Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1046/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1046/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-08-2015 în dosarul nr. 1046/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1046/2015
Ședința publică de la 17 August 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: E. V. A. I.
JUDECĂTOR: C. S.
GREFIER: C. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul inculpat C. T. împotriva sentinței penale nr. 1639 din data de 30.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde apelantul inculpat, personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. M. cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._, lipsă fiind intimata parte vătămată P. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în vedere apelantului-inculpat că are dreptul de a da sau nu o declarație, atrăgându-i-se atenția că tot ceea ce va declara poate fi folosit împotriva sa.
Inculpatul arată că își menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea nicio declarație suplimentară.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Apărătorul apelantului inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că acesta a recunoscut și regretat fapta, a colaborat cu organele de urmărire penală, aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat considerând pedeapsa corect individualizată raportat la gravitatea faptei cât și la pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpatul.
Mai arată că atât circumstanțele personale ale inculpatul cât și faptul că acesta a recunoscut și regretat fapta, au fost avute în vedere de instanța de fond.
Totodată solicită obligarea apelantului inculpat la cheltuieli de judecată.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt solicită aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1639 din 30.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art. 396, alin. 1, 2 și 10 Cod de procedură penală a fost condamnat inculpatul C. T., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. e C.p. cu aplic. art. 41 C.p. și a art. 43 alin. 5 C.p. (faptă săvârșită la data de 26.04.2015, persoană vătămată P. I.).
În baza art. 67 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art.65 alin.1, 3 Cod penal s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod de procedură penală ș a art. 72 alin. 1 Cod pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, reținerea și arestarea preventivă, de la data de 26.04.2015 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 și 4 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului C. T., arestat în baza M.A.P. nr. 53/DL/27.04.2015, emis de Judecătoria Sectorului 4 București.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J..
S-a luat act că persoana vătămată P. I. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind acoperit.
În baza art. 274 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1100 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 4278/P/2015 din data de 20.05.2015 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a dispus trimiterea in judecată, a inculpatului C. T., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. și ped. de art. 233-234 alin. 1 lit. e C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p..
S-a reținut ca și stare de fapt în sarcina inculpatului, că la data de 26.04.2015, în jurul orei 13.20, în timp ce se afla în autobuzul liniei RATB 220, la oprirea în stația „Reșița”, situată pe . 4 București, a smuls persoanei vătămate P. I. din urechea dreaptă un cercel din aur galben, cu greutatea de aproximativ 2,5 grame, după care s-a deplasat în fugă în direcția Pieței Reșița.
Cauza penală a fost înaintată pentru competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 4 București.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 21.05.2015 a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
Prin încheierea din data de 15.06.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4278/P/2015 din data de 20.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București privind pe inculpatul C. T., cercetat, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. e C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p., a administrării probelor, precum și a efectuării actelor de urmărire penală. Prin aceeași încheiere a fost menținută starea de arest preventiv și s-a dispus începerea judecării cauzei privind pe inculpat. Prezentă fiind în fața judecătorului de cameră preliminară, persoana vătămată P. I. a declarat că nu dorește să se constituie parte civilă în cauză și solicită judecarea în lipsă.
La solicitarea instanței, au fost atașate fișa de cazier judiciar privind pe inculpat și sentința penală nr. 1456/26.10.200 a Judecătoriei Sectorului 5 București.
La termenul din data de 19.06.2015, instanța a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. 4 din C.pr.pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii. La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.
Pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut că la data de 26.04.2015, în jurul orei 13.20, în timp ce se afla în autobuzul liniei RATB 220, la oprirea în stația „Reșița”, situată pe . 4 București, inculpatul C. T. a smuls persoanei vătămate P. I. din urechea dreaptă un cercel din aur galben, cu greutatea de aproximativ 2,5 grame, după care s-a deplasat în fugă în direcția Pieței Reșița. Această situație de fapt a rezultat din mențiunile cuprinse în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 26.04.2015 în care se consemnează sesizarea 112 cu privire la săvârșirea infracțiunii și depistarea ulterioară a autorului, respectiv din declarația persoanei vătămate care a descris în detaliu împrejurările săvârșirii faptei, care se coroborează cu declarația martorului ocular Gață Ș., recunoașterea inculpatului de către martor și persoana vătămată ca fiind autorul infracțiunii, procesele-verbale de recunoaștere din grup, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de conducere în teren, declarația martorei C. A. care a observat săvârșirea faptei (aflându-se în autobuz), toate acestea coroborându-se și cu declarațiile inculpatului C. T. care a recunoscut în integralitate săvârșirea faptei, expunând situația de fapt pe larg.
