Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 105/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 105/2015
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ
Decizia Penală Nr. 105/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte A. E. B.
Grefier C. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror M. S.
Pe rol soluționare contestației formulate de contestatorii inculpați R. C., S. G., R. A., R. E., împotriva încheierii de ședință din data de 02.02.2015, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr._ *.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde contestatorul inculpat R. C., personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Tamaț C. cu delegație de substituire la dosarul cauzei, contestatorul inculpat R. A., personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, T. N. cu împuternicire avocațială la dosarul de fond și apărător desemnat din oficiu, avocat Armanescu M. cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015, contestatorul inculpat R. E., personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat P. G. cu împuternicire avocațială la dosarul de fond, și contestatorul inculpat S. G., personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat L. F. cu împuternicire avocațială la dosarul de fond și apărător desemnat din oficiu, avocat Slăviucă E. cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată încetate delegațiile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații R. A. și S. G. acordând onorariu parțial în cuantum de 100 lei conform protocolului.
Apărătorul contestatorului inculpat R. C. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri arătând că dorește să depună la dosarul cauzei extrasul de cont al inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune probei cu înscrisuri astfel cum a fost formulată de apărătorul contestatorului inculpat R. C..
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri astfel cum a fost formulată de apărătorul contestatorului inculpat R. C. și primește la dosarul cauzei înscrisul arătat.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației.
Apărătorul contestatorului inculpat R. C. solicită admiterea contestației și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei privind fapta de spălare de bani, expertiza dispusă în cauză stabilind că, în fapt, valoarea construcției este mult sub valoarea stabilită de parchet.
Cu privire la actele de urmărire penală arată că trebuie administrate declarațiile a 8 martori cu identitate protejată pe care inculpatul nu are cum să îi influențeze, iar în ceea ce privește spălare de bani arată că sunt de administrat dosar declarațiile martorilor propuși de inculpat, și în acest caz influența inculpatului față de aceștia fiind irelevantă.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Apărătorul contestatorului inculpat S. G. solicită admiterea contestației și modificarea încheierii contestate în sensul înlocuirii măsurii arestului preventiv a inculpatului cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.
Totodată arată că judecătorul fondului a făcut o analiză cu privire la importanța menținerii măsurii arestului preventiv însă nu prezintă oportunitatea înlocuirii măsurii.
Față de circumstanțele reale pe săvârșirea a presupuselor infracțiuni consideră că măsura arestului preventiv și-a atins scopul și consideră oportună punerea în libertate sub arest la domiciliu sau control judiciar a inculpatului.
Apărătorul contestatorului inculpat R. A. achiesând la concluziile puse pentru contestatorul inculpat R. C., artă că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive, materialul probator a fost administrat, iar gravitatea faptelor nu este una ridicată, raportat la circumstanțele comiterii acesteia.
Concluzionând solicită desființarea încheierii contestate și revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Apărătorul contestatorului inculpat R. E. solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului cu măsura controlului judiciar.
În fapt, cu privire la inculpatul R. E., martorii au prezentat o altă situație de fapt decât cea reținută de parchet, chiar și părțile vătămate au prezentat o cu totul altă situație de fapt.
De asemenea face precizarea că inculpatul are circumstanțe personale favorabile.
Reprezentantul Ministerului Public arată că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea arestării preventive a inculpaților, raportat la gravitatea faptelor pentru care aceștia sunt trimiși în judecată, modalitatea de comitere a acestora, perioada infracțională îndelungată reținută cât și la numărul mare de persoane implicate.
Cu privire la evaluarea imobiliară arată că aceasta va fi avută la soluționarea cauzei pe fond.
Considerând că încheierea contestată este legală, temeinică și motivată corect, solicită respingerea contestațiilor și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul București Secția I Penală.
Contestatorul inculpat R. C., având ultimul cuvânt arată că e arestat de mai mult de 2 ani și se consideră nevinovat.
Contestatorul inculpat S. G., având ultimul cuvânt arată că nu va pune în pericol buna desfășurare a procesului penal.
Contestatorul inculpat R. A., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul său.
Contestatorul inculpat R. E., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul său.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 30.01.2015, Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art.208 alin.4 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpații R. C., S. G., D. N., R. E. și Ruducan A., menținând arestarea preventivă; în temeiul art.215 alin.9 Cod procedură penală și art.255 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, cererile de modificare a limitei teritoriale fixate, față de inculpatul G. M. și respectiv cererea de restituire a originalului înscris reprezintă promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată prin încheierea de autenticitate nr.60 din 20.01.2015 de BNP N. V. R..
