Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 271/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 271/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-07-2014 în dosarul nr. 271/2014

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Sentința penală nr.271

Ședința publică din data de 04 iulie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: D. D.

GREFIER: G. A. I.

M. Public–P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror S. M..

Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpații:

1. N. C. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.18¹ alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248-248¹ Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice); - luare de mită, faptă prev. și ped. de art.254 al.2 C.pen. rap. la art.7 alin 1 din Legea nr.78/ 2000; - fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită “, faptă prev. și ped. de art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal în legătură directă cu infr. prev. și ped. de art.254 al.2 Cod pen. rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000;

- fals intelectual, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen., în legătură directă cu infracțiunile de corupție anterior menționate (3 acte materiale) - toate cu aplic. art.33 lit.a C.pen.

2. D. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.26 Cod penal rap. la art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248-248¹ C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice);

- dare de mită, faptă prev.și ped.de art.255 al.1 C.pen. rap. la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000; - fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu de dare de mită, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal în legătură directă cu infr. prev.și ped.de art.255 al.1Cod penal rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000; - fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev.și ped.de art.17 Iit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 C.pen.‚ săvârșit în Iegătură directă cu infr. prev. și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art. 248 din C.pen. și art.248¹ din C.pen. - toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

3. D. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: -fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 289 din C.pen.

4. M. C. L. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată‚ dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 și 248¹ C.pen.; - fals intelectual și uz de fals, fapte prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.289 C.pen. și art.291 Cod penal, în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prev.și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 - toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

5. N. M. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată‚ dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 și 248¹ C.pen.cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice); -fals intelectual și uz de fals, fapte prev.și ped.de art.289 C.pen. și art.291 Cod penal rap.la art.17 lit.c din Legea nr._, săvârșite în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prev.și ped.de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 și art.248¹ Cod penal toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

6. P. I.-M. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată‚ dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.Ia art.248-248¹ C.pen. cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

7. B. S. E. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată‚ dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prev.și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248-248¹ C.pen. cu aplic.art.41 aIin.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

8. F. A.-M. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată‚ dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial", faptă prev. și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.Ia art.248-248¹ Cod penal (în legătură cu primul act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

9. D. C. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev.și ped.de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.Ia art.248-248¹ C.pen. (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

10. S. O. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: -abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev. și ped. de art.13² din Legea nr._ rap.Ia art.248-248¹ Cod penal (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

11. P. E. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: - fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial", în formă continuată‚ faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea 78/2000 rap.la art.290 C.pen. cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. săvârșit în legătură cu infr. prev. și ped. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art. 248 din și art.248¹ din C.pen. cu aplic art.41 alin.2 din Cod penal (4 acte materiale).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 mai 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv la 13 iunie 2014, 27 iunie 2014 și apoi pentru azi 4 iulie 2014, când în aceeași compunere, a dat următoarea sentință:

CURTEA,

I. Acuzarea: Prin rechizitoriul întocmit la data de 6.02.2013 în dosarul nr.126/P/2010 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:

1. N. C., președinte al Consiliului Județean Argeș pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-„folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave” în formă continuată, faptă prev. de art.181 al.1 și 3 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.;

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice);

-„luare de mită”, faptă prev. de art.254 al.2 C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000;

-„fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită”, faptă prev.și ped.de art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal în legătură directă cu infr.prev.și ped.de art.254 al.2 Cod penal rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000.

-„fals intelectual”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.289 C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen., în legătură directă cu infracțiunile de corupție anterior menționate(3 acte materiale), toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

2. D. G., asociat și administrator la .. Pitești, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-„complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.26 Cod penal rap.la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice);

-„dare de mită”, faptă prev.și ped.de art.255 al.1 C.pen.rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000;

-„fals în înscrisuri sub semnătură privată” în legătură directă cu infracțiunea de dare de mită, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal, în legătură directă cu infr.prev.și ped.de art.255 al.1 Cod penal rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000;

-„fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 C.pen., săvârșit în legătură directă cu infr. prev. și ped. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.248 din C.pen. și art.2481 din C.pen., toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

3. D. I., notar public în cadrul Biroului Notarului Public,,D. I.” din municipiul Pitești, județul Argeș, pentru săvârșirea infracțiunii de:

-”fals intelectual”, faptă prevăzută deart.289 din C.pen.

