Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 211/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 211/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 211/2015

DOSAR NR._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 211

Ședința publică din data de 12 februarie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: I.-T. C. B.

JUDECĂTOR: M. D. G.

GREFIER: V. R. E.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..

Pe rol, judecarea apelurilor formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, de inculpații S. B., C. C., G. A., E. F., F. A. C., F. V. și O. S. și de partea civilă Z. A. împotriva sentinței penale nr.690 din data de 30.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, în baza art.391 alin.1 Cod procedură penală, Curtea a stabilit pronunțarea la data de 12.02.2015, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.690 din data de 30.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 377 alin. 4 C.pr.pen., au fost respinse cererile formulate de apărătorul inculpaților G. A. și F. A. C. și de instanță din oficiu, la care au achiesat și apărătorii inculpaților S. B., C. C., O. S. și E. F., de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpaților S. B., C. C., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. în sensul nereținerii în sarcina acestora a circumstanței agravante speciale prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. e) C.pen. (partea vătămată Z. A.).

I.În baza art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul C. C. [fiul lui A. S. și A., născut la data de 01.01.1986 în Adiyaman, Turcia, cetățean turc, căsătorit, 10 clase, bucătar, reședința în București, sector 2, ., ., ap. 75, CNP_, permis de ședere temporară nr._ emis la data de 16.01.2014, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - adresa din București, sector 2, ., ., . din oraș Otopeni, .. 64A, .. 1, .], la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. JIANGFANG).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., E. F., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., E. F., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 233 - 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul C. C. la pedeapsa de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen. rap. la art. 38 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în prezentul dosar și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, la care s-a aplicat sporul obligatoriu de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., O. S., E. F., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. rap. la art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații S. B., O. S., E. F., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză de la data de 12.03.2014 la zi, iar în baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului C. C..

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

II. În baza art. 48 rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul S. B. [fiul lui Memet A. Demir H. și S. N., născut la 20.02.1986 în Diyadin, Turcia, cetățean turc, reședința în comuna Afumați, .. 11, jud. I., CNP_, permis de ședere temporară nr._ emis la data de 14.05.2013, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - comuna Afumați, .. 11, jud. I.], la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată (partea vătămată Z. JIANGFANG).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., E. F., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului. ca pedeapsă accesorie. și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., E. F., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 48 rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul S. B. la pedeapsa de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen. rap. la art. 38 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în prezentul dosar și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, la care aplică sporul obligatoriu de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., E. F., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. rap. la art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., E. F., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe.

III. În baza art. 48 rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul O. S. [fiul lui T. și N., născut la 20.04.1988 în Nusaybin, Turcia, cetățean turc, necăsătorit, studii liceale, administrator al . – IMPORT SRL, reședința în București, sector 2, ., ., ., CNP_, permis de ședere temporară nr._ emis la data de 09.04.2013, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - București, sector 2, ., . de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

IV. În baza art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul G. A. [fiul lui G. V. și S. I., născut la data de 01.12.1981 în București, cetățean român, necăsătorit, 8 clase, fără ocupație, domiciliat în sat Cozieni, ., ., CNP_, legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 21.05.2008, cunoscut cu antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - sat Cozieni, ., .], la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. JIANGFANG).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 233 – 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul G. A. la pedeapsa de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., E. F. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., E. F. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen. rap. la art. 38 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în speță și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni închisoare, la care s-a aplicat sporul obligatoriu de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., E. F., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. rap. la art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., E. F., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză de la data de 13.03.2014 la zi, iar în baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului G. A..

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

V. În baza art. 48 rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul E. F. [zis „G.”, fiul lui G. și M., născut la data de 05.12.1991 în București, cetățean român, necăsătorit, 12 clase, taximetrist, domiciliat în ., ., jud. I., CNP_, legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 29.03.2012, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - ., jud. I.], la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată (partea vătămată Z. JIANGFANG).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., G. A. și F. V. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 233 – 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul E. F. la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., G. A. și F. A. C. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen. rap. la art. 38 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în speță și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care s-a aplicat sporul obligatoriu de 10 (zece) luni închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani și 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. rap. la art. 45 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., O. S., S. B., G. A., F. V. și F. A. C. și cu părțile vătămate Z. JIANGFANG și Z. A. și cu membrii de familie ai acestora, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză de la data de 13.03.2014 la zi, iar în baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului E. F..

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

VI. În baza art. 233 – 234 alin. 1 lit. a) și e) C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul F. A. C. [fiul lui A. și M., născut la data de 27.06.1983 în București, cetățean român, căsătorit, 10 clase, tinichigiu auto, domiciliat în ., ., CNP_, legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 21.11.2007, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - sat Piteasca, ., .], la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (partea vătămată Z. A.).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., O. S., E. F. și G. A. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., O. S., E. F. și G. A. și cu partea vătămată Z. A. și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 92 C.pen.

În temeiul art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune I., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin.2 lit. b) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

Datele prevăzute la literele c), d), e) se vor comunica Serviciului de Probațiune I., iar supravegherea executării măsurilor și a obligației impuse inculpatului se face de Serviciul de Probațiune I..

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Găneasa, . sau al Primăriei Afumați, ..

În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 96 alin. 1 și alin. 4-6 C.pen., referitoare la situațiile care atrag revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere, nerespectarea, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere impuse prin sentință sau neexecutarea, cu rea-credință, a obligațiilor impuse prin sentință.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen., s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză de la data de 12.03.2014 la zi, iar în baza art. 399 alin. 3 lit. b) C.pr.pen. rap. la art. 241 alin. 1 lit. b) C.pr.pen., s-a dispus - de îndată - punerea în libertate a inculpatului F. A. C., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

VII. În baza art. 48 rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) și art.78 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul F. V. [zis „B.”, fiul lui G. și M., născut la data de 13.04.1987 în ., cetățean român, necăsătorit, 8 clase, muncitor necalificat, domiciliat în ., ., jud. I., CNP_, legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 09.09.2011, fără antecedente penale, adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură - ., ., jud. I.], la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată (partea vătămată Z. JIANGFANG).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen.

