Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 890/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 890/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-08-2014 în dosarul nr. 890/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
Decizia penală nr.890/A
Ședința publică din 12.08.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – G. C. A.
JUDECĂTOR – M. M. A.
GREFIER – S. VICTORIȚA
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror S. M..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de inculpata D. Ș. împotriva sentinței penale nr. 1498/20.05.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta inculpată D. Ș., aflată în stare de arest și asistată de apărător ales, avocat P. M. A., în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București – Cabinet Individual și de apărător din oficiu L. R., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2014 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară, aflată la fila 10 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată solicită instanței să ia act de încetarea delegației și să se pronunțe cu privire la plata onorariului parțial.
Curtea ia act de încetarea delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată, având în vedere că s-a prezentat apărător ales pentru aceasta, urmând a se pronunța cu privire la plata onorariului parțial.
Nemaifiind excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul ales al apelantei inculpate D. Ș., avocat P. M. A., având cuvântul, depune la dosar motivele de apel, învederând că înțelege să critice sentința penală pronunțată de Tribunalul București.
Arată că inculpata a înțeles să se prevaleze de procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală raportat la art.375 Cod procedură penală, învederând că singurul motiv de apel vizează greșita individualizare a pedepsei, în raport de modalitatea de săvârșire a faptei, de cantitatea de droguri găsite, precum și raportat la pedepsele pronunțate în aceste dosar, pentru ceilalți inculpați pentru care cauza a fost disjunsă.
Precizează că la momentul reținerii, inculpata a avut asupra sa o cantitate, nu foarte mare, de câteva grame de heroină, aceasta recunoscând că această cantitate o deține în vederea traficării, nu a consumului. Mai mult, precizează că inculpata a înțeles să uzeze de dreptul la tăcere, în cursul urmăririi penale, apreciind că acesta reprezintă un drept legal și că această conduită nu trebuie să se răsfrângă la individualizarea pedepsei.
Apreciază că la individualizarea pedepsei trebuie avută în vedere atitudinea sinceră a apelantei – inculpate, de recunoaștere și regret, neîmpietând cu nimic atât asupra bunului mers al procesului penal, cât și al duratei procesului penal.
Arată că raportat la pedepsele aplicate celorlalți coinculpați din cauză, care dețineau o cantitate mult mai mare de heroină în comparație cu cea deținută de inculpata D. Ș., apreciază că pedeapsa aplicată este mare, în raport și de circumstanțele cauzei.
În concluzie, solicită admiterea apelului formulat de inculpata D. Ș. și reținând cauza spre rejudecare, să se dispună în sensul redozării pedepsei, apreciind că o pedeapsă scăzută la pedeapsa de 3 ani și jumătate – 4 ani este mai mult decât necesară pentru inculpată în sensul reeducării acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului, raportat la individualizarea pedepsei, făcând referire la situația coinculpaților, în sensul că aceștia nu se aflau în stare de recidivă, astfel cum se află apelanta inculpată D. Ș..
Arată că judecătorul analizează individual situația fiecărui inculpat raportat la situația de fapt și la circumstanțele sale personale, fapt care s-a întâmplat și în cauza de față.
Mai mult, precizează că atitudinea de recunoaștere și-a produs efectul, prin aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală.
Apelanta inculpată D. Ș., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și îi pare rău de cele întâmplate.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1498/20.05.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București, a dispus: „În baza art. 377 alin.4 N.C.pr.pen cu referire la art. 386 alin. 1 N.C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică dată faptei pentru care inculpata D. Ș. a fost trimisă în judecată, din art. 2 alin. 1, 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal în art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr.143/2000 (art.2 alin.1,2 din Legea nr. 143/2000 rep.) cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., precum și cu aplicarea art. 5 N.C.pen.