4. M. C.-L., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-„fals intelectual și uz de fals”, fapte prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.289 C.pen. și art.291 Cod penal, în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000, toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

5. N. M.-G., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 și 2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice) ;

-„fals intelectual și uz de fals”, fapte prev.și ped.de art.289 C.pen. și art.291 Cod penal rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, săvârșite în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prev. și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 și art.2481 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a C.pen.

6. P. I. M., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

7. B. S.-E., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 C.pen. (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

8. F. A.-M., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen. (în legătură cu primul act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

9. D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen. (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

10. S. O., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, faptă prev.și ped.de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248-2481 C.pen. (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).

11. P. E., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.pen. săvârșit în legătură directă cu infr. prev. și ped. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.248 din C.pen. și art.2481 din C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 din Cod penal (4 acte materiale).

Modul de sesizare: La data de 19 octombrie 2009, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție–Serviciul Teritorial Pitești s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infr. prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art. 248 Cod penal și art.25 Cod penal rap.la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 Cod penal, de către persoane cu funcții de conducere din cadrul Consiliului Județean Argeș, în contextul atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări cu titlul „Normalizare condiții de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații”, în cursul lunii martie 2009, ofertantului .. Pitești și favorizării acestui agent economic, printr-un algoritm de calcul subiectiv al punctajului (vol.1, filele 10-14).

În cauză a fost constituit dosarul penal nr.170/P/2009.

La data de 03 septembrie 2010, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în cursul lunii martie 2009 C. Județean Argeș, în calitate de autoritate contractantă a organizat o procedură de achiziție publică prin metoda licitației deschise ce avea ca obiect „Normalizare condiții de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații”, în concret, reconstrucția podului amplasat pe drumul județean 703 B Morărești – Căteasca și reconstrucție pod situat pe drumul județean 778 G Răduțești – Ciomăgești, criteriul de atribuire fiind cea mai avantajoasă ofertă economică, cu încălcarea normelor legale, toate acestea pe fondul săvârșirii unor infracțiuni de corupție de către funcționari din cadrul autorității contractante.

În baza acestei sesizări a fost constituit dosarul penal nr.126/P/2010, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.și ped.de art.254 al.1 Cod penal rap.la art.5 al.1 și art.6 din Legea nr.78/2000 și art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 Cod penal (vol.1, filele 5-7).

Prin rezoluția nr.170/P/2009 din 11 octombrie 2010 a Direcției Naționale Anticorupție–Serviciul Teritorial Pitești s-a dispus reunirea dosarului nr.170/P/2009 la dosarul nr.126/P/2010 (vol.1, filele 8-9).

Ulterior, prin rezoluția din 05 aprilie 2011, ora 12:00, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem față de funcționari din cadrul Consiliului Județean Argeș cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.248-2481 C.pen.cu aplic.art.41 al.2 C.pen. și art.254 al.2 C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen., ambele cu aplic.art.33 lit.a C.pen. (vol.1, filele 1-4)

Prin rezoluția nr.126/P/2010 din 07 septembrie 2012, ora 08:30, (vol.3, filele 1-25) a Direcției Naționale Anticorupție–Serviciul Teritorial Pitești, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpații menționați anterior la care s-a adăugat și O. C., primarul comunei Căteasca, jud.Argeș.

Prin ordonanța nr.126/P/2010 din 12 ianuarie 2013 ora 13:00 (vol.82, filele 128-135), în cauză s-a dispus:

1. Extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale față de N. C., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită, faptă prev.și ped.de art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal în legătură directă cu infr. prev.și ped.de art.254 al.2 C.p.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000.

2. Schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, prin rezoluția nr.126/P/2010 din 07.09.2012 ora 08:30, față de D. G., respectiv din infracțiunea prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de dare de mită, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal, în legătură directă cu infr. prev.și ped.de art.255 al.1 Cod penal rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000.

3. Începerea urmăririi penale față de D. G., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de dare de mită, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 Cod penal, în legătură directă cu infr.prev.și ped.de art.255 al.1 Cod penal rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000.

Situația de fapt (filele 15-136 rechizitoriu): acuzarea susține că inculpatul N. C., președinte al Consiliului județean Argeș și reprezentant al acestei Autorități Contractante, prevalându-se de atribuțiile și competențele stabilite prin Legea nr.215/2001, H.G. nr.1256/5 august 2004, a săvârșit faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Se mai arată că învinuiții M. C. L., N. M. G., P. I. M., F. A. M. și B. S. E., având în vedere și funcțiile deținute de către fiecare dintre aceștia, la data săvârșirii faptelor, au fost numiți prin Dispoziția nr.431/15.01.2009 a președintelui Consiliului Județean Argeș–învinuitul N. C., în comisia de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații”.

În cadrul comisiei învinuita M. C. L. a fost desemnată ca președinte, iar ceilalți învinuiți mai sus arătați în calitate de membri.

De asemenea, tot cu privire la învinuiții N. M. G., P. I. M. și B. S. E., cât și cu privire la învinuitele D. C. și S. O., având în vedere și funcțiile deținute de către fiecare dintre aceștia, la data săvârșirii faptelor, au fost numiți prin Dispoziția nr.323/25 mai 2010 a președintelui Consiliului Județean Argeș–învinuitul N. C., în comisia de evaluare a ofertelor în cadrul procedurii „Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, pentru atribuirea contractului „lucrări suplimentare refacere pod Căteasca”.

În cadrul comisiei învinuita D. C. a fost desemnată ca președinte, iar ceilalți învinuiți mai sus arătați în calitate de membri.

Procurorul precizează că învinuiții anterior menționați în cadrul celor două comisii de evaluare, potrivit Dispozițiilor nr.431 din 15.01.2009 și 323 din 25 mai 2010 ale președintelui Consiliului Județean Argeș, aveau obligația de a respecta dispozițiile art.2 alin.1 și 2 din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și dispozițiile art.197 din O.U.G. nr.34/2006 care prevăd că autoritatea contractantă are obligația de a preciza în anunțul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică, care, odată stabilit, nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

De asemenea, se mai arată că criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică poate fi numai:

a)fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

b)fie, în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.

În continuare, procurorul detaliază prevederile art.200 din O.U.G. nr.34/2006, conform cărora autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare în baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire, în condițiile în care ofertantul respectiv îndeplinește criteriile de selecție și calificarea impusă. Pentru stabilirea conduitei membrilor comisiei de evaluare sunt descrise atribuțiile acestei comisii, așa cum sunt enumerate în art.72 alin.2 din H.G. nr.925/2006.

Totodată, referitor la societățile comerciale care au fost implicate în derularea contractelor de achiziție publică ce au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză, procurorul precizează că . SRL avea ca asociat, la momentul executării contractului de lucrări nr.9704/2535/01.06.2009 pe numitul Ș. I. C., afin al învinuitului N. C., respectiv căsătorit cu o fiică a acestuia (vol.4, filele 392-399).

-În ceea ce privește . SRL asociat al acestei societăți, la momentul executării contractului de lucrări nr.9704/2535/01.06.2009 era numitul N. I. C. (rudă apropiată, respectiv nepot de soră al învinuitului N. C.) (vol.4,filele 400-408).