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F. și G. A. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen., a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, și exercitarea dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) C.pen., respectiv a dreptului de a comunica cu coinculpații C. C., S. B., E. F. și G. A. și cu partea vătămată Z. JIANGFANG și cu membrii de familie ai acesteia, și de a se apropia de aceștia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 92 C.pen.

În temeiul art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune I., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin.2 lit. b) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatului i s-a impus să respecte obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 și art. 23 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art.1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și art. 1381 C.civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Z. JIANGFANG, cu domiciliul în oraș Voluntari, ./I, . și au fost obligați inculpații C. C. și G. A. (în baza art. 1382 C.civ.) și inculpații S. B., E. F. și F. V. (în baza art. 1369 alin. 1 C.civ.) în solidar la plata sumei de 5.000 lei către partea civilă Z. Jiangfang, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 și art. 23 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și art. 1381 C.civ., a fost admisă - în parte - acțiunea civilă formulată de partea civilă Z. A., cu domiciliul în București, ., ., sector 2 și au fost obligați inculpații C. C., G. A., E. F. și F. A. C. (în baza art. 1382 C.civ.) și inculpații S. B. și O. S. (în baza art. 1369 alin. 1 C.civ.) în solidar la plata către partea civilă Z. A. a sumei de 2.200 USD și 800 EURO, în echivalent în lei la cursul BNR, la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 500 EURO, în echivalent în lei la cursul BNR, la data plății, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

În baza art. 112 alin. 1 lit. f) C.pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul E. F. a bunurilor ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare din data de 12.03.2014 (f. 106 vol. 3 dup), conform dovezii . nr._/06.05.2014 (f. 203 vol. 3 dup).

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul E. F. a cuțitului tip briceag ridicat de la acesta cu ocazia percheziției autoturismului din data de 12.03.2014 (f. 177 vol. 3 dup), conform dovezii . nr._/06.05.2014 (f. 203 vol. 3 dup).

În baza art. 404 alin. 4 lit. f) raportat la art. 162 alin. 4 C.pr.pen., s-a dispus restituirea către inculpatul S. B., la rămânerea definitivă a sentinței, a pașaportului emis de autoritățile turce pe numele lui S. B. la 16.08.2012, ._, ridicat de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare din data de 12.03.2014 (f. 39 vol. 3 dup).

În baza art. 404 alin. 4 lit. f) raportat la art. 162 alin. 4 C.pr.pen., s-a dispus restituirea către inculpatul F. A. C., la rămânerea definitivă a sentinței, a bunurilor ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare din data de 12.02.2014 (f. 224 vol. 3 dup), conform dovezii . nr._/06.05.2014 (f. 248 vol. 3 dup).

În baza art. 404 alin. 4 lit. f) raportat la art. 162 alin. 4 C.pr.pen., s-a dispus restituirea către martorul M. R. A., la rămânerea definitivă a sentinței, a pantalonilor culoarea gri având dungi verzi pe lateral, ridicați de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare din data de 12.03.2014 (f. 266 vol. 3 dup), conform dovezii . nr._/06.05.2014 (f. 280 vol. 3 dup).

În baza art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar în baza art. 276 alin. 1 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 274 alin. 1 și 2 C.pr.pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească părții civile Z. A. câte 725 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:

- la data de 03.02.2014, în jurul orei 13:55, inculpații C. C. și G. A., cu sprijinul inculpaților E. F., F. V. și S. B., prin violență fizică au deposedat-o pe persoana vătămată Z. J. de geanta personală, în timp ce se afla în parcarea imobilului de reședință din orașul Voluntari, . T, ., județ I., părăsind câmpul infracțional cu un autoturism inscripționat taxi cu număr de înmatriculare_, condus de complicele E. F., prejudiciul fiind apreciat la suma de 5.000 lei;

- la data de 05.02.2014, în jurul orei 13:55, inculpații C. C., E. F. zis „G.”, F. A. C. și G. A., cu sprijinul moral și material al inculpaților S. B., O. S., l-au deposedat prin violență fizică, folosindu-se în acest sens o armă albă (cuțit), pe persoana vătămată Z. A., în timp ce aceasta din urmă se afla în autoturismul marca Dacia L. cu număr de înmatriculare_, aparținând tatălui autorului E. F., pe raza sectorului 2, București, de suma de 2.200 USD și 800 EURO.

Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită pe baza mijloacelor de probă dministrate în faza urmăririi penale, probele pe care inculpații și le-au însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată.

Probele se află la dosar, iar instanța de fond le-a individualizat și analizat pe larg.

Astfel fiind, judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:

1.Faptele inculpatului C. CENGHIZ întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: tâlhărie prev. de art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a) C.pen. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună), respectiv tâlhărie calificată prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună);

2. Faptele inculpatului G. A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: tâlhărie prev. de art. 233 C.p.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună), respectiv de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună)n.