În baza art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr.143/2000 (art.2 alin.1,2 din Legea nr. 143/2000 rep.) cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., art. 5 N.C.pen., art. 36 alin. N.C.pen și cu reținerea art. 396 alin.10 N.C.pr.pen. condamnă pe inculpata D. Ș., fiica lui M. și M., născută la data de 27.07.1981 în București, domiciliată în București, ., ., ., C.N.P_, cetățean român, studii 3 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorită, recidivistă, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 66 alin. 1 și art. 67 alin. 2 N.C.pen. interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b N.C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 65 alin. 1 N.C.pen. interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 399 alin.1 N.C.pr.pen. menține măsura arestării preventive a inculpatei D. Ș..
În baza art. 404 alin. 4 lit. a N.C.pr.pen. rap. la art. 72 C.pen. scade din pedeapsa aplicată inculpatei D. Ș. timpul reținerii și al arestării preventive din prezenta cauză, de la data de 03.12.2013 la zi.
În baza art. 16 alin. 1 și art. 17 din Legea nr. 143/2000 rep. dispune confiscarea în vederea distrugerii cu obligația de a păstra contraprobe a cantității de 1,89 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator - care a fost depusă la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția cazier Judiciar, S. și Evidențe Operative (dovada . nr._/14.01.2014 – fila 104 vol.2 dosar u.p.)
În baza art. 112 alin. 1 lit. b N.C.pen. confiscă un cântar electronic de mare precizie care a fost depus la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție al Județului I. – Serviciul Cazier Judiciar, S. și Evidențe Operative (dovada . nr._/18.12.2013 – fila 124 vol.2 dosar u.p.), cântar ridicat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei D. Ș..
În baza art. 112 alin. 1 lit. b N.C.pen. ia față de inculpata D. Ș. măsura de siguranță a confiscării speciale cu privire la telefonul mobil marca Samsung model E1200 cu ._ și cu cartela S. cu seria_4890724, depus la Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului de Poliție al Județului I. – Serviciul Cazier Judiciar, S. și Evidențe Operative (dovada . nr._ din data de 18.12.2013 – fila 82 vol.2 dosar u.p.), bunuri folosite de inculpată la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.
În baza art. 16 alin.2 Legea nr. 143/2000 rep. cu referire la art. 112 alin.1 lit. e N.C.pen. confiscă de la inculpata D. Ș. suma de 310 lei ridicată de la aceasta.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c N.C.pr.pen. menține măsura sechestrului asigurător dispusă asupra sumei menționate în vederea confiscării speciale prin ordonanța nr. 2267D/P/2013 din 12.12.2013, suma fiind depusă la Direcția Finanțelor Publice a Municipiului București (chitanța . nr._ din 12.12.2013 – în copie xerox la fila 139 vol.2 dosar u.p.).
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de Ministerul Public privind luarea măsurii confiscării extinse cu privire la autoturismul marca Audi A4 cu numărul de înmatriculare_, proprietatea inculpatei D. Ș., cu privire la care prin ordonanța nr. 2267D/P/2013 din data de 12.12.2013 s-a dispus instituirea sechestrului.
În baza art. 404 alin. 4 lit. f N.C.pr.pen. dispune restituirea autoturismului menționat mai înainte către inculpata D. Ș..
În baza art. 274 alin. 1 N.C.pr.pen. obligă inculpata la plata sumei de 8000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 7000 lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală”.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut droguri de mare risc, respectiv heroină, în perioada august-noiembrie 2013 a cumpărat în mod repetat droguri de mare risc, heroină, de la inculpatul C. L. (câte 2,5 grame la prețul de 700 lei o dată la 2-3 zile), în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat, i-a oferit învinuitului M. A. D. doze de heroină, la data de 02.12.2013 a cumpărat de la inculpatul C. L. 2,51 grame heroină, la data de 02.12.2013 i-a dat învinuitului M. A. D. o doză de 0,20 grame heroină iar în perioada august-noiembrie 2013 i-a dat în mod repetat inculpatului I. M. doze de heroină în vederea vânzării, la data de 02.12.2013 acesta fiind depistat la locuința inculpatei D. Ș. având asupra sa 11 doze de heroină (0,84 grame) care îi fuseseră date de aceasta din urmă.