Redactorul rechizitoriului menționează faptul că învinuitul N. C., cât și învinuitul D. G. au mai fost trimiși în judecată de către Direcția Națională Anticorupție–Serviciul Teritorial Pitești în dosarul nr.59/P/2009 prin rechizitoriul emis în data de 16 mai 2011, tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură directă cu acestea din cele prevăzute de Legea nr.78/2000, arătând că împrejurările săvârșirii faptelor în ambele dosare denotă o strânsă legătură între învinuiții N. C., în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și D. G., în calitate de asociat și administrator al S.C. Z. S.A. Pitești. Această legătură este generată în primul rând de interese materiale ilicite și reciproc avantajoase, constând în avantaje patrimoniale obținute în mod necuvenit de către .. Pitești, pe fondul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, cu consecința prejudicierii autorității contractante –C. Județean Argeș și bugetului general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Cu privire la aceste constatării, este de precizat ca fiind de notorietate faptul că firma condusă de învinuitul D. G. este percepută în diverse medii ca „firmă de casă” a președintelui Consiliului Județean Argeș, învinuitul N. C..

Referitor la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art.181 din Legea nr.78/2000, procurorul precizează următoarele:

Potrivit „Ghidului solicitantului–Linia de buget RO PHARE– 2005/_CES-Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații”, această schemă de plăți oferă asistență tehnică și sprijin financiar comunităților locale pentru reabilitarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie–mai și iulie–august 2005.

C. normativ privind accesarea asistenței financiare nerambursabile era stabilit prin H.G. nr.704/2006, H.G. nr.846/2009, O.U.G. nr.34/2006, H.G. nr.925/2006 și Ghidul solicitantului-Linia de buget RO-PHARE-2005/_CES-Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații.

Din Ghidul solicitantului, precum și H.G. nr.704/2006, beneficiarii fondurilor alocate reabilitării sau reorganizării obiectivelor de infrastructură afectate de inundațiile din anul 2005 sunt consiliile județene pentru infrastructura rutieră și direcțiile de apă în gestiunea cărora se află bazinele hidrografice ce urmează a fi amenajate.

Obiectivele ce au fost afectate de inundațiile din anul 2005 au fost menționate în cadrul hotărârii de guvern pe baza comunicărilor efectuate de prefecturi.

Fondurile alocate prin Programul PHARE 2005 au avut ca scop remedierea efectelor provocate de inundații, ceea ce implica în mod obiectiv constatarea unui raport de cauzalitate directă între inundațiile produse în perioada aprilie–august 2005 și necesitatea acordării finanțării pentru intervenția asupra obiectivelor de infrastructură rutieră. În aceste condiții este evident că nu erau eligibile spre finanțare obiectivele de infrastructură rutieră afectate de alte fenomene decât inundații și nici obiectivele care au suferit avarii în altă perioadă decât cea prevăzută expres în actul normativ, respectiv perioada aprilie– august 2005.

Având în vedere fondurile alocate prin Programul PHARE 2005, se constată că, practic, aceste fonduri nu puteau fi utilizate și nu erau eligibile spre finanțare decât pentru obiectivele de infrastructură rutieră afectate de inundațiile din cursul acelui an.

În Anexa la H.G. nr.704/2006 privind nominalizarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie-mai și iulie-august 2005, ce vor beneficia de finanțări din Programul PHARE 2005 în județul Argeș au fost nominalizate următoarele obiective de infrastructură rutieră:

-„Reparare pod pe DJ 703B Morărești-Căteasca, km 84+723, L=228 m”, la Căteasca, județul Argeș – 1.183.400 EUR;

-„Reparare pod pe DJ 678 G Răduțești – Ciomăgești, km 7+588”, la Ciomăgești, județul Argeș – 300.000 EUR;

-„Reparare pod pe DJ 703 Valea Danului–Cepari, km 0+597, L=153 m” la Valea Danului Argeș – 172.730 EUR.

În continuare, C. Județean Argeș a elaborat o cerere de finanțare, cerere în care pentru a demonstra eligibilitatea acesteia au efectuat mai multe mențiuni nereale în sensul că obiectivele anterior menționate au fost avariate în urma inundațiilor din perioada aprilie-august 2005.

Cererea de finanțare aferentă liniei de buget PHARE 2005/_ a fost semnată de președintele Consiliului Județean Argeș- C. N., la data de 25.01.2007, de primarul comunei Căteasca-O. C., la data de 11.01.2007, de primarul comunei Ciomăgești–P. I., la data de 10.01.2007 și de primarul comunei Valea Danului-N. V., la data de 11.01.2007.