În temeiul art.II alin.2 din OUG nr.82/2014 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar luate față de inculpatul C. N., G. M. și S. T., menținând această măsură.
Judecătorul fondului a constatat că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr.4799/P/2012 în data de 06.09.2013, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
-R. C., zis "C. al lui C.", fiul lui M. și L., născut la data de 18.03.1978 în mun. București, CNP_, domiciliat în mun. București, ., ., ., aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, pentru săvârșirea, în concurs, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, și spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(l) lit. c) din Legea 656 din 2002, republicată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-S. G., zis "B.", fiul lui V. și V., născut la data de 06.02.1974 în Brănești, jud. I., CNP_, domiciliat în mun. București, ., ., aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, recidivist, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(l) lit. c) din Legea 656 din 2002, republicată, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., și spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin.(l) lit. b) din Legea 656 din 2002, republicată, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-D. N., zis "C.", fiul lui F. și M., născut la data de 01.12.1967 în corn. Movilița, jud. Ialomița, CNP_, domiciliat în mun. București, .. 13, ., ., aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, pentru săvârșirea, în concurs, a unei infracțiuni de șantaj, faptă prevăzută de art.194 alin.(l) din C.pen., și a patru infracțiuni de tâlhărie, fapte prevăzute de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2/1 lit.b Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-R. E., zis "E. al lui C.", fiul lui M. și L., născut la data de 07.08. 1980 în București, CNP_, domiciliat în mun. București, ., ., ., aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, recidivist, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunilor de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen. și șantaj, faptă prevăzută de art. 194 alin.(l) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen.;
-R. A., zis "A. al lui C.", fiul lui M. și L., născut la data de 31.05.1976 în oraș București, CNP_, domiciliat în corn. Găneasa, ., aflat în prezent în Arestul D.G.P.M.B., cetățean român, recidivist, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă postcondamnatorie, a unei infracțiuni de cămătărie, faptă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., și a unei infracțiuni de șantaj, faptă prev. de art. 194 alin.(l) din C.pen., cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) din C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C.pen ..
În fapt, s-au reținut următoarele:
-în cazul inculpatului R. C. s-a reținut că în perioada septembrie 2012 - aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.1.L), în perioada septembrie 2012 - aprilie 2013, împreună cu inculpații R. E. și R. A., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inc. S. G. zis .B.", a înv. U. N. zis "M.", a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, primind în schimb o parte din câștigurile realizate din activitatea ilicită de cămătărie de către persoanele menționate anterior (fapte expuse la secțiunea I.1.ii.), și că, într-o perioadă apropiată săvârșirii infracțiunii de cămătărie prezentate anterior, a folosit aproximativ 1.600.000 de euro (peste 6.800.000 lei), bani proveniți din săvârșirea acestei infracțiuni, pentru a-și construi o vilă în orașul P., ., pe care o folosește împreună cu familia sa (fapte expuse la secțiunea I.1.iii.);
-în cazul inculpatului S. G. s-a reținut că, în perioada septembrie 2012 - aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.2.i.), în cursul lunii octombrie 2012,a investit 150.000 de euro, bani proveniți din săvârșirea infracțiunii de cămătărie prezentate anterior, achiziționând două terenuri împreună cu construcțiile aferente situate în județul I. (fapte expuse la secțiunea I.2.ii.) și că, la data de 24.01.2013, prin încheierea succesivă a două acte notariale (unul prin care recunoaște achitarea unei datorii de către AL JAHNI NABIL și altul prin care fiul său achiziționează de la aceeași persoană un teren), a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății terenului în suprafață de 3.400 m.p., situat în intravilanul comunei Snagov, județul I., la tarlaua 141, .. cadastral 6900, proprietatea soților Al Jahni Nabil, și Al Jahni M., acesta provenind de fapt din săvârșirea infracțiunii de cămătărie (fapte expuse la secțiunea I.2.iiL);
-în cazul inculpatului D. N. s-a reținut că, la data de 27 noiembrie 2012, împreună cu inculpații R. E. zis "E. al lui C." și R. A. zis "A. al lui C.", s-a deplasat în mun. Pitești și a exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I., zis "O.", pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis "D.", o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (fapte expuse la secțiunea I.4.i.), și că, în data de 13 martie 2013, în jurul orelor 21°°, pe fondul relațiilor tensionate generate de pierderea unor sume de bani la jocurile de noroc, a pătruns în camera_ din Rin Grand Hotel, situat în București, .. 7D, sector 3, unde se desfășura un joc de barbut, și, prin agresiuni și amenințare cu un cuțit, le-a deposedat pe persoanele vătămate I. A P., zis "I. al lui P.", N. E. zis "F.", T. V. zis "S." și R. Ț." de sumele de bani cu care participau la jocul de barbut, sustrăgând în total de la aceștia aproximativ 40.000 de lei (fapte expuse la secțiunea I.1.ii.);
-în cazul inculpatului R. E. s-a reținut că, în perioada septembrie 2012 - aprilie 2013, a acordat cu titlu de îndeletnicire împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.5.i.), că, în perioada septembrie 2012 - aprilie 2013, împreună cu inculpații R. C. și R. A., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inc. S. G. zis "B.", a înv. U. N. zis "M.", a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, primind în schimb o parte din câștigurile realizate din activitatea ilicită de cămătărie de către persoanele menționate anterior (fapte expuse la secțiunea I.5.ii), și că, la data de 27 noiembrie 2012, împreună cu inculpații D. N. zis "C." și R. A. zis "A. al lui C.", s-a deplasat în mun. Pitești și a exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I., zis "O.", pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis "D.", o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma 15.000 de euro (fapte expuse la secțiunea I.5.iii.);
-în cazul inculpatului R. A. zis .A. al lui C." s-a reținut că, în perioada decembrie 2011 - aprilie 2013, a acordat împrumuturi bănești la care a perceput dobânzi unor persoane cunoscute personal sau prin intermediul altor persoane (fapte expuse la secțiunea I.6.i.), că împreună cu inculpații R. C. și R. E., au facilitat și au sprijinit activitatea infracțională a inculpatului S. G. zis .B.", a înv. UdilăNicolea zis .M.", a înv. U. F., precum și altor persoane care se ocupă cu darea cu bani cu camătă în cazinouri, prin aceea că au oferit protecție acestora în activitatea de cămătărie practicată în special în cazinourile Platinum, Queen și Metropolis și au înlesnit recuperarea de către aceștia a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente (fapte expuse la secțiunea I.6.ii.), și că, la data de 27 noiembrie 2012, inculpatul R. A. zis "A. al lui C." împreună cu inculpații R. E. zis "E. al lui C." și D. N. zis "C." s-au deplasat în mun. Pitești și au exercitat amenințări cu acte de violență asupra persoanei vătămate P. I. zis "O." pentru a o determina să îi restituie lui S. O., zis „D.” o sumă de bani ce i-a fost împrumutată anterior și camăta aferentă, respectiv suma de 15.000 de euro (faptă expusă la secțiunea 1.6.iii).
Presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit aceste fapte s-a întemeiat pe mijloacele de probă menționate în încheierea de luare a măsurii arestării preventive.
S-a constatat că în prezent există probe, în sensul art. 202 alin. 1) C.p.p., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit, cel puțin în parte, activitatea infracțională pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată. Astfel, presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii acestor infracțiuni s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă:
-în cazul inculpatului R. C.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor cu identitate protejată "D. C.", "Ș. M." și "N. I.", declarațiile martorilor DahanMeir, P. D., B. V. N., Abbas Mohamad A.;
-în cazul inculpatului S. G.: comunicări telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor Assad Haytham, Abbas Mohamad A., Iasar Sedat, Spier M., T. C., B. V. N. și C. V., procesul-verbal de recunoaștere din fotografie a inculpatului de către martorul Assad Haytham, declarațiile martorilor cu identitate protejată "D. C.", "C. V.";
-în cazul inculpatului D. N.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarația martorului cu identitate protejată "Ș. M.", declarațiile martorilor T. C., P. I., N. E., procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele video ale hotelului Rin Grand Hotel;
-în cazul inculpatului R. E.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, proces-verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor T. C., B. V., I. C. A., A. R.-M., G. G.-F., Abbas Mohamad A., declarațiile martorilor cu identitate protejată "N. I.", "Ș. M.", "N. I.";
-în cazul inculpatului R. A.: convorbiri telefonice transcrise în conținutul proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor B. V. N., I. C. A., A. R.M., Abbas Mohamad A., declarațiile martorilor cu identitate protejată "N. I.", "Ș. M.".
S-a apreciat că, într-adevăr, majoritatea persoanelor pe care, potrivit actului de sesizare a instanței, le-ar fi vizat activitatea pretins infracțională desfășurată de inculpați, au adus la cunoștință instanței, fie în mod nemijlocit, fie în scris, unii dintre ei prin declarații notariale, că nu doresc să participe în proces ca părți vătămate (față de reglementarea de la momentul respectiv) sau civile, unele precizând și că nu au suferit nicio vătămare de pe urma activității pretins infracționale, cum este adevărat și că una dintre persoanele care și-a manifestat în cursul urmăririi penale, dorința de a participa ca parte vătămată în cauză (numitul R. V. N.), și-a menținut această poziție, iar o altă persoană vătămată a adus la cunoștința instanței că dorește să participe la proces în calitatea de parte vătămată și civilă (numitul Spier M.). Tribunalul a apreciat, însă, că atât timp cât doar în parte s-a reușit audierea acestor persoane cu privire la faptele care fac obiectul sesizării instanței, și care le-ar viza, și cu privire eventuala relație pe care o au cu inculpații, nu se poate reține că declarațiile date de aceștia referitor la participarea ca parte în dosar ar fi condus la o modificare a situației de fapt avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În cazul unora dintre inculpați (R. A., R. E., S. G.), periculozitatea a rezultat și din antecedentele penale ce au rezultat din copia de pe cazierul judiciar, acestea demonstrând perseverență infracțională, justificând temerea că, lăsați în libertate, vor comite noi infracțiuni.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că simplul fapt al executării unei perioade de arest preventiv în alte cauze (inculpații R. C., R. A., R. E. și S. G.) este de natură să demonstreze determinarea cu care cei în cauză, potrivit indiciilor temeinice, au acționat, aceștia cunoscând și acceptând riscurile la care se expuneau în ipoteza depistării activității lor pretins infracționale.
Tribunalul a apreciat că în privința inculpaților, măsura arestării preventive este în continuare necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, fiind întrunite și condițiile art.223 alin. 2) C.p.p., având în vedere că intervalul de timp care a trecut de la luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive, împiedică a se reține că ar fi intervenit o diminuare a ecoului profund negativ al activității pe care, potrivit indiciilor temeinice, aceștia au desfășurat-o, în rândul membrilor societății. În plus, instanța în continuare a apreciat că scopul măsurilor preventive este cel mai bine realizat prin privarea de libertate ca urmare a luării măsurii arestării preventive. Astfel, Tribunalul a apreciat că, în cazul de față este în interesul unei bune desfășurări a procesului penal ca acești cinci inculpați să rămână privați de libertate, în condițiile în care lăsarea în libertate ar putea avea un efect intimidant asupra celor care urmează să fie audiați în cadrul cercetării judecătorești. De altfel, faptul că acest efect nu este unul ipotetic, a fost probat de faptul că 8 dintre persoanele care au fost audiate, nu au acceptat să furnizeze informații despre persoanele cercetate în cauză, decât la adăpostul protejării datelor lor reale de identitate.
Faptul că inculpatul D. N. a fost între timp condamnat definitiv la pedeapsa închisorii, nu a constituit un argument suficient în a aprecia că nu se mai justifică arestarea sa preventivă în prezenta cauză, putând fi imaginate ipoteze în care acesta să ajungă în libertate înainte de executarea în integralitate a pedepsei la care au fost condamnați. Posibilitatea legală a coexistării unei condamnări definitive la pedeapsa închisorii cu executare cu arestul preventiv a rezultat inclusiv din faptul reglementării în Legea nr. 254/2013 chiar a situației persoanelor condamnate care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză (articolul 120 alin. 2 și 3, spre exemplu). S-a constatat că, faptul că inculpatul D. N. este și sub autoritatea unui mandat de arestare preventivă nu îl împiedică pe acesta, așa cum s-a invocat, să presteze muncă, așa cum au posibilitatea deținuții condamnați definitiv. Astfel, articolul 122 alin. 2) din Legea nr.254/2013 prevede că "persoanele arestate preventiv pot presta, la cererea lor, o muncă în interiorul sau exteriorul centrului de arestare preventivă sau al penitenciarului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului”.
În cazul inculpatului S. G., s-a apreciat că soluția de menținere a măsurii arestării preventive implică o respingere a cererii subsecvente de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar.
Încheierea a fost contestată de inculpații R. C., S. G., R. A. și R. E., motivele orale invocate de avocații lor aleși sunt consemnate în practicaua hotărârii.
Reevaluând datele cauzei prin prisma propriei analize, Curtea consideră, similar primei instanțe, că probatoriul amplu administrat până în acest moment procesual și care a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților susține la un nivel suficient de rezonabilitate suspiciunea plauzibilă a implicării acestora în activitatea infracțională ce se circumscrie infracțiunilor pendinte.
Toate împrejurările pe baza cărora s-a apreciat anterior că lăsarea inculpaților în libertate ar genera o stare de pericol pentru ordinea publică se mențin neschimbate.
Curtea, constată că infracțiunile cu privire la care s-a reținut anterior că există probe sunt de o gravitate evidentă în săvârșirea acestora inculpații dând dovadă de lipsă totală de autocenzură și dezinhibiție, iar perioada infracțională și antecedența lor penală (excepție făcând inculpatul R. C.) relevă că implicarea lor în acest gen de infracțiuni nu a fost un accident, ci un mod de viață.
Conchizând, apreciem că dacă rezonabilitatea motivelor de a bănui că inculpații R. C., S. G., R. E. și R. A. au comis faptele pentru care sunt trimiși în judecată există, de aici poate rezulta și periculozitatea faptelor și, implicit, și a făptuitorilor.
În analiza periculozității pentru ordinea publică, ce presupune o rezonanță a acelor fapte, o anumită stare de indignare și dezaprobare publică, vis a vis de faptele imputate inculpaților, singurele dovezi ce pot fi avute în vedere de instanța de fond sunt cele deja existente la dosarul cauzei, care trebuie evaluate doar din punct de vedere strict criminologic.
O altă interpretare ar conduce la concluzia că trebuiesc aduse probe privitoare la un comportament viitor, imprevizibil și incert al inculpaților, ceea ce este nu numai imposibil, dar și inadmisibil în drept.
Prin urmare, considerăm că periculozitatea nu se poate stabili în mod matematic, ci se bazează pe un pronostic întemeiat tocmai pe suspiciunea implicării inculpaților în activitățile ilicite imputate.
De aceea, considerăm, în deplin acord cu judecătorul fondului, că luarea unei măsuri preventive alternative clamate de avocații inculpaților nu este compatibilă cu gradul de pericol social al acestora și al faptelor imputate. În atare condiții, inculpaților trebuie să li se arate că astfel de atitudini antisociale repetate nu pot fi tolerate sau acceptate de societate, interesul societății de a se afla în siguranță fiind primordial și trebuie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce l-i se cauzează prin privarea lor de libertate.
Singurul element de noutate îl constituie trecerea timpului, însă această împrejurare este insuficientă pentru a ajunge la concluzia că măsura preventivă în discuție și-ar fi pierdut caracterul rezonabil, cu atât mai mult cu cât remarcăm diligențele sporite ale instanței fondului în epuizarea procedurii cercetării judecătorești, desele amânări ale cauzei nefiindu-i imputabile.
Cât privește critica de nemotivare a soluției primei instanțe pe cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive invocată de inculpatul S. G., prin avocatul său ales, considerăm, în deplin acord cu optica atât a instanțelor de judecată naționale, cât și a C.E.D.O., că soluțiile pot fi implicite, în conformitate cu măsurile adoptate în cauza pendinte. În acest sens, obligația pe care o impune art.6 paragraf 1 din Convenție instanțelor naționale, de a-și motiva deciziile, nu presupune existența unui răspuns detalia la fiecare problemă sau argument ( a se vederea cauza Jahnke și Lenoble c.Franței). Pe aceeași linie, noțiunea de „proces echitabil” stipulat de acest text presupune ca „o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, să fi examinat, totuși, în mod real, probele existențiale care i-au fost supuse…” (Hot.7 e/e împ.Finlandei din 19 decembrie 1997).
În raport de considerentele care preced, Curtea va respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații R. C., S. G., R. A. și R. E..
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.206 Cpp respinge ca nefondate contestațiile formulate de contestatorii inculpați R. C., S. G., R. A. și R. E. împotriva încheierii de ședință din data de 02.02.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2015.
Președinte,
A. E. B.
Grefier,
C. B.
Red.A.E.B.
Thred.V.D./5 ex.
T.B.S.1 – jud.A.S.
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 248/2015.... → |
|---|