Situația de fapt astfel cum a fost descrisă prin actul de sesizare a instanței a rezultat în esență din următoarele mijloace de probă: procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate (vol. 1 - f 23-151), procese verbale de investigații (vol. 1 - f 152-157, 165-169, 177), procese verbale de supraveghere operativă (vol. 1 - f 158-164), procese verbale de percheziție domiciliară (vol. 2 - f 4-8, 10-15, 28-34, 38-58,107-111), rapoarte de constatare tehnico-științifică (vol. 2 - f 16-25, 59-75, f 83-103,113-123), proces verbal de distrugere (vol. 2 - f 26), proces-verbal de prindere în flagrant (vol. 2 - f 78-80), proces verbal de restituire bunuri (vol. 2 - f 81, 182), procese verbale de instituire a sechestrului asigurător și documente (vol. 2 - f 144-179), declarații martori (vol. 3 - f 8-11), declarații învinuit H. A. I. (vol. 3 - f 15-18), declarații învinuit C. G. (vol. 3 - f 22-24), declarații învinuit B. I. (vol. 3 - f 28-30), declarații învinuit M. A. D. (vol. 3 - f 32-34), declarații învinuit GHEBOȘILĂ FĂNUȚA (vol. 3 - f 37-42), declarații inculpat I. M. (vol. 3 - f 45, 49-51), declarații inculpat D. Ș. (vol. 3 - f 56, 60-62), declarații inculpat C. L. (vol. 3 - f 65,69-73) și declarații inculpat T. C. V. (vol. 3 - f 76-78,82),
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția I a Penală la data de 27.01.2014 sub nr._ .
La solicitarea instanței au fost depuse la dosar (dosarul nr._ ) fișele de cazier judiciar ale inculpaților C. L., D. Ș., T. C. V. și I. M. (filele 40, 41, 42 și 43).
Prin încheierea instanței din data de 20.02.2014 dosarul a fost trecut în procedura de cameră preliminară, dosarul fiind înregistrat sub nr._ *.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 26.03.2014, în baza art. 345 alin.1 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală au fost respinse ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații D. Ș. și I. M., prin apărător, cu privire la legalitatea sesizării instanței.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.2267D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial București – prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților C. L., T. C. V., D. Ș. și I. M., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
Încheierea prin care s-a dispus începerea judecății a rămas definitivă prin încheierea nr. 201/C/17.04.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II a Penală.
La termenul din data de 24.04.2014 inculpații D. Ș., T. C. V. și C. L. au solicitat judecarea cauzei în condițiile art. 375 C.pr.pen. privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii, arătând că recunosc în totalitate faptele pentru care au fost trimiși în judecat, astfel cum au fost acestea descrise prin actul de sesizare și solicită ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Declarațiile date de inculpați în acest sens au fost consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei (filele 118-120 dosar instanță).
Cererile formulate de inculpații D. Ș., T. C. V. și C. L. în sensul arătat mai înainte au fost admise potrivit dispozițiilor art. 375 alin.2 Cod procedură penală.
La termenul din 24.04.2014 a fost disjunsă cauza în ceea ce îi privește pe inculpații D. Ș. – care a solicitat un termen pentru a depune la dosar înscrisurile în circumstanțiere care au fost încuviințate de instanță – și I. M. - care a arătat că nu recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, cauza fiind soluționată cu privire la inculpații T. C. V. și C. L. prin sentința penală nr. 1361/06.05.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I a Penală în dosarul nr._ *.
În urma disjungerii cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția I a Penală la data de 24.04.2014 sub nr._ .