În cuprinsul cererii de finanțare, reprezentanții Consiliului Județean Argeș au făcut următoarele afirmații nereale:

-La pct.1.5 Obiective: „Corespunzător obiectivului specific al programului Phare Coeziune Economică și Socială–Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații, obiectivul general alproiectului „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a 3 poduri afectate de inundații” este acela de a acorda asistență imediată comunităților locale afectate de inundații, în vederea normalizării condițiilor de trafic în zonele afectate. Astfel, ca urmare a calamităților naturale din perioada aprilie–august 2005, podul pe DJ 703 B Morărești–Căteasca, km 84+723, L=228 m, la Căteasca, podul pe DJ 678 G, Răduțești–Ciomăgești, km 7+588 la Ciomăgești și podul pe DJ 703 H Valea Danului–Cepari, km 0+597. L=153 m la Valea Danului, au suferit avarii importante (s.n.)”

La pct.1.6.1.–„Relevanța proiectului față de obiectivele și prioritățile programului”: „proiectul își propune să reabiliteze 3 poduri din comunele Căteasca, Ciomăgești și Valea Danului, județul Argeș, avariate în urma calamităților naturale din perioada aprilie-august 2005 (s.n.). Cele 3 poduri vizate prin proiect sunt într-o situație critică (două dintre ele stând să se prăbușească) și sunt necesare măsuri de reabilitare de urgență deoarece acestea nu mai prezintă siguranță în exploatare”.

La pct.1.6.2.–„Identificarea nevoilor și constrângerilor din țară, în special a celor din regiunea/regiunile avute în vedere”.

„Inundațiile din perioada aprilie–august 2005 au provocat pagube de proporții în multe regiuni ale țării, inclusiv în județul Argeș. Consecințele calamităților din anul trecut se resimt în continuare, prin efectele pe care le-au generat, atât în ce privește distrugerea de bunuri, cât și în ce privește apariția ulterioară a fenomenelor de alunecare a terenului.

În ce privește podul de la Căteasca, singurul document justificativ privind avarierea acestuia este o notă de constatare datată 07 martie 2005, deci anterior producerii celor două valuri de inundații din anul 2005, respectiv perioada aprilie-mai și iulie-august.

Din verificările efectuate de Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum și de către organul de urmărire penală, rezultă că în evidențele Consiliului Județean Argeș nu există documente din care să rezulte că podul peste râul Argeș Morărești-Căteasca ar fi fost avariat de inundațiile din perioada aprilie-august 2005. Nota de control cu numărul_ din 21.05.2012 (vol.1, filele43-216).

Aceeași situație se regăsește și în verificările efectuate la Prefectura județului Argeș.

Din verificările efectuate la Administrația Națională Apele Române –Direcția Apelor Argeș-Vedea și din Raportul sinteză înregistrat sub nr.9201 din 28 iulie 2005, se constată că nu sunt efectuate mențiuni cu privire la afectarea de către inundații sau ca urmare a depășirii cotelor de apărare pe râul Argeș a podului pe DJ 703 B Morărești-Căteasca km 84+723.

Din probele administrate rezultă însă indubitabil că obiectivul anterior menționat era afectat anterior anului 2005, fiind întocmit chiar un raport de expertiză tehnică în acest sens la data de 25 mai 2004.

Din Nota de constatare întocmită sub nr._ din 08 martie 2005 (vol.13, filele 35-36), întocmită de o comisie formată din reprezentanți ai Direcției de Administrare Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Argeș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a județului Argeș și Direcției Apelor Argeș-Vedea, la obiectivul „P. peste râul Argeș pe DJ703 B Morărești Vedea–Căteasca, km 84+723”, au rezultat următoarele aspecte:

-„Podul are o lungime de 225,00 m, cu două fire de circulație și 7 deschideri. Albia minoră a râului Argeș este cantonată pe deschiderea dintre pilele P 4–P5.

