit următoarele:

1.Inculpata I. M. O., în calitatea sa de secretar al A. și al C.A., întocmea ordinea de zi, iar în zilele de 8 noiembrie 2004 și 9 noiembrie 2004, când s-au ținut două ședințe (A. și C.A.) a precizat că

„Printre alte subiecte, ale ordinii de zi din cele două ședințe, la un punct al acesteia se afla și cererea inculpatului N. I. prin care solicita un schimb de terenuri, între un teren proprietatea aeroportului București-Băneasa, în suprafață de peste 23 mii de mp, cu un alt teren, în suprafață de 25 mii de mp, situat în .>

Precizez că în ambele ședințe, de la datele mai sus menționate, era o simplă cerere prin care se solicita schimbul, nefiind atașat niciun alt act la această cerere.

Poate se impunea ca această cerere să aibă vreo documentație, însă, în aceste ședințe au mai fost astfel de cereri, cereri de principiu, întrucât directorul general al companiei care îndeplinea funcția de președinte al consiliului de administrație, nu avea căderea de a decide asupra acestei cereri. Avea drept de vot pentru că era membru în consiliu.
Precizez că la cele două ședințe, 8 noiembrie 2004 - 9 noiembrie 2004, în ședința A., și a Consiliului de Administrație, împuterniciții statului, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor (era acționar unic și reprezenta statul) au venit cu documente asupra lor (mandate speciale) prin care, Ministerul Transporturilor era de acord cu schimbul de teren.
Din partea Direcției Civile de Aviație, direcție care se ocupa de situația aeroporturilor din țară, a venit dl S. S., și a participat în ședință ca membru al acesteia.
În ședința consiliului de administrație, cererea a fost susținută de către președintele acesteia, dl C. S.; că respectivul schimb de teren, nu s-a făcut din operațiuni pur comerciale, ci pentru importanța și dezvoltarea aeroportului. Pe terenul respectiv se afla o parte din instalația de balizaj a aeroportului, terenul se învecina cu zona de siguranță a aeroportului și prezenta importanță sub aspectul siguranței aeriene.
Pentru suprafața de 25.000 mp, Aeroportul București-Baneasa se afla în litigiu cu proprietarul acesteia, C. N. F., care prin acțiunea formulată cerea chirie pentru balizele ce se aflau pe terenul respectiv.
Pentru suprafața de 23.392 mp, Aeroportul București-Băneasa se afla în litigiu cu Aviația utilitară, teren care se află în proprietatea aeroportului.
Nu îmi mai aduc aminte cu exactitate ce s-a întâmplat în cele două ședințe, însă știu sigur că cele două chestiuni referitoare la litigii și la importanța privind siguranța traficului, s-au discutat și s-a ajuns la concluzia de aprobare a schimbului de teren. Procesele-verbale din cele două ședințe A. și CA (08 noiembrie 2004 - 9 noiembrie 2004), au fost semnate și de membrii împuterniciți ai statului, însă nu îmi aduc aminte (dacă au semnat toți.(...) în afară de cererea de schimb nu am mai avut alte acte până la perfectarea contractului de schimb. Când s-a semnat contractul de schimb, am văzut actele inclusiv pe cel de vânzare-cumpărare al terenului dat la schimb".
Declarațiile acestei inculpate se coroborează cu cele ale martorilor audiați la cercetarea judecătorească și anume: D. C. E., M. R. M., M. M., S. S. P., P. J., S. D., H. C. M., B. T., O. I., E. G., sens în care va proceda la redarea acestor dispoziții.
Declarația martorei D. C. E.:
„La momentul respectiv, în cadrul ședinței A. din 08.11.2004, când pe ordinea de zi a acesteia se afla și o cerere a unei persoane fizice privind un schimb de terenuri, dl. director C., la ședința respectivă, dânsul îndeplinind funcția de președinte al Consiliului, știu că ne-a prezentat o hartă a aeroportului în care ne-a arătat unde era situat balizajul aeroportului și unde era terenul ce urma a se face schimbul iar alte acte eu nu îmi aduc aminte acum dacă au mai fost prezentate.
Eu am participat la acea ședință ca membru în consiliul de administrație al aeroportului, și în cadrul Ministerul Transporturilor îndeplineam funcția de consilier juridic în cadrul Direcției generale Juridice.
Sigur că trebuie să fi existat și un contract de schimb, eu nu-mi amintesc acum dar așa era logic și cred că așa s-a întâmplat. (...)
Noi puteam să luăm această hotărâre în consiliu dacă aveam mandat, iar mandatul ni-l dădea conducerea ministerului, nu știu exact dacă ministrul sau secretarul general al ministerului. Precizez că, atât conducerea aeroportului cât și directorul acestuia nu puteau lua hotărârea de a face acest schimb de terenuri dacă nu exista acordul Ministerului Transporturilor, respectiv acordul consiliului de administrație și împuterniciții A.G.A; era și un reprezentant al Ministerului de Finanțe. (...) Eu mi-am dat acordul să se facă acest schimb de terenuri și sunt convinsă că ceea ce am făcut și am semnat am făcut bine din punct de vedere al utilității și continuității activității aeroportului și din punct de vedere juridic. (...)
Recunosc că directorul general al Direcției Aviației Civile, dl S. S., mi-a spus că ministrul transporturilor de la momentul respectiv (dl. M. M.) este de acord cu schimbul, însă nici acesta nu mi-a pus la dispoziție vreo hartă ori vreo schiță a aeroportului referitor la schița terenului și locul unde se afla balizajul, dar că schimbul este important pentru funcționarea aeroportului.(...)
Cu 5 zile înainte de ședință din 08.11.2004, așa cum se proceda de regulă și la celelalte ședințe, fiecare membru primea câte o mapă cu ordinea de zi și, în spatele ordinii de zi, în mapa respectivă, se aflau documente, puncte de vedere, în general cele aferente ordinii de zi și precizez că am avut timpul necesar ca să mă informez, să le citesc și să mă documentez.
Eu m-am informat de la directorul general al direcției civile din minister și mi s-a spus că terenul prezintă importanță pentru aeroport.(...).
Am citit procesul verbal și hotărârea A.G.A înainte de a le semna și am fost de acord, în caz contrar nu ar fi existat semnăturile mele. Am semnat fără observații";
-declarația martorei M. R. M., care, la termenul din 19.10.2011, a precizat că:
„Am fost și membru în adunarea generală a acționarilor la societatea națională AIBB București - SA.
Cunosc că în ședința A. din 09.11.2004, a existat o cerere a dl ui N. cu privire la un schimb de terenuri. Știu că se impunea schimbul de teren pentru că era această aparatură de aviație pe un teren care nu aparținea aeroportului și precizez că alte documente, în afară de cererea dlui N., nu existau, însă precizez că cu câteva ședințe înainte de ședința din 09.11.2004 s-a discutat despre acest schimb de teren și importanța acestuia pentru aeroport. (...)
La ședința respectivă eu am văzut doar o cerere a dlui N. I. și nici un alt document referitor la situația juridică. în ședința A. 64/09.11.2004 noi am precizat că suntem de acord cu schimbul de teren doar în situația în care se clarifică situația juridică a acestuia; eu apreciez că, în raport de afirmația dinainte, nu era o aprobare a schimbului de teren.(..) Precizez că înainte de ședința A. din 09.11.2004, am primit un act din partea direcției generale a Aviației Civile din cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din care rezulta necesitatea schimbului de teren. (...)
Precizez că, înainte de ședința A., cu 5 zile, primeam, atât eu, cât și ceilalți membri, o mapă în care se afla ordinea de zi și documentele aferente și aveam timpul material necesar pentru a le studia.
Nu-mi amintesc să fi vorbit cu juristul aeroportului în legătură cu terenul. Eu precizez că inculpata lacob M. O. era secretara în cadrul A. și nu i-am solicitat acesteia nici note cu privire la terenul respectiv";
-declarația martorei M. M., care, la termenul din 16.11.2011, a precizat că:
„Am fost membru în consiliul de administrație al societății internaționale Aeroportul Internațional București-Băneasa.
În ședința consiliului de administrație dl director al aeroportului a prezentat situația, privind schimbul de teren, consiliul și-a dat acordul, cu condiția respectării legislației în vigoare și ca terenul să nu fie în litigiu.
Din ce-mi aduc aminte știu că s-a precizat că pe terenul respectiv erau balizele aeroportului și de asemenea directorul a expus importanța terenului pentru desfășurarea operațională a activității aeroportului.
Nu cunosc care era situația proprietarilor de terenuri persoane fizice, însă știu că pentru dezvoltarea aeroportului din punct de vedere operațional, da, prezenta interes schimbul de teren.
Precizez că membrii consiliului de administrație nu puteau lua hotărâri decât în baza unui mandat dat de ministrul transporturilor. (..)
Prin hotărârea nr. 77 din 08 noiembrie 2004 s-a aprobat schimbul de teren așa cum de altfel este precizat în procesul-verbal al ședinței.
Da, pentru aeroport schimbul de teren a fost benefic, operațional vorbind, preluarea terenului pe care erau acele balize";
-declarația martorului S. S. P. care, la termenul din 14.12.2011, a precizat că:
„În anul 2004, când s-a efectuat contractul de schimb, eu îndeplineam funcția de director general în cadrul Direcției Generale a Aviației Civile din cadrul Ministerului Transportului.
Precizez că, în calitatea pe care eu am avut-o la acel moment, am fost de acord cu efectuarea procedurilor necesare schimbului de terenuri, motivat de faptul că, pe acel teren ce urma a fi preluat de companie, se afla instalația de balizaj a aeroportului, iar pentru siguranța aeronautică, acel teren prezenta o importanță deosebită și nu trebuia lăsat la altcineva, însă, trebuiau respectate procedurile legale în această materie. Menționez că, persoana fizică care era proprietara terenului, cerea aeroportului o chirie de cea. 100 mii euro pe lună, ceea ce aeroportul, la acel moment nu era capabil să o facă.
Realizarea schimbului de terenuri, eu am privit-o nu numai din punct de vedere al siguranței aviației civile, dar și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că potrivit funcției pe care o aveam, eu avizam bugetul companiei și subvențiile acordate acestuia, întrucât Ministerul era ordonator principal de credite și eram îngrijorat pentru că știam sigur că aeroportul nu avea de unde să plătească o chirie așa de mare, eu apreciind-o ca fiind reală, întrucât aceasta era adresată către minister în scris de către proprietarul terenului";
-declarația martorului P. JENICĂ, care, la termenul din 14.12.2011, a precizat că:
„Eu am fost numit membru în A.G.A., prin ordinul ministrului transporturilor de la acel moment, la data de 08.11.2004 și în data de 09.11.2004 am participat la prima ședință acestei adunări generale a acționarilor.
Din punctul meu de vedere, ca profesionist, în domeniul aviației civile, afirm că era necesar a se face un schimb de teren, pentru creșterea siguranței traficului aerian în zona de responsabilitate a aeroportului";
-declarația martorei S. D. care, la termenul din 17.01.2012, a precizat că:
„În cazul în speță este vorba de un schimb de terenuri. într-adevăr am participat la ședința A. din 9 noiembrie 2004, s-au discutat în acea ședință mai multe aspecte, unul dintre puncte viza și un schimb de terenuri între o persoană fizică și aeroport. La momentul respectiv nu mi s-a părut nimic nelegal, incorect, legat de acest schimb de teren. Pe zona de Est a Aeroportului București Băneasa, au existat conflicte datorate împroprietări/or ce s-au efectuat în zona respectivă, așa încât actele de vandalism în zona balizajului aeroportului erau frecvente, persoanele fizice, proprietarii terenurilor puneau câinii pe oamenii aeroportului, care se deplasau în zonă pentru lucrări de reparații. într-un fel eu apreciez că terenul trebuia să intre în jurisdicția aeroportului. Faptul că noi rezolvam într-un fel obținerea terenului de către aeroport, rezolva, într-un fel, una din problemele acestuia. (...) Știam că exista un litigiu al aeroportului cu aviația utilitară pe zona de nord a aeroportului dar niciodată nu am știut să delimitez acea zonă. (...) în ședința A. nu mai țin minte dacă ni s-au prezentat acte de proprietate însă materialul prezentat nu poate conduce la alte întrebări, nu ne-am pus atunci problema corectitudinii lui. Materialul prezentat nu conduce la alte întrebări referitoare la corectitudinea lui";
-declarația martorului H. C. M. care, la termenul din 17.01.2012, a precizat că:
„Împuterniciții statului, în aprecierea mea, nu puteau în ședințele A. să ia alte decizii decât cele pentru care au fost împuterniciți în sensul că nu puteau lua decizii contrare pentru că altfel ar fi trebuit motivate.
Împuterniciții statului cred că aveau această libertate de a sesiza dacă exista vreo neregulă în legătură cu anumite aspecte care erau menționate în mandatele lor speciale ori care se iveau în timpul ședințelor";
-declarația martorului B. T. care, la termenul din 15.02.2012, a precizat că:
„Eu am participat la ședința consiliului de administrație ca membru al acestuia, fiind la momentul respectiv salariatul Aeroclubului României.
Precizez că la ședința respectivă am primit o mapă de lucru în care exista ordinea de zi și materiale cu ceea ce urma să se discute în ședința respectivă.
Precizez că nu sunt sigur dacă cererea persoanei fizice care a solicitat schimbul de teren se afla în mapa respectivă, însă, știu că s-a discutat despre acest schimb de teren. Eu chiar am avut o poziție pozitivă cu privire la schimb de teren (cu privire la utilitatea lui, referitor la cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice).
Precizez că terenul ce urma să-l preia la schimb aeroportul era ocupat de lămpi de balizaj, prezenta importanță pentru aeroport, așa cum am menționat mai sus, însă, față de terenul ce urma a se da în schimb și care se afla în partea de nord a aeroportului nu exista termen de comparare, întrucât acesta nu se afla în zona de siguranță a pistei, în timp ce celălalt da.
Am făcut aceste precizări, întrucât fiind inginer în domeniul aeronautic, cunosc ce importanță are un teren pentru aeroport, în speță, referitor la cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice.
Precizez că, în ședința respectivă, președintele consiliului a făcut precizări cu privire la aspectele menționate mai sus (importanță pentru cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice.
Argumentația președintelui consiliului pe mine m-a convins de importanța schimbului, pentru că viza pur probleme operaționale și de siguranță aeronautică pentru aeroport și nu valoarea imobiliară de piață a terenului, de altfel acest din urmă aspect nici nu s-a discutat.
Ce s-a mai discutat a fost aspectul referitor la demersurile ce urmau a se efectua cu privire la schimb să respecte dispozițiile legale în materie.
Dealtfel, nu am văzut documentele pe baza cărora urma să se facă schimbul (acte de proprietate, carte proprietate etc). (...)
Nu s-a dat o dispoziție imperativa de a se încheia contractul de schimb conducerii executive, însă, nimeni din consiliul de administrație nu s-a opus schimbului. (...)
În hotărârea nr.77 din 08 noiembrie 2004 a consiliului de administrație, când s-a aprobat cererea domnului N., privind efectuarea schimbului de teren - precizarea «cu respectarea legislației în vigoare, cu suportarea cheltuielilor de către acesta» - aceasta era uzanța în ședințe. Fac această precizare pentru că și în alte ședințe ale consiliului când se iau anumite hotărâri în conținutul acestora se făcea această precizare să se respecte legislația în vigoare.
La întrebarea pusă de instanță «dacă aeroportul putea singular să facă schimbul ori să cumpere terenul fără acordul acționarului majoritar, care în speța dată este Ministerul Transporturilor, răspunsul este următorul: A.G.A. avea mandatați ai statului, astfel că ministerul dacă nu ar fi vrut să facă schimbul prin reprezentanții lui s-ar fi opus. (...)
Din punctul meu de vedere întocmirea unei note în vederea exproprierii vreunui teren pentru utilitate publică trebuia să o facă Ministerul Transporturilor";
- declarația martorului O. I. care, la termenul din 18.04.2012, a precizat că:
„în perioada noiembrie 2004, îndeplineam în cadrul ministerului transporturilor funcția de secretar general. Ca urmare a acestei funcții, eu avizam ordinea de zi și mandatele membrilor consiliului de administrație și A., pentru a se putea ține ședințele, în cadrul societăților subordonate ministerului.(...) Precizez că, hotărârea luată în cadrul ședințelor CA/A., cu privire la indiferent orice fel de problemă sau de subiect, acesta, era obligatorie pentru conducerea executivă a societății respective, exista o posibilitate dacă aceștia nu aduceau la îndeplinire hotărârea A., aceea a revocării din funcție, știut faptul că, A. numește conducerea societății. (..) La schimburile de teren și vânzări de teren, în general avea competență A., care, trebuia în situația asta să ceară un mandat special, care trebuia avizat de direcția de domeniu din cadrul ministerului, direcția de specialitate -Direcția Aviației Civile din cadrul Ministerul Transportului și secretarul general și ministrul, întrucât eu, în calitatea mea de secretar general, nu puteam să semnez așa ceva. (...) Un mandat special, însemna o singură problematică (schimbare de teren sau^/anzare delefeh~~său de clădire, de avion), ceea ce presupunea o analiză a aspectelor respective detaliate, de evaluare, de stabilire de preț, diferența de evaluare, dacă era prin bursă, prin licitație, ofertă";
- declarația martorului E. G., care, la termenul din 23.05.2012, a precizat că:
„Am fost membru în Consiliul de administrație. Cunosc că a avut loc un schimb de teren între aeroport și o persoană fizică.
Consider că nu poate fi pusă la îndoială corectitudinea schimbului. De asemenea apreciez că asocierea acestui teren pe care se afla o instalație de balizaj și care nu era atractiv pentru un dezvoltator imobiliar, nu poate fi egal cu un teren de altă calitate care nu este situat în zona aeroportuară. Situația economică a aeroportului Băneasa față de celelalte aeroporturi din țară era mai vitregă, pentru că investiția nu se ducea către aeroportul Băneasa, ci către Otopeni și atunci, posibilitatea ca aeroportul să funcționeze în limitele asigurării siguranței aeroportuare, acest contract de schimb se încheia, pentru că posibilitatea financiară a aeroportului nu era una favorabilă.
Precizez că, mandatele reprezentanților statului erau semnate de către secretarul general al ministerului, și pe baza acestora în consiliile de administrație și în ședințele A. se luau hotărâri.
Hotărârile A. și ale consiliului de administrație erau obligatorii pentru conducerea aeroportului, trebuiau duse la îndeplinire de către acesta, deci membrii A. trebuiau să respecte mandatul iar conducătorul instituției trebuia să ducă la îndeplinire hotărârile date de către aceștia în A. și în consiliul de administrație. (...)
Directorul aeroportului nu putea dispune asupra contractului de schimb dacă nu exista hotărârea A. sau a Consiliului de administrație, dacă ar fi făcut-o, de la sine putere, în virtutea funcției, ar fi fost eliberat din funcție imediat. (...)
Eu nu-mi aduc aminte despre actele ce se aflau la cererea prin care se solicita schimbul, însă știu că la mapa fiecărui membru existau acte pentru fiecare punct de pe ordinea de zi. (...)
Apreciez că între cele două terenuri între care s-a făcut schimbul nu poate fi pus un egal, existând o diferență, în ceea ce privește terenul pe care se afla instalația de balizaj, acest teren prezintă importanță deosebită care poate fi evaluată în raport de menținerea și asigurarea siguranței aeronautice, sigur că, și terenul celălalt pe care nu era construit nimic, putea fi apreciat la o valoare, dar acolo trebuia să se facă investiții foarte mari, adică la o valoare mai mică decât cea a zonei.
Această inculpată, ca secretară a A. și C.A. și în cadrul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. șef serviciu juridic, i s-a imputat de către parchet că:
-nu a făcut o evaluare a terenului ce urma a fi dat la schimb inculpatului N. I. B. și, din cauza aceasta, pentru că inculpata și-a îndeplinit defectuos activitatea, în cadrul ședințelor, unde era secretar, persoana nu a fost obligată la plata unei sulte, deci nu a clarificat situația juridică a terenului;
-nu a prezentat mandataților statului (Min.Transp.) rapoartele tehnice de oportunitate a schimbului.
În consecință, activitatea sa defectuoasă a influențat negativ deciziile membrilor A. și C.A., întrucât aceștia nu știau că inculpatul N. I. B. este un promitent cumpărător și nicidecum proprietarul terenului ce urma să-l dea la schimb.
Susținându-se că, în mod premeditat, și-a încălcat atribuțiile de serviciu.
Aceiași inculpată avea obligația să publice la Registrul Comerțului procesele verbale de ședință.
În contraargument, inculpata a recunoscut că îi revenea acest atribut de a publica respectivele procese verbale, însă Ministerul Transporturilor a preluat această atribuție determinat de caracterul confidențial al anumitor aspecte ce se discutau în respectivele ședințe, iar ea trebuia să comunice la Oficiul Registrului Comerțului numai modificări cu privire la schimbul și modificarea statului societății.
De asemenea, a recunoscut că suprafața de 23.392 mp făcea parte dintr-o suprafață de 38 ha și trebuiau îndeplinite formalități de cadastru, intabulare, respectiv dezmembrarea lor.
Aspecte de care s-a ocupat inculpatul N. I. B..
A mai precizat că s-au mai făcut schimburi de terenuri, însă prin hotărâre de guvern cu A.N.L.-ul sau alte entități, nu cu persoane fizice, acesta fiind primul.
Inculpata, în virtutea funcției pe care o avea, dar și ca participant la ședințele A. și C.A. a precizat că a urmărit respectivul contract, după efectuarea trecerii în cartea funciară, aducând astfel la îndeplinire o hotărâre.
Cu privire la valabilitatea contractului respectiv de schimb există și o hotărâre judecătorească civilă.
Susținerile acestei inculpate se coroborează cu cele ale coinculpatului C. S., care la 15.06.2011, a precizat:
„Nu cunosc dacă cele două hotărâri din ședințele din 8 și respectiv 9 noiembrie 2004 trebuiau comunicate la Oficiul Registrului Comerțului, dar știam că trebuia făcut schimbul, pentru că era aprobat de Ministerul Transporturilor.”
Fostul director al Direcției Aviației Civile (martor în cauză) S. S., din cadrul Ministerului Transporturilor, a precizat în declarația sa că: „se afla înscris la dosar, în sensul că de întreaga documentație și de toate cheltuielile ocazionate cub referire la acest schimb să se ocupe și să le suporte cel care a solicitat schimbul.”
Cu privire la evaluarea celor două terenuri, inculpata I. O. a declarat următoarele:
„În ceea ce privește raportul de evaluare al celor două terenuri, eu știu că nu există un act normativ în acest sens, nu eu trebuia să fac evaluarea, conform fișei postului meu, nu aveam un astfel de atribut, iar dacă ar fi existat neclarități pe acest aspect, cred că membrii consiliului și A., ar fi trebuit să dispună printr-o expertiză evaluarea lor (a terenurilor).
Terenul de 23.392 mii mp se afla în intravilanul municipiului București.
Terenul de 25 mii mp se afla în intravilanul comunei Voluntari, pentru că am aflat din dosarul cauzei unde se află un certificat de urbanism.
Nu cunosc care era valoarea celor două terenuri al căror schimb s-a făcut, și nu cred că era în atributul meu să cunosc aceasta".
Declarația sa se coroborează cu:
aceea a inculpatei Ț. A. O. care, în fața instanței, a declarat:
„Eu în calitate de director economic nu puteam face o evaluare a unui teren, acest aspect, se stabilea fie în ședința A. fie în consiliu, și numai atunci eu aduceam la îndeplinire cele hotărâte în ședință.
Nu cunosc nimic despre importanța terenurilor, doar ce am auzit vorbindu-se informai și știu pentru că am asistat la discuții, că terenul în suprafață de 23.392 mp operațional nu era important pentru aeroport, spre deosebire de celălalt de 25 mii mp care era vital pentru aeroport.
Numai din ce am auzit în ședințele la care participam ca invitat știu că pentru aeroport, la momentul respectiv era greu și să suporte o chirie pentru acel teren unde erau lămpile de balizaj.
Revin și arăt că eu știu acest lucru nu îl cunosc numai din ședințe.
Pe terenul de 23.392 mii mp aeroportul nu obținea nici un venit, pentru că închirierea era condiționată de obținerea unor avize, de către firma care vroia să închirieze terenul, am auzit în sală, într-adevăr este vorba despre .. Nu mai țin minte cât era valoarea chiriei ulterior obținerii avizelor";
cu declarația martorei D. C. E. care a declarat că:„Nu știu dacă în afară de această hotărâre mai era nevoie și de alte aprobări; mandatul meu simplu era pentru schimbul de terenuri, de aceea mă aflam în ședința din 08.11.2004, nu mă interesa valoarea terenului"; cu declarația martorei M. R. M.: „Eu, ca membru în consiliul de administrație, la momentul fuziunii, am fost de acord să fie preluată în situația financiară terenul respectiv, calculat cu 17,76 lei/mp pentru că ău fost evaluatori specializați și s-au auditat situațiile financiare. Eu am procedat așa pentru că auditul și evaluatorii așa au stabilit"; cu declarația martorei S. D., care, a precizat în fața instanței că „În ședința A. nu s-a discutat cu privire la valoarea terenurilor care urmau a fi schimbate între ele și în aprecierea mea terenul pe care se afla instalația de balizaj a aeroportului avea o valoare inestimabilă pentru funcționarea aeroportului întrucât în lipsa acestui teren aeroportul putea să nu mai existe. Cunosc că aeroportul a pornit niște acțiuni împotriva proprietarilor dar nu știu ce s-a întâmplat, nu cunosc amănunte.
Sigur că noi ca reprezentanți ai statului și acum vorbesc, numai în numele meu, dacă aș fi constatat că aeroportul ar fi fost prejudiciat aș fi luat o măsură în consecință în sensul că aș fi făcut acel raport de care am făcut vorbire în conținutul declarației mele date astăzi, și aș fi făcut o propunere însă, așa cum s-a întâmplat în alte situații, însă aici nu a fost cazul.
Precizez că terenul respectiv în aprecierea mea nu are valoarea unui teren imobiliar ci are valoarea unui teren ce asigura siguranța circulației aeriene pe aeroportul București Băneasa, teren care este așa cum am mai spus de o valoare inestimabilă pentru aeroport, pentru siguranța de aterizare a avioanelor iar în situația economică în care se afla aeroportul, la momentul respectiv, nu-și permitea să cumpere un teren și atunci soluția schimbului mi s-a părut una foarte bună".
În sprijinul susținerilor de mai sus, s-a invocat si Raportul preliminar de expertiza prin care chiar expertul recunoaște ca exista o valoare speciala (in speța terenul in suprafața de_ mp din Voluntari) a unui activ data tocmai de interesul pe care un cumpărător îl poate avea la un moment dat față de acel activ.
În plus, la data încheierii contractului de schimb, terenul de la DN 1 avea o valoare dată de Hotărârea de Guvern 834 din 1991, si anume de 41.000 lei vechi.
Mai mult decât atât, terenul de la DN 1, fiind un teren grevat de o servitute aeronautica, nu a adus niciun beneficiu aeroportului, lucru atestat de faptul ca societății "SYMMETRICA CONSTRUCT" nu i-a fost eliberat aviz favorabil de construire de către Autoritatea Aeronautica Civila Română, aviz de care era condiționata plata chiriei.
Important de precizat este faptul că, prin Raportul de evaluare al terenurilor Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., întocmit de Societatea „Elite Consulting”, în vederea fuziunii societății cu C.N. Aeroportul Henri C., la data de 20.12.2006, valoarea terenului de 23.000 mp, situat la DN1 este de 200.357 euro.
Metrul pătrat de teren, la data de 20.12.2006, a respectivului teren (23.000 mp) avea valoarea de 5 euro/mp, valoare confirmată și de raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic S.C. Aviația U. S.A., Z. D., după obținerea de către această societate a titlului de proprietate asupra terenului, în baza deciziei civile nr.3329/2006 a Î.C.C.J., valoare cu care această societate, ulterior, și-a majorat capitalul social.
Afirmațiile parchetului referitoare la aspectul vizând neevaluarea celor două terenuri, în scopul prejudicierii statului român și câștigului pe care urma a-l obține inculpatul N. I. B., creând doar o aparență a unei echivalențe valorice, demonstrează că inculpații C. S., Ț. A. O., F. F. P., I. M. O., B. L. M., prin atitudinea lor, și-au încălcat atribuțiile de serviciu, întrucât au încheiat contractul de schimb cu încălcarea Hotărârii nr.77/i.8.11.2004 a C.A și Hotărârea A. din 9.11.2004, în sensul nelămuririi situației juridice a terenului, întrucât, pentru cel ce urma a fi dat la schimb, inculpatul N. I. B. nici măcar nu prezentase contractul din care să rezulte că este proprietarul terenului în suprafață de 25.000 mp.
În declarația dată, inculpata I. M. O. precizează următoarele: „la data încheierii contractului de schimb, făcut la notar, exista contractul de vânzare-cumpărare, prin care, persoana fizică, N. I. B. era proprietar al suprafeței de 25 mii mp. Precizez că, după știința mea ca jurist, un contract de schimb între două terenuri, nu poate avea loc dacă unul dintre ele nu are drept de proprietate.
În calitatea mea de șef oficiu juridic în cadrul Aeroportului București Băneasa, eu nu am făcut verificări cu privire la terenul ce urma să fie primit în schimb de societate, verificări referitoare la adevăratul proprietar al terenului din Voluntari, la cartea-funciară. De aceste aspecte a fost mandatat de către societate dl N. I. B.. (...)
Eu nu am ascuns niciun document cu privire la terenurile care urmau a face obiectul contractului de schimb și nu am ascuns nicio informație în legătura cu acestea.
Precizez că nu m-am înțeles cu nimeni să fac un contract de schimb, deci nici cu directorul general al aeroportului.
Dacă reprezentanții statului, în speță cei mandatați de Ministerul Transporturilor, în ședința A., nu ar fi fost de acord să se facă acest contract de schimb, sigur că acesta nu ar fi fost realizat. Nu cunosc dacă reprezentanții statului, la momentul 8 noiembrie 2008 respectiv 9 noiembrie 2008, au avut documente privind terenurile în litigiu.
Eu până la întâlnirea din biroul directorului general, care a fost cam după câteva zile de la ședința A. și CA, nu l-am cunoscut pe dl N. I. B..”
Important de menționat este faptul că, în legătură cu schimbul de terenuri, atât inculpații, cât și martorii din acte audiați, inclusiv martorul M. M., au recunoscut că Ministerul Transporturilor, prin Direcția Aviația Civilă gestiona suprafețele de teren și nu se putea dispune asupra lor de către oricine, nici măcar Consiliul de Administrație și A., prin deciziile lor, dacă acționarul majoritar (Min.Transp.) nu era de acord prin mandanții lui.
Declarațiile inculpatei I. M. O. se coroborează cu declarațiile inculpatului N. I. B., care a arătat că:
„Nu am cunoscut pe nimeni din cei implicați în această cauză și nici pe inculpatul C. u, nici pe șefa serviciului juridic, nici directorii tehnici. (..)
Precizez că directorul general și șefa serviciului juridic nu vroiau să facă nimic, adică să se ocupe de formalitățile ce se impuneau, pentru că, până la acel moment toate cererile au fost respinse, deși, cunoșteau, cred că înțelegeau că terenul respectiv prezintă importanță pentru aeroport, însă, litigiile cu Aviația U. îi făcea să aibă rețineri în încheierea contractului de schimb.(..)
În ceea ce privește valoarea terenurilor, eu apreciez că ele au fost ca valoare egală, pentru că altfel nimeni nu ar fi făcut schimb, iar pentru AIBB terenul era mult mai valoros decât orice, pentru că ajuta la funcționarea lui prin instalațiile de balizaj pe care le deținea.
Precizez că suprafața de 17 mii mp pe care eu am cedat-o prin tranzacție judiciară către Aviația U. SA, se află în proprietatea sa, are imobile, și nu pot să precizez dacă este un prejudiciu pentru AIBB.(...)
Precizez că, A. ca aport la capitalul social al societății Aviația U. București SA a evaluat terenul în suprafață de 89 mii mp în care sunt incluși și cei 17 mii mp la valoarea de 5 euro pe mp față de cât era la acel moment, respectiv 200 euro/mp evaluat de expertul din cadrul DNA, situație care, într-adevăr m-a surprins pentru că eu sunt trimis în judecată pentru un prejudiciu de peste 40 mii. euro, iar la societatea privată Aviația U. București SA, A.-ul, reprezentant al statului vine cu o evaluare de 5 euro/mp la data de 2007-2008";
În declarațiile sale, inculpata B. L. M. arată că: „eu am semnat contractul de schimb în decembrie 2004 ca urmare a uzanței și pentru că țineam locul șefei de serviciu.
Contractul de schimb s-a semnat în sala de consiliu din cadrul aeroportului, în fața notarului, era după-amiaza, în jurul orelor 17, pe la sfârșitul programului.
Când am semnat contractul de schimb în fața notarului, atunci mi-am adus aminte că am primit un extras de la o ședință a CA în care se preciza că s-a hotărât un schimb de terenuri, dar atât, nu știu între ce terenuri";
Declarația inculpatei Ț. A. O., care, audiată la termenul de judecată din 15.06.2011, a precizat că „Am semnat contractul de schimb pentru că așa îl semnau toți directorii direcțiilor, așa era uzanța.
Eu apreciez că respectivul contract de schimb era legal, am văzut semnătura oficiului juridic, apoi s-a semnat în fața notarului și cred că nici un notar nu ar întocmi un contract cu acte false.
Din ce țin minte eu, cred că respectivul contract de schimb a fost întocmit de notar.
În legătură cu acest contract de schimb, eu pot menționa că, prezentă fiind în ședința A., am auzit ca el a fost aprobat de către MT în modalitatea în care am și semnat contractul.
Noi nu am avut negocieri cu privire la terenurile ce au făcut obiectul contractului de schimb, întrucât această hotărâre nu se lua la nivel de aeroport ci la nivel de Minister, respectiv MT.
Pur și simplu noi am adus la îndeplinire o hotărâre ce fusese luată de A. și în CA, iar dacă nu am fi semnat, în modalitatea solicitată de MT cred că eram dată afară.
Nu aveam nici un motiv să nu semnez contractul de schimb, în primul rând că el era util pentru aeroport, pentru funcționarea acestuia, noi nu aveam bani să cumpărăm acel teren, și ceea ce a contat cel mai mult, era că, acest contract a fost aprobat la nivelul MT și apoi în ședința A. și a CA";
Prin declarația sa, inculpatul F. F. P., care, audiat la termenul de judecată din 28.09.2011, a precizat că „Eu cred și acum, după aproximativ 1 an și jumătate după fuziunea companiei cu Aeroportul Otopeni, consider că acel contract de vânzare-cumpărare a fost benefic pentru societate și precizez că la acest moment societatea funcționează la minima existență, având pe teren proprietate (teren propriu) instalație de balizaj. De la acest teren încolo, trebuiau să mai fie câteva bretele, însă acestea sunt pe terenurile proprietatea persoanei fizice vecine cu aeroportul - «noi le-am pus, ei le-au dat jos». Din acest motiv sunt și foarte multe procese pe rolul instanțelor, litigii cu sume mari. Sub terenul pe care l-am luat la schimb sunt cablurile noastre, iar cetățenii ai căror proprietari sunt pe terenurile respective, fac gropi și le smulg. Apreciez că pentru politica aeroportului din punct de vedere economic, funcțional a fost foarte bine și este benefic în continuare. De asemenea, apreciez că și din punct de vedere al dezvoltării aviației și aeroportului a fost benefic acest schimb, inclusiv siguranța aviatică.(...) Știu că atunci când am fost chemat să semnez contractul, erau prezenți notarul și ceilalți colegi. Eu, ca și ceilalți eram, de fapt, niște persoane care executam niște hotărâri care se luau în A. și în Consiliu de administrație, iar eu, dacă nu aș fi semnat contractul atunci când am fost chemat și era venit notarul, cred că trebuia să plec - ori mă dădeau ei afară, ori plecam de bunăvoie. Precizez că numai A. - ce era format din membrii împuterniciți ai statului luau hotărâri privind schimburile de teren, printre alte atribute. Ceilalți nu aveau astfel de atribute, așa cum rezultă și din fișa postului fiecăruia dintre noi. Terenul în discuție este în continuarea pistei aeroportului. Eu, sub aspectul situației juridice și a calității pe care o am în acest dosar, apreciez ca nefiind corespunzătoare adevărului întrucât nu eu am luat această hotărâre, ci membrii A., însă daca aș fi avut acest atribut, de a lua hotărâri, pentru dezvoltarea aeroportului și în general a companiei noastre, aș fi luat această hotărâre atunci, dar și acum, însă nu am avut atribuții de decizie";
Prin declarația sa, inculpatul C. S., care, audiat în fața instanței, precizează că „Din punctul meu de vedere, ca specialist în domeniul aviației, schimbul de terenuri era favorabil pentru AIBB pentru că rezolvam problema balizajului și chiar a existenței și funcționării aeroportului. (...)
Precizez că lămpile de balizaj sunt numai pe terenul pe care l-am primit de la dl N. la schimb, mai erau necesar 20 mp, sunt proprietăți private iar lămpile nu mai există.
Cu terenul de la dl N. se rezolva problema balizajului și alimentarea punctului de transformare.(..)
Contractul de schimb s-a semnat la sediul aeroportului de către mine, șefa serviciului juridic, directorul tehnic, economic și șeful serviciului-contracte.
Regula era că orice contract se semna de către directorii direcțiilor implicate, iar directorul tehnic, a semnat pentru că acolo era instalația de balizaj.
Contractul de schimb a fost încheiat după amiaza, la sediul aeroportului, ocazie cu care am văzut și contractul de vânzare-cumpărare de 25 mii mp în care proprietar era dl N..
Eu cred că acel contract de schimb a fost un contract și cred și acum că este un contract legal, pentru că participă un notar, pe care eu l-am întrebat dacă totul este legal.
Eu cred și acum că dacă documentația respectivă nu era corectă, și nu era examinată de către direcția juridica din cadrul MT, nu cred că secretarul general al ministerului își asuma o asemenea răspundere și ar fi mandatat persoanele care s-au prezentat în ședințele A. și CA. (...)
Terenul pe care noi îl dădeam la schimb d-lui N., operațional nu avea importanță pentru aeroport, însă terenul primit de la dânsul, era vital pentru funcționarea aeroportului (balize, luminile, semnalizarea), în caz contrar aeroportul ar fi trebuit să funcționeze numai ziua și când nu era ceață, ploaie etc";
De asemenea, martorul A. D., care, audiat la termenul de judecată din 19.10.2011, precizează că „Aeroportul nu putea să facă nici un schimb de terenuri dacă nu era de acord ministerul - în calitate de acționar. (...) Eu, chiar dacă sunt de profesie inginer aeronautic, mă pricep la făcut avioane însă, din punctul meu de vedere, un teren care se află în zona aeroportului, ca în speță București-Băneasa, importanța lui nu vizează valoarea de circulație imobiliară ci valoarea sa este dată de siguranță traficului aerian și de dezvoltarea aeroportului respectiv".
Rezultă că, inculpata, în calitatea sa de secretar, avea următoarele atribuții:
-să constate îndeplinirea formalităților de convocare;
-să anunțe data și locul adunărilor;
-să consemneze în procesul verbal de ședință acționarii prezenți, în rezumat rezultatul dezbaterilor, precum și hotărârile luate, iar la cererea acționarilor să treacă și declarațiile făcute de ei în ședință.
Prin urmare, inculpata nu participa la ședințe ca și consilier juridic.
Așadar, faptul că a semnat ori că semna hotărârea A. și procesul verbal nu însemna că a contribuit la aprobarea schimbului de terenuri.
Procesul verbal/procesele verbale respective, prin semnătura inculpatei nu dovedea decât îndeplinirea unor formalități, în calitatea sa de secretar.
În calitatea sa de consilier juridic, inculpata aviza contractele încheiate de Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. numai sub aspectul legalității (art.40 din Statutul Consilierului juridic), care menționează:
„Consilierul Juridic va aviza și va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum și semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
Consilierul Juridic nu se pronunță asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.”
Nu rezultă că aspectele economice, tehnice referitoare la contractele societății intrau în competența sa de avizare.
Potrivit dispozițiilor din Statutul Consilierului juridic, aceasta nu avea căderea să încheie vreun contract și nici să urmărească respectarea integrității patrimoniului (cum se susține în rechizitoriu) și, cu atât mai mult că respectivul contract de schimb, încheierea lui nu viza vreo tranzacție imobiliară, ci se urmărea rezolvarea unor conflicte ivite între Aeroport și proprietarii de terenuri din zonă, ce contribuiau nemijlocit la tulburarea activității operaționale și de siguranță aeronautică a aeroportului și nicidecum afectarea patrimoniului Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A.
2.Inculpata Ț. A. O. - fost director economic la Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12.08.2008 al Direcției Naționale Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.
În sarcina sa, au fost reținute următoarele: a participat la încheierea unui contract de schimb, nr.3053/13.12.2004, cu încălcarea Hotărârii nr.77/8.11.2004 a C.A., nu au fost respectate prevederile art.131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990, nu s-a făcut o evaluare a terenului dat la schimb (23.392 mp), inculpatului N. I. B. care nu a fost obligat la plata unei sulte; nu a respectat Hotărârea nr.64 a A., sens în care nu a clarificat situația juridică a terenului și, prin neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a activității sale, conform atribuțiilor din fișa postului, a cauzat Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. un prejudiciu de 4.273.472 euro și un avantaj patrimonial în același cuantum inculpatului N. I. B..
La cercetarea judecătorească, inculpata își menține, ca dealtfel și ceilalți coinculpați, declarațiile date la parchet.
În fața instanței, precizează:
„Am semnat contractul de schimb pentru că așa îl semnau toți directorii direcțiilor, așa era uzanța.
Eu apreciez că respectivul contract de schimb era legal, am văzut semnătura oficiului juridic, apoi s-a semnat în fața notarului și cred că nici un notar nu ar întocmi un contract cu acte false.
Din ce țin minte eu, cred că respectivul contract de schimb a fost întocmit de notar.
în legătură cu acest contract de schimb, eu pot menționa că, prezentă fiind în ședința A., am auzit ca el a fost aprobat de către MT în modalitatea în care am și semnat contractul.
Noi nu am avut negocieri cu privire la terenurile ce au făcut obiectul contractului de schimb, întrucât această hotărâre nu se lua la nivel de aeroport ci la nivel de Minister, respectiv MT.
Pur și simplu noi am adus la îndeplinire o hotărâre ce fusese luată de A. și în CA, iar dacă nu am fi semnat, în modalitatea solicitată de MT cred că eram dată afară.
Nu aveam nici un motiv să nu semnez contractul de schimb, în primul rând că el era util pentru aeroport, pentru funcționarea acestuia, noi nu aveam bani să cumpărăm acel teren, și ceea ce a contat cel mai mult, era că, acest contract a fost aprobat la nivelul MT și apoi în ședința A. și a CA.
Eu în calitate de director economic nu puteam face o evaluare a unui teren, acest aspect, se stabilea fie în ședința A. fie în consiliu, și numai atunci eu aduceam la îndeplinire cele hotărâte în ședință.
Nu cunosc nimic despre importanța terenurilor, doar ce am auzit vorbindu-se informai și știu pentru că am asistat la discuții, că terenul în suprafață de 23.392 mp operațional nu era important pentru aeroport, spre deosebire de celălalt de 25 mii mp care era vital pentru aeroport.
Numai din ce am auzit în ședințele la care participam ca invitat știu că pentru aeroport, la momentul respectiv era greu și să suporte o chirie pentru acel teren unde erau lămpile de balizaj.
Revin și arăt că eu știu acest lucru nu îl cunosc numai din ședințe.
Pe terenul de 23.392 mii mp aeroportul nu obținea nici un venit, pentru că închirierea era condiționată de obținerea unor avize, de către firma care vroia să închirieze terenul, am auzit în sală, într-adevăr este vorba despre .. Nu mai țin minte cât era valoarea chiriei ulterior obținerii avizelor";
Depozițiile inculpatei se coroborează cu declarațiile martorilor din acte, astfel:
- declarațiile martorei D. C. E., care, la termenul din 19.10.2011, a precizat că „La momentul respectiv, în cadrul ședinței A. din 08.11.2004, când pe ordinea de zi a acesteia se afla și o cerere a unei persoane fizice privind un schimb de terenuri, dl. director C., la ședința respectivă, dânsul îndeplinind funcția de președinte al Consiliului, știu că ne-a prezentat o hartă a aeroportului în care ne-a arătat unde era situat balizajul aeroportului și unde era terenul ce urma a se face schimbul iar alte acte eu nu îmi aduc aminte acum dacă au mai fost prezentate.
Eu am participat la acea ședință ca membru în consiliul de administrație al aeroportului, și în cadrul Ministerul Transporturilor îndeplineam funcția de consilier juridic în cadrul Direcției generale Juridice. Sigur că trebuie să fi existat și un contract de schimb, eu nu-mi amintesc acum dar așa era logic și cred că așa s-a întâmplat. (...) Noi puteam să luăm această hotărâre în consiliu dacă aveam mandat, iar mandatul ni-l dădea conducerea ministerului, nu știu exact dacă ministrul sau secretarul general al ministerului. Precizez că, atât conducerea aeroportului cât și directorul acestuia nu puteau lua hotărârea de a face acest schimb de terenuri dacă nu exista acordul Ministerului Transporturilor, respectiv acordul consiliului de administrație și împuterniciții A.G.A; era și un reprezentant al Ministerului de Finanțe. (...) Eu mi-am dat acordul să se facă acest schimb de terenuri și sunt convinsă că ceea ce am făcut și am semnat am făcut bine din punct de vedere al utilității și continuității activității aeroportului și din punct de vedere juridic. (...)
Recunosc că directorul general al Direcției Aviației Civile, dl S. S., mi-a spus că ministrul transporturilor de la momentul respectiv (dl. M. M.) este de acord cu schimbul, însă nici acesta nu mi-a pus la dispoziție vreo hartă ori vreo schiță a aeroportului referitor la schița terenuiui și locul unde se afla balizajul, dar că schimbul este important pentru funcționarea aeroportului.(...)
Cu 5 zile înainte de ședință din 08.11.2004, așa cum se proceda de regulă și la celelalte ședințe, fiecare membru primea câte o mapă cu ordinea de zi și, în spatele ordinii de zi, în mapa respectivă, se aflau documente, puncte de vedere, în general cele aferente ordinii de zi și precizez că am avut timpul necesar ca să mă informez, să le citesc și să mă documentez. Eu m-am informat de la directorul general al direcției civile din minister și mi s-a spus că terenul prezintă importanță pentru aeroport.(...) Am citit procesul verbal și hotărârea A.G.A înainte de a le semna și am fost de acord, în caz contrar nu ar fi existat semnăturile mele. Am semnat fără observații";
- declarațiile martorei M. R. M., care, la termenul din 19.10.2011, a precizat că „am fost și membru în adunarea generală a acționarilor la societatea națională AIBB București - SA. Cunosc că în ședința A. din 09.11.2004, a existat o cerere a dlui N. cu privire la un schimb de terenuri. Știu că se impunea schimbul de teren pentru că era această aparatură de aviație pe un teren care nu aparținea aeroportului și precizez că alte documente, în afară de cererea dlui N., nu existau, însă precizez că cu câteva ședințe înainte de ședința din 09.11.2004 s-a discutat despre acest schimb de teren și importanța acestuia pentru aeroport.(...)
La ședința respectivă eu am văzut doar o cerere a dlui N. I. și nici un alt document referitor la situația juridică. În ședința A. 64/09.11.2004, noi am precizat că suntem de acord cu schimbul de teren doar în situația în care se clarifică situația juridică a acestuia; eu apreciez că, în raport de afirmația dinainte, nu era o aprobare a schimbului de teren.(..) Precizez că înainte de ședința A. din 09.11.2004, am primit un act din partea direcției generale a Aviației Civile din cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din care rezulta necesitatea schimbului de teren. (...)
Precizez că, înainte de ședința A., cu 5 zile, primeam, atât eu, cât și ceilalți membri, o mapă în care se afla ordinea de zi și documentele aferente și aveam timpul material necesar pentru a le studia.
Nu-mi amintesc să fi vorbit cu juristul aeroportului în legătură cu terenul.
Eu precizez că inculpata lacob M. O. era secretara în cadrul A. și nu i-am solicitat acesteia nici note cu privire la terenul respectiv";
-declarațiile martorei M. M., care, la termenul din 16.11.2011, a precizat că „Am fost membru în consiliul de administrație al societății internaționale Aeroportul Internațional București-Băneasa.
În ședința consiliului de administrație dl director al aeroportului a prezentat situația, privind schimbul de teren, consiliul și-a dat acordul, cu condiția respectării legislației în vigoare și ca terenul să nu fie în litigiu.
Din ce-mi aduc aminte știu că s-a precizat că pe terenul respectiv erau balizele aeroportului și de asemenea directorul a expus importanța terenului pentru desfășurarea operațională a activității aeroportului.
Nu cunosc care era situația proprietarilor de terenuri persoane fizice, însă știu că pentru dezvoltarea aeroportului din punct de vedere operațional, da, prezenta interes schimbul de teren.
Precizez că membrii consiliului de administrație nu puteau lua hotărâri decât în baza unui mandat dat de ministrul transporturilor. (...)
Prin hotărârea nr. 77 din 08 noiembrie 2004, s-a aprobat schimbul de teren așa cum de altfel este precizat în procesul-verbal al ședinței.
Da, pentru aeroport schimbul de teren a fost benefic, operațional vorbind, preluarea terenului pe care erau acele balize";
- declarațiile martorului S. S. P., care, la termenul din 14.12.2011, a precizat că „în anul 2004, când s-a efectuat contractul de schimb, eu îndeplineam funcția de director general în cadrul Direcției Generale a Aviației Civile din cadrul Ministerului Transportului.
Precizez că, în calitatea pe care eu am avut-o la acel moment, am fost de acord cu efectuarea procedurilor necesare schimbului de terenuri, motivat de faptul că, pe acel teren ce urma a fi preluat de companie, se afla instalația de balizaj a aeroportului, iar pentru siguranța aeronautică, acel teren prezenta o importanță deosebită și nu trebuia lăsat la altcineva, însă, trebuiau respectate procedurile legale în această materie. Menționez că, persoana fizică care era proprietara terenului, cerea aeroportului o chirie de cca. 100 mii euro pe lună, ceea ce aeroportul, la acel moment nu era capabil să o facă.
Realizarea schimbului de terenuri, eu am privit-o nu numai din punct de vedere al siguranței aviației civile, dar și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că potrivit funcției pe care o aveam, eu avizam bugetul companiei și subvențiile acordate acestuia, întrucât Ministerul era ordonator principal de credite și eram îngrijorat pentru că știam sigur că aeroportul nu avea de unde să plătească o chirie așa de mare, eu apreciind-o ca fiind reală, întrucât aceasta era adresată către minister în scris de către proprietarul terenului";
-declarațiile martorului P. JENICĂ, care, la termenul din 14.12.2011, a precizat că „eu am fost numit membru în A.G.A., prin ordinul ministrului transporturilor de la acel moment, la data de 08.11.2004 și în data de 09.11.2004 am participat la prima ședință acestei adunări generale a acționarilor.
Din punctul meu de vedere, ca profesionist, în domeniul aviației civile, afirm că era necesar a se face un schimb de teren, pentru creșterea siguranței traficului aerian în zona de responsabilitate a aeroportului";
-declarațiile martorei S. D., care, la termenul din 17.01.2012, a precizat că „în cazul în speță este vorba de un schimb de terenuri. Într-adevăr, am participat la ședința A. din 9 noiembrie 2004, s-au discutat în acea ședință mai multe aspecte, unul dintre puncte viza și un schimb de terenuri între o persoană fizică și aeroport. La momentul respectiv, nu mi s-a părut nimic nelegal, incorect, legat de acest schimb de teren. Pe zona de Est a Aeroportului București Băneasa, au existat conflicte datorate împroprietăririlor ce s-au efectuat în zona respectivă, așa încât actele de vandalism în zona balizajului aeroportului erau frecvente, persoanele fizice, proprietarii terenurilor puneau câinii pe oamenii aeroportului, care se deplasau în zonă pentru lucrări de reparații. Într-un fel, eu apreciez că terenul trebuia să intre în jurisdicția aeroportului. Faptul că noi rezolvam într-un fel obținerea terenului de către aeroport, rezolva, într-un fel, una din problemele acestuia. (...) Știam că exista un litigiu al aeroportului cu aviația utilitară pe zona de nord a aeroportului dar, niciodată nu am știut să delimitez acea zonă. (...) În ședința A. nu mai țin minte dacă ni s-au prezentat acte de proprietate însă materialul prezentat nu poate conduce la alte întrebări, nu ne-am pus atunci problema corectitudinii lui. Materialul prezentat nu conduce la alte întrebări referitoare la corectitudinea lui";
-declarațiile martorului H. C. M., care, la termenul din 17.01.2012, a precizat că „împuterniciții statului, în aprecierea mea, nu puteau în ședințele A. să ia alte decizii decât cele pentru care au fost împuterniciți în sensul că nu puteau lua decizii contrare pentru că altfel ar fi trebuit motivate.
Împuterniciții statului cred că aveau această libertate de a sesiza dacă exista vreo neregulă în legătură cu anumite aspecte care erau menționate în mandatele lor speciale ori care se iveau în timpul ședințelor";
-declarațiile martorului B. T., care, la termenul din 15.02.2012, a precizat că „Eu am participat la ședința consiliului de administrație ca membru al acestuia, fiind la momentul respectiv salariatul Aeroclubului României.
Precizez că la ședința respectivă am primit o mapă de lucru în care exista ordinea de zi și materiale cu ceea ce urma să se discute în ședința respectivă.
Precizez că nu sunt sigur dacă cererea persoanei fizice care a solicitat schimbul de teren se afla în mapa respectivă, însă, știu că s-a discutat despre acest schimb de teren. Eu chiar am avut o poziție pozitivă cu privire la schimb de teren (cu privire la utilitatea lui, referitor la cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice). Precizez că terenul ce urma să-l preia la schimb aeroportul era ocupat de lămpi de balizaj, prezenta importanță pentru aeroport, așa cum am menționat mai sus, însă, față de terenul ce urma a se da în schimb și care se afla în partea de nord a aeroportului nu exista termen de comparare, întrucât acesta nu se afla în zona de siguranță a pistei, în timp ce celălalt da.
Am făcut aceste precizări, întrucât fiind inginer în domeniul aeronautic, cunosc ce importanță are un teren pentru aeroport, în speță, referitor la cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice. Precizez că, în ședința respectivă, președintele consiliului a făcut precizări cu privire la aspectele menționate mai sus (importanță pentru cerințele operaționale ale aeroportului și siguranței aeronautice. Argumentația președintelui consiliului pe mine m-a convins de importanța schimbului, pentru că viza pur probleme operaționale și de siguranță aeronautică pentru aeroport și nu valoarea imobiliară de piață a terenului, de altfel acest din urmă aspect nici nu s-a discutat.
Ce s-a mai discutat a fost aspectul referitor la demersurile ce urmau a se efectua cu privire la schimb să respecte dispozițiile legale în materie. Dealtfel, nu am văzut documentele pe baza cărora urma să se facă schimbul (acte de proprietate, carte proprietate etc). (...) Nu s-a dat o dispoziție imperativa de a se încheia contractul de schimb conducerii executive, însă, nimeni din consiliul de administrație nu s-a opus schimbului. (...)
În hotărârea nr. 77 din 04 noiembrie 2004 a consiliului de administrație când s-a aprobat cererea domnului N. privind efectuarea schimbului de teren - precizarea «cu respectarea legislației în vigoare, cu suportarea cheltuielilor de către acesta» - aceasta era uzanța în ședințe. Fac această precizare pentru că și în alte ședințe ale consiliului când se iau anumite hotărâri în conținutul acestora se făcea această precizare să se respecte legislația în vigoare.
La întrebarea pusă de instanță «dacă aeroportul putea singular să facă schimbul ori să cumpere terenul fără acordul acționarului majoritar, care în speța dată este Ministerul Transporturilor, răspunsul este următorul: A.G.A. avea mandatați ai statului, astfel că ministerul daca nu ar fi vrut să facă schimbul prin reprezentanții lui s-ar fi opus. (...) Din punctul meu de vedere întocmirea unei note în vederea exproprierii vreunui teren pentru utilitate publică trebuia să o facă Ministerul Transporturilor";
- declarațiile martorului O. I., care, la termenul din 18.04.2012, a precizat că „în perioada noiembrie 2004, îndeplineam în cadrul ministerului transporturilor funcția de secretar general. Ca urmare a acestei funcții, eu avizam ordinea de zi și mandatele membrilor consiliului de administrație și A., pentru a se putea ține ședințele, în cadrul societăților subordonate ministerului.(...) Precizez că, hotărârea luată în cadrul ședințelor CA/A., cu privire la indiferent orice fel de problemă sau de subiect, acesta, era obligatorie pentru conducerea executivă a societății respective, exista o posibilitate dacă aceștia nu aduceau la îndeplinire hotărârea A., aceea a revocării din funcție, știut faptul că, A. numește conducerea societății. (..) La schimburile de teren și vânzări de teren, în general avea competență A., care, trebuia în situația asta să ceară un mandat special, care trebuia avizat de direcția de domeniu din cadrul ministerului, direcția de specialitate - Direcția Aviației Civile din cadrul Ministerul Transportului și secretarul general și ministrul, întrucât eu, în calitatea mea de secretar general, nu puteam să semnez așa ceva. (...)
Un mandat special, însemna o singură problematică (schimbare de teren sau vânzare de teren, sau de clădire, de avion), ceea ce presupunea o analiză a aspectelor respective detaliate, de evaluare, de stabilire de preț, diferența de evaluare, dacă era prin bursă, prin licitație, ofertă";
-declarațiile martorului E. G., care, la termenul din 23.05.2012, a precizat că „Am fost membru în Consiliul de administrație. Cunosc că a avut loc un schimb de teren între aeroport și o persoană fizică. Consider că nu poate fi pusă la îndoială corectitudinea schimbului. De asemenea apreciez că asocierea acestui teren pe care se afla o instalație de balizaj și care nu era atractiv pentru un dezvoltator imobiliar, nu poate fi egal cu un teren de altă calitate care nu este situat în zona aeroportuară. Situația economică a aeroportului Băneasa față de celelalte aeroporturi din țară era mai vitregă, pentru că investiția nu se ducea către aeroportul Băneasa, ci către Otopeni și atunci, posibilitatea ca aeroportul să funcționeze în limitele asigurării siguranței aeroportuare, acest contract de schimb se încheia, pentru că posibilitatea financiară a aeroportului nu era una favorabilă.
Precizez că, mandatele reprezentanților statului erau semnate de către secretarul general al ministerului, și pe baza acestora în consiliile de administrație și în ședințele A. se luau hotărâri.
Hotărârile A. și ale consiliului de administrație erau obligatorii pentru conducerea aeroportului, trebuiau duse la îndeplinire de către acesta, deci membrii A. trebuiau să respecte mandatul iar conducătorul instituției trebuia să ducă la îndeplinire hotărârile date de către aceștia în A. și în consiliul de administrație. (...)
Directorul aeroportului nu putea dispune asupra contractului de schimb dacă nu exista hotărârea A. sau a Consiliului de administrație, dacă ar fi făcut-o, de la sine putere, în virtutea funcției, ar fi fost eliberat din funcție imediat. (...)
Eu nu-mi aduc aminte despre actele ce se aflau la cererea prin care se solicita schimbul, însă știu că la mapa fiecărui membru existau acte pentru fiecare punct de pe ordinea de zi.(...)
Apreciez că între cele două terenuri între care s-a făcut schimbul nu poate fi pus un egal, existând o diferență, în ceea ce privește terenul pe care se afla instalația de balizaj, acest teren prezintă importanță deosebită care poate fi evaluată în raport de menținerea și asigurarea siguranței aeronautice, sigur că, și terenul celălalt pe care nu era construit nimic, putea fi apreciat la o valoare, dar acolo trebuia să se facă investiții foarte mari, adică la o valoare mai mică decât cea a zonei".
De asemenea, în fața instanței de fond, inculpata I. M. O. a precizat în declarația sa că, în raport cu învinuirea conform căreia procesele verbale din cele două ședințe nu au fost publicate la Registrul Comerțului:
Astfel, în fata instanței, inculpata lacob M. O. a precizat că: „Aceste procese-verbale nu au fost publicate Registrului Comerțului, sigur că acest atribut îmi revenea mie, însă, din partea Ministerului Transporturilor s-a comunicat că se vor comunica Registrului Comerțului doar modificări cu privire la schimbul și modificarea statutului societății. Nu există un asemenea înscris în aeroport, când am venit eu, dar așa erau indicațiile. Cred că această hotărâre a luat-o Ministerul transporturilor, ca urmare a caracterului confidențial al anumitor aspecte care se discutau în respectivele ședințe.
Cunosc faptul că dl N. a făcut o cerere și către Ministerul Transporturilor - direcția Aviației Civile, dar nu știu ce s-a întâmplat cu cererea respectivă și nici nu știu cum a aflat acesta de ce s-a discutat în cele două ședințe. Știu că într-o zi, mai precis imediat după ședința A., am fost chemată la directorul general și acolo se afla și dl N. I. B., și s-a discutat despre demararea procedurii privind încheierea contractului de schimb.
În biroul directorului general s-a discutat faptul că respectiva suprafață de 23.392 mii mp, făcea parte dintr-o suprafață mai mare de 38 hectare, și pentru a se face schimbul trebuiau îndeplinite anumite formalități ce țineau de cadastru și intabulare, respectiv dezmembrarea lor. De toate formalitățile s-a ocupat dl N. I. B.. Schimburi de terenuri s-au mai făcut, însă prin hotărâri de guvern, cu ANL-ul sau alte entități, dar nu cu persoane fizice. Acesta era primul schimb de terenuri ce se efectua cu persoane fizice.
Nu mi s-a cerut nici un punct de vedere juridic cu privire la încheierea acestui contract de schimb, însă, eu, având în vedere ce s-a discutat în cele două ședințe, A. și CA am urmărit, ca respectivul contract, după efectuarea trecerii în cartea funciară să se finalizeze pentru că eu am considerat că odată ce a fost luată o hotărâre în ședință, aceasta trebuia dusă la îndeplinire; eu cred că respectivul contract a fost încheiat în legalitate.
Precizez că, în ședințele A. și CA care au mai avut loc și în care s-au mai discutat contracte comerciale și civile, mi s-a solicitat opinie juridică, sub forma prezentării unor note sau verbal cu consemnare în procesul-verbal de ședință, însă în această situație nu mi s-a cerut opinie juridică, nu pot să apreciez de ce.
Precizez ca la baza legalității contractului de schimb au stat extrasele de carte funciară fără sarcini, acte autentificate de notar, și în aprecierea mea, contractul este valabil.
Am aflat că, în ceea ce privește valabilitatea acestui contract de schimb, există și o hotărâre judecătorească".
Susținerile sale se coroborează cu declarațiile inculpatului C. S. care, la termenul de judecată din 15.06.2011, a învederat instanței: „Nu cunosc dacă cele două hotărâri din ședințele 8 și 09.11.2004 trebuiau să fie comunicate la Registrul Comerțului, dar știam că trebuie făcut schimbul pentru că erau aprobările MT. (...) S-a ocupat dl N. de perfectarea tuturor actelor care cuprindea dezmembrarea terenului, aspecte de carte-funciară, pentru că se pricepe întrucât era avocat.
Directorul Aviației Civile din cadrul MT a făcut precizarea care se afla în scris la dosar, în sensul că de documentație și de toate cheltuielile ocazionate de acest contract de schimb, să se ocupe și să le suporte cel care a solicitat schimbul".
În legătură cu aspectul vizând neevaluarea terenului ce urma a fi dat la schimb (23.392 mp) și faptul că inculpatul N. I. B. nu a fost obligat la plata unei sulte, aceasta a declarat că: „Eu în calitate de director economic nu puteam face o evaluare a unui teren, acest aspect, se stabilea fie în ședința A. fie în consiliu, și numai atunci eu aduceam la îndeplinire cele hotărâte în ședință.
Nu cunosc nimic despre importanța terenurilor, doar ce am auzit vorbindu-se informal și știu pentru că am asistat la discuții, că terenul în suprafață de 23.392 mp operațional nu era important pentru aeroport, spre deosebire de celălalt de 25 mii mp care era vital pentru aeroport.
Numai din ce am auzit în ședințele la care participam ca invitat știu că pentru aeroport, la momentul respectiv era greu și să suporte o chirie pentru acel teren unde erau lămpile de balizaj.
Revin și arăt că eu știu acest lucru nu îl cunosc numai din ședințe.
Pe terenul de 23.392 mii mp aeroportul nu obținea nici un venit, pentru că închirierea era condiționată de obținerea unor avize, de către firma care vroia să închirieze terenul, am auzit în sală, într-adevăr este vorba despre .. Nu mai țin minte cât era valoarea chiriei ulterior obținerii avizelor".
Declarația sa se coroborează cu acelea ale următorilor martori:
-D. C. E. - „Nu știu dacă în afară de această hotărâre mai era nevoie și de alte aprobări; mandatul meu simplu era pentru schimbul de terenuri, de aceea mă aflam în ședința din 08.11.2004, nu mă interesa valoarea terenului";
-M. R. M., care, a precizat în fața instanței că „Eu, ca membru în consiliul de administrație, la momentul fuziunii, am fost de acord să fie preluată în situația financiară terenul respectiv, calculat cu 17,76 lei/mp pentru că au fost evaluatori specializați și s-au auditat situațiile financiare. Eu am procedat așa pentru că auditul și evaluatorii așa au stabilit";
-S. D., care, a precizat în fața instanței că „în ședința A. nu s-a discutat cu privire la valoarea terenurilor care urmau a fi schimbate între ele și în aprecierea mea terenul pe care se afla instalația de balizaj a aeroportului avea o valoare inestimabilă pentru funcționarea aeroportului întrucât în lipsa acestui teren aeroportul putea să nu mai existe. Cunosc că aeroportul a pornit niște acțiuni împotriva proprietarilor dar nu știu ce s-a întâmplat, nu cunosc amănunte.
Sigur că noi ca reprezentanți ai statului și acum vorbesc, numai în numele meu, dacă aș fi constatat că aeroportul ar fi fost prejudiciat aș fi luat o măsură în consecință în sensul că aș fi făcut acel raport de care am făcut vorbire în conținutul declarației mele date astăzi, și aș fi făcut o propunere însă, așa cum s-a întâmplat în alte situații, însă aici nu a fost cazul. Precizez că terenul respectiv în aprecierea mea nu are valoarea unui teren imobiliar ci are valoarea unui teren ce asigura siguranța circulației aeriene pe aeroportul București Băneasa, teren care este așa cum am mai spus de o valoare inestimabilă pentru aeroport, pentru siguranța de aterizare a avioanelor iar în situația economică în care se afla aeroportul, la momentul respectiv, nu-și permitea să cumpere un teren și atunci soluția schimbului mi s-a părut una foarte bună".
De asemenea, inculpata Ț. A. O. a arătat că, în ceea ce o privește, din oficiu, nu putea să aducă la îndeplinire cele hotărâte în cele două ședințe, dacă acest aspect nu se prevedea expres în ședința C.A. sau A..
Din niciun mijloc de probă nu rezultă că inculpata Ț. A. O. l-ar fi cunoscut pe inculpatul N. I. B. și că, ar fi existat, astfel, o înțelegere prealabilă între cei doi, privind nelămurirea situației juridice a celor două terenuri și nepublicarea hotărârii CA în Monitorul Oficial.
Rezultă din declarația acesteia, prin coroborare cu declarațiile celorlalți inculpați și a martorilor din acte, că scopul pentru care s-a încheiat contractul de schimb – așa cum s-a discutat în cele două ședințe și cu Ministerul Transporturilor - acționarul majoritar, inclusiv Direcția Aviației Civile, nu a fost acela al încheierii unei tranzacții imobiliare, ci rezolvarea pe plan local și la nivel operațional, pentru societate a desfășurării în condiții legale și de siguranță a transportului de călători și marfă, pe linie aeronautică, terenul nu avea valoare imobiliară, el avea o valoare ce nu putea fi apreciată în preț, inestimabilă, astfel cum declara unul din martorii din acte. De ce? Pentru că aeroportul funcționa la minima existență. Nu avea un teren proprietate personală pe care să stea neatinse instalațiile de balizaj. În acest sens, importantă apare depoziția inculpatului F. F. P., care precizează: „Eu cred și acum, după aproximativ 1 an și jumătate după fuziunea companiei cu Aeroportul Otopeni, consider că acel contract de vânzare-cumpărare a fost benefic pentru societate și precizez – că la acest moment, societatea funcționează la minima existență, având pe teren proprietate (teren propriu) instalație de balizaj. De la acest teren încolo, trebuiau să mai fie câteva bretele, însă acestea sunt pe terenurile proprietatea persoanei fizice vecine cu aeroportul - «noi le-am pus, ei le-au dat jos». Din acest motiv sunt și foarte multe procese pe rolul instanțelor, litigii cu sume mari. Sub terenul pe care l-am luat la schimb sunt cablurile noastre, iar cetățenii ai căror proprietari sunt pe terenurile respective, fac gropi și le smulg. Apreciez că pentru politica aeroportului din punct de vedere economic, funcțional a fost foarte bine și este benefic în continuare. De asemenea, apreciez că și din punct de vedere al dezvoltării aviației și aeroportului a fost benefic acest schimb, inclusiv siguranța aviatică.(...) Știu că atunci când am fost chemat să semnez contractul, erau prezenți notarul și ceilalți colegi. Eu, ca și ceilalți eram, de fapt, niște persoane care executam niște hotărâri care se luau în A. și în Consiliu de administrație, iar eu, dacă nu aș fi semnat contractul atunci când am fost chemat și era venit notarul, cred că trebuia să plec - ori mă dădeau ei afară, ori plecam de bunăvoie. Precizez că numai A. - ce era format din membrii împuterniciți ai statului luau hotărâri privind schimburile de teren, printre alte atribute. Ceilalți nu aveau astfel de atribute, așa cum rezultă și din fișa postului fiecăruia dintre noi. Terenul în discuție este în continuarea pistei aeroportului. Eu, sub aspectul situației juridice și a calității pe care o am în acest dosar, apreciez ca nefiind corespunzătoare adevărului întrucât nu eu am luat această hotărâre, ci membrii A., însă daca aș fi avut acest atribut, de a lua hotărâri, pentru dezvoltarea aeroportului și în general a companiei noastre, aș fi luat această hotărâre atunci, dar și acum, însă nu am avut atribuții de decizie”;
Declarația acestuia se coroborează cu aceea inculpatului C. S. și a martorului A. D. și anume: „...Eu cred și acum că dacă documentația respectivă nu era corectă, și nu era examinată de către direcția juridica din cadrul MT, nu cred că secretarul general al ministerului își asuma o asemenea răspundere și ar fi mandatat persoanele care s-au prezentat în ședințele A. și CA. (...)
Terenul pe care noi îl dădeam la schimb d-lui N., operațional nu avea importanță pentru aeroport, însă terenul primit de la dânsul, era vital pentru funcționarea aeroportului (balize, luminile, semnalizarea), în caz contrar aeroportul ar fi trebuit să funcționeze numai ziua și când nu era ceață, ploaie, etc".
Cât privește aspectul referitor la semnarea contractului de schimb, nr.3053/13.12.2004, la sediul Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. și autentificat de Biroul Notarului Public „L. M.”, aceasta a precizat că l-a semnat, pentru că opera o cutumă, conform căreia, toți directorii direcției îl semnau, iar pe de altă parte, nici un moment nu a suspicionat că respectivul contract nu ar fi legal încheiat și că un notar și-ar permite să întocmească un contract cu acte false, mai mult, știa că acest contract a fost aprobat de către Ministerul Transporturilor, aspect pe care l-a auzit în ședința A..
3.Inculpata B. L. M. - trimisă în judecată prin Rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12.08.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.
La data presupusei săvârșiri a infracțiunii, avea calitatea de lucrător contractare.
I s-a imputat de către organul de urmărire penală că: a încheiat contractul de schimb autentificat sub cu nerespectarea Hotărârii nr.77/8.11.2004 a C.A., deci și a prevederilor art.131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990; nu s-a făcut o evaluare a terenului dat la schimb (23.392 mp) și, prin urmare, inculpatul N. I. B. nu a fost obligat la plata unei sulte, reprezentând echivalentul diferenței de preț a celor două terenuri, ca valoare imobiliară și, astfel, a contribuit la crearea unui prejudiciu către societate, în cuantum de 4.273.472 euro și a făcut posibil ca în patrimoniul coschimbătorului să apară un avantaj patrimonial, nerespectând astfel Hotărârea nr.64 a C.A., în sensul ca acordul încheierii schimbului de terenuri să aibă la bază clarificarea situației juridice a acestora.
Instanța nu va mai relua atribuțiile pe care aceasta le avea conform fișei postului (fila 6 Rechizitoriu), așa cum de altfel a procedat pentru fiecare inculpat până acum și în continuare, întrucât ele sunt deja trecute în rechizitoriu, pe de o parte și, pe de altă parte, nici un inculpat nu a contestat în instanță, că în fișa postului vreunuia s-ar fi strecurat vreo inadvertență.
Se observă din fișa postului acestei inculpate, la rubrica Limite de competență, că în sarcina inculpatei nu rezultă că avea și atribuția de evaluare a vreunui teren, întrucât aceasta nu rezulta din fișa postului și în plus, exceda pregătirii și specialității sale.
Mai mult, inculpatei, niciun șef ierarhic nu i-a trasat o astfel de sarcină de serviciu (evaluare teren).
În declarația sa, de la fila 43 (vol.II, dosar C.-S.I. pen), inculpata a precizat că „la semnarea contractului de schimb, în decembrie 2004, preluasem atribuțiile șefului de serviciu, pentru că B. C. se afla în concediu de maternitate, în această calitate, am semnat contractul.
Eu nu am participat niciodată la ședințele A. sau CA și nici șefa serviciului.
Noi, cei care nu participam la ședințe, cei din fiecare serviciu, primeam extras despre ce s-a discutat în ședința respectivă.
Toate contractele din societate care priveau închirieri, achiziții, în limita prevăzută de lege se redactau în serviciul meu.
Nimeni din serviciul meu nu participa la negocieri.
La serviciul meu, de contracte comerciale, civile nu erau contracte de vânzare cumpărare sau contracte de schimb. Noi nu redactam astfel de contracte.
Precizez că eu am semnat contractul de schimb în decembrie 2004 ca urmare a uzanței și pentru că țineam locul șefei de serviciu.”
Rezultă, așadar, din declarația inculpatei coroborate cu celelalte declarații de inculpați date în cursul procesului penal, că aceasta a luat la cunoștință în concret despre schimbul de terenuri, în data în care s-a semnat contractul la sediul societății, în prezența notarului public și numai pentru că ținea locul șefei ei.
4.Inculpatul C. S. a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12.08.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.
La data săvârșirii faptei avea calitatea de director general și președinte al C.A. Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A.
Prin actul de sesizare a instanței, organul de urmărire penală i-a imputat faptul că, în calitatea pe care o avea, a ascuns acționarului majoritar (Min. Transp., Construcțiilor și Turismului) faptul că persoana fizică, inculpatul N. I. B., la data depunerii cererii sale, privind efectuarea unui schimb de terenuri, nu era proprietarul terenului de 25.000 euro, ci avea o promisiune de vânzare cumpărare, încheiat cu numitul C. N. F., pe terenul căruia se aflau balizajele aeroportului și cu care acesta din urmă avea mai multe procese în instanță; că a prezentat în ședința A. documente care se refereau la o altă situație de fapt; nu a îndeplinit dispoziția hotărârii nr.64/9.12.2004 a A., în sensul că, deși exista un acord privind încheierea contractului de schimb, acesta nu se poate realiza până nu se clarifică situația juridică a respectivului teren; nu a respectat nici dispoziția hotărârii nr.77 din 8.11.2004 a Consiliului de Administrație, în sensul nerespectării prevederilor art.131 alin.4 ți 5 din Legea nr.131/1990 de evaluare a terenului dat la schimb, în suprafață de 23.392 mp și în lipsa echivalenței ca valoare se susține imobiliară, inculpatul N. I. B. să fie obligat la sultă.
S-a reținut, de asemenea, că ar fi existat o înțelegere prealabilă cu inculpatul N. I. B., pentru a nu fi plătită sulta și, astfel, a fost prejudiciată partea civilă Societatea Națională Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., cu suma de 4.273.472 euro.
În declarația dată atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, inculpatul se consideră nevinovat. și-a menținut în totalitate declarațiile date la urmărirea penală, pentru că ele corespund realității, iar la cercetarea judecătorească, filele 58-63, dosar fond, vol.II, a arătat că, în calitate de director general al Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. nu putea să ia nicio hotărâre majoră referitoare la terenuri, licitații, închirieri, pentru că trebuia să se adreseze Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (acționar majoritar) și Direcției Aviației Civile, din cadrul ministerului, precum și Direcției juridice din același minister, entități care aveau menirea de a examina actele și a emite mandate unui împuternicit al statului, ce urma a reprezenta Ministerul Transporturilor în ședințele A. sau C.A., mandat care, de regulă, se semnează de ministru, iar în cazul de față a fost semnat de secretarul general I. O. (martor în cauză).
În declarațiile date de martor la 18.04.2012, în fața instanței, I. O. a precizat: „În funcția de secretar general, pe care eu o îndeplineam în Ministerului Transporturilor, eu avizam ordinea de zi și mandatele membrilor CA și A., pentru a se putea ține ședințele în cadrul societăților subordonate ministerului…
Precizez că hotărârea luată în CA/A. cu privire la indiferent orice fel de problemă sau de subiect, aceasta era obligatorie pentru conducerea executivă a societății respective, era o posibilitate dacă aceștia nu aduceau la îndeplinire hotărârea A., aceea a revocării din funcție, știut fiind că A. numește conducerea societății.
La schimburile de teren și vânzări de teren, în general, avea competență A. care trebuia să ceară mandat special și care trebuia avizat de direcția din domeniu - Direcția Aviației Civile și semnat de mine, de ministru.
Un mandat special însemna o singură problematică (schimbare de teren sau vânzare de teren sau de clădire de avion).”
Martorul E. G., la termenul din 23.05.2012, a precizat:
„Am fost membru în CA. Cunosc că a avut loc schimbul de terenuri între aeroport și o persoană fizică. Consider că nu poate fi pusă la îndoială corectitudinea schimbului…. Apreciez că asocierea acestui teren pe care se afla instalația de balizaj și care nu era atractiv pentru un dezvoltator imobiliar, nu poate fi egal cu un teren de altă calitate care este situat în zona aeroportuară.
Situația economică a Aeroportului Băneasa era mai vitregă pentru că investiția mergea se ducea către Otopeni.
Mandatele reprezentanților statului erau semnate de secretarul general al Ministerului Transporturilor și pe baza acestora se luau hotărâri în CA și A.. Hotărârile luate în aceste ședințe erau obligatorii pentru conducerea aeroportului, trebuiau duse la îndeplinire de către acesta, deci membrii A. trebuiau să respecte mandatul.
Directorului aeroportului nu putea dispune asupra contractului de schimb, dacă nu exista hotărârea A., dacă ar fi făcut-o cu de la sine putere, în virtutea funcției, ar fi fost eliberat din funcție imediat.
Eu nu îmi aduc aminte despre actele ce se aflau la cererea prin care se solicita schimbul, însă, știu că la mapa fiecărui membru existau acte pentru fiecare punct de pe ordinea de zi.”
Același martor din acte, ca de altfel și ceilalți audiați în cauză, astfel cum s-a mai redat anterior, prin declarațiile acestora au invederat prin depozițiile lor faptul că „nu poate fi pus un egal între cele două terenuri, existând o diferență, astfel, terenul pe care se afla instalația de balizaj prezenta o importanță deosebită care nu poate fi evaluată în raport de menținerea și asigurarea siguranței aeronautice.”
În susținerea apărării sale, inculpatul C. S. a arătat constant atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească că este nevinovat, că și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, nu l-a cunoscut pe inculpatul N. I. B. decât în momentul în care a depus cererea de solicitare de schimb de terenuri pe care nu i-a aprobat-o și l-a îndrumat către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, entitate competentă pentru a rezolva obiectul cererii.
Nu a existat nicio înțelegere prealabilă între cei doi pentru a prejudicia în vreun fel instituția unde era director general, el neputând să ia vreo decizie în acest sens, pentru că nu era stipulat nici în fișa postului.
A mai invederat că susținerea potrivit căreia, nu ar fi fost proprietar inculpatul N. I. B., la data depunerii cererii, din punctul său de vedere, la acel moment - 28.10.2004 – inculpatul avea un mandat al proprietarului terenului de atunci, C. N. F., precum și o promisiune de vânzare încheiată cu acesta și, prin urmare, calitatea de proprietar urma să o aibă la încheierea contractului de schimb, aspect ce trebuia să-l verifice notarul public, schimbul făcându-se între doi proprietari de terenuri.
A mai susținut că, prin Hotărârea A. nr.64/09.11.2004, adoptată în unanimitate de către membrii A. ai Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A. (P. Jenică, M. R. și S. D.), persoane desemnate de către acționarul majoritar al S.N. AIBB S.A. – Ministerul Transporturilor să aprobe schimbul de terenuri și să împuternicească pe inculpatul C. S. să semneze contractul de schimb în fața notarului, în condițiile legii.
Din actele dosarului, a rezultat că A. a fost de acord cu schimbul de terenuri, cu condiția ca S.N. AIBB S.A. să clarifice situația juridică a terenului respectiv, iar toate costurile legate de schimbul de terenuri să fie suportat integral de inculpatul N. I. B..
Prin Hotărârea de Guvern (H.G.) nr.524/24.08.2004, privind înființarea Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa A. V. S.A., terenurile aparținând A.I.B.B. sunt proprietatea Statului Român, prin Ministerul Transporturilor.
Așadar, inculpatul C. S. nu putea îndeplini nici un act de dispoziție cu privire la schimburi de terenuri.
Din declarația fostului ministrul al Transporturilor, martorul M. M. (25.05.2012, fila 59, dosar fond C.), rezultă următoarele: „acest schimb de teren se făcea prin mandat special acordat reprezentanților statului care intrau în ședințele A. și care puteau să ia anumite hotărâri, în cazul de față, în schimbul de teren.”
Cu privire la mențiunea referitoare, „în prealabil să se clarifice statutul juridic al terenului” ce urma să-l ofere la schimb AIBB inculpatului N. I. B., inculpatul invederează faptul că AIBB se afla în mai multe litigii cu „Aviația U.” București S.A., însă, la momentul decembrie 2004, nu exista nici un litigiu care să ateste calitatea de proprietar a Aviației Utilitare București S.A., pentru niciuna din suprafețele de teren ce erau revendicate de aceasta.
Inculpatul C. S., în calitatea pe care o avea, de director general, a susținut constant necesitatea obiectivă a efectuării schimbului de terenuri - și nu numai el, după cum rezultă din probele dosarului – întrucât, în calitatea sa de specialist, numai astfel se putea asigura funcționarea AIBB, pentru perioada 2005 -2011, în condiții optime de exploatare, susținând cu proba cu acte că profitul aeroportului a fost net superior diferenței dintre valorile de piață ale celor două terenuri.
A mai susținut că, terenul de 25.000 mp oferit la schimb, de către inculpatul N. I. B. a intrat în proprietatea Ministerului Transporturilor și în proprietatea S.N. AIBB S.A. de la data încheierii contractului de schimb și prin înscrierea în Cartea Funciară, pe numele noului proprietar (Min.Transp.).
Același inculpat a susținut că terenul avea și are o valoare specială dată de valoarea de utilizare (teren+instalație de balizaj), întrucât „este legată de valoarea de oportunitatea menținerii în funcțiune a instalației de semnalizare pe direcția 25”
Susținerea necesității efectuării schimbului de terenuri și aportul pecuniar pe care l-a avut raportat la situațiile financiare ale Societății Naționale Aeroportul Internațional București-Băneasa S.A., în perioada 2005-2011, privind dezvoltarea acestuia, cât și siguranța aeronautică a fost subliniată de martorii M. M. (fost ministru al Transporturilor) „nici un aeroport din Europa, deci nici cel din România, nu poate funcționa fără o instalație de balizaj corespunzătoare” (fila 58, dosar fond); M. M. (membru al C.A. AIBB), „da, pentru aeroport schimbul a fost benefic, operațional vorbind, preluarea terenului pe care erau acele balize” (16.11.2011, fila 237 dosar fond C.-S.I.pen.), M. R.-M. (membru A., șef serviciu din cadrul Direcției generale economice din Min. Transp.) „se impunea schimbul de terenuri pentru că era această aparatură de aviație pe un teren ce nu aparținea aeroportului.”
P. Jenică (membru A., declarație din 14.12.2011) „ca profesionist, în domeniul aviației civile, afirm că era necesar a se face un schimb de teren, pentru creșterea siguranței traficului aerian, în zona de responsabilitate a Aeroportului.”
Stoiceascu S. P. (director general al Direcției Generale a Aviației civile, din cadrul Min. Transp., declarație din 14.12.2011) „în calitatea ce am avut-o atunci, am fost de acord cu efectuarea procedurilor necesare schimbului de terenuri, motivat de faptul că, pe acest teren, ce urma a fi preluat de companie, se afla instalația de balizaj a aeroportului, iar pentru siguranța aeronautică, acel teren prezenta o importanță deosebită și nu trebuia lăsat la altcineva”;
„Realizarea schimbului de terenuri, eu am privit-o nu numai din punctul de vedere al siguranței aviației civile, dar și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că eu avizam bugetul companiei și subvențiile acordate acesteia.”
Din probele dosarului, administrate în faza de urmărire penală cât și la cercetarea judecătorească rezultă, astfel cum s-a mai precizat că, după anul 2004, au început litigiile între S.N. AIBB S.A. și S.C. Aviația U. S.A și, prin decizia nr.517/01.11.2007 a Curții de Apel București – Secția a VI-a Comercială, a „constatat nulitatea absolută, parțială, a contractului de schimb încheiat la 13.12.2004, cu privire la terenul în suprafață de 17.024 mp, situat în București, .-se cererea de constatare a nulității absolute a aceluiași contract pentru suprafața de 6369 mp care nu se suprapune peste terenul reclamantei S.C. Aviația U. București S.A.”
În legătură cu acest aspect, martorul U. D., directorul S.C. M. Consulting S.R.L., administratorul Judiciar al Aviației Utilitare București S.A., a declarat în fața instanței, la data de 16.11.2011, că suprafața aflată în litigiu cu S.C. Aviația U. S.A. nu putea fi identificată, nefiind delimitată și fără limite de hotar. Întreaga suprafață de afla în devălmășie cu AIBB, inclusiv și suprafața de teren ce urma a fi oferită la schimb inculpatului N. I. B..
Cu privire la situația juridică a acelui teren, martorul S. S. P., la data de 14.12.2011, a declarat următoarele:
„S.C. Aviația U.” S.A. deținea, prin hotărâre judecătorească, o suprafață de 8,9 ha, suprafață care nu era delimitată, nu era parcelată, nu avea vecini pe punctele cardinale, astfel încât, noi nu știam de unde și până unde se întindea această suprafață de 8,9 ha. Într-adevăr, Aviația U. venea la noi și ne solicita această suprafață, însă aceasta nu îi putea fi dată, acolo unde cerea *Vreau teren la DN1*, noi înțelegând că vor teren în zona de impact comercial, însă noi (conducerea ministerului și direcției aviației civile) nu puteam să ne permitem să dăm teren acolo unde doresc, pentru că, important pentru noi reprezenta siguranța și securitatea aviației civile pe aeroport…”
A mai precizat: „că cei care au realizat privatizarea S.C. Aviația U. S.A. au pierdut activitatea, au vândut aeronavele, pentru că de fapt, au vrut terenurile, sigur nu toți, adică nu în toată țara, întrucât au fost aeroporturi care au avut de partea lor Consiliile Județene, au pornit în instanță acțiuni și le-au câștigat, în București s-au pierdut.”
A solicitat achitarea sa în baza art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit. b sau lit.c din Codul de procedură penală, în situația în care fapta nu a fost săvârșită de către inculpat (ci de persoanele care aveau mandat și care în ședința A. au aprobat efectuarea schimbului de terenuri).
5. Inculpatul F. F. – a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12.08.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.
A solicitat achitarea sa în temeiul prev. de art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit. b din Codul de procedură penală.
Se impută acestui inculpat faptul că, în calitatea sa,director tehnic, alături de inculpații Ț. A. O. (directo economic), I. M. O. (șef serviciu juridic), B. L. M. (lucrător contractare), cu ocazia încheierii și semnării contractului de schimb nr.3053/13.12.2004 au încălcat Hotărârea nr.77 din 8.11.2004 a C.A., constând în aceea că nu au respectat dispozițiile prev.de art.131 alin.4 și 5 din Legea nr.31/1990, republicată, nu au făcut o evaluare a terenului dat la schimb, în suprafață de 23.392 mp, în contrapartidă cu suprafața de 25.000 mp, că nu l-au obligat pe inculpatul N. I. B. să plătească o sultă reprezentând diferența de valoare imobiliară a celor două terenuri; nu au respectat Hotărârea nr.64 a Adunării Generale a Acționarilor, în sensul neclarificării situației juridice a aceluiași teren și, prin activitatea defectuoasă a lor, implicit și a inculpatului susmenționat, au prejudiciat S.N. AIBB S.A., cu suma de 4.273.472 euro.
Inculpatul F. F. P., în declarația dată la 28 septembrie 2011 (filele 73-76, dosar fond C., vol.II), a făcut următoarele precizări:
A fost directorul tehnic al AIBB S.A., în perioada 2003-2011 și și-a îndeplinit atribuțiile sale date prin fișa postului.
„În legătură cu contractul de schimb încheiat între societate și o persoană fizică pentru suprafața de 23.392 mp”, hotărârea nu putea fi luată decât de A., cu acordul Ministerului Transporturilor; „am semnat contractul de schimb, pentru că așa era cutuma ce funcționa la acel moment” și eu cred că trebuia să am cunoștință de contract pentru că răspundeam de instalația de balizaj a aeroportului.”
„Și acum consider că acel contract a fost benefic pentru societate și așa ea funcționa la minima existență, având pe teren (teren propriu) instalație de balizaj.”
„De la acest teren încolo trebuiau să fie câteva bretele, însă acestea sunt pe terenurile persoanei fizice vecine cu aeroportul (…) noi le-am pus, ei le-au dat jos” și de aceea sunt multe procese pe rolul instanțelor, litigii cu sume mari.
„Sub terenul pe care l-am luat la schimb sunt cablurile noastre, iar cetățenii ai căror proprietari sunt fac gropi și le scot.”
A mai precizat în declarația sa că societatea trecea printr-o situație economică dificilă și nu avea posibilitatea să cumpere vreun teren ori să închirieze, din lipsa banilor, pe de altă parte, numai membrii A. – împuterniciți ai statului, reprezentanți ai acționarului majoritar (Min. Transp.) luau hotărâri privind schimbul de terenuri.
A precizat că pe proprietarul terenului l-a cunoscut la semnarea contractului de schimb, în 13.12.2004.
În calitatea de director tehnic era obligat conform fișei postului să meargă pe terenurile respective când se semnala că nu funcționează instalația de balizaj „avioanele rămâneau în aer, iar acolo – iadul pe pământ. Toți proprietarii făceau scandal, venea poliția, se încheiau procese verbale.”
A precizat că s-au făcut demersuri la Ministerul Transporturilor, s-au încercat exproprieri, însă nu au primit răspunsuri.
A subliniat importanța schimbului de terenuri care a condus la dezvoltarea societății așa cum este în prezent, cu un minim de infrastructură „chiar și de categoria a II-a pentru ca să vină și companiile din exterior.”
A ajuns al doilea aeroport din țară și cunoaște că nu a existat un interes pecuniar; ca profesionist în aviație „consider că din punct de vedere al siguranței aeronautice, terenul prezintă importanță și ca valoare comercială aeronautică.”
Despre terenul de la DN 1, suprafața de 23.392 mp era o zonă de servituți aeronautice, pe unde treceau conduce de apă și nu era luat terenul de către S.C. Aviația U. S.A. Se afla în folosința aeroportului.
„Ministrului Transporturilor, dl. B., mă plângeam mereu că am probleme cu instalația de balizaj, sigur că nu aveam de ce să mă opun semnării contractului de schimb.” „Dacă nu aș fi semnat contractul, afară mă dădea C.A. care m-a numit director tehnic.”
„Eu nu am semnat niciodată împotriva hotărârii A., pe terenul de 25.000 mp al inculpatului N. I. B. se întinde 90% din întreaga instalație de balizaj a aeroportului.”
A precizat că nu el avea căderea să stabilească valoarea celor două terenuri.
Declarația acestui inculpat se coroborează cu celelalte declarații de coinculpați, dar și a martorilor din acte, în sensul că schimbul de terenuri a fost beneficiu, s-a asigurat funcționarea AIBB, pe perioada 2005-2011, în condiții optime de exploatare, iar profitul cumulat în această perioadă a fost superior diferenței dintre valorile de piață ale celor două terenuri, fără însă a se face speculație, privind valoarea imobiliară a acestora.
Din probele dosarului, rezultă că inculpatul F. F., astfel cum a și declarat, nu a participat la ședințele CA și A. din 8.11.2004 și 9.11.2004.
Nu a fost implicat în discuțiile cu conducerea Ministerului Transporturilor ori a Direcției aviației civile, privind contractul de schimb.
Inculpatul a primit numai extrase ale celor două hotărâri din ședințele CA și A..
Mai rezultă că acesta nu putea să angajeze S.N. AIBB S.A. în relațiile cu terții, astfel cum rezultă din fișa postului (anexată la d.u.p.), așa încât, semnătura sa pe respectivul contract de schimb era pur formală, nu avea vreo semnificație juridică.
Ca punct de vedere personal, inculpatul a privit contractul de schimb (a privit schimbul) din perspectiva utilității aeronautice și nu imobiliar.
În ceea ce îl privește, nu avea cum să încalce dispozițiile art.131 din Legea nr.31/1990, întrucât fișa postului său nu prevedea atribuții de natură strict juridică.
6.Inculpatul N. I. B. – trimis în judecată prin Rechizitoriul nr.20/P/2005 din data de 12.08.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.26 Cod penal, rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal.
I s-a imputat inculpatului că, deși nu avea calitatea de proprietar, în înțelegere cu inculpatul C. S., să demareze formalitățile necesare încheierii contractului de schimb, deși societatea avea jurisconsult.
Procedând altfel, s-a creat un prejudiciu S.N. AIBB S.A., în cuantum de 4.273.472 euro, iar beneficiarul a fost inculpatul N. I. B..
În declarația dată în fața instanței la 15 iunie 2011 (filele 45-52, dosar fond C., vol.II), inculpatul și-a menținut în integralitate declarațiile date în faza urmăririi penale, însă a mai făcut și alte precizări și anume:
Că este avocat în Baroul Sibiu din 2003 și încă din timpul studenției a lucrat la o firmă „PWC” – „ocupându-mă de toată partea reprezentând tranzacții imobiliare.”
În cursul anului 2004, a susținut că, întâmplător, l-a cunoscut pe numitul C. N. F. care se afla în instanță și avea un litigiu cu AIBB S.A. privind un teren. Nu a mai reținut cum s-au abordat, însă cert este că, prevalându-se de cunoștințele imobiliare ce le dobândise la societatea „PWC”, unde lucrase, i-a solicitat acestuia actele de proprietate ale terenului în suprafață de 25.000 mp. Astfel, a observat că terenul fusese cumpărat de la o altă persoană fizică, însă C. N. F. era proprietarul suprafeței de 25.000 mp, teren pe care se afla instalația de balizaj a aeroportului.
În acel moment, inculpatul N. I. B. s-a gândit că poate face o afacere și acesta este motivul cert pentru care a verificat actele de proprietate și cunoscându-l pe reprezentantul societății comerciale S.C. „Symmetrica Construct” S.R.L., Grigorov M., de la care aflase că, prin B. Română de Mărfuri, a câștigat licitația pentru suprafața de 23.392 mp, teren aflat în proprietatea AIBB S.A.,care nu era folosit de aeroport și nu aducea niciun venit acestuia, însă societatea respectivă, prin contractul de închiriere încheiat, avea un termen de grație până la soluționarea tuturor proceselor civile cu Aviația U. București S.A.
Inculpatul fiind canalizat, astfel cum rezultă din declarația sa (fila 48 dosar fond C., vol.II) pe realizarea unei afaceri și informându-se că aeroportul nu avea cum să funcționeze fără instalația de balizaj, a negociat cu numitul C. N. F., negociere care s-a concretizat prin încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, în luna octombrie 2004, pentru suprafața de 25.000 mp, pe care se afla 90% din instalația de balizaj a aeroportului, condiționând perfectarea contractului de vânzare-cumpărare cu proprietarul terenului numai în situația în care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, unicul acționar majoritar, i-ar fi dat o aprobare pentru contractul de schimb, în caz contrar, inculpatul pierdea 5.000 euro.
Din acel moment, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare, inculpatul s-a manifestat ca un adevărat proprietar, mergând în audiență la Ministerul Transporturilor și dorind să vorbească cu ministrul de la acea vreme, martorul M. M..
Mai precizează că a reușit să discute cu martorul M. M. (ministru), dar pentru puțin timp în care i-a relatat că nu a venit cu donații pentru partid, ci dorește să-i fie avizată o cerere, având ca obiect un schimb de terenuri, între el și Aeroportul București Băneasa, că era beneficiarul unui antecontract de vânzare-cumpărare și, în caz de nerealizare „voi intra cu buldozerul și voi distruge instalația de balizaj”.
A fost trimis la minister, la Direcția Aviației Civile care avea competența să examinez, să analizeze respectiva cerere, referitoare la beneficiul schimbului de terenuri.
Pe 30 octombrie 2004 a primit un telefon de la Ministerul Transporturilor (nu mai reține de la cine) că cererea a primit aviz favorabil (a fost aprobată) și să meargă la AIBB S.A., la directorul general, pentru perfectarea întregii documentații. Cu acea ocazie l-a cunoscut pe directorul general C. S., căruia i-a spus pentru ce a venit, însă „nu a dorit să vorbească cu mine, când a auzit că vreun un schimb de terenuri – nu a vrut să vorbească cu mine, mi-a spus că nu va semna un astfel de contract, pentru că acel teren făcea obiectul unui litigiu cu Aviația U. SA, societatea având peste 50 de litigii cu aeroportul și peste 199 de plângeri penale cu toți proprietarii de terenuri și în plus cel îndreptățit să aprobe o astfel de cerere este acționarul majoritar, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.”
Inculpatul a susținut că a cunoscut-o pe șefa serviciului juridic mult mai târziu, când i s-a spus că suprafața de 23.392 mp face parte componentă dintr-o suprafață de 38 ha și că terenul nu este dezmembrat și pentru că dorea a i se rezolva această problemă a schimbului, s-a oferit a se ocupa personal de întreaga documentație, care să ducă la încheierea contractului de schimb. De aceea a primit împuterniciri de la AIBB S.A., cererea sa avea deja avizul de principiu dat de Direcția aviatică civilă și de unicul acționar majoritar.
A mai susținut că „directorul general și șefa serviciului juridic nu vroiau să facă nimic întrucât au mai fost cereri și litigiile cu S.C. Aviația U. S.A. îi făceau să aibă rețineri.”
Pentru a stopa litigiile cu S.C. Aviația U. București S.A., „inculpatul N. I. B. a cedat prin încheierea unei tranzacții judiciare cu aceasta, suprafața de 17 mii mp, deci se află în proprietatea S.C. Aviația U. București S.A., el rămânând practic din 23.392 mp schimb cu 25.000 mp, cu o suprafață de 6.392 mp.
Într-adevăr, P. a instituit sechestru asigurător pe suprafața de 23.392 mp, însă după încheierea tranzacției cu S.C. Aviația U. S.A. a ridicat sechestrul rămânând doar pe suprafața sa de 6.392 mp.
În declarația sa, inculpatul N. I. B. mai precizează: „A.-ul ca aport la capitalul social al societății Aviația U. SA a evaluat terenul în suprafață de 89 mii mp, n care era inclusă și suprafața de 17 mii mp, la valoarea de 5 euro/mp, la acel moment, respectiv 200 euro/mp evaluat de expertul DNA”… „iar la societatea privată S.C. Aviația U. S.A. București, A.-ul ca reprezentant al statului vine cu o evaluare de 5 euro/mp la perioada 2007-2008.”
Cu privire la valoarea celor două terenuri, apreciază că „au valoare egală, pentru că altfel nimeni nu ar fi făcut schimb”, iar „pentru AIBB S.A. terenul este mult mai valoros decât orice pentru că ajută la funcționarea lui prin instalațiile de balizaj care se află pe suprafața de 25.000 mp dați la schimb.”
În finalul declarației, el se consideră o victimă, pentru că prin contractul de schimb a dat 25.000 mp, însă este proprietar numai pe 6.368 mp, i s-a creat un prejudiciu mare, evaluat la 10 milioane de euro, a suferit atât un prejudiciu profesional, cât și familial din cauza mediatizărilor mass-media.
Apreciază că respectivul contract de schimb a fost aprobat de mandanții statului, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, acționar majoritar.
Pe ceilalți semnatari ai contractului de schimb i-a cunoscut cu ocazia semnării acestuia, în sediul S.N. AIBB S.A.
Cele declarate de către inculpatul N. I. B., atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, în care a înțeles să mai facă anumite precizări, menționate mai sus, se coroborează cu declarațiile celorlalți coinculpați, dar și cu cele ale martorilor din acte, inclusiv cu declarațiile martorului M. M., propus de acesta, declarațiile au fost expuse in extenso, motiv pentru care nu se vor mai relua.
Important de consemnat este faptul că patrimoniul inculpatului N. I. B., conform actelor de la dosarul cauzei, nu a beneficiat de suma de 4.273.472 euro, pentru că la data judecării în fond a cauzei, în baza unor hotărâri judecătorești civile intrate în puterea lucrului judecat, s-a constatat că acesta deși a dat la schimb suprafața de 25.000 mp, situat în Voluntari, nu a intrat niciodată în proprietatea suprafeței de 23.392 mp pentru că 17.000 mp, expertizați la 5 euro/mp în perioada 2007-2008 de către reprezentantul statului A. – (evaluare făcută de dna. expert D. Z.) se suprapune peste suprafața de 8,9 ha (evaluată și ea tot la 5 euro/mp) și atunci s-a cedat prin tranzacție judiciară S.C. Aviației Utilitare suprafața ce se suprapunea, astfel că, inculpatul deține 6.368 mp (decizia comercială nr.517/1.11.2007 a C.A.B. – S. a VI-a Comercială, dosar nr._/2/2005), care menționează în dispozitivul ei, printre altele „respinge cererea de constatare a nulității absolute a contractului de schimb autentificat sub nr.3053/13.12.2004 de BNP Asociați L. și D. – în ceea ce privește diferența de teren în suprafață de 6.368 mp care nu se suprapune peste terenul reclamantei S.C. „Aviația U.” București S.A., ca lipsită de interes.”
Prin decizia comercială nr.1505 (dosar nr._ ) a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Comercială, s-a admis recursul declarat de către soții N. I. B. și N. C. și însușit de cesionara D. M. M. împotriva deciziei comerciale nr.620/17 decembrie 2008, pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a VI-a Comercială, pe care o modifică în sensul că respinge apelul reclamantei declarat împotriva sentinței nr.8162 din 2 iulie 2008 a Tribunalului București – Secția a VI-a Comercială, cu motivarea că: „prin contractul de schimb a cărui nulitate se cere, reclamanta prin directorul general mandatat de A., având în vedere vecinătatea terenurilor proprietatea pârâților și „dezvoltarea pe termen mediu și lung din punct de vedere tehnic și economic a aeroportului, precum și funcționarea în deplină siguranță a acestuia”, dar și pretențiile pârâților, referitoare la împiedicarea bunei și liniștitei folosințe a proprietăților lor, a convenit la schimbul de terenuri înscris în Cartea funciară nr._, situat în Sectorul 1 București și CF 422 cu număr cadastral provizoriu 505, situat în ..
Cu privire la disproporția de valoare a terenurilor supuse schimbului, s-a interpretat de instanța de apel că diferența de valoare stabilită prin expertiză echivalează prețului neserios, fără a face vreo referirela condițiile contractuale care au determinat schimbul, între care se număra acelea ale bunei funcționări a aeroportului, dar și a împiedicării bunei și liniștitei folosințe a proprietății părților.
Din această perspectivă, se poate discuta în doctrină ca fiind un preț lezionar, dar care nu poate conduce la nulitatea actului în situația de față.
Pe de altă parte, prin hotărârea nr.64/2004, A. a stabilit de principiu efectuarea schimbului de terenuri, condiționat de raportul litigios ce exista între reclamantă (AIBB S.A.) și S.C. Aviația U. S.A., cu care pârâții (inc.N.) au încheiat o tranzacție judiciară.
A fost aprobat schimbul de terenuri și prin hotărârea nr.77 din 8 noiembrie 2004 a Consiliului de Administrație.
În aceste condiții și în raport cu prevederile art.35 din Decretul nr.31/1954 și a art.146 din Legea nr.31/1990, directorul general al reclamantei (AIBB S.A.) era îndreptățit să încheie acte de dispoziție, privind bunuri a căror valoare nu depășea jumătate din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii actului – 2004.”
Cu privire la faptul că inculpatul nu a fost obligat la plata unei sulte, în echivalent, ca diferență de valoare imobiliară a celor două terenuri, deși atât inculpații, cât și martorii audiați, dar și hotărârile civile pronunțate în cauză, acesta face referire la un raport de expertiză tehnică întocmit de către expertul D. Z., în specialitatea cadastru – topo – geodezie –cartografie, la data de 18.11.2008 (inculpatul a fost trimis în judecată la data de 12 august 2008), omologat definitiv și irevocabil, prin decizia comercială 385/23.02.2010 a Curții de Apel București – Secția a V-a Comercială, care atestă că: „1 mp de teren deținut anterior de către S.C. A.I.B.B. S.A. a fost stabilită la suma de 6,2030 euro/fiecare mp, pornindu-se de la prevederile legale ale HG 834/1991 care statuează procedura de evaluare a imobilelor – terenuri și clădiri deținute de către regiile autonome și societățile cu capital de stat.”
Susține inculpatul, în apărarea sa că, valoarea terenului de 23.392 mp dați la schimb de către S.C. AIBB S.A. este de 145.100,58 euro, numai că prin două sentinței civile definitive și irevocabile, 517/01.11.2007 a C.A.București – Secția a VI-a Comercială și decizia 1505/04.05.2010 a Î.C.C.J – Secția Comercială, s-a constatat faptul că AIBBucurești deținea în proprietate doar 6.368 mp, aceștia valorând 39.500, 70 euro.
În apărarea sa, inculpatul N. I. B. a invederat instanței fondului faptul că din discuțiile cu C. N. F., a reieșit că acesta din urmă nu-și poate folosi terenul în suprafață de 25.000 mp, a încercat să ia aprobare pentru a construi ansamblu de locuințe, nu a primit răspuns și pentru că acest teren îl folosesc alții fără drept, a apreciat că îi sunt create prejudicii materiale mari și va solicita plata lipsei de folosință.
În legătură cu faptul că între el – inculpatul N. I. B. - și inculpatul C. S. ar fi existat o înțelegere prealabilă, apreciază că acuzația din Rechizitoriu este nefondată, astfel cum a fost de altfel demonstrată, rămânând la nivelul unor afirmații nedovedite, atât în faza de urmărire penală, cât și completate în cursul cercetării judecătorești.
Arată că schimbul de teren s-a făcut legal, era proprietarul terenului respectiv la acea dată, iar împuterniciții statului au aprobat încheierea respectivului contract.
Faptul că inculpatul C. S. l-a împuternicit pe inculpatul N. I. B. să se ocupe de formalitățile respective, întocmirea documentelor cadastrale, plata taxelor la Administrația Financiară, formularea de cereri la Cartea funciară, deși erau activități curente ce trebuiau efectuate de jurista I. M. O., sunt aspecte care nu conduc la ideea conform căreia, între cei doi ar fi existat o înțelegere prealabilă, mai ales că dacă se face trimitere la ședința C.A. din 8.11.2004, la punctul 2, se precizează „aprobă cererea domnului N. I. B., privind efectuarea unui schimb de terenuri, însă condiționat, cu respectarea legislației în vigoare și cu suportarea cheltuielilor legale de contractul respectiv.”
Cât privește complicitatea sa în prejudicierea S.N. AIBB S.A. apreciază că a condus, dacă a existat, la prejudicierea patrimoniului său familial, în sensul că este proprietar, în urma contractului de schimb a suprafeței de 6383 mp, în timp ce aeroportul a primit 25.000 mp, este proprietar pe acest teren, pe care se află 90% din balizele sale și astfel activitatea aeroportuară și siguranța aterizării avioanelor se desfășoară în condiții bune.
Prin concluziile scrise, a solicitat achitarea sa în baza art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală, rap. la art.10 lit. b din Codul de procedură penală, sub aspectul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
La termenul din 28 septembrie 2011, instanța a încuviințat cererea de probe: testimonială prin audierea martorilor M. M. și O. I., a celorlalți martori din acte, solicitate de inculpați, apreciindu-le utile, pertinente și concludente cauzei, însă a prorogat efectuarea unei expertize de către un expert specialist în aeronautică, după primirea relațiilor de la Biroul Local de Expertize Tehnice în acest sens.
La fila 87, dosar fond, C.A.B. – Secția I-a penală, Biroul local de expertize judiciare tehnice și contabile a comunicat numele a cinci experți, însă specialiști în aeronave și motoare de aviație și nu experți tehnici în domeniul aeronauticii sau aviație civilă.
La același termen, s-a dispus efectuarea unei adrese către Autoritatea aeronautică civilă română, având ca obiectiv comunicarea fluxului de pasageri și numărul de mișcări ale aeronavelor, în perioada 2002-2011, precum și situația financiară a aeroportului, pe aceeași perioadă, cu scopul de a se demonstra/dovedi valoarea veniturilor înainte și după schimb (probă solicitată de către inculpatul C. S.).
Inculpatul N. I. B., prin apărătorul său, a solicitat o expertiză de specialitate în domeniul aeronauticii, care să aibă în vedere și instalația de balizaj de pe direcția 25, unde se afla terenul primit la schimb de către AIBB S.A. și care să aprecieze ori să-și exprime un punct de vedere referitor la faptul că respectivul schimb de terenuri a fost benefic pentru aeroport și fără acesta aeroportul nu-și putea desfășura normal activitatea, iar pe de altă parte nu era asigurată siguranța aeriană a aeronavelor.
Prin adresa S.C. TBF nr.330/06.10.2011, C. Națională Aeroporturi București a comunicat instanței faptul că au fuzionat cele două societăți S.N. AIBB A. V. S.A. cu C.N. A.I. Henri C. București S.A., conform HG nr.1208/07.10.2009 și s-a înființat C. Națională Aeroporturi București S.A., motiv pentru care au transmis numai situațiile financiare de lichidare, la data de 04.02.2010 ale S.N. AIBB S.A., iar pentru 2011, situațiile financiare se vor realiza în anul 2012.
În concluzie, instanța a încuviințat părților, ca probe, efectuarea unor expertize de specialitate în domeniul aeronauticii însă, în raport cu obiectul cauzei deduse judecății, acestea nu au putut fi realizate, astfel cum a rezultat din răspunsurile aflate la dosar, vol.III, filele 45, 54, 60, din lipsă de specialiști în domeniile respective și anume experți specialiști în instalații de balizaj (de tehnică aeronautică), sens în care s-a revenit asupra acestei probe.
S-a dispus, la solicitarea părții civile și s-a efectuat o expertiză de evaluare a terenurilor ce au format obiectul contractului de schimb, încheiat în formă autentică la data de 13.12.2004, la sediul S.N. AIBB S.A., în prezența notarului public, de către dna expert P. D. N.: având ca obiective: stabilirea valorii fiecăruia dintre cele două terenuri, din punct de vedere al activității aeronautice și interesul legitim al Companiei Naționale Aeroporturi București S.A.; să se stabilească dacă inculpatul N. I. B. a primit la schimb un teren în suprafață de 23.392 mp sau un teren în suprafață de 6309 mp (inc.C. S.)
Partea civilă C. Națională Aeroporturi București S.A. a solicitat să se stabilească valoarea de circulație a terenului oferit spre schimb de către inculpatul N. I. B. la data încheierii contractului de schimb în formă autentică, prin raportare la prețurile practicate pe piață, urmând a se avea în vedere și destinația terenului la data încheierii contractului de schimb și dacă exista posibilitatea schimbării acestei destinații (ex. din arabil în curți, construcții); să se stabilească valoarea de circulație a terenului ieșit din patrimoniul S.N. AIBB S.A. prin operațiunea de schimb la data perfectării contractului prin raportare la prețurile practicate pe piață; să se aibă în vedere amplasarea terenului și posibilitățile practice de exploatare a acestuia (potențial comercial și de schimb a destinației sale juridice); să se stabilească dacă există diferențe între valorile de circulați a celor două terenuri și să se cuantifice această diferență.
Pentru inculpatul C. S. s-a încuviințat expert parte, M. D..
Expertul evaluator a evaluat cele două terenuri ce au făcut obiectul schimbului, prin două metode: comparației prin bonitare și a comparațiilor de piață (fila 254, vol.III, dosar instanță).
Concluziile acestui expert evaluator au fost următoarele: prin concilierea valorilor obținute:
-pentru terenul în suprafață de 23.392 mp, situat la DN 1 - 4.753.205 euro (18.720.975 lei);
-pentru terenul în suprafață de 25.000 mp (din Voluntari) – 1.033.571 euro (4.070.822 lei).
A avut în vedere valoarea imobiliară de piață a lor.
S-au formulat o . obiecțiuni la acest raport preliminar de expertiză tehnică judiciară de către reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, apreciind că nu poate fi luată în seamă evaluarea efectuată prin metoda comparației directe pentru terenul de 25.000 mp, situat în Voluntari, ci numai cea stabilită prin metoda bonitării (473.392 euro), pentru că: datele culese din publicațiile vremii reprezentau doar oferta vânzătorilor nu și cererea cumpărătorilor; nu s-au avut în vedere actele de vânzare-cumpărare încheiate în acea perioadă, când terenurile tranzacționate nu se ridicau la prețuri cuprinse între 75 și 100 euro/mp; nu a existat o identificare riguroasă a terenului și deci, nici la fața locului sau în raport de PUZ-ul orașului Voluntari, aspect ce ar fi condus la concluzia evidentă că pe terenul din Voluntari nu se puteau ridica construcții și deci valoarea lui era mult diminuată. Discrepanța mare dintre cele două valori stabilite prin cele două metode ar fi trebuit să determine pe expert să uziteze și de alte metode de evaluare (fila 267, vol.III, dosar fond).
Au mai formulat obiecțiuni la raportul preliminar de expertiză inculpata I. M. O., constând în:
- nu a răspuns la toate obiectivele admise de instanța, limitându-se numai la o evaluare imobiliară a celor două terenuri; s-a limitat strict la adresa transmisă de instanță deși la data convocării i-a fost înmânată încheierea de ședință prin care au fost admise obiectivele;
-pentru o parte din obiective, respectiv cele prin care s-ar fi arătat importanța pentru aeroport a terenului de 25.000 mp recunoaște că nu are în competență să-și exprime punctul de vedere;
-deși recunoaște că ar exista o valoare specială a terenului în suprafață de 25.000 mp, raportul nu conține concluzii în ceea ce privește aceasta categorie de evaluare;
-nu a luat în calcul existența unei servituți aeronautice legale asupra terenului de la DN1 deși la dosarul cauzei se află mai multe materiale din care rezulta aceasta sarcina
-nu a luat în calcul alte expertize sau documente din care rezulta o valoare mult mai mică a terenului de la DN respectiv, Raportul de evaluare al societății Elite Consulting întocmit în vederea realizării fuziunii valoarea terenului de 23.000 mp situat la DN1 este de 200.357 euro sau Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor S.C. AVIAȚIA U. S.A. din anul 2008, prin care a fost majorat capitalul social al acestei societăți cu suma de 2.000.000 lei aferente suprafeței de 89.000 mp, sau Proiectul de fuziune al celor două aeroporturi de unde rezulta o valoare de 5 euro/mp a terenului de la DN 1;
-nu a avut în vedere că suprafața de teren deținută de dl. N. la DN 1 este de 6000 mp.
Inculpatul C. S. (filele 272-273, dosar fond, vol.III):
-nu a lămurit aspectele privind cele două terenuri (25.000 mp și 23.392 mp);
-nu a făcut o analiză referitoare și la oportunitatea schimbului de terenuri prin prisma necesității existenței instalației de balizaj și influența acesteia asupra activității aeroportului;
-a abordat numai valorile de piață ale celor două terenuri;
-a abordat valorile de piață numai prin cele două metode a comparației prin bonitare și metoda comparațiilor directe de piață (metoda comparațiilor prin bonitare nu este recunoscută de Standardele Internaționale de Evaluare 2011 (aplică un algoritm matematic uniform și general pentru orice teren fără analiza pieții imobiliare specifice);
-terenul de 23.392,36 mp de lângă DN1 nu a fost evaluat cu îndeplinirea condițiilor legale, el aflându-se în zona C indicată de Autoritatea Aeronoutică Civilă Română, ca având restricții de înălțime;
-a tratat terenul ca fiind liber la construire, fără nicio restricție;
-nu a ținut cont că suprafața de 1027,45 mp (lotul 1) a fost expropriată de către Ministerul Transporturilor;
-nu a ținut că terenul este afectat de conductele de apă și canalizare care deservesc zona comercială și rezidențială Băneasa.
Inculpatul apreciază că sunt corespunzătoare realității concluziile raportului de expertiză efectuat de către expertul parte D. M. (specialist judiciar Aviație și motoare de avion), filele 275 și următ. vol.III, dosar fond C.A.B.
Astfel, concluziile raportului de expertiză judiciară precizează:
„Terenul de 25.000 mp amplasat în județul I., ., . cadastral 505, este amplasat în continuarea terenului Aeroportul Internațional Băneasa București, pe direcția pistei, fiind singurul teren pe care pot montați stâlpii 15-19, astfel încât să se asigure lungimea de 660 m (cu derogare de la AACR) necesară funcționării instalației de balizaj;
-instalația de balizaj este absolut necesară funcționării unui aeroport, zi și noapte, în orice condiții atmosferice, conform reglementărilor aeronautice naționale;
-pe terenul de 23.392.36 mp amplasat pe Șoseaua București-Ploiești nr.40, sector 1, București, nu s-a desfășurat niciodată nicio activitate economică de către SN AIBB SA; activitățile economice sunt limitate de restricțiile de înălțime (maxim 6 m) impuse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (zona C);
Conform Standardelor Internaționale de Evaluare 2011, prin valoare de piață se înțelege suma estimată pentru care o proprietate ar putea fi schimbată, la data evaluării, între un vânzător decis și un cumpărător hotărât, într-o tranzacție cu preț determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză, prudent și tară constrângeri.
Valorile de piață pentru cele două terenuri la nivelul datei de 13.12.2004 au fost calculate în două ipoteze:
1. analizând piața imobiliară a terenurilor din zonă, fără a ține cont de restricțiile ce rezidă din învecinarea cu aeroportul:
Valoarea de piață
Euro
Lei
Teren 23.393.36 mp
4.444.548
17.628.410
Teren 25.000,00 mp
2.300.000
9.122.490
Diferența valoare de piață
2.144.548
8.505.920
2. evaluarea terenurilor luând în calcul "cea mai bună utilizare" definită ca utilizarea rezonabilă, probabilă și legală, care este fizic posibilă, fundamentată adecvat, fezabilă financiar și are ca rezultat cea mai mare valoare". Conceptul «legală» se referă la respectarea legilor și reglementărilor legale, inclusiv acelea care asigură desfășurarea activităților aeroportuare în deplină siguranță.
Astfel:
Terenul de 25.000 mp: terenul este amplasat la 400 m de capătul pistei, asigurând amplasarea sistemului de balizaj. în aceste condiții, valoarea de piață este nulă, acesta neputând avea altă utilizare (nici măcar cea de pășune, fiind înconjurat de cartiere rezidențiale). Chiar și în lipsa instalației, pe acesta nu s-ar putea construi nimic, neputând avea nicio aplicație imobiliară.
Acest teren are o valoare specială pentru singurul cumpărător posibil, prin conceptul de cea mai bună utilizare, vizând în special, aspectul «legal» și «cea mai mare valoare». Această valoare specială poate fi scoasă în evidență prin «valoarea de utilizare», respectiv valoarea cu care acest activ (teren plus instalație de balizaj) participă la valoarea întreprinderii, respectiv SN AIBB SA. Deci este strict legată de oportunitatea menținerii în funcțiune a instalației de semnalizare pe direcția 25. Deoarece scopul evaluării este estimarea valorii de piață, așa cum este ea definită de Standardele Internaționale de Evaluare 2011, nu au fost abordate alte tipuri de valoare, de exemplu valoarea specială, definită de Standardele Internaționale de Evaluare 2011 ca fiind «o sumă de bani peste valoarea de piață, care reflectă atributele/caracteristicile speciale ale unui activ, care sunt necesare numai pentru un cumpărător special».
Terenul de_.36 mp: amplasat în imediata vecinătate a aeroportului impune o restricționare mai severă a regimului de înălțime, terenul fiind amplasat în zona C delimitată de drumul de acces la . și Șoseaua București - Ploiești (DN1); conform AVIZULUI emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, înălțimea maximă pentru construire este de 6 m (copie xerox).
Diferența dintre valorile de piață a celor două terenuri, ținând cont de cea mai bună utilizare, este:
Valoarea de piață
Euro
Lei
Teren 23.393.36 mp
1.637.465
6.494.680
Teren 25.000,00 mp
0
0
Diferența valoare de piață
1.637.465
6.494.680
Valorile de piață, respectiv diferența dintre valorile de piață, recomandate de către evaluator, sunt cele calculate cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare la data de 13.12.2004:
Valoarea de piață
Euro
Lei
Teren 23.393.36 mp
1.637.465
6.494.680
Teren 25.000,00 mp
0
0
Diferența valoare de piață
1.637.465
6.494.680
Prin continuarea activității economice specifice, SN AIBB SA a realizat în perioada 2005-2009 un profit net din activitatea de exploatare (activități specifice aeroportuare) de 22.541.887 curo, respectiv 96.541.887 lei.
Diferența dintre profitul net din exploatare și diferența valorilor de piață a celor două terenuri este:
Valoarea de piață
Euro
Lei
Diferența valoare de piață
1.637.465
6.494.680
Profit net din exploatare
22.040.726
96.541.887
Câștig prin exploatare
20.403.261
90.047.207
Creșterea continuă a cifrei de afaceri nu s-ar fi realizat fără creșterea continuă a principalelor activități generatoare de profit, respectiv aterizări-decolări, staționare aeronave, tarife de balizaj etc, ponderea principală având-o cursele regulate; toate companiile care operează curse regulate (și nu numai acestea) condiționează încheierea contractelor de existența funcționării non stop a aeroportului, deci de existența balizajului pe ambele direcții ale pistei de aterizare.”
În final, s-a arătat de către expertul M. D. că schimbul de terenuri a asigurat funcționarea Aeroportului Internațional Băneasa București, pentru perioada 2005-2011, în condiții optime de exploatare, astfel încât profitul cumulat în această perioadă a fost net superior diferenței dintre valorile de piață ale celor două terenuri.
Obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de dna. expert P. D. N. au formulat partea civilă C. Națională Aeroporturi București S.A., prin expert tehnic judiciar în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, S. F., care precizează că expertul desemnat de instanță nu a prezentat un raport complex, iar cel întocmit nu are la bază date foarte precise, privind tranzacțiile cu imobilele tip teren; contracte de vânzare-cumpărare cu explicarea și prezentarea calculului, în ceea ce privește corecțiile aplicate, explicarea raționamentului cu explicarea tuturor surselor de informare; nu a prezentat eventualele construcții pe terenuri – vezi instalațiile de balizaj; a prezentat informații despre ofertă, însă nu a prezentat sursa. A folosit la evaluare cele două metode: a comparației prin bonitare și metoda comparațiilor de piață.
De asemenea, la raportul preliminar de expertiză tehnică realizat de expertul desemnat de instanță, dna. P. D. N. a formulat „opinie personală” inculpatul C. S. (filele 3-9, dosar fond, C.A.B.-S.I.P., vol.IV), prin care și-a manifestat nemulțumirea sa, în raport cu faptul că, în realizarea acestei expertize dosarul cauzei nu a fost examinat de expertă și nici actele pe care părțile le-au depus pentru ca aceasta să se documenteze și apoi să vadă, în teren, cum stau lucrurile.
Schimbul de teren s-a făcut între două terenuri de 23.392 mp dați de Aeroportul Băneasa (Min.Transp.) și 25.000 mp proprietatea inculpatului N. I. B..
Însă, la data efectuării expertizei, realitatea lucrurilor era alta, schimbul de terenuri era de 6215 mp dați la schimb de Aeroportul Băneasa și aceeași 25.000 mp (inc.N. I. B.).
Așadar, inculpatul C. S. precizează: „Aviația U., după ce a câștigat printr-un document fals 89.830 mp din patrimoniul aeroportului, fără ca D.N.A. să se sesizeze, a anulat schimbul de terenuri pentru 16.150 mp, pe care și i-a introdus în capitalul social (alături de diferența de până la 89.830 mp), la o valoare de 5 E/mp. Această evaluare a fost făcută de stat, prin A. și reprezintă cota de participare a statului în capitalul social al S.C. Aviația U. S.A. și D.N.A.-ul nu s-a sesizat nici în acest caz. care valoare este cea adevărată, pentru terenul de la DN1? Cea de 200 euro/mp stabilită de expertul DNA și dna.P. D. N. printr-o metodă neconformă cu Standardul Internațional de Evaluare sau cea de 5 euro/mp stabilită de experții A.? Sau poate cea de 8 euro/mp stabilită de S.C. Elite Consulting în expertiza efectuată în vederea unificării celor două aeroporturi.”, devenind C. Națională Aeroporturi București S.A.
Apreciază că valoarea schimbului este una singură: „prin încheierea contractului de schimb, AIBB A. V. și-a putut desfășura activitatea, a reușit creșterea veniturilor, nu a avut datorii, nu a ajuns în insolvență, a putut să existe fără subvenții de la statul român, având profit în anii de după efectuarea schimbului.”
La fila 79 din dosar fond C.A.B.-S.I.pen, vol.IV, dna. expert P. D. N. a răspuns tuturor obiecțiunilor formulate de către părți, concluzionând că valorile stabilite de dânsa pentru terenul de la DN1, de 203 euro/mp și respectiv 41 euro/mp pentru cel situat în P.-Voluntari sunt corecte.
Așadar, în raport de cele expuse, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, a redării in extenso a declarațiilor inculpaților, care într-adevăr, se coroborează atât între ele, cât și cu cele ale martorilor din acte, dar și cu ale celor propuși de unii dintre inculpați, martorii O. I., M. M. ș.a., Curtea are anumite puncte de vedere ce sunt diferite de cele ale parchetului reținute în rechizitoriu, privind acuzațiile ce s-au adus unei întregi echipe manageriale ale S.N. AIBB S.A. în legătură cu încheierea în formă autentificată a unui contract de schimb de terenuri, din data de 13.12.2004.
* *
*
Sub aspectul elementelor importante, situația de fapt (din rechizitoriu și cercetare judecătorească) apare astfel:
Între S.N. AIBB S.A. și S.C. Aviația U. S.A. a existat în perioada 2000-2004, un litigiu referitor la dreptul de proprietate al celei de-a doua entități, pentru suprafața de 89.830 mp.
Cel de-al doilea litigiu al S.N. AIBB S.A. viza suprafața de 25.000 mp, situat în comuna Voluntari, . proprietar era C. N. F. și care încă din anul 2000 s-a adresat de mai multe ori conducerii aeroportului, pe motiv că nu-și putea folosi terenul cumpărat, respectiv să construiască un ansamblu de locuințe, pentru că pe el se afla instalația de balizaj.
A invederat că bunul său imobil era folosit fără drept, că îi provoacă prejudiciu și solicită plata lipsei de folosință. A notificat aeroportul ultima dată la 21.02.2004, manifestându-și intenția, dorind să-l vândă acestuia încă din iulie-octombrie 2003.
Pe acest fond, inculpatul N. I. B., la data de 26.10.2004, a încheiat cu C. N. F. un antecontract de vânzare-cumpărare, pentru suprafața de 25.000 mp, prin care se obliga să-l cumpere, numai cu condiția în care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului îi va aproba cererea de schimbare a acestui teren cu un altul.
În atare situație, inculpatul N. I. B. a acționat într-o dublă calitate, de promitent –cumpărător și de mandatar al promitentului-vânzător, sens în care a solicitat, prin cerere scrisă, înregistrată sub nr._/2004 S.N. AIBB S.A., efectuarea unui schimb de terenuri.
La momentul respectiv, terenul, în suprafață de 23.392 mp, se afla în proprietatea S.N. AIBB S.A., conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate M09/ nr.0733 și era închiriat către S.C. Symmetrica Construct S.R.L.
Pe cale oficială, cererea a fost înaintată de către conducerea S.N. AIBB S.A., Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, unicul acționar majoritar și repartizată Direcției Aviației Civile, condusă de către martorul din acte S. S., acesta, la rândul său, a repartizat-o în lucru martorului A. D., funcționar în cadrul aceleiași direcții, care a întocmit o notă.
Nota nr.38/2644/01.11.2004 a Direcției Aviației Civile a fost transmisă către S.N. AIBB S.A., cu propunerea de aprobare a schimbului de terenuri (23.392 mp, cu cel de 25.000 mp), însă condiționat; în sensul preluării de către inculpatul N. I. B. a litigiului existent asupra suprafeței de 23.392 mp.
Această notă reprezintă acordul de principiu al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru efectuarea schimbului de terenuri și, ca o consecință, unicul acționar majoritar a emis Nota mandat, cu privire la ședința A. a S.N. AIBB S.A., din 9.11.2004, fixând mandatul pentru cei trei reprezentanți ai statului în A., privind punctul 4 al ordinei de zi, respectiv „aprobarea cererii inculpatului N. I. B., privind efectuarea unui schimb de terenuri.”
Același minister a emis și Mandatul Împuterniciților statului pentru ședința Consiliului de Administrație al S.N. AIBB S.A., din 8.11.2004, pentru S. S., E. G., M. M. și D. C. care prevedea expres, la punctul 2 al ordinei de zi „aprobarea cererii d-lui. N. I. B., pentru efectuarea unui schimb de terenuri, cu respectarea legislației în vigoare.”
Consiliul de Administrație a emis Hotărârea nr.77 din 8.11.2004, prin care a decis și „aprobarea cererii d-lui. N. I. B., privind efectuarea unui schimb de terenuri, cu respectarea legislației în vigoare și cu suportarea tuturor cheltuielilor legate de acest contract de către acesta.”
Adunarea Generală a Acționarilor S.N. AIBB S.A., la data de 9.11.2004, a emis Hotărârea nr.64, prin care, la punctul 4, a decis: „este de acord cu efectuarea schimbului de terenuri solicitat de dl.N. I. B., în condițiile în care S.N. AIBB S.A. va clarifica situația juridică a terenului în cauză, după care costurile legate de schimbul de teren vor fi suportate de solicitant.”
Conducerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului l-a informat anterior, astfel cum rezultă din actele dosarului, despre decizia de principiu luată și poziția care va fi adoptată de reprezentanții forului tutelar în C.A. și A. (ministerul de resort și unicul acționar majoritar), inculpatul C. S. a solicitat de la S.C. M. Consulting S.R.L., administratorul judiciar al S.C. Aviația U. S.A., sub semnătura martorului U. D., o adresă, în care se afirma expres că „pretențiile S.C. Aviația U. S.A. pentru obținerea terenului de 8,9 ha nu se referă și la . 23.392 mp închiriată S.C. Symmetrica Construct S.R.L.”
Cam în aceeași perioadă s-a încheiat și un Protocol între S.N. AIBB S.A., reprezentată de C. S. și S.C. M. Consulting S.R.L., ca administrator judiciar al S.C. Aviația U. S.A., din care rezultă că suprafața de 23.392 mp, ca urmare a delimitării terenurilor ce erau în litigiu și nerevendicate, aceasta părea că nu ar face parte din pretențiile al S.C. Aviația U. S.A.
Ca urmare a acestei situații, S.N. AIBB S.A. a eliberat mai multe împuterniciri semnate de către inculpatul C. S., inculpatului N. I. B., pentru a se ocupa de formalitățile prealabile vânzării.
Astfel, terenul mai mare din care făcea parte și cel de 23.392 mp, a fost dezmembrat în două loturi, din care cel de 23.392 mp urma a face obiectul contractului de schimb.
Până la încheierea contractului, inculpatul C. S. a prezentat reprezentanților A. cele două înscrisuri menționate mai sus (adresa S.C. M. Consulting S.R.L. și Protocolul încheiat cu S.N. AIBB S.A., din care rezulta că S.C. Aviația U. S.A. nu are pretenții asupra respectivului imobil teren 23.392 mp, această suprafață făcea parte din suprafața de 38 ha și nu din cea de 8,9 ha.
Mai mult, la încheierea contractului de schimb, suprafața de 8,9 ha nici nu era identificată, aspect ce s-a menționat și în adresele Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr.RT/5688/21.06.2007 (prin care se confirmă că terenul nu este identificat și că ministerul nu are cum să-l individualizeze), respectiv nr.1055/RB/20.03.2007, prin care ministrul R. B. confirmă că terenul nu era identificat.
Prin aceleași adrese se confirmă faptul că Aviația U. nu a putut face dovada proprietății asupra terenului de 8,9 ha.
La data de 13.12.2004, s-a semnat contractul de schimb de terenuri, de către inculpații din cauza dedusă judecății, după ce în prealabil fusese încheiat contractul de vânzare-cumpărare între C. N. F. și N. I. B., pentru suprafața de 25.000 mp.
Inculpatul N. I. B. urmând să suporte toate costurile directe, conexe ce le necesita încheierea contractului de schimb (conform Hot. nr.64/9.11.2004 A. S.N. AIBB S.A.).
Inculpații C. S., F. F., Ț. A. O., B. L. M. și I. M. O. au fost trimiși în judecată, reținându-li-se global că au săvârșit infracțiunile prev.de art.13² din Legea nr.78/2000, raportat la dispozițiile art.248-248¹ Cod penal, ca fiind prepuși ai S.N. AIBB S.A., susținându-se că, prin semnarea contractului de schimb din 13.12.2004, au prejudiciat aeroportul:
-au încălcat hotărârea nr.77/8.11.2004 a C.A., constând în nerespectarea dispozițiilor prev.de art.131 din Legea nr.31/1990;
-nu au evaluat terenul dat la schimb și, în consecință, inculpatul N. I. B. nu a fost obligat la plata unei sulte;
-au încălcat hotărârea nr.64 a A., pentru că nu a fost clarificată situația juridică a terenului de 23.392 mp.
Ansamblul probator demonstrează că:
Atât inculpatul C. S., cât și ceilalți patru inculpați prepuși ai S.N. AIBB S.A., factorii de decizie din A. și C.A., precum și conducerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și a Direcției Aviației Civile nu au urmărit încheierea unei tranzacții comerciale, deci nu au efectuat un fapt de comerț, ci un contract de schimb de terenuri, de natură civilă, exclus dintre faptele de comerț prevăzute de art.4 din Codul Comercial.
În susținerea acestui aspect se reflectă toată operațiunea, procedura încheierii contractului de schimb care este străină comerțului și este determinată de scopul pe care l-a urmărit, deci acest schimb trebuie judecat strict prin prisma utilității operaționale, aeronautice pentru aeroport.
Însuși P., printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale (fila 4 Rechizitoriu), a precizat că „nu a fost un fapt de comerț (din cele expres și limitativ prevăzute de art.4 din Codul Comercial), ci un contract de schimb de natură civilă, exclus dintre faptele de comerț. Lipsa acestui element constitutiv expres incriminator în vigoare la data încheierii contractului anulează obligativitatea evaluării tranzacției în raport de valoarea comercială reală, astfel că evaluarea tranzacției de natură civilă este la latitudinea părților.”
Ori, potrivit legii, acționarul majoritar Ministerul Transporturilor, prin reprezentanții săi – mandanți ai statului, puteau impune anumite condiții, nu numai cele două: 1.- să se clarifice situația juridică a terenului și respectiv 2. - cheltuielile să fie suportate de către solicitantul schimbului.
Declarațiile inculpaților sunt constante pe acest aspect, pe parcursul procesului penal și se coroborează cu depozițiile martorilor audiați de către instanță în cursul cercetării judecătorești, dar și la urmărirea penală.
Acuzarea inculpaților s-a bazat și pe faptul că s-au încheiat în aceea zi atât contractul de vânzare-cumpărare dintre C. N. F. și inculpatul N. I. B., cât și contractul de schimb, însă legea nu sancționează aceasta, în plus inculpatul N. I. B. avea un antecontract de vânzare-cumpărare, o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și un mandat din partea promitentului vânzător C. N. F..
Prin urmare, potrivit dispozițiilor Codului civile, partea specială „contracte”, nu este susținută ipoteza pe care a fost construită învinuirea.
De asemenea, la încheierea contractului de schimb, nu s-a avut în vedere obținerea unui profit din partea S.N. AIBB S.A., întrucât această tranzacție privea modalitatea de rezolvare a situației operaționale a aeroportului.
În acest sens sunt și concluziile „Raportului de Expertiză judiciară și studiu de Oportunitate schimb de terenuri”, întocmit de M. D., specialist judiciar, specialitatea Aviație (expert consilier parte) care arată că pentru evaluarea celor două terenuri, a uzitat metoda celei mai bune utilizări, care este una rezonabilă, fizic posibilă, fundamentată în mod adecvat, luând în calcul și cele două aspecte generate de probele dosarului, starea conflictuală existentă între S.N. AIBB S.A. și C. N. F., privind întreținerea instalației de balizaj aflată pe terenul de 25.000 mp, precum și importanța operațională vizând securitatea și utilitatea aeronautică a instalației de balizaj și greutățile întâmpinate de S.N. AIBB S.A., până la momentul realizării schimbului și realizarea funcționării normale a aeroportului și a ajuns la următoarele concluzii:
-că valoarea de piață imobiliară a terenului de 25.000 mp, la 13.12.2004, nu poate fi pusă în discuție, întrucât nu putea avea o altă utilizare, decât pentru aeroport pentru că era înconjurată de cartiere rezidențiale și pe ea se afla instalația de balizaj. A precizat că acest teren prezenta importanță deosebită și avea o valoare specială raportat la valoarea de utilizare și aceasta a fost benefică pentru S.N. AIBB S.A., care a fost una specială;
-în ceea ce privește valoarea de piață a terenului de 23.392 mp, impune o restricționare expresă a regimului de înălțime, maxim 6 m (fila 279, vol.III, dosar fond).
Așadar, expertul arată că există o valoare specială, definită de Standardele Internaționale de Evaluare, ca fiind o sumă de bani peste valoarea de piață, în același timp, însă, face referire și la caracteristicile fiecărei activități, dar care sunt necesare numai dacă există un cumpărător special.
Același expert arată că: „Schimbul de terenuri a fost benefic pentru S.N. AIBB S.A., întrucât i-a asigurat buna funcționare a acestuia, pe perioada 2005-2011, în condiții bune, optime de exploatare, iar profitul cumulat în această perioadă a fost net superior diferenței dintre valorile de piață ale celor două terenuri”, ca și concluzie (fila 280, vol.III, dosar fond C.A.B.).
A mai precizat că profitul net din activitatea de exploatare, activități specifice aeroportuare, în perioada 2005-2009 s-a ridicat la valoarea de 96.541.887 lei.
* *
*
Iată că acest „Raport de expertiză judiciară, evaluare terenuri și studiu de oportunitate schimb de terenuri” (vol.III, dosar fond C.A.B, filele 275 și următ.) se coroborează cu susținerea constantă a inculpaților, a martorilor din acte, inclusiv a celor propuși în cursul cercetării judecătorești, care au susținut vehement că era necesar schimbul pentru utilitatea aeronautică, iar din actele dosarului solicitate de instanță atât de la Ministerul Transporturilor, cât și de la C. Națională Aeroporturi București nu s-a specificat că s-a produs vreun prejudiciu celor două entități (vezi adresele).
Întrucât concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de către expertul tehnic în specialitatea construcții, ing. P. D. N., nu prezintă informații referitoare la cele două terenuri, descrierea situației terenurilor, la data evaluării (laturi, vecinătate, utilități existente, categoria de folosință) nu prezintă eventualele construcții existente pe respectivele terenuri, la stabilirea valorii imobiliare a terenurilor nu, nu explică corecțiile aplicate, raportul său neprezentând date foarte precise, apare ca fiind efectuat nu de pe teren sau oricum nu cu prea multă aplecare asupra întocmirii lui, conform Standardelor Internaționale de evaluare, în final, nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.
Se apreciază de către instanța fondului că acesta nu poate fi valorizat juridic și pentru faptul că nu a lămurit aspectele supuse expertizării.
Prin Hotărârea nr.64/9.11.2004 a A. a S.N. AIBB S.A., s-a statuat că este de acord cu schimbul de terenuri, însă condiționat, adică:
-clarificarea statului juridic al terenului în cauză;
-solicitantul schimbului să suporte toate costurile legate de acest contract.
Cu privire la clarificarea situației juridice al terenului, instanța de fond a constatat din actele dosarului că aceasta s-a realizat.
Așa cum am mai precizat în considerentele acestei hotărâri, anterior încheierii contractului de schimb din data de 13.12.2004, Protocolul încheiat între S.N. AIBB S.A. și S.C. M. Consulting S.R.L., ca și adresa acestei societăți, întocmită și semnată de către administratorul judiciar al S.C. Aviația U. S.A., au dovedit cu prisosință, neechivoc, că al S.C. Aviația U. S.A. a considerat la datele respective că terenul în suprafață de 23.392 mp nu este inclus în cel de 8,9 ha, revendicat de către al S.C. Aviația U. S.A., de la S.N. AIBB S.A.
Prin urmare, exista o recunoaștere fermă, expresă a ceea ce a făcut ulterior obiectul contractului de schimb.
Într-adevăr, terenul de 23.392 mp fusese închiriat S.C. Symmetrica Construct S.R.L., pe un termen de grație, până la soluționarea litigiului dintre S.N. AIBB S.A. și S.C. Aviația U. S.A..
Ulterior, administratorul judiciar al S.C. Aviația U. S.A., prin adresa remisă S.N. AIBB S.A. - expres și neechivoc – a afirmat că aceasta, la acel moment, nu are nicio pretenție de la aeroport pentru suprafața susmenționată.
Prin Hotărârea nr.77 a C.A. al S.N. AIBB S.A., din 8.11.2004, s-a dispus aprobarea schimbului de terenuri, cu condițiile:
-cu respectarea legislației în vigoare;
-cu suportarea tuturor cheltuielilor legate de acest contract de către solicitant.
În ceea ce privește îndeplinirea condiției „cu respectarea legislației în vigoare”, instanța fondului apreciază că se referă - de fapt - tot la „clarificarea situației juridice a terenului”, pentru că numai astfel s-ar fi putut încheia contractul de schimb.
Cele două condiții impuse prin cele două hotărâri și anume: „Respectarea legislației în vigoare”și „clarificarea situației juridice a terenului” nu conduc în mod automat la efectuarea unei evaluări a terenurilor, aceasta trebuia expusă expres, așa cum s-a precizat în cele două hotărâri, vizând „suportarea tuturor cheltuielilor legate de acest contract de către solicitant.”
Prin urmare, dacă C.A. și A., prin hotărârile luate, au manifestat rigurozitate în ceea ce privește plata costurilor aferente contractului de schimb și au dispus, astfel, ca inculpatul N. I. B. să le suporte, cu atât mai mult, dacă ar fi dorit, aveau posibilitatea certă să dispună și evaluarea terenurilor, precum și plata unei eventuale sulte. Ori, aceste aspecte nu au fost prevăzute, întrucât așa cum s-a menționat, la baza ideii schimbului de terenuri a stat și a ocupat un loc primordial activitatea operațională aeronautică a S.N. AIBB S.A., cu tot ce include ea și eliminarea stărilor conflictuale cu proprietarul terenului pe care se aflau balizele aeroportului și prin acțiunea acestuia era pusă în pericol siguranța și circulația aeronautică.
Cât privește condiția referitoare la suportarea cheltuielilor ocazionate de încheierea contractului de schimb, se apreciază că solicitantul a îndeplinit-o, nici măcar reprezentantul Ministerului Public nu face vreo referire negativă în acest sens, și, apoi din lucrările dosarului rezultă că aceasta a fost îndeplinită.
În concluzie, în raport de cele invederate, instanța fondului apreciază că inculpații au respectat întocmai cerințele și condițiile impuse de cele două hotărâri nr.77 a Consiliului de Administrație al Societății Naționale Aeroportul Internațional București Băneasa S.A. din data de 8.11.2004 și nr.64 a Adunării Generale a Acționarilor din data de 9.11.2004 și, în consecință, se apreciază că nu poate fi imputată niciunui inculpat.
Mai mult, încheierea acestui contract de schimb nu a produs nicio modificare din punct de vedere juridic al valorii capitalului social.
Practic, s-a făcut, în final, un schimb de 25.000 mp, proprietatea inculpatului N. I. B. și acesta a primit din așa zisa suprafață de 23.392 mp, numai suprafața de 6.369 mp, care nu se suprapunea peste terenul reclamantei S.C. Aviația U. S.A. (vezi decizia comercială nr.517 a C.A.B.-Secția a VI-a Comercială, dosar nr._/2/2005, irevocabilă), ceea ce nu credem că a produs vreun prejudiciu C.N. „Aeroporturi București”.
Din punct de vedere juridic, terenul nu era inclus în capitalul social al S.N. AIBB S.A.
De asemenea, li s-a mai imputat inculpaților prepuși al S.N. AIBB S.A. că au încălcat prevederile art.131 din Legea nr.31/1990.
Conform actelor constitutive ale S.N. AIBB S.A. și fișelor de post ale inculpaților, cei care puteau angaja S.N. AIBB S.A. în relațiile contractuale cu terții, persoane fizice sau juridice, se făcea numai de către inculpatul C. S., director general, Ț. A.-O., director economic, cu avizul de legalitate al inculpatei I. M. O., șef oficiu juridic.
În consecință, semnătura pe contractul de schimb a oricărui alt inculpat este lipsită de semnificație juridică, s-a urmat de fapt o cutumă.
Niciunul dintre inculpați nu aveau, potrivit fișei postului, căderea evaluării terenurilor și oricum nici un reprezentant mandatat al statului nu a solicitat aceasta, condițiile aprobării schimbului au fost cele expuse anterior.
Din ansamblul probator administrat în cauză, rezultă indubitabil că toate persoanele audiate, indiferente de calitatea lor, au privit schimbul de terenuri strict din perspectiva utilității aeronauticii și nu ca un schimb de terenuri imobiliare.
Cât privește modificarea capitalului social, prin aprobarea schimbului de terenuri, în sensul diminuării lui, se constată că, potrivit Legii nr.31/1990 și H.G. nr.524/1998, operațiunile privind majorarea ori reducerea capitalului social sunt de competența A. și CA, iar la momentul încheierii contractului de schimb, terenul (23.392 mp) nu se afla în capitalul social al societății și nici în proprietatea sa, el făcea parte din suprafața de 38 ha deținută de către S.N. AIBB S.A., în folosință, cu titlu de detenor precar. Acționarul unic majoritar era cel care dispunea – Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și nicidecum de către inculpații din cauză.
Cât privește obligativitatea existenței Mandatului special pentru reprezentanții statului în ședințele CA și A., se apreciază că aceasta nu incumbă obligația inculpaților, ci acelora care au fost de acord cu schimbul de terenuri și au votat în baza unui mandat emis de secretarul general din Ministerul transporturilor, ei având posibilitatea legală să-l amendeze, fie să ceară emiterea unui special, dacă reprezentanții statului în ședința A. apreciau că nu se pot pronunța asupra unei problematici de pe ordinea de zi altfel. Aspect care nu s-a întâmplat.
În plus, O.M.T.C.T. nr.645/2002, care prevedea că este obligatoriu mandatul special, literele a - l, nu vizează și schimbul de terenuri, întrucât prin acest schimb nu se majora ori se reducea capitalul social al societății, pentru că respectivul teren imobil nu se afla în capitalul social al societății S.N. AIBB S.A.
Inculpații prepuși ai S.N. AIBB S.A. au adus astfel la îndeplinire măsurile dispuse și prin Nota D.G.A.V.C. nr._/28.10.2004 de aprobare a schimbului.
Societatea comercială este una de interes național, astfel că actele ei nu se puteau face publice la Oficiul Registrului Comerțului, decât dacă priveau modificarea de capital social, deci acele hotărâri care modificau statutul.
Hotărârea A. chiar dacă nu a fost supusă formalităților de publicitate, ea neavând un caracter executoriu, nu înseamnă că nu produce efecte juridice față de acționari și față de terți (vezi decizia nr.1303/2002 a C.A.B.-Secția a VI-a Comercială, care precizează „lipsa caracterului executoriu al hotărârii nu înseamnă că ea nu este valabilă, așadar până la data la care hotărârea A. este anulată, aceasta este prezumată a fi valabilă”.
În ceea ce privește susținerea conform căreia inculpatul N. I. B. s-a ocupat de schimbul de teren a formulat cereri în acest sens, deși la acel moment nu era proprietarul terenului, din actele dosarului, rezultă că acesta a acționat în baza unui mandat dat de C. N. F., cu care încheiase anterior o promisiune de vânzare-cumpărare a terenului în suprafață de 25.000 mp.
Pe de altă parte, așa cum s-a mai menționat, între el și inculpatul C. S. nu a existat nicio înțelegere prealabilă, aspect nedemonstrat nici în faza cercetării judecătorești, instanța apreciind că sunt simple afirmații nedovedite.
Afirmațiile conform cărora, inculpatul C. S. i-a semnat mai multe împuterniciri, pentru a se ocupa de aspectele vizând dezmembrarea și lotizarea de teren la Cartea funciară nu demonstrează existența unei înțelegeri prealabile între cei doi, ca de altfel și între ceilalți, cu scopul de a prejudicia S.N. AIBB S.A..
De asemenea, proba testimonială administrată în cauză ca și actele emise de la diferite autorități nu dovedesc în ce a constat complicitatea acestuia la „păgubirea” S.N. AIBB S.A.. Din contră, conform deciziei comerciale nr.517/1.11.2007 a C.A.B.- Secția Comercială, irevocabilă, prin Tranzacția judiciară încheiată la data de 04.10.2007 cu S.C. „Aviația U.” București S.A., inculpatul N. I. B. a primit în schimbul celor 25.000 mp diferența de 6.368 mp, suprafață a cărei valoare nu se cunoaște în momentul semnării contractului.
Potrivit art.13² din Legea nr.78/2000 „infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.”
Acest text face trimitere la norma comună, respectiv Codul penal – art.248-art.248¹.
Potrivit art.248 Cod penal, această infracțiune constă în „fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia”.
Subiectul activ al infracțiunii este calificat prin calitatea de funcționar public (art.147 alin.1 sau art.147 alin.2 C.p.)
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al acestei infracțiuni se realizează fie printr-o inacțiune (neîndeplinirea unui act), fie printr-o acțiune (îndeplinirea defectuoasă a unui act), în sensul că nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu.
Pentru existența acestei infracțiuni, este necesar ca acțiunea sau inacțiunea funcționarului să cauzeze o tulburare însemnată bunului mers al unei instituții de stat sau să producă o pagubă însemnată.
Cerința esențială pentru ca această infracțiune să subziste este ca actul în cauză să se realizeze de subiectul activ (funcționarul public/funcționarul) în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, pe de o parte, pe de altă parte, între presupusa neîndeplinire/îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și rezultatul socialmente periculos - prejudicierea părții civile – să existe o legătură de cauzalitate directă.
Sub aspectul laturii subiective, trebuie demonstrată intenția directă, indirectă cu care ar fi acționat respectivul funcționar.
Așadar, în cauza dedusă judecății, se constată că inculpatul C. S. și ceilalți inculpați - foști angajați ai S.N. AIBB S.A. – au efectuat schimbul de terenuri nu în cadrul atribuțiilor de serviciu, așa cum spun dispozițiile prev. de art.248¹ Cod penal, ci în baza mandatului dat de CA și A., prin cele două hotărâri adoptate, nr.64 și nr.77 din 8.11.2004 și 9.11.2004 și cu acordul acționarului majoritar Ministerul Transporturilor.
Contractul de schimb a fost semnat în numele S.N. AIBB S.A. „în baza unui raport de prepușenie”, inculpații nu au exercitat o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului sau în contractul individual de muncă.
În declarațiile date, toți inculpații au menționat, ca de altfel și martorii audiați că neaducerea la îndeplinire a dispozițiilor din hotărârile CA și A., duceau automat la destituirea lor din funcție.
Din nicio probă administrată în cursul procesului penal nu rezultă că inculpații ar fi obținut vreun avantaj patrimonial, nepatrimonial prin semnarea contractului de schimb și nici existența vreunei înțelegeri prealabile.
Mai mult decât atât, probele administrate au demonstrat că cel care putea dispune asupra terenurilor (vizând închirieri, vânzări, schimb), era unicul acționar majoritar – Ministerul Transporturilor, prin Direcția sa de specialitate aviația civilă și prin reprezentanții statului împuterniciți cu mandat de către conducerea ministerului în ședințele A. și CA.
Așadar, participarea inculpaților la aceste ședințe nu intra în atribuțiile lor de serviciu, astfel cum relevă și fișa postului fiecăruia.
Spre exemplificare, inculpata I. M. O. era secretar al CA/A. și nu consilier juridic.
Încheierea contractului de schimb nu s-a efectuat în cadrul vreunui serviciu al S.N. AIBB S.A., întrucât contravenea, deci atribuțiilor de serviciu stabilite prin fișa postului inculpatei B. L. M..
În ceea ce privește prejudiciul adus S.N. AIBB S.A., acesta trebuie să fie cert, actual și exigibil.
În cauza dedusă judecății, se constată că acesta nu există, astfel cum rezultă din adresa nr.4763/7.02.2013 a Ministerului Transporturilor, Direcția generală juridică și Resurse Umane (fila 108, vol.IV, dosar fond): „în evidența contabilă a Ministerului Transporturilor nu este înregistrat vreun prejudiciu prin efectul contractului de schimb nr.3052/13.12.2004, încheiat între N. I. B. și S.N. AIBB S.A.”
Pe de altă parte, C. Națională „Aeroporturi” București S.A., prin adresa remisă instanței, deși nu face nicio mențiune cu privire la existența vreunui prejudiciu în actul de constituire, privind fuzionarea celor două aeroporturi, totuși menționează că își va reconsidera poziția cu privire la latura civilă, înregistrând presupusul prejudiciu în conturile extrabilanțiere, cu motivarea că va trebui să țină cont și de soluțiile adoptate în instanța civilă.
Poziția părții civile apare ca „lipsită de interes”, a stat în pasivitate, în procesul penal (urmărire penală-cercetare judecătorească) în primul rând că aceasta nu este proprietara terenului de 23.392 mp, în al doilea rând, în vederea realizării fuziunii societății cu CN Aeroportul Henri C. la data de 20.12.2006, raportul de expertiză a terenurilor S.N. AIBB S.A. întocmit de S.C. Elite Consulting Construct S.R.L., situate la DN1 este de 200.358 euro – Hotărârea de Guvern nr.834/1991 stabilea valoarea terenului la data contractului de schimb, la suma de 41.000 lei; pe de altă parte, hotărârea nr.524/24.08.2008, privind S.N. AIBB S.A., la art.2, punctul 4 prevedea: „contravaloarea bunurilor proprietate publică nu se regăsește în valoarea capitalului social al S.N. AIBB S.A.”
Concluzionând, singurul proprietar al acestui teren (din 23.392 mp, 15.997 mp conform deciziei comerciale nr.517/1.11.2007 și a Tranzacției judiciare din 4.10.2007 sunt proprietatea S.C. Aviația U. S.A., 1027 mp au fost expropriați pentru utilitate publică, iar diferența de aproximativ 6280 mp, trebuiau să intre în proprietatea inculpatului N. I. B.) este statul român care l-a dat în administrarea Ministerului Transporturilor și care a comunicat că nu are nicio pagubă.
În consecință, Curtea constată că, în cauza dedusă judecății, nu se regăsește vreo încălcare a atribuțiilor de serviciu sau vreo îndeplinire defectuoasă a acestora, ceea ce ar constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev.de art.248-248¹ Cod penal.
În consecință, nu există nici latura subiectivă a aceleiași infracțiuni și nici rezultatul socialmente periculos – prejudicierea părții civile și nici legătura cauzală dintre acestea.
Se constată că, la bază, a existat un litigiu pur civil – încheierea unui contract de schimb în condiții legale, neexistând vreo legătură penală cu privire la aceasta și, de aceea, văzând dispozițiile art.5/2 din Codul de procedură penală, art.5, paragraful 3 din CEDO, faptele reținute în sarcina inculpaților prin actul de inculpare nu sunt prevăzute de legea penală, partea civilă nu a demonstrat că a suferit vreun prejudiciu, iar dacă l-ar fi suferit, nu a demonstrat întinderea acestuia, dacă este cert și exigibil. Oricum, proprietarul terenului era Ministerul Transporturilor, care, astfel cum a răspuns instanței prin adresă, așa cum s-a menționat anterior, nu a suferit nici un prejudiciu, prin efectuarea respectivului schimb de terenuri.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în baza art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.b din Codul de procedură penală, să dispună achitarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal pentru cinci dintre inculpat, respectiv complicitate la această infracțiune – art.26 Cod penal, rap.la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la disp. art. 248-248¹ Cod penal pentru inculpatul N. I. B..
Pentru motivele invocate mai sus, nu poate primi cererile inculpaților I. M. O., Ț. A. O., de achitare în baza art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.d din Codul de procedură penală și art.10 lit.c Cod procedură penală, pentru inculpatul C. S. sub aspectul acelorași încadrări juridice, instanța fondului reținând un alt temei juridic al achitării (fapta nu este prevăzută de legea penală).
Urmare a celor invederate, Curtea urmează ca – în temeiul prevăzut de art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală rap. la art.10 lit. b Cod procedură penală - să achite pe inculpații C. S., lacob M.-O., F. F.-P., Ț. A.-O. și B. L.-M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248-248¹ Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, rap. la art.10 lit. b Cod procedură penală, va achita pe inculpatul N. lulian-B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.26 Cod penal rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248-248¹ Cod penal.
Urmează a respinge – ca inadmisibilă – cererea formulată de către petenta M. M. D., privind instituirea sechestrului asigurător, pentru imobilul teren în suprafață de 23.392 mp, întrucât aceasta nu are nicio calitate procesuală în cauză.
Urmează a lăsa nesoluționată latura civilă a cauzei, în temeiul prev. de art.346 alin.4 Cod procedură penală, în raport cu soluția la care a ajuns instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală rap. la art.10 lit. b Cod procedură penală, achită pe inculpații C. S. [fiul lui N. și V., născut la data de 29.08.1962, în București, domiciliat în București, ., ., având C.N.P._], I. M.-O. [fiica lui P. și A., născută la data de 11.1974 în București, domiciliată în București, ..16, ., ., CNP_], F. F.-P. [fiul lui V. și C.-A., născut la data 08.09.1964 în București, domiciliat în București, ., ., CNP_], Ț. A.-O. [fiica lui V. și D., născut la data de 10.1966 în București, domiciliată în București, ..33, ., ., CNP_] și B. L.-M. [fiica lui F. și V., născută la data de D6.1970 în București, domiciliată în București, .. 15, ., CNP_], sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.la dispoz.prev.de art.248-248¹ Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, rap. la art.10 lit. b Cod procedură penală, achită pe inculpatul N. LULIAN-B. [fiul lui E. și T., născut la data de 30.07.1975, în Sibiu, domiciliat în Sibiu, .. 14A, ., ., CNP_], sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.26 Cod penal rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap. la dispoz. prev. de art.248-248¹ Cod penal.
În baza art.346 alin.4 Cod procedură penală, lasă nesoluționată latura civilă a cauzei.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de către petenta M. M. D. privind instituirea sechestrului asigurător pentru imobilul teren în suprafață de_ mp.
Onorariu parțial avocat oficiu pentru inculpații: C. S., lacob M.-O., F. F.-P., Ț. A.-O., B. L.-M. și N. lulian-B. în cuantum de câte 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Onorariu parțial acordat expertului P. D., în cuantum de 600 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției, constatând că aceasta nu a prezentat instanței decontul final al serviciului prestat.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 martie 2013.
PREȘEDINTE,
P. DUMITRIȚA
GREFIER,
D. T.
red.D.Pic.
dact.L.G.
ex.2

← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1198/2012. Curtea de Apel...		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 200/2012. Curtea de Apel... →

Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 87/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 87/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Valoarea de piață	Euro	Lei
Teren 23.393.36 mp	4.444.548	17.628.410
Teren 25.000,00 mp	2.300.000	9.122.490
Diferența valoare de piață	2.144.548	8.505.920

Valoarea de piață	Euro	Lei
Teren 23.393.36 mp	1.637.465	6.494.680
Teren 25.000,00 mp	0	0
Diferența valoare de piață	1.637.465	6.494.680