La solicitarea instanței a fost atașată în copie xerox cu referat privind data și modalitatea rămânerii definitive și situația executării pedepsei sentința penală nr. 633/12.05.2003 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a Penală în dosarul nr._ (filele 9-17 dosar nr._ ), sentință care o privește pe inculpata D. Ș..
Inculpata D. Ș. a depus la dosar înscrisuri în circumstanțiere – contract individual de muncă în copie xerox și caracterizări (filele 56 – 61 din dosar).
Prin încheierea instanței din data de 08.05.2014 a fost disjunsă cauza în ceea ce îl privește pe inculpatul I. M., fiind soluționată cauza în ceea ce o privește pe inculpata D. Ș.
Coroborând mijloacele de probă administrate pe parcursul procesului penal instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Instanța de fond a reținut că inculpata D. Ș. în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut droguri de mare risc, respectiv heroină, în perioada august-noiembrie 2013 a cumpărat în mod repetat droguri de mare risc, heroină, de la inculpatul C. L. (câte 2,5 grame la prețul de 700 lei o dată la 2-3 zile), în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat, i-a oferit învinuitului M. A. D. doze de heroină, la data de 02.12.2013 a cumpărat de la inculpatul C. L. 2,51 grame heroină, la data de 02.12.2013 i-a dat învinuitului M. A. D. o doză de 0,20 grame heroină iar în perioada august-noiembrie 2013 i-a dat în mod repetat inculpatului I. M. doze de heroină în vederea vânzării, la data de 02.12.2013 acesta fiind depistat la locuința inculpatei D. Ș. având asupra sa 11 doze de heroină (0,84 grame) care îi fuseseră date de aceasta din urmă.
Pentru a reține situația de fapt descrisă mai sus, Tribunalul a avut în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale coroborate cu declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpați în cursul judecății.
Împrejurarea că inculpata D. Ș., în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut droguri de mare risc, respectiv heroină și în aceeași perioadă a cumpărat drogurile de mare risc de la inculpatul C. L., în medie cumpărând câte aproximativ 2,5 grame heroină o dată, în valoare de circa 700 lei, de aproximativ două-trei ori pe săptămână rezultă din declarațiile inculpatului C. L. și ale învinuiților Gheboșilă Fănuța și M. A. D., precum și din procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate și procesele-verbale de supraveghere operativă.
În aceeași perioadă, în schimbul faptului că îi conducea autoturismul marca Audi A4 cu nr._, transportând-o la diverse locații, inculpata D. Ș. i-a dat învinuitului M. A. D. doze de heroină în mod repetat, respectiv după fiecare cumpărare efectuată de la inculpatul C. L..
În acest sens sunt declarațiile date de învinuitul M. A. D. în cursul urmăririi penale, acesta arătând că o ducea pe inculpată la locuința inculpatului C. L. zilnic și cîteodată și de două ori pe zi, el conducând autoturismul cu care se deplasau iar la fiecare astfel de transport primea de la inculpată câte o doză de heroină.
La data de 02.12.2013 inculpata D. Ș. și concubinul său B. I. s-au deplasat cu autoturismul marca Audi A4 cu nr._, condus de învinuitul M. A. D., la locuința inculpatului C. L. și a învinuitei Gheboșilă Fănuța. Cu ocazia cestei vizite inculpata D. Ș. a cumpărat de la inculpatul C. L. 2,51 grame heroină din care o doză de 0,20 grame i-a dat-o învinuitului M. A. D..
Aspectele anterior menționate rezultă din declarațiile inculpatului C. L. și ale învinuitului M. A. D. și din procesul-verbal de supraveghere operativă efectuată la data de 02.12.2013.
După ce inculpata D. Ș. a părăsit locuința inculpatului C. L. organele de poliție au procedat la oprirea autoturismului marca Audi A4 cu nr._ în care se afla inculpata.
Cu ocazia perchezițiilor corporale, asupra autoturismului și asupra bagajelor ce s-au efectuat, asupra învinuitului M. A. D. care conducea autoturismul a fost găsită o doză de 0,20 grame heroină iar într-un portofel de damă aflat lângă inculpata D. Ș. s-au găsit patru punguțe conținând 2,31 grame heroină.
Cu privire la cele patru punguțe găsite în portofel învinuitul B. I. a arătat că îi aparțin și conțin heroină pentru consumul său propriu.
Instanța reține că în urma analizelor de laborator efectuate s-a stabilit că cele 2,31 grame pulbere ridicate de la inculpata D. Ș. și cele 0,20 grame pulbere ridicate de la învinuitul M. A. D. conțin heroină, cofeină, paracetamol și griseofulvin (raport de constatare tehnico-științifică nr._/11.12.2013 și raport de constatare tehnico-științifică nr._/05.12.2013).
Tribunalul a reținut că atitudinea procesuală a inculpatei a fost inițial una nesinceră, aceasta negând împrejurarea că drogurile găsite în autoturism i-ar fi aparținut precum și aspectul că ar fi implicată în vreun fel în activitatea legată de traficul ilicit de droguri.
După citirea procesului-verbal de cercetare la fața locului inculpata D. Ș. și învinuitul B. I. au făcut obiecții arătând că portofelul tip poșetă nu aparținea inculpatei D. Ș. cum s-a menționat în procesul-verbal, ci învinuitului B. I. care îl folosea pentru a-și depozita dozele de heroină. Cu această ocazie nici inculpata D. Ș. și nici învinuitul B. I. nu au făcut obiecții în ce privește menționarea în procesul-verbal de cercetare la fața locului că portofelul tip poșetă a fost găsit pe bancheta din spate a autoturismului.
În declarația dată în faza urmăririi penale inculpata D. Ș. a arătat că portofelul în care au fost găsite cele patru punguțe cu heroină s-a aflat la momentul percheziției pe podeaua din spate a autoturismului iar nu pe bancheta din spate, lângă locul unde se afla ea.
Apărările inițiale ale inculpatei D. Ș. sunt infirmate însă de declarațiile inculpatului C. L. care a arătat că la 02.12.2013 i-a vândut inculpatei heroină, precum și de declarațiile învinuitului M. A. D. și ale martorului R. A. D..
După realizarea flagrantului, inculpata D. Ș. și învinuitul B. I. au fost conduși la locuința acestora în vederea efectuării unei percheziții domiciliare la adresa din oraș P., .. 14A, județul I..
Cu ocazia audierii efectuate la data de 21.01.2014 cei doi au susținut că, în realitate, ei locuiesc la o altă adresă și nu la cea din oraș P., .. 14A, județul I. unde s-a efectuat percheziția domiciliară.
Susținerile inculpatei D. Ș. și ale învinuitului B. I. sunt infirmate atât de declarațiile inculpatului C. L. și ale învinuitei Gheboșilă Fănuța cât și de declarațiile inculpatului I. M. care a arătat că aceștia locuiesc la adresa din oraș P., .. 14A, județul I., adresă la care îi vizita deseori și chiar presta munci în acest imobil, uneori rămânând și peste noapte.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la adresa din oraș P., .. 14A, județul I. unde locuiau inculpata D. Ș. și învinuitul B. I. a fost ridicat un cântar electronic de mare precizie, la aceeași adresă fiind găsit inculpatul I. M. care avea asupra sa 11 pungulițe conținând 0,84 grame heroină.
În urma analizelor de laborator efectuate s-a stabilit că cele 0,84 grame pulbere ridicate de la inculpatul I. M. conțin heroină, cofeină, paracetamol și griseofulvin (raport de constatare tehnico-științifică nr._/05.12.2013).
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal actual, Tribunalul a reținut gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În ceea ce privește limitele de pedeapsă la care se va raporta, așa cum s-a arătat mai înainte, în cazul inculpatei D. Ș. judecata s-a desfășurat potrivit procedurii simplificate prevăzute de lege în cazul recunoașterii învinuirii, astfel încât în cauză urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 N.C.pr.pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, ceea ce în cazul de față presupune raportarea la o pedeapsă cu închisoare cuprinsă între 3 ani și 4 luni și 8 ani.
Raportat la criteriile deja menționate, Tribunalul a reținut că fapta inculpatei D. Ș. prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere caracterul ei repetat, precum și natura drogului vândut/pus la dispoziție altor persoane (heroină), în raport de extinderea fenomenului infracțional din acest domeniu pe întreg teritoriul țării, amplificarea și diversificarea criminalității asociate consumului de droguri și creșterea numărului de consumatori de droguri.
De asemenea, Tribunalul a reținut că aceeași inculpată a mai fost condamnată definitiv la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșireainfracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, beneficiind de instituția liberării condiționate (fiind liberată la data de 03.04.2008), fără a înțelege clemența de care a beneficiat, dând dovadă de perseverență infracțională.
Nu în ultimul rând, Tribunalul a reținut că fapta de care inculpata a fost acuzată nu prezintă caracter izolat, ci, mai degrabă, o îndeletnicire a acesteia, după cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpata percepând comiterea faptelor legate de traficul de droguri ca o modalitate facilă de obținere a unor importante sume de bani.
Referitor la conduita inculpatei în cursul procesului penal, Tribunalul a reținut că inculpata a avut o atitudine nesinceră în faza urmăririi penale, negând comiterea faptei, revenind asupra acestei poziții abia în fața instanței când a arătat că recunoaște săvârșirea infracțiunii astfel cum a fost aceasta descrisă prin actul de sesizare, solicitând judecata după procedura simplificată, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.
În favoarea inculpatei instanța a reținut că din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar faptul că aceasta a avut un loc de muncă și o perioadă relativ lungă de timp după momentul liberării condiționate a stat în afara câmpului infracțional, fapta din cauza de față fiind comisă la 5 ani de la momentul liberării sale condiționate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpata care au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, iar, pe fond, rejudecând, redozarea pedepselor.
Analizând sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, Curtea constată că instanța de fond în mod corect a reținut situația de fapt pe baza probelor administrate. Astfel din declarațiile inculpatului C. L. și ale învinuiților Gheboșilă Fănuța și M. A. D., precum și din procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate și procesele-verbale de supraveghere operativă rezultă că inculpata D. Ș., în perioada august-noiembrie 2013, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut droguri de mare risc, respectiv heroină și în aceeași perioadă a cumpărat drogurile de mare risc de la inculpatul C. L., în medie cumpărând câte aproximativ 2,5 grame heroină o dată, în valoare de circa 700 lei, de aproximativ două-trei ori pe săptămână.
În aceeași perioadă, în schimbul faptului că îi conducea autoturismul marca Audi A4 cu nr._, transportând-o la diverse locații, inculpata D. Ș. i-a dat învinuitului M. A. D. doze de heroină în mod repetat, respectiv după fiecare cumpărare efectuată de la inculpatul C. L..
În acest sens sunt declarațiile date de învinuitul M. A. D. în cursul urmăririi penale, acesta arătând că o ducea pe inculpată la locuința inculpatului C. L. zilnic și cîteodată și de două ori pe zi, el conducând autoturismul cu care se deplasau iar la fiecare astfel de transport primea de la inculpată câte o doză de heroină.
Din declarațiile inculpatului C. L. și ale învinuitului M. A. D. și din procesul-verbal de supraveghere operativă efectuată la data de 02.12.2013 rezultă că la data de 02.12.2013 inculpata D. Ș. și concubinul său B. I. s-au deplasat cu autoturismul marca Audi A4 cu nr._, condus de învinuitul M. A. D., la locuința inculpatului C. L. și a învinuitei Gheboșilă Fănuța. Cu ocazia cestei vizite inculpata D. Ș. a cumpărat de la inculpatul C. L. 2,51 grame heroină din care o doză de 0,20 grame i-a dat-o învinuitului M. A. D..
Organele de poliție au procedat la oprirea autoturismului marca Audi A4 cu nr._ în care se afla inculpata. Cu ocazia perchezițiilor corporale, asupra autoturismului și asupra bagajelor ce s-au efectuat, asupra învinuitului M. A. D. care conducea autoturismul a fost găsită o doză de 0,20 grame heroină iar într-un portofel de damă aflat lângă inculpata D. Ș. s-au găsit patru punguțe conținând 2,31 grame heroină.
Curtea reține că în urma analizelor de laborator efectuate s-a stabilit că cele 2,31 grame pulbere ridicate de la inculpata D. Ș. și cele 0,20 grame pulbere ridicate de la învinuitul M. A. D. conțin heroină, cofeină, paracetamol și griseofulvin (raport de constatare tehnico-științifică nr._/11.12.2013 și raport de constatare tehnico-științifică nr._/05.12.2013). Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la adresa din oraș P., .. 14A, județul I. unde locuiau inculpata D. Ș. și învinuitul B. I. a fost ridicat un cântar electronic de mare precizie, la aceeași adresă fiind găsit inculpatul I. M. care avea asupra sa 11 pungulițe conținând 0,84 grame heroină.
În urma analizelor de laborator efectuate s-a stabilit că cele 0,84 grame pulbere ridicate de la inculpatul I. M. conțin heroină, cofeină, paracetamol și griseofulvin (raport de constatare tehnico-științifică nr._/05.12.2013)
În mod evident aceste mijloace de probă sunt dublate de declarațiile de recunoaștere date de inculpată în cursul judecății. .
În ceea ce privește aplicarea principiului legii penale mai favorabile față de inculpată, Curtea reține de asemenea, că instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile legale. Astfel Curtea reține că la data de 01.02.2014 Legea nr. 143/2000 a fost modificată în sensul că au fost reduse considerabil pedepsele prevăzute pentru infracțiunile ce au stat la baza trimiterii în judecată a inculpatei.
Prin decizia Curții Constituționale nr. 256/06.05.2914 s-a arătat că principiul aplicării legii penale mai favorabile urmează a fi incident, însă nu prin combinarea dispozițiilor din legile penale succesive, pentru că, în caz contrar, s-ar anula voința mai sus relevată care are în vedere ansamblul de norme ce au fost integrate organic într-un nou cod și nicidecum dispoziții ori instituții autonome. Altfel spus, în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, așa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, așa cum este cazul actualului Cod penal. Soluția se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deși fiecare cu o concepție unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală. Însă, prin aceeași decizie s-a mai arătat că Curtea Constituțională a sancționat punctual un înțeles contrar principiului legii penale mai favorabile în cazul unor instituții de drept penal material (a se vedea în acest sens Decizia nr.1.092 din 18 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.67 din 31 ianuarie 2013 — referitoare la prescripția specială, Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011 — referitoare la acordul de recunoaștere a vinovăției) nu contravine argumentelor de mai sus, deoarece, în acele decizii, norma mai favorabilă s-a integrat în cuprinsul aceluiași act normativ, nefiind modificată viziunea de ansamblu a reglementării. Astfel, legea de modificare a termenului de prescripție specială (art.I pct.3 din Legea nr.63/2012) a fost încorporată în legea de bază (respectiv Codul penal din 1969), pierzându-și identitatea și integrându-se deplin în filosofia de ansamblu a reglementării existente, situația fiind în mod vădit diferită în cazul succesiunii în timp a două coduri penale, întrucât într-o atare ipoteză se schimbă opțiunea puterii legislative cu privire la însăși filosofia politicii penale. Din acest raționament rezultă că aplicarea legii penale mai favorabile în mod global este obligatorie în cazul în care s-ar dispune combinarea dispozițiilor din legile penale succesive, respectiv cele două coduri penale. În cazul în care însă legea aplicabilă este unică, în acest caz Legea 143/2000, modificarea ei nu atrage imposibilitatea de a dispune aplicarea pedepselor reduse cu sistemul cumulului juridic pe care îl prevedea o altă lege, care este mai favorabilă în raport de actualul Cod penal. În acest caz nu se poate vorbi despre o lex tertia, fiind vorba despre aplicarea mai favorabilă a dispozițiilor legale în raport de fiecare lege în parte, respectiv în primul rand Legea 143/2000 și ulterior aplicarea dispozițiilor mai favorabile dintre cele două coduri penale..
Faptele inculpatei sunt neîndoielnic foarte grave, datorită cantității mari de droguri pe care aceasta a traficat-o, ceea ce conduce la concluzia că aceasta avea ca ocupație obișnuită comercializarea drogurilor de mare risc.
Curtea reține că problema abuzului de droguri și traficului ilicit devine tot mai îngrijorătoare. Pericolul deosebit rezultă și din faptul că narcomania în rândul tinerilor este foarte răspândită, astfel încât traficanții se îndreaptă cu prioritate către aceștia Dacă autorii infracțiunilor de trafic de droguri de risc sau mare risc, nu sunt identificați și opriți la timp, dacă nu sunt dispuse măsuri corespunzătoare față de aceștia, se întorc imediat la aceeași activitate infracțională. Asemenea aspecte transformă problema în una foarte acută, astfel încât criminalitatea ce ține de traficul de droguri atentează la viața și la sănătatea celor cărora li se creează dependența.
De asemenea, inculpata manifestă o vădită perseverență infracțională pe linia săvârșirii unor infracțiuni grave cu privire la consumul și traficul de droguri de mare risc. Cunoscându-și situația juridică, inculpate a ales să săvârșească o nouă faptă penală, fapt ce denotă un grad sporit de indiferență față de normele legale și o relativă lipsă de grijă față de repercusiunile pe care ar putea să le suporte, fapt ce conduce la presupunerea rezonabilă că scopul pedepselor aplicate anterior nu a fost atins, fiind necesară o nouă privare de libertate a inculpatei.
În ceea ce privește atitudinea de recunoaștere a faptelor, Curtea consideră că această atitudine era una absolut normală, fiind imposibil ca aceștia să sfideze evidența în contextul în care mijloacele de probă aflate în dosar dovedeau în mod covârșitor vinovăția acesteia.
Având în vedere cele expuse Curtea consideră că modalitatea de executare a pedepsei în cazul inculpatei trebuie să fie prin privare de libertate, raportat la modalitatea de comitere a faptelor inculpaților și la gravitatea acestora. Acest mod de executare a pedepsei trebuie să reflecte și reacția promptă a societății față de o asemenea infracțiune, executarea pedepsei în regim de detenție putând asigura îndeplinirea funcțiilor de constrângere și de reeducare a condamnatului, sau scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni Curtea apreciind că se impune în cauză cu prisosință aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge, ca nefondat, apelurile declarate de inculpată, în baza art. 424 alin. 3 cod procedura penala si art. 72 cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei D. Ș. timpul reținerii și al arestării preventive de la data de 03.12.2013 la 12.08.2014, cu obligarea acesteia la plata către stat a sumei de cate 450 lei în baza art. 275 al. 2 C.pr.pen reprezentând cheltuieli judiciare avansate în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b CPP. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata D. Ș. împotriva sentinței penale nr. 1498/20.05.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin. 3 cod procedura penala si art. 72 cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatei D. Ș. timpul reținerii și al arestării preventive de la data de 03.12.2013 la 12.08.2014.
Obligă inculpata D. Ș. la 450 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu se suporta din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.08.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. C. A. M. M. A.
GREFIER,
S. Victorița
Red./Thred.M.M.A.
5 ex./13.08.2014
T.B.S1 – jud.N.L.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 595/2014.... → |
|---|