În aprilie 2004, pila P5, în urma ploilor abundente a fost afuiată și coloanele dezgolite, talvegul coborând cu peste 7,00 m.

În urma ploilor și a topirii zăpezii din bazinul hidrografic al râului Argeș, din perioada 01–07.03.2005, debitul râului Argeș a crescut foarte mult, ceea ce a dus la accentuarea erodării malurilor din amonte și aval de pod și agravarea afuierii coloanelor pilei P4 și P5, talvegul coborând cu peste 10,00 m.

Acest fenomen a dus la spălarea terenului de sub radierul de solidarizare al coloanelor, coloanele rămânând dezgolite, putând duce la prăbușirea podului.

În vederea asigurării siguranței circulației pe pod, măsurile ce trebuie luate se află în proiectul întocmit în anul 2004 de ..A. Valoarea devizului este de 41.420.578 mii lei, în prețurile lunii mai 2004.”

Comisia întrunită a hotărât, printre altele, închiderea podului pentru toate categoriile de vehicule.

În aceste condiții, este cert că obiectivul propus pentru finanțare cu fonduri PHARE era afectat încă înainte de valul de inundații menționat în mod nereal de către beneficiarii contractului de finanțare.

Dintr-un raport întocmit de ., în baza contractului nr.4433 din 23 august 1999, rezultă că podul situat pe DJ 703 B km.84+723 era deteriorat încă din perioada anilor ’90, motiv pentru care au fost propuse mai multe soluții pentru repararea podului (vol.16, filele 158-191).

În cursul anului 2004, C. Județean Argeș a contractat efectuarea unei expertize cu ..A., având ca obiectiv „Consolidare pod din beton armat pe DJ 703B Morărești– Vedea–Căteasca, L=228 m, Km 84+723 la Căteasca, județul Argeș”. Expertiza a fost întocmită în cursul aceluiași an, respectiv la data de 25 mai 2004 (vol.15, filele 225-258), iar din cuprinsul acelei expertize rezultă că infrastructura podului era deteriorată, motiv pentru care, pentru remedierea deficiențelor produse la infrastructură, expertul a apreciat că se impun a fi luate următoarele măsuri:

„- realizarea unor studii hidraulice atât pentru etapa limitată de executare a consolidărilor sau protecțiilor fundațiilor pilelor, cât și pentru perioada preconizată de exploatarea în continuare a podului;

- executarea unor praguri de fund locale în amonte și aval pentru controlul viiturilor pe durata executării lucrărilor de remediere sau consolidare ale elementelor infrastructurii, prin devierea apelor;

- executarea unei subzidiri sub radierul pilei P5, consolidată cu micropiloți și completată cu protecție elastică din gabioane și piatră în jurul radierului, cu forma în plan adecvată scurgerii apelor;

- executarea unor protecții perimetrale în jurul radierelor celorlalte pile (consolidate indirect prin camasuire) cu gabioane și piatră brută fixată cu micropiloți, cu forma în plan adecvată s curgerii apelor;

- consolidarea pilei P3 prin subzidire și rezemare pe coloane Benotto și realizarea unei protecții a fundației cu gabioane,cu forma în plan adecvată scurgerii apelor;

- profilarea albiei în amplasament, executarea corecțiilor și protecțiilor malurilor în concordanță cu rezultatele studiului hidraulic;

- executarea unor praguri de fund (fundate pe coloane) pentru menținerea cotei talvegului la nivelul minim impus de menținerea stabilității elementelor infrastructurii. Dimensiunile și amplasamentul pragurilor fac obiectul studiului hidraulic avizat.”

De altfel, în vederea asigurării siguranței circulației pe pod, măsurile ce trebuiau îndeplinite se regăsesc în proiectul întocmit în anul 2004 de ..A.

În raport de verificările efectuate de Departamentului pentru Lupta Antifraudă privind obiectivele de infrastructură rutieră din județul Argeș propuse spre finanțare afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005, se desprind următoarele concluzii:

Deoarece în timpul implementării proiectului care face obiectul prezentului control, podul pe DJ 703 H, Valea Danului–Cepari, km 0 + 547, L = 153 m a fost trecut din administrarea C.J. Argeș în administrarea Ministerului Transporturilor, devenind astfel drum național și ieșind din domeniul de aplicare a H.G. nr. 704/2006, nu a mai făcut obiectul finanțării prin Programul PHARE 2005.