3. Faptele inculpatului E. F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la tâlhărie prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 233 C.p.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună), respectiv tâlhărie calificată prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

4. Faptele inculpatului S. B. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: complicitate la tâlhărie prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 233 C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună), respectiv complicitate la tâlhărie calificată prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

5. Fapta inculpatului F. V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 din Codul Penal, raportat la art. 233 Cod Penal, cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

6. Fapta inculpatului F. A. C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

7. Fapta inculpatului O. S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie calificată prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 233 – 234 alin. 1 lit. a (prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante) și e (într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport) C.p. cu aplic. art. 77 lit. a C.p. (circumstanța legală agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

A arătat judecătorul fondului că, împrejurarea că la săvârșirea infracțiunii au contribuit mai multe persoane - coautorii C. Cenghiz, G. A., E. F. și F. A. C. și complicii concomitenți S. B. și O. S. - determină reținerea circumstanței legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a) C.pen. privind săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Având în vedere faptul că obiectul vulnerant folosit de inculpați efectiv la atac – un cuțit - a fost o armă în sensul legii penale, instanța de fond a luat în considerare ca element de agravare, ceea ce a determinat reținerea și a agravantei prevăzută de art. 234 alin.1 lit.a) C.pen. (tâlhăria săvârșită prin folosirea unei arme).

Întrucât atât deposedarea persoanei vătămate, cât și actele de violență au fost exercitate în interiorul autovehiculului marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, s-a reținut incidența, în cauză, și a agravantei prevăzute de art. 234 alin.1 lit.e) C.pen., constând în săvârșirea tâlhăriei într-un mijloc de transport, cu motivarea că, în lege, Codul penal nu face nicio distincție asupra mijlocului de transport, în sensul în care se impune ca acesta să fie destinat transportului public de persoane sau transportului privat, astfel că se aplică ori de câte ori fapta de tâlhărie s-a săvârșit într-un mijloc de transport, indiferent de destinația acestuia.

Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins cererea formulată de avocații inculpaților G. A. și F. A. C. și de instanță din oficiu, la care au achiesat și apărătorii inculpaților S. B., O. S., C. Cenghiz și E. F. de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpaților S. B., C. C., O. S., E. F., G. A. și F. A. C. în sensul nereținerii agravantei prevăzută de art. 234 alin.1 lit.e) C.pen. (persoana vătămată Z. A.).

Având în vedere că inculpații C. Cenghiz, S. B., G. A. și E. F. au participat atât la săvârșirea faptei de tâlhărie din data de 03.02.2014, comisă asupra persoanei vătămate Z. J., cât și la săvârșirea faptei de tâlhărie din data de 05.02.2014, comisă asupra persoanei vătămate Z. A., instanța de fond a constatat că cele două fapte de tâlhărie ce fac obiectul acuzației penale din speță au fost săvârșite de acești inculpați în concurs real prev. de art. 38 alin.1 C.pen., înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre fapte.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate în cauză, judecătorul fondului a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorilor, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, precum și aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 396 alin 10 C.pr.pen.

Având în vedere faptul că instanța a stabilit incidența concursului real de infracțiuni prev. de art. 38 alin.1 C.pen., cu privire la inculpații C. Cenghiz, S. B., G. A. și E. F., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate acestor inculpați pentru infracțiunile săvârșite conform regulilor care reglementează contopirea în cazul acestei pluralități de infracțiuni.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în ceea ce îi provește pe inculpații C. Cenghiz, S. B., G. A., O. S. și E. F., având în vedere cuantumul acesteia, instanța a dispus executarea în regim de detenție.

În ceea ce îi privește pe inculpații F. V. și F. A. C., instanța de fond a apreciat că scopul preventiv, represiv și educativ al pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție, dar și că, față de gravitatea faptei, se impune o supraveghere atentă a acestora și o reintegrare socială.

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a reținut că persoana vătămată Z. J. s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 de lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase prin săvârșirea faptei de tâlhărie din data de 03.02.2014.

Partea civilă Z. A. a solicitat acordarea unor daune materiale în cuantum de 2.200 de dolari și 800 de euro, reprezentând suma sustrasă de inculpații C. Cenghiz, G. A., E. F., F. A. C., S. B. și O. S. prin săvârșirea faptei de tâlhărie din data de 05.02.2014, precum și suma de 5.000 de euro de la fiecare inculpat reprezentând contravaloarea daunelor morale suferite cu ocazia aceleiași infracțiuni.

Cu privire la daunele morale, fiind audiată, partea civilă a motivat în principal faptul că acei bani care i-au fost sustrași de către inculpații din prezenta cauză îi erau necesari pentru tratamentul auzului, afecțiune de care a suferit în urmă cu 5 luni, în urma unei alte tâlhării, și pe care nu a mai putut-o trata, pierzând și auzul pe partea stângă; că în urma acestei fapte nu a mai putut asigura familiei tot ce își doresc aceștia, mai ales copilului său, care a început școala, că, de la data săvârșirii faptei, nu a mai putut munci, înainte el ocupându-se cu schimbul valutar la negru; că are coșmaruri foarte mari și nu poate să doarmă seara din cauza acestei tâlhării.

Pe de altă parte, s-a mai susținut că partea civilă a fost supusă și unei presiuni psihice exercitate de către rudele inculpaților arestați, care au încercat să îi schimbe declarația, prin amenințări sau mituiri. Cu toate acestea, fiind audiată, partea civilă a învederat faptul că familia inculpatului C. C. i-a oferit suma de 10.000 dolari, dar că nu cunoaște motivul pentru care i-au oferit acei bani, posibil pentru a-l ajuta.

Totodată, la solicitarea instanței de a depune la dosar probe în dovedirea daunelor morale, partea civilă a depus la dosar două declarații autentice date de către numiții I. F.-L. și Z. G..

Analizând aspectele învederate de partea civilă, judecătorul fondului a constatat că acestea sunt - în mare parte - neîntemeiate, nedovedite și fără legătură cu cauza.

Astfel, în ceea ce privește aspectele privind faptul că starea de sănătate a părții civile s-ar fi agravat după cea de-a doua infracțiune, fiind favorizată de săvârșirea asupra sa, în urmă cu 5 luni, a unei alte tâlhării, instanța a reținut că acestea nu pot avea legătură cu prezenta cauză și nu pot sta la baza acordării de daune morale. O condiție necesar a fi îndeplinită în vederea angajării răspunderii civile delictuale este legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, ce trebuie dovedită de cel care o invocă. Or, în cauza de față, această condiție nu a fost nicidecum dovedită de partea civilă. Partea civilă nu a dovedit existența unei legături de cauzalitate între presupusa agravare a unor presupuse afecțiuni medicale anterioare și săvârșirea faptei, nedovedind nici faptul că ar suferi de vreo afecțiune, nici faptul că această afecțiune s-ar fi datorat faptei din prezentul dosar. Partea civilă s-a limitat doar la a declara că i s-au agravat deficiențele auzului cauzate de prima faptă și nici măcar nu a adus înscrisuri medicale în dovedirea unei asemenea afecțiuni, deși i s-a pus în vedere de către instanță. Or, afecțiunile medicale ale unei persoane nu pot fi dovedite decât prin înscrisuri medicale, nicidecum prin declarații ale unor persoane neabilitate în a aprecia în acest sens, cum sunt persoanele care au dat declarații notariale în cauză și cu ajutorul cărora partea civilă a înțeles să își probeze pretențiile. Instanța are în vedere că există o posibilitate ca în urma faptei din prezentul dosar partea civilă să fi avut anumite suferințe fizice (inculpații folosind un cuțit și luptându-se cu persoana vătămată atunci când aceasta a ieșit din autoturism spre a împiedica scăparea acesteia) care să fi necesitat anumite tratamente, însă nu poate să ignore faptul că partea civilă nu a dovedit suferirea unor asemenea traume fizice. Având în vedere considerentele arătate, instanța de fond a reținut că sumele de bani solicitate în acest sens de partea civilă tind spre o îmbogățire fără justă cauză, astfel încât nu pot fi acordate.

În același sens sunt și aspectele privind faptul că în urma acestei fapte partea civilă nu a mai putut munci și nu a mai putut asigura familiei tot ce își doresc aceștia, mai ales copilului său, care a început școala, care în mod evident nu au nicio legătură cu prezenta cauză și care nici nu pot sta la baza acordării de daune morale, mai ales având în vedere faptul că, potrivit chiar părții civile, anterior el lucra ilegal, efectuând la negru operațiuni de schimb valutar.

Tot fără legătură cu prezenta cauză au fost apreciate și aspectele privind modalitatea în care săvârșirea faptei a afectat-o pe soția părții civile și pe copilul acesteia, care nu sunt nicidecum constituite părți civile în cauză.

În ceea ce privește stresul cauzat de amenințările, șantajul și mituirile la care ar fi fost supusă persoana vătămată de către inculpați, instanța de fond a reținut că, fiind audiată, partea civilă însăși a învederat într-adevăr faptul că familia inculpatului C. C. i-a oferit suma de 10.000 dolari, dar că nu cunoaște motivul pentru care i-au oferit acei bani, „posibil pentru a-l ajuta”. Oricum ar fi, instanța de fond a reținut că a fost sesizată în prezenta cauză cu o infracțiune de tâlhărie, eventualele amenințări, infracțiuni de șantaj sau oferiri de bani nefăcând obiectul dosarului de față, partea civilă putându-se adresa cu o plângere în acest sens organelor abilitate.

Pe de altă parte însă, instanța fondului a reținut că partea civilă a mai învederat și că are coșmaruri foarte mari și nu poate să doarmă seara din cauza acestei tâlhării, astfel că raportându-se la situația de fapt concretă, judecătorul a considerat că, într-adevăr, violențele exercitate de inculpați asupra părții civile Z. A., cu ajutorul unui cuțit și într-un spațiu restrâns – în interiorul unui autovehicul, partea civilă fiind pusă într-o vădită stare de inferioritate prin faptul că atacatorii săi erau în număr mare, ea fiind oricum o persoană vulnerabilă având în vedere suferințele prin care trecuse anterior ca urmare a altei fapte de tâlhărie a cărei victimă a fost, constituie o experiență foarte dificilă, care nu poate fi depășită ușor. Prin urmare, această suferință a părții civile se concretizează într-adevăr, într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpați în solidar, daunele morale reprezentând satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele de ordin moral ale acesteia.

Referitor, însă, la cuantumul daunelor morale, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată.

În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în mai multe decizii de speță, apreciind că, „la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o . criterii: consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și nu îmbogățirea fără just temei”.

În cazul infracțiunii de tâlhărie comisă asupra persoanei vătămate Z. A., evaluarea despăgubirilor pentru daune morale - în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogățire fără just temei - trebuie să țină seama de suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpați, care a avut drept consecință afectarea într-o oarecare măsură a integrității fizice și psihice a acesteia, dar care nici nu a produs prejudicii fizice grave și nici alte urmări de natură a presupune că i s-a cauzat părții civile un prejudiciu moral de neremediat.

Având în vedere aceste considerente, judecătorul fondului a considerat că, prin raportare la faptul că partea civilă a trecut totuși printr-o experiență foarte dificilă, care nu poate fi depășită ușor, obligarea inculpaților la plata, în solidar, a sumei de 500 de euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății), către partea civilă, reprezintă o justă și meritată acoperire a prejudiciului moral suferit de aceasta.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, inculpații S. B., C. C., G. A., E. F., F. A. C., F. V. și O. S., precum și partea civilă Z. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, Ministerul Public a criticat sentința atacată pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaților F. A. și F. V., atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, susținând că se impune majorarea acestora, cu executare în regim de detenție.

Inculpații, prin motivele scrise și prin cele orale, susținute de apărătorii aleși, au criticat hotărârea instanței de fond, de asemenea, pentru netemeinicie, însă, susținând că pedepsele aplicate de judecătorul fondului sunt prea severe, astfel că se impune reducerea acestora.

Partea civilă Z. A. – în scris și oral – a criticat sentința pronunțată de instanța de fond, pentru nelegalitate și netemeinicie, atât în ceea ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, cât și cea civilă, solicitând, în esență, majorarea pedepselor aplicate și acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat, respectiv câte 5.000 euro de la fiecare inculpat care a comis fapta asupra sa.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor invocate de apelanți, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 și art. 418 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile Ministerului Public, al inculpatului C. C. și al părții civile Z. A. sunt este fondate (în limitele și pentru considerentele ce urmează), astfel că vor fi admise, iar cele promovate de inculpații G. A., E. F., F. A. C., S. B., F. V. și O. S. sunt nefondate, urmând a fi respinse, în considerarea următoarelor argumente:

Judecătorul fondului – respectând dispozițiile legale ce garantează aflarea adevărului, precum și pe cele ce asigură respectarea drepturilor procesuale ale părților, a reținut, în mod corect, existența faptelor și vinovăția inculpaților, adoptând – sub acest aspect – o soluție legală, care va fi confirmată și de către instanța de apel.

Situația de fapt nu comportă critici, întrucât a fost corect reținută pe baza unui amplu material probator, chiar dacă administrat în faza urmăririi penale, care a condus la depistarea infractorilor, probe care însă se coroborează și cu recunoașterile inculpaților, deși Curtea le apreciază ca fiind unele pur formale, ei fiind puși în fața unei evidențe.

1. Pe latură penală:

Curtea constată că, în mod greșit, instanța de fond a procedat la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, atât în ceea ce privește cuantumul pentru toți inculpații din speță, cât și referitor la modalitatea de executare aleasă pentru inculpații F. A. C. și F. V..

Potrivit dispozițiilor art. 74 alin. 1 C.pen., la stabilirea duratei și cuantumului pedepsei aplicate se ține seama de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea infractorului raportate la împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs prin săvârșirea infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii, antecedentele penale ale infractorului.

Cu privire la inculpații F. A. C. și F. V., toate aceste criterii aplicate în cauza de față duc la individualizarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, criteriile precum persoana inculpaților, conduita avută anterior săvârșirii faptei, posibilitatea de îndreptare a acestora nefiind de natură a diminua gradul de pericol social pe care faptele săvârșite îl prezintă pentru ordinea publică, de natură a atrage suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpaților.

Astfel, inculpatul F. A. C. a participat în calitate de autor la săvârșirea faptei de tâlhărie din data de 05.02.2014, având rolul de a adresa amenințări și de a exercita acte de violență față de persoana vătămată în scopul obținerii de foloase materiale ilicite, rol pe care de altfel l-a dus la îndeplinire conform celor discutate. De asemenea, inculpatul F. A. C. a participat la plănuirea detaliată a săvârșirii infracțiunii, purtând discuții telefonice atât cu inculpatul G. A., cât și cu E. F. și S. B., atât anterior săvârșirii faptei cât și ulterior, între inculpați intervenind neînțelegeri cu privire la suma de bani sustrasă și care urma a fi împărțită. Mai mult, inculpatul F. avea un rol important în pregătirile care se efectuau în vederea comiterii infracțiunii având în vedere că acesta primea și iniția apeluri telefonice de la inculpatul S. B., cunoscut a fi unul dintre cei care stabilea cele mai importante detalii cu privire la săvârșirea de infracțiuni, și către inculpatul E. F. care ducea la împlinire cele stabilite de inculpații turci cu privire la săvârșirea de infracțiuni.

Cu privire la inculpatul F. V., Curtea constată că acesta a participat la înțelegerea prealabilă intervenită între ceilalți inculpați la Complexul Comercial Dragonul R. anterior săvârșirii faptei de tâlhărie din data de 03.02.2014, dovadă fiind apelurile repetate și sms-urile dintre inculpatul F. V. și inculpații E. F., G. A., inculpatul inițiind și primind apeluri atât în momentul comiterii faptei, cât și în perioada imediat anterioară acestui moment, a răspuns solicitării de ajutor pe care au inițiat-o cetățenii turci în vederea săvârșirii efective a infracțiunii de tâlhărie, a discutat cu inculpatul S. B., cu privire la împărțirea bunurilor sustrase și a primit de la inculpatul G. A. o parte din bunurile sustrase ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

Toate aceste aspecte denotă faptul că împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor a fost unul complex, activitatea infracțională a avut o amploare deosebită care a presupus participarea mai multor inculpați, organizare, premeditare din partea acestora ceea ce a influențat și gradul de pericol social al infracțiunii de tâlhărie, sporindu-l, toate acestea fiind săvârșite prin întrebuințarea de violențe fizice asupra persoanelor vătămate. în scopul obținerii de foloase materiale ilicite.

Mai mult, nici inculpatul F. V. și nici F. A. C. nu se află la primul contact cu legea penală, inculpatul F. V. fiind anterior cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, iar inculpatul F. A. C. a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat și sancționat administrativ pentru alte trei fapte de furt calificat, fiind evidentă astfel o perfecționare a inculpaților în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului. De asemenea, inculpații au dat dovadă de o periculozitate sporită prin modul și mijloacele de săvârșire a faptei.

Inculpații, deși au mai beneficiat de clemența organelor judiciare și în trecut, nu s-au conformat și au continuat să aibă un comportament antisocial prin săvârșirea de infracțiuni.

Față de toate aceste date, Curtea constată ca evident că inculpații nu se vor reintegra social prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pericolul pentru ordinea publică neputând fi înlăturat decât prin încarcerarea acestora.

Prin urmare, având în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite de către cei doi inculpați, modalitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei nu este suficientă pentru atingerea scopului procesului penal, astfel încât inculpații nu vor conștientiza niciodată cu adevărat gravitatea faptelor săvârșite, fiind tentați, eventual, să reacționeze în aceeași manieră într-o situație similară.

Curtea constată că singura modalitate de executare aptă să conducă la atingerea scopului pedepsei este regimul penitenciar, doar acesta având aptitudinea de a-i determina pe inculpați să-și formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Având în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, Curtea constată că judecătorul fondului, la stabilirea pedepselor aplicate fiecărui inculpat, a dat dovadă de multă clemență și a luat în considerare, cu precădere, datele referitoare la persoana inculpaților sau - eventual - împrejurarea că au recunoscut comiterea faptelor, fără a reține amploarea pe care au luat-o în ultima vreme astfel de infracțiuni, persoanele asupra cărora infractorii acționează, urmările acestor fapte asupra părților vătămate, dar și a celor care se pot produce în viitor (în cazul unei persoane cardiace, un șoc puternic putând produce decesul).

Astfel, la comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată comisă în data de 5 februarie 2014 (la numai două zile de la comiterea tâlhăriei împotriva unei alte părți civile), împotriva părții civile Z. A., au participat 6 inculpați, respectiv inculpații C. C., E. F. zis „G.”, F. A. C. și G. A., cu sprijinul moral și material al inculpaților S. B. și O. S., aceștia deposedând partea civilă de suma de 2.200 de dolari și 800 de euro, prin violență fizică, folosindu-se în acest sens o armă albă (cuțit), în timp ce partea civilă se afla în autoturismul marca Dacia L. cu număr de înmatriculare_, pe raza sectorului 2, București, aparținând tatălui autorului E. F..

Astfel, trecând peste criteriile ce se impun în reținerea unei situații de fapt, însă fără a relua desfășurarea concretă a activității infracționale, Curtea constată că fapta - în sine - este una de o gravitate extremă, că inculpații au avut un plan bine pus la punct, au avut roluri bine stabilite și, deși practic făceau parte din același mediu ca și partea civilă, aceștia nu au pregetat în a-i face rău din toate punctele de vedere.

Inculpații au făcut un adevărat scenariu, țineau permanent legătura între ei, au stabilit un traseu pe care l-au urmat, inculpatul C. C. a făcut să se creadă că este o victimă, însă toate acestea au culminat cu amenințarea părții vătămate de către inculpații G. A., F. A. C. și E. F., precum și cu aceea că inculpatul G. A., i-a pus la gât un cuțit cu lama de aproximativ 25 de cm cerându-i să îi dea banii și amenințându-l că altfel îl va omorî, iar în încercarea de respingere a cuțitului, aceasta (persoana vătămată) a fost tăiată la mână.

Partea vătămată a opus rezistență, a strigat după ajutor și s-a luptat cu inculpații, a încercat recuperarea sumei și chiar a reușit acest lucru, însă a constatat că din suma totală lipsea o parte, respectiv 2.200 USD și 800 EURO, acesta fiind de altfel prejudiciul material creat în urma comiterii infracțiunii.

Pentru depistarea inculpaților și înfrângerea prezumției de nevinovăție, a fost administrat un amplu material probator și, deși prin declarațiile inițiale inculpații au încercat să scape de răspunderea penală sau să minimalizeze participarea, prin negarea în faza de urmărire penală a faptelor reținute în sarcina lor, în fața instanței de fond, toți inculpații au recunoscut săvârșirea faptei în totalitate, astfel cum a fost aceasta descrisă în rechizitoriu, înțelegând să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen.

Judecătorul fondului i-a condamnat pe inculpații C. C., S. B. și O. S., pentru fapta comisă împotriva părții civile Z. A. la pedeapsa cu închisoare, în cuantum de 4 ani și 6 luni, respectiv 4 ani și 10 luni pentru ultimii doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, însă Curtea apreciază că această pedeapsă este neîndestulătoare raportat la contribuția fiecăruia în atingerea rezultatului obținut și la gravitatea faptei comise.

Este adevărat că inculpații au optat pentru opțiunea conferită de lege, în sensul recunoașterii faptei comise dar, au recunoscut săvârșirea faptei doar pentru a beneficia de reducerea pedepsei, întrucât din actele dosarului, rezultă că cei trei inculpați turci au avut o atitudine arogantă în fața instanței, încercând să o umilească pe partea civilă Z. A., prin afirmații calomnioase, atitudine preluată și de apărătorii aleși ai acestora, inculpații cerându-și scuze pentru fapta comisă, instanței, și nicidecum părții civile care a suferit o traumă psihică și un prejudiciu material ca urmare a faptei săvârșite de către aceștia.

Cei trei inculpați au încercat intimidarea părții civile, atât verbal în fața instanței de fond, cât și prin intermediul rudelor aflate în libertate, cu ajutorul cărora s-a încercat determinarea părții civile să își modifice declarația în scopul ca cei trei inculpați turci să scape de răspunderea penală.

Chiar dacă partea civilă Z. A. nu a formulat plângeri pentru celelalte infracțiuni comise asupra sa, din actele dosarului, rezultă cu certitudine, că asupra acesteia au fost exercitate presiuni și amenitari în sensul că, rudele celor trei inculpați, la momentul primirii refuzului părții civile de a-și schimba declarația au adus la cunoștința acestuia că „ei știu că acesta are un copil” sau că „știu și unde locuiește soția lui împreună cu fiul lor”.

Inculparul S. B. cunoștea de la fratele său că, anterior, partea civilă a fost victima unei tâlhării, în urma căreia a fost deposedat prin violență de sumă aprecibilă, că prin lovirea cu un corp dur a cutiei craniene, i-a fost pusă în pericol viața și că o perioadă de timp a fost în comă.

Partea civilă Z. A. era cunoscută de către inculpatul S. B. ca fiind o persoana cu „bani” și care evident era vulnerabilă, întrucât avea anumite deficiențe, inculpatul gândindu-se că este victima perfectă.