Audiat în fața instanței, inculpatul C. T. a arătat că recunoaște și regretă faptele săvârșite.
În raport de poziția procesuala a inculpatului, adoptată în fața instanței, prin analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă astfel expuse, se poate considera în mod neîndoielnic că inculpatul C. T. este cel care a săvârșit fapta anterior descrisă.
Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului C. T. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. și ped. de art. 233-234 alin. 1 lit. e C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p..
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de tâlhărie constă în acțiunea de smulgere a cercelului din posesia părții vătămate, activitate principală, deposedare care s-a realizat cu ajutorul folosirii de către inculpat a mijloacelor specifice tâlhăriei, și anume acte de violență constând în smulgerea cercelului din ureche. Infracțiunea s-a consumat în momentul imposedării, când inculpatul și-a însușit bunul mobil sustras prin violență.
Legătura de cauzalitate între fapta inculpatului de sustragere, prin folosirea de acte de violență, a bunului, prejudiciul suferit de partea vătămată, rezultă din însăși materialitatea faptei precum și din întregul material probator administrat în cauză, fiind directa si exclusiva.
Sub aspectul laturii subiective, fapta de tâlhărie a fost săvârșite cu intenție directa, în ceea ce privește sustragerea bunului, calificata prin scop. Inculpatul a avut prefigurarea mentala a rezultatului acțiunii sale, rezultat pe care l-a urmărit. Scopul acțiunii inculpatului a fost acela de a își însuși pe nedrept un bun mobil, prin întrebuințarea de violențe în vederea realizării scopului principal. S-a reținut forma calificată a infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 234 alin. 1 lit. e C.p. deoarece fapta a fost săvârșită într-un mijloc de transport, respectiv în autobuzul liniei 220.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, s-a observat că prin sentința penală nr. 1456/26.10.2010 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 396/23.02.2011 a Curții de Apel București, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare. Pedeapsa a fost executată în perioada 09.07.2010 – 08.01.2014, dată la care inculpatul a fost pus în libertate. Față de acestea, săvârșirea faptei analizate în prezenta cauză la data de 26.04.2015 atrage reținerea recidivei postexecutorii, fiind săvârșită după considerarea ca executată a pedepsei anterioare, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare. Pe cale de consecință, instanța a făcut aplicarea art. 41 și 43 alin. 5 C.p.
Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere următoarele criterii și aspecte:
Conform criteriilor generale de individualizare înscrise în Codul penal, referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, cu trimitere la dispozițiile art. 275 și 396 C.p.p. dar și la 43 alin. 5 C.p., la gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, locul și timpul în care aceasta a fost săvârșită) cât și de circumstanțele personale ale inculpatului C. T. care este cunoscut cu antecedente penale, recidivist postexecutoriu, așa cum s-a arătat anterior, este în vârstă de 28 de ani, cetățean român, studii – 3 clase, de profesie tâmplar, muncitor ocazional în construcții.
Sancțiunile de drept penal nu pot acționa eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale și ale dreptului penal și dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalității nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.
Adaptarea pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte a personalității infractorului, pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice și a conduitei acestuia. Se impune luarea în considerare a coordonatelor psihice, relațiilor sociale, influențelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferență afectivă, egocentrism, agresivitate, temperament, educație, micro-mediul persoanei, ambianța familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante și post delictum, atitudinea față de exigențele legii penale, colaborare cu organele de cercetare, instanța.
Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța apreciază ca doar o pedeapsă de 4 ani închisoare, ar putea răspunde în mod eficient dublului scop: de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului.
S-a luat act că persoana vătămată P. I. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind acoperit.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul C. T. care a solicitat admiterea apelului și a criticat-o pentru greșita individualizare a pedepsei, cu motivarea că a recunoscut și regretat comiterea faptei, a colaborat cu organele de urmărire penală, solicitând reducerea pedepsei la 3 ani închisoare.
Ministerul Public a solicitat respingerea apelului formulat de inculpat ca nefondat.
Curtea, examinând actele dosarului și sentința apelată atât prin prisma criticilor formulate, conform art. 417 alin.2 C. pr. pen., constată că apelul formulat de inculpat este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare:
În primul rând se constată că, în apelul formulat, inculpatul nu a criticat situația de fapt reținută de către instanța de fond, Curtea însăși constatând, în virtutea efectului integral devolutiv al căii de atac declarate, temeinicia hotărârii din această perspectivă.
Probatoriul administrat în cauză confirmă faptul că la data de 26.04.2015, în jurul orei 13.20, în timp ce se afla în autobuzul liniei RATB 220, la oprirea în stația „Reșița”, situată pe . 4 București, a smuls persoanei vătămate P. I. din urechea dreaptă un cercel din aur galben, cu greutatea de aproximativ 2,5 grame, după care s-a deplasat în fugă în direcția Pieței Reșița, situație ce a fost reținută din coroborarea mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 26.04.2015 în care se consemnează sesizarea 112 cu privire la săvârșirea infracțiunii și depistarea ulterioară a autorului, respectiv din declarația persoanei vătămate care a descris în detaliu împrejurările săvârșirii faptei, care se coroborează cu declarația martorului ocular Gață Ș., recunoașterea inculpatului de către martor și persoana vătămată ca fiind autorul infracțiunii, procesele-verbale de recunoaștere din grup, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de conducere în teren, declarația martorei C. A. care a observat săvârșirea faptei (aflându-se în autobuz), toate acestea coroborându-se și cu declarațiile inculpatului C. T. care a recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând ca judecarea cauzei să aibă loc în baza probelor administrate la urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.
Prima instanță, reținând vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor descrise mai sus, a dat o corectă încadrare juridică, stabilind că faptele comise de inculpatul C. T. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – 234 al. 1 lit. e C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. și art. 43 al. 5 C.pen., fapta constituind al doilea termen al recidivei postexecutorii raportat la condamnarea de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1456/26.10.2010, definitivă prind decizia penală nr. 396/23.02.2011 a Curții de Apel București, și care a fost executată în perioada 09.07.2010 – 08.01.2014.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea reține că potrivit art. 74 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite,
- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită,
- natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii,
- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit,
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,
- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal,
- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond, în favoarea inculpatului conduita avută pe parcursul procesului penal acesta recunoscând faptele săvârșite și colaborând cu organele judiciare, aspecte care justifică prin raportare la prevederile art. 375 C.pr.pen. rap. la art. 396 al. 10 C.pr.pen. condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani închisoare, apreciată și de Curte ca fiind necesară și suficientă pentru atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.
În același sens, Curtea reține că în cauză nu se poate dispune reducerea pedepsei aplicate la 3 ani, cum a solicitat inculpatul, întrucât o astfel de pedeapsă nu este suficientă pentru atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.
Astfel, la stabilirea cuantumului pedepsei nu se poate face abstracție de gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat, prin raportare la circumstanțele reale în care a avut loc comiterea acestora așa cum au fost reținute anterior, sens care se observă faptul că inculpatul a smuls cercelul părții vătămate, profitând de faptul că aceasta era așezată în dreptul ușii de acces în autobuz ceea ce îi permitea să coboare repede, în momentul în care ușile mijlocului de transport în comun s-au deschis pentru a permite călătorilor să coboare, în plină zi, la o oră de vârf, sfidând prezența mai multor persoane și asumându-și eventuala intervenție a acestora precum și posibilitatea de a fi ușor recunoscut și identificat ulterior, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care este recidivist, săvârșind faptele la mai bine de 1 an după executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, nu are ocupație și nu este căsătorit, a mai fost anterior condamnat în 2002 la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată și a fost sancționat administrativ de 6 ori, în perioada 2008 – 2010 pentru comiterea unor infracțiuni de deținere de droguri pentru consum propriu precum și pentru furt de curent electric cu racordare ilegală, astfel încât într-adevăr pericolul reiterării comportamentului infracțional este deosebit de ridicat, pedepsele anterioare neatingându-și, în mod evident, scopul preventiv și reeducativ.
Pentru aceste considerente, Curtea, constatând că în mod corect au fost aplicate dispozițiile privind pedepsele complementare și accesorii, și astfel hotărârea apelată este temeinică și legală, în baza art.421 pct.1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. T..
În baza art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la data de 26.04.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. T. împotriva sentinței penale nr. 1639/30.06.2015 a Judecătoriei Sectorului 4 București.
În baza art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la data de 26.04.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 august 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
E. V. A. IuraCodruța S.
GREFIER,
C. B.
Red. C.S.28.08.2015
Dact. A.L. 2 ex.
Jud. Sect.4 București – jud.: I. A.
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 133/2015. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1085/2015.... → |
|---|