II. În ceea ce privește podul pe DJ 678 G Răduțești - Ciomăgești, km 7+588, la Ciomăgești, a fost întocmită „Nota de constatare” nr. 750/15.07.2005 în care se consemnează faptul că acest pod a fost afectat de inundațiile din luna iulie 2005.

III. În legătură cu podul pe DJ 703B Morărești – Căteasca, km 84+723, L= 228m, la Cătesca, se constată următoarele:

a) În perioada aprilie–august 2005, la nivelul instituțiilor din județul Argeș care au atribuții legale în gestionarea situațiilor de urgență, nu au fost întocmite note de constatare, procese verbale sau alte documente similare, de către specialiști (experți, ingineri în domeniul poduri etc.), din care să rezulte că podul menționat a fost avariat ca urmare a inundațiilor produse în perioada aprilie–mai 2005 (valul I) și iulie–august 2005 (valul II).

Din Raportul de expertiză din data de 25.05.2004 și Nota tehnică de constatare din luna aprilie 2004 rezultă că procesele de coborâre a talvegului râului Argeș în zona de amplasare a podului și de eroziune și prăbușire a malurilor, precum și cel subsecvent de afuiere a pilelor podului reprezintă efectele unor cauze mai vechi cum ar fi exploatarea „irațională și intensivă a agregatelor necesare fabricării betoanelor, cu consecințe de durată și modificări spectaculoase ale regimului de scurgere a apelor pe traseul acestui râu”. Acțiunea umană menționată s-a suprapus condițiilor „geologice defavorabile în lungul râului (prezența unor straturi de nisip argilos și unele intercalațiuni de marnă alterabilă la acțiunea atmosferică)”.

În cursul anului 2004, datorită condițiilor prezentate anterior și „debitelor mari ale râului Argeș” podul a suferit avarii importante, consemnate în conținutul mai multor documente întocmite chiar la nivelul Consiliului Județean Argeș, respectiv la Serviciul Public de Administrarea Drumurilor și Podurilor Județene Argeș. Avariile podului din cursul anului 2004 au determinat luarea unor măsuri de limitare a circulației pe pod (pe o singură bandă), precum și impunerea unor restricții de tonaj și viteză (10km/h).

Pe fondul problemelor mai vechi pe care le prezenta infrastructura podului și datorită precipitațiilor și fenomenului de topire a zăpezilor din primăvara anului 2005 (mai exact din luna martie), siguranța circulației pe pod a fost afectată grav, motiv pentru care începând cu data de 07.03.2005 circulația rutieră și pietonală pe pod a fost închisă total și deviată pe alte rute ocolitoare.

În consecință, afirmația reprezentanților C.J. Argeș din cuprinsul cererii de finanțare în sensul că podul pe DJ 703B Morărești–Căteasca, km 84+723, L= 228m, la Căteasca a suferit avarii importante “ca urmare a calamităților naturale din perioada aprilie–august 2005” nu corespunde adevărului deoarece “avariile importante” ale podului în discuție nu au fost o urmare a calamităților naturale din perioada aprilie–august 2005, ci o consecință a altor fenomene petrecute anterior celor două valuri de inundații din anul 2005 (aprilie– mai și iulie-august).

În acest context se impune precizarea că potrivit dispozițiilor din H.G. nr.704/2006 și prevederilor din „Ghidul solicitantului, linia de buget RO – PHARE – 2005/017 – 690.01.03 CES – Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații”, acordarea ajutorului financiar prin această schemă de finanțare a avut ca destinație precisă “reabilitarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundații în perioada aprilie-mai și iulie-august 2005”.

b) Afirmațiile din conținutul cererii de finanțare în sensul că în urma acțiunii distructive a inundațiilor din vara anului 2005 podul pe DJ 703B Morărești – Cătesca, km 84+723, L=228 m, la Căteasca, județul Argeș “a devenit nesigur, în pericol iminent de a se prăbuși” și, în consecință, “a fost închis circulației”, nu corespund adevărului.

În realitate, așa cum s-a constatat mai sus, începând cu data de 07.08.2004, circulația rutieră pe podul peste râul Argeș, pe DJ 703B Morărești-Căteasca, km 84+723, L=228 m la Căteasca a fost restricționată, desfășurându-se numai pe o singură bandă de circulație, iar din data de 07.03.2005, ora 12:00 circulația rutieră și pietonală pe pod a fost închisă. Cu alte cuvinte, podul “a fost închis circulației” anterior producerii celor două valuri de inundații, respectiv aprilie–mai 2005 (valul I) și iulie–august 2005 (valul II), datorită avariilor grave produse la infrastructura podului în anul 2004 și luna martie 2005.

Practic, obiectivele care au făcut ulterior obiectul contractului de finanțare nu au fost afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005.

Deși inițial au depus cerere de finanțare pentru repararea obiectivelor așa-zis afectate de inundații, ulterior reprezentanții Consiliului Județean Argeș au modificat categoria de lucrări în reconstrucție, fapt ce a dus la majorarea valorii totale a proiectului și la prelungirea perioadei de executare a lucrărilor.

În continuare, la data de 30 mai 2007 a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă cu nr._ între M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, în calitate de autoritate contractantă și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitate de autoritate de implementare, pe de o parte și C. Județean Argeș, în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Prin acte adiționale succesive au fost modificate mai multe prevederi contractuale, iar potrivit disp.art.3 din contractul de finanțare nerambursabilă, costul total al proiectului eligibil pentru finanțare a fost estimat de autoritatea contractantă la suma de 2.436.962 euro, ce nu include TVA, iar autoritatea contractantă s-a obligat să finanțeze suma maximă de 1.656.130 euro, echivalent cu 67,96% din costurile totale eligibile.

S-a stabilit practic că, în situația în care bugetul proiectului este depășit, valoarea finanțării nerambursabile nu va fi majorată, iar acele cheltuieli vor fi neeligibile și vor fi suportate de către beneficiarul lucrării.

În raport de cele prezentate anterior, rezultă indubitabil că funcționari din cadrul Consiliului Județean Argeș aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu au atestat în conținutul cererii de finanțare aferente proiectului având ca obiect normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că podul DJ 703 B Morărești-Căteasca km 84+723 L 228 m a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie-august 2005 și ca urmare a fost închis circulației, deși din probele administrate în cauză, rezultă fără dubiu că infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației.

Fapta funcționarilor care au completat și semnat cererea de finanțare în condițiile anterior menționate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută în art.289 C.pen.

Cererea de finanțare prin intermediul căreia s-au obținut fonduri europene nerambursabile a fost semnată de către numiții C. N.–președintele Consiliului Județean Argeș și primarul comunei Căteasca–O. C..

Fapta acelorași funcționari din cadrul Consiliului Județean Argeș de a folosi la M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor (în prezent M. D. Regionale) cererea de finanțare privind Proiectul RO 2005/_.06 și care a avut ca rezultat încheierea contractului de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți prin Programul PHARE 2005 CES în valoare de 984.164,38 euro din fonduri PHARE (vol.1, filele 293-294; raport de constatare tehnico-științifică ), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.18¹ al.1 și 3 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.

Paguba creată Ministerului D. Regionale prin săvârșirea infracțiunii anterior menționate este în cuantum de 4.408.269,11 lei fonduri PHARE, reținându-se ca fiind echivalent în lei a sumei de 984.164,38 euro.

Deși prin rezoluția de începere a urmăririi penale s-a reținut un prejudiciu în cuantum de 1.224.083,64 euro, echivalent în lei 5.484.853,24 lei, ca fiind produs Ministerului D. Regionale, se va reține ca și prejudiciu paguba efectivă creată și numai în ce privește componenta de finanțