Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1094/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1094/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 1094/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
Ședința publică de la 30.09.2014
DECIZIA PENALĂ NR.1094/A
Curtea constituită din:
P.- I. T.
JUDECATOR- D. L.
GREFIER- S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror S. AMARYL.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 242 din data de 12.06.2014, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatul inculpat V. I., personal și asistat de apărător din oficiu C. M., cu delegație la dosar și intimata parte vătămată G. M., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la identificarea intimatului inculpat V. I. cu CI . nr._ și a intimatei părți vătămate G. M. cu CI . nr._.
Intimatul inculpat V. I. arată că menține declarațiile date în cauză și că nu dorește să dea declarații suplimentare în fața instanței de apel.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat de P..
Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul declarat de P. vizează greșita achitare a inculpatului, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de către inculpat, respectiv din declarația părții vătămate dată la urmărirea penală și din declarațiile martorilor. Solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, iar în cazul în care inculpatul își exprimă disponibilitatea de a presta muncă în folosul comunității, apreciază că se poate dispune suspendarea executării pedepsei. Solicită aplicarea art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal și art.65 alin.1 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal.
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat V. I. solicită respingerea apelului declarat de P. și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, fiind un moment tensionat între inculpat și partea vătămată, care ulterior s-au împăcat și vor avea un copil împreună.
Intimata parte vătămată G. M. arată că nu are nimic de adăugat.
Intimatul inculpat V. I., în ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.242 din 12.06.2014, pronunțată de Judecătoria B., în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 N.C.p., a fost achitat inculpatul V. I. (fiul lui S. și V., născut la data de 12.11.1983 în mun. G., jud. G., domiciliat în comuna Scânteiești, ., fără forme legale în ., ., ., jud. I., CNP_), pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art.233 N.C.p.
S-a luat act că partea vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis la data de 30.10.2013 de P. de pe lângă Judecătoria B., în dosarul nr.5531/P/2013, înregistrat la data de 22.11.2011, sub nr._, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul V. I.,pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. c C. pen.,
Instanța de fond a reținut că la data de 28.08.2013, în jurul orei 1530, în timp ce se afla pe ., în dreptul depozitului Miniprix, inculpatul V. I., prin exercitarea de acte de violență (prin smulgere), a deposedat-o pe partea vătămată G. M. de o borsetă în care se aflau telefonul mobil, portofelul, cartea de identitate, două carduri bancare și suma de 25 lei, după care a fugit pe străzile orașului Otopeni, fiind prins însă la scurt timp de către organele de poliție, în urma sesizării părții vătămate prin 112.
Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că partea vătămată G. M. a avut o relație de concubinaj timp de 6 ani cu inculpatul V. I. și au locuit împreună în comuna Snagov, ..
În data de 28.08.2013, inculpatul a venit la locul de muncă al părții vătămate, în jurul orei 1400 și i-a solicitat să iasă din magazin pentru a discuta cu ea. (Anterior, la data de 23.08.2013, G. M. părăsise domiciliul, luându-și bunurile personale și mutându-se la o colegă de serviciu).
Partea vătămată a refuzat să se întâlnească cu inculpatul și, întrucât acesta nu a plecat din fața magazinului, la terminarea programului de lucru, G. M. a plecat cu autoturismul colegei sale P. I.-C., împreună cu alți trei colegi, ascunzându-se pe bancheta din spate a autoturismului, pentru a nu fi văzută.
În momentul în care inculpatul a observat-o pe concubină în autoturism, a tras de volan prin geamul deschis al portierei stânga față, oprind autoturismul, a deschis ușa stânga spate, i-a cerut acesteia să iasă din mașină și întrucât a refuzat, a tras-o de mână, pentru a o determina să discute.
Între timp, a sunat telefonul părții vătămate, inculpatul i-a cerut acesteia să-i comunice cine o sună și pentru că aceasta a refuzat, i-a luat telefonul din mână.
Întrucât partea vătămată nu a dorit să-l însoțească și să discute cu inculpatul, acesta i-a luat geanta de pe umăr, cu scopul de a o determina să-l urmeze.
La data de 28.08.2013, organele de poliție din cadrul Poliției oraș Otopeni au fost sesizate prin apel de urgență de către numita P. I., angajată în cadrul S.C. Miniprix Otopeni, cu privire la faptul că prietenul colegei sale de serviciu G. M., a provocat scandal în incinta societății.
Prin procesul-verbal de predare-primire întocmit la aceeași dată, bunurile depistate asupra inculpatului, respectiv o borsetă din material textil de culoare neagră, o pereche de căști telefon mobil Samsung, un deodorant Dove, un portofel de culoare roz, o agendă, un telefon mobil marca Samsung de culoare neagră, cartea de identitate, două carduri Garanti Bank și Cash Avantaj și suma de 25 lei au fost restituite părții vătămate G. M., care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
În declarațiile date în cursul urmăririi penale, martorii M. D.-M., P. I.-C. și P. E. au confirmat că în data de 28.08.2013, partea vătămată, colega lor de serviciu G. M., a refuzat să se întâlnească cu concubinul său V. I., a încercat să se ascundă pe bancheta din spate a autoturismului condus de P. I.-C., dar inculpatul a observat-o, a tras-o din autoturism, au stat de vorbă, apoi i-a luat geanta de pe umăr, fiind prins în scurt timp de organele de poliție cu bunurile asupra sa.
Fiind audiat, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, inculpatul V. I. a declarat că motivul pentru care a luat geanta concubinei sale în data de 28.08.2013, a fost pentru a o determina să-1 urmeze și să poarte o discuție despre relația lor.
Partea vătămată, în cuprinsul declarației date în cursul judecății a susținut că în ceea ce privește telefonul, știind că nu-i aparține, i l-a lăsat inculpatului, iar în ceea ce privește geanta, nu a opus rezistență, știind că inculpatul intenționează să o convingă să-l urmeze.
Din ansamblul materialului probator a rezultat că inculpatul a manifestat o poziție constantă, arătând faptul că a luat geanta și telefonul părții vătămate cu scopul de a o determina să-l însoțească și să poarte o discuție.
Pe de altă parte, martorii audiați au avut o atitudine oscilantă, ceea ce face ca declarațiile acestora să fie privite cu rezerve, față de neconcordanțele strecurate în conținutul declarațiilor date în timpul judecății, comparativ cu cele date în timpul urmăririi penale.
Cu ocazia reaudierii în cursul cercetării judecătorești, martorii au confirmat doar incidentul referitor la discuția contradictorie dintre partea vătămată și inculpat, negând însă că ar fi observat smulgerea, luarea genții, alte acte de violență exercitate asupra părții vătămate sau modul în care inculpatul a intrat efectiv în posesia genții și a telefonului.
Martorul P. I. C. a afirmat că nu a observat dacă inculpatul i-a smuls geanta părții vătămate și că nu a lovit-o pe aceasta, martorul P. E. a arătat că nu a observat cum inculpatul a intrat în posesia genții, iar martorul M. D. a susținut că, în timp ce se certau, inculpatul a încercat să o prindă pe partea vătămată iar “aceasta smucindu-se, a prins-o de geantă rupându-i cureaua”.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de tâlhărie se săvârșește cu intenție directă, făptuitorul urmărind să-și însușească pe nedrept bunul sustras prin întrebuințarea de violențe sau amenințări și exercitând violențele în scopul sustragerii.
Nevinovăția a fost prezumată, inculpatul nefiind dator să-și probeze nevinovăția atâta timp cât nu s-a dovedit în contra sa, acest principiu regăsindu-se înscris în art.11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.14.2 din Pactul Internațional asupra Drepturilor Civile și Politice și art.23 din Constituția României.
Împrejurarea că inculpatul a luat geanta părții vătămate, fără a fi exercitat, în acest scop, acte de amenințare sau violență asupra părții vătămate, nu acoperă cerința dispozițiilor art. 233 C. pen., sub aspectul laturii obiective (nefiind certă exercitarea constrângerii în scopul luării bunului) și nici sub aspectul laturii subiective (câtă vreme nu s-a dovedit scopul însușirii bunului), în această ipoteză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie.
Instanța de fond a reținut că trebuie privite distinct și fără relevanță sub aspectul săvârșirii prezentei infracțiuni actele de constrângere exercitate de inculpat pentru a determina o discuție cu partea vătămată (oprirea autoturismului, tragerea de braț a părții vătămate din autoturism), exercitarea și scopul acestora fiind confirmate atât de declarațiile inculpatului și ale părții vătămate, cât și de declarațiile martorilor.
Din analiza probelor administrate a rezultat că nu au fost dovedite, dincolo de orice îndoială acte de constrângere, violențe sau amenințări, exercitate asupra părții vătămate în scopul însușirii bunurilor acesteia (geanta și telefonul mobil).
Or, pentru a se putea ajunge la o soluție de condamnare, legea prevede ca probele administrate să fie în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului și să nu lase nici un dubiu cu privire la autorul faptei și vinovăția acestuia.
Câtă vreme latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie presupune intenția directă calificată prin scop iar în cauza de față există îndoieli cu privire la modul efectiv în care inculpatul a intrat în posesia genții și telefonului părții vătămate (fiind nedovedite atât scopul însușirii bunului cât și exercitarea violențelor în scopul luării bunului), instanța de fond a reținut că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 N.C.p., a dispus achitarea inculpatului V. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art.233 N.C.p.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P., în motivele de apel depuse în scris la dosar, a criticat hotărârea pentru greșita achitare a inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.417 alin.2 C. pr. pen., Curtea apreciază că apelul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Coroborând materialul probator administrat în faza de urmărire penală (proces-verbal de sesizare, declarațiile părții vătămate G. M., procesul-verbal de conducere în teren, declarațiile martorilor P. E., P. I. C. și M. D. M., declarațiile inculpatului) și în faza de judecată (declarațiile martorilor P. I. C., P. E. și M. D. M., declarația părții vătămate, declarația inculpatului), Curtea constată că instanța de fond a reținut corect situația de fapt constând în aceea că, la data de 28.08.2013, în jurul orei 14:00 inculpatul V. I. a venit la locul de muncă al părții vătămate G. M. (cei doi trăind în concubinaj timp de 6 ani, locuind împreună în ., județul I.) și i-a cerut să iasă din magazin pentru a discuta cu ea, după ce, în urmă cu 5 zile, partea vătămată părăsise locuința comună, luându-și bunurile personale și mutându-se la o colegă de serviciu.
Întrucât partea vătămată a refuzat să se întâlnească cu inculpatul, acesta nu a plecat din fața magazinului, iar la terminarea programului de lucru, partea vătămată a plecat cu autoturismul martorei P. I. C., împreună cu alți trei colegi de serviciu, ascunzându-se pe bancheta din spatele mașinii.
Inculpatul a observat-o pe partea vătămată, a tras de volan prin geamul deschis al portierei din stânga față, a oprit mașina, deschizând ușa din spate. Ulterior, i-a cerut părții vătămate să coboare din mașină și întrucât aceasta a refuzat, a tras-o de mână pentru a o determina să discute. La un moment dat a sunat telefonul părții vătămate, iar inculpatul i-a cerut să-i comunice cine o sună. Pentru că partea vătămată a refuzat, inculpatul i-a luat telefonul din mână (bun care aparținea surorii inculpatului), apoi geanta de pe umăr pentru a o determina să-l însoțească.
În aceste condiții, martora P. I. C. a sunat la 112 semnalând faptul că în incinta . colege face scandal.
La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție care a luat legătura cu martora P., consemnând în procesul-verbal relatările acesteia. Imediat după discuția cu martora P., agenții de poliție s-au deplasat pe . prezența martorului asistent M. D. M. l-au depistat pe inculpat care avea asupra sa geanta părții vătămate, iar din buzunarul de la spate a scos 25 lei, două carduri bancare și actul de identitate, toate aceste bunuri aparținând părții vătămate G. M..
În cursul urmăririi penale, partea vătămată a relatat că după ce inculpatul a deschis portiera a târât-o afară din mașină, apucând-o de brațul drept, a târât-o circa 2-3 metri, după care a reușit să se ridice, însă inculpatul o strângea cu putere de braț pentru a nu fugi. Mai arată partea vătămată că inculpatul i-a smuls borseta ce era așezată pe diagonala corpului, pe umărul drept, în timp ce ea se zbătea pentru a se elibera. Inculpatul o ținea cu mâna stângă de mâna dreaptă pe partea vătămată, iar cu mâna sa dreaptă i-a smuls borseta de pe umăr. După aceea, inculpatul i-a dat drumul la mână, iar partea vătămată a fugit, borseta rămânând asupra inculpatului.
În fața instanței de fond, partea vătămată a declarat că a coborât de bună voie din mașină, apoi inculpatul a tras-o de mână aproximativ 5 m. Când părții vătămate i-a sunat telefonul, inculpatul a întrebat cine este, după care i-a luat telefonul din mână, partea vătămată declarând că i l-a lăsat, știind că nu este al ei. De asemenea, partea vătămată a arătat că atunci când inculpatul i-a luat geanta de pe umăr, nu a opus rezistență, știind că dorește să-i ia lucrurile pentru a o determina să-l urmeze.
Inculpatul a susținut în ambele faze procesuale că i-a luat geanta părții vătămate pentru a o determina să-l urmeze și să discute despre relația lor.
Cei trei martori audiați în cauză, cu ocazia cercetării judecătorești au confirmat doar discuția contradictorie dintre inculpat și partea vătămată, nu și smulgerea genții părții vătămate prin acte de violență.
În aceste condiții, având în vedere și natura specială a relațiilor dintre inculpat și partea vătămată (care au locuit împreună, fiind în concubinaj de circa 6 ani), că după luarea genții partea vătămată (și nu inculpatul) a fugit de la locul respectiv, că telefonul luat de la partea vătămată aparține surorii lui, există serioase dubii cu privire la exercitarea de amenințări sau violențe în scopul luării bunurilor părții vătămate de către inculpat. De asemenea, nu s-a dovedit faptul că inculpatul a luat bunurile respective în scopul de a și le însuși pe nedrept, ci, dimpotrivă, doar ca partea vătămată să-l urmeze pentru a clarifica relația dintre ei. Mai mult, nu partea vătămată a sunat la poliție considerând că a fost tâlhărită, ci martora P. pentru a reclama scandalul creat. De altfel, chiar în prima sa declarație partea vătămată a precizat că inculpatul i-a luat geanta de pe umăr pentru a o determina să-l însoțească.
Potrivit art.396 alin.2 C. pr. pen.: „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat”.
Aceste trei condiții trebuie îndeplinite cumulativ or, în speță, este echivocă exercitarea constrângerii în scopul luării bunurilor și faptul că inculpatul a urmărit să-și însușească pe nedrept acele bunuri.
D. consecință, cum sentința atacată se vădește a fi legală și temeinică, urmează a fi menținută soluția de achitare pronunțată în temeiul art.396 alin.1 și 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b C. pr. pen. pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art.233 C. pen.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de P..
În baza art.275 alin.3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Văzând și disp. art. 82 alin.1 din Legea nr. 51/1995, republicată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B., împotriva sentinței penale nr.242 din 12.06.2014, pronunțată de Judecătoria B..
În baza art.275 alin.3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 200 de lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
I. TocanDan L.
GREFIER,
S. N.
Red. D.L.
Dact. A.L. 2 ex./30.10.2014
Jud. B. – jud.: Tășcan A.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1093/2014.... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