Astfel, inculpatul S. B. împreună cu ceilalți inculpații au pus la cale un plan infracțional, în scopul deposedării părții civile Z. A. de o sumă cât mai mare de bani.

În raport cu gravitatea faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, modul în care acestea au fost comise (în mod repetat, premeditat și organizat), dar și cu circumstanțele personale ale inculpaților, dintre care unii au mai fost condamnați anterior, iar ceilalți au fost complicii acestora, fiind de notorietate că de cele mai multe ori, ajutorul dat de complice este foarte important în susținerea autorului, Curtea, prin admiterea căii de atac a procurorului și a părții civile, va îndrepta această situație.

D. urmare, pe latură penală, Curtea constată că se impune majorarea cuantumului de pedeapsă ce a fost stabilit pentru fiecare inculpat.

În procesul de reindividualizare, Curtea va încerca, practic, o egalizare a răspunderii inculpaților, împrejurările reale și personale fiind evidente, se află la dosar și au fost expuse pe larg în sentință, însă va face o diferență, în ceea ce îi privește pe inculpații C. C. și F. V.

Astfel, Curtea arată că, potrivit art.19 din Legea nr.682/2020, „Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Prin adresa depusă la dosarul Curții (fila 106), Ministerul Public, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.-Strutura Centrală a comunicat acestei instanțe că „Prin denunțul formulat la data de 06.01.2015, înregistrat la D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală cu nr.1/D/P/2015, C. C. a sesizat săvârșirea de către WALL SARIEDDINE și numitul „ASSAAD" a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În cursul cercetărilor, C. C. a facilitat identificarea numitului ASSAAD SELMAN față de care, la data de 08.01.2015, a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată (două acte materiale) prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143 2000 cu aplic art. art. 35 alin. (1) din Codul Penal.

De asemenea, în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul WALL SARIEDDINE, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc în formă continuată (două acte materiale) prev. de art. 48 alin. (1) din Codul Penal rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143 2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul Penal.

În fapt, s-a reținut că inculpatul ASSAAD SELMAN, beneficiind de sprijinul și ajutorul acordate de inculpatul WALL SARIEDDINE, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 07.01.2015, în jurul orei 14:30, a deținut, a transportat și a livrat, fără drept, cantitatea netă de 3,09 grame de substanțe care conțin cocaină și la data de 08.01.2015, în jurul orei 12:20, a deținut, a transportat și a livrat, fără drept, cantitatea netă de 248,05 grame de substanțe care conțin cocaină.

În prezent, inculpații Assaad Selman și Wall Sarieddine sunt cercetați în stare de arest preventiv.”

D. urmare, Curtea constată că față de inculpatul C. C. [fiul lui A. și Ayșe, născut la data de 01.01.1986, domiciliat în București, Sector 2, .. ., . aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Rahova] se impune aplicarea art.19 din Legea nr.682/2002, normă de care va ține seama în procesul de individualizare a pedepsei.

Curtea, prin aplicarea prevederilor art. 39 alin. 1 Cod penal, rap. la art.38 alin. 1 Cod penal, va clarifica situația juridică a inculpaților care au comis faptele în concurs real.

2. Pe latură civilă:

Cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, deși prima instanță, prin citarea prevederilor legale incidente și a constatării ca îndeplinite a condițiilor impuse acestea, apreciază că, în speță, părții civile Z. A. i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, a arătat că nu se impune acordarea acestuia în cuantumul solicitat, întrucât ar conduce la o îmbogățire fără justă cauză.

În dezacord cu judecătorul fondului, Curtea apreciază că prima instanță a dovedit un formalism exagerat, omițând faptul că inculpații au fost de acord cu acoperirea prejudiciului, iar în momentele ulterioare tâlhăriei, scopul primordial al victimei a fost să depună stăruințe pentru ameliorarea stării sale de sănătate și nu pentru a-și preconstitui probe în proces.

Astfel, cu titlu de principiu, Curtea de Apel stabilește că odată ce s-a făcut dovada că victima a suferit un prejudiciu moral, iar cei care i l-au cauzat au fost de acord cu acoperirea lui, se impune ca acesta să fie cuantificat în mod echitabil și rezonabil, procedeu urmat de acordarea sumei solicitate.

Spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, se impune ca judecătorul să aibă în vedere o . criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care i-a fost afectată situația familiala, profesionala si sociala.

În plus, Curtea Constituțională a României a subliniat că acordarea de daune morale trebuie să țină seama întotdeauna de circumstanțele cauzei, de gravitatea faptei săvârșite și a naturii valorii nepatrimoniale lezate, dar și de necesitatea ca aceste daune să fie drepte, echitabile, rezonabile și proporționale cu prejudiciul moral efectiv cauzat.

Este de necontestat faptul că partea civilă a trăit o spaimă groaznică și că a trăit clipe de coșmar din cauza inculpaților, că putea presupune că aceștia îl pot ucide, ceea ce nu ar fi fost exclus, dar și de faptul că partea civilă susține că asupra sa și a familiei sale (de altfel și instanța de fond reține acest lucru) au fost făcute presiuni în tot cursul urmăririi penale, până la primul termen de judecată a cauzei pe fond, solicitându-i-se modificarea declarației date de acesta cu scopul de a-i scapa pe inculpații turci de răspundere penală, oferindu-i se în acest scop suma de 10.000 de euro, amintindu-i-se că și el are o familie.

Instanța de fond nu a înțeles, concret, trauma psihică suferită de partea civilă, Curtea constatând că suma de 500 de euro (de la toți cei 6 inculpați) nu este îndestulatoare, dacă nu chiar înjositoare.

Fără a minimaliza prejudiciul suferit de partea civilă, Curtea - având în vedere că nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut - făcând și aplicarea principiului proportionalitații consacrat de jurisprudența constantă a CEDO, potrivit căruia, autoritatiile naționale sunt primele care trebuie să depună diligiențele necesare în a asigura un echilibru între interesele societății în general, care în speță este scopul procesului penal de a trage la răspundere penală pe cei ce se fac vinovați de comiterea unei infracțiuni, și interesul părții civile care a suferit o traumă concretă, va obliga pe fiecare inculpat responsabil de rezultatul produs, la acoperirea prejudiciului, astfel cum a fost solicitat.

Suma de câte 5.000 euro de la fiecare din cei 6 inculpați, în echivalent în lei la data plății, este apreciată de Curte drept una echitabilă și rezonabilă, întrucât prejudiciul produs printr-o faptă ilicită, în care se reține culpa exclusivă a autorului, trebuie acoperită în totalitate.

Curtea va avea în vedere suferințele deosebite îndurate de partea civilă, suferințe ce se pot presupune că se mențin și în prezent, circumstanțele concrete ale faptei, dar și conștiința faptului că deși nu a făcut niciun rău, în pofida acestui fapt, a fost vătămată grav de către inculpați care, reprezintă un element de natură a crea insatisfacție și frustrare victimei.

Ca o consecință a celor mai sus arătate, apelurile inculpaților G. A., E. F., F. A. C., S. B., F. V. și O. S. apar ca nefondate și vor fi respinse ca atare, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În raport cu toate cele arătate și cum la examinarea din oficiu nu rezultă alte motive care să conducă la casarea hotărârii atacate, Curtea va proceda potrivit celor mai sus menționate.

Având în vedere cuantumul prejudiciului și declarațiile inculpaților care au arătat la instanța de fond că aveau „o situație materială foarte bună și că pot astfel să supraviețuiască o bună perioadă de timp până s-ar angaja”, Curtea va institui măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile aparținând inculpaților C. C., G. A., E. F., Firica A. C., S. B. și O. S. în favoarea părții civile Z. A., indiferent de forma de proprietate, până la concurența sumei de 30.000 EUR pentru fiecare inculpat.

Întrucât hotărârea atacată urmează a fi reformată în parte, Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, partea civilă Z. A. și inculpatul C. C. împotriva sentinței penale nr.690 din data de 30.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința apelată și în fond, rejudecând:

În baza art. 233-234 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a, art.78 alin. 1 Cp, art. 396 al 10 Cp și art. 19 din Legea nr.682/2002, reduce pedeapsa aplicată inculpatului C. C. de la 4 ani și 10 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare, persoană vătămată Z. A..

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește cele două pedepse aplicate inculpatului de câte 3 ani și 6 luni închisoare, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an și 2 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului S. B. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 Cp rap. la art. 233-234 alin. 1 lit. a și e Cp cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin. 1 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, împotriva persoanei vătămate Z. A. de Ia 4 ani și 10 luni închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art.39 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește cele două pedepse aplicate inculpatului de 7 ani închisoare respectiv 3 ani și 6 luni închisoare, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare sporită cu 1 an și 2 luni închisoare, în final urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 8 ani și 2 luni închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului O. S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 Cod penal, rap. la art. 233-234 alin.1 lit.a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin. 1 și 396 alin. 10 Cod procedură penală, împotriva persoanei vătămate Z. A. de la 4 ani și 10 luni închisoare la 7 ani închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Ghița A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin. 1 și 396 alin. 10 Cod procedură penală, împotriva persoanei vătămate Z. A. de la 4 ani și 10 luni închisoare la 8 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cp rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește cele două pedepse aplicate inculpatului de 8 ani și 8 luni închisoare respectiv 3 ani si 6 luni închisoare, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 8 luni închisoare sporită cu 1 an și 2 luni închisoare, în final urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 10 luni închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului E. F. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 233-234 alin.1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin. 1 și art.396 alin 10 Cod procedură penală, împotriva persoanei vătămate Z. A. de la 3 ani și 6 luni închisoare la 8 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește cele două pedepse aplicate inculpatului de 8 ani și 8 luni închisoare respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, aplicându-i acestuia pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 8 luni închisoare sporită cu 10 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 233 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin.1 Cp și art.396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul Firica A. C. la 8 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 67 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, pentru o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal.

În baza art. 233 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a și art.78 alin. 1 Cp și art.396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă inculpatul F. V. la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 67 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, pentru o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal.

Deduce pentru inculpații C. C., S. B., O. S. durata prevenției de la 12.03.2014 la zi, pentru inculpații G. A. și E. F. de la 13.03.2014 la zi, iar pentru inculpații Firica A. C. și F. V. de la 12.03.2014 la 30.09.2014

Majorează daunele morale la care au fost obligați inculpații C. C., Ghță A., E. F., F. A. C., S. B. și O. S. la plata în solidar în favoarea părții civile Z. A. a 30.000 EUR, în echivalent în lei la data plății.

Instituie măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile aparținând inculpaților C. C., G. A., E. F., F. A. C., S. B. și O. S. în favoarea părții civile Z. A., indiferent de forma de proprietate, până la concurența sumei de 30.000 EUR pentru fiecare inculpat.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații G. A., E. F., F. A. C., S. B., F. V. și O. S..

Obligă pe apelanții G. A., E. F., Firica A. C., S. B., F. V. și O. S. la plata a câte 1.000 lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Onorariile parțiale ale avocaților din oficiu, în cuantum de 100 lei, precum și onorariile integrale ale avocaților din oficiu vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I.-T. C. B. M. D. G.

GREFIER,

V. R. E.

red.I.T.C.B.

dact.L.G.

ex.13

red.A.N.Guluțanu-Jud.Sect.2

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 205/2015. Curtea de...		Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 209/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 211/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 211/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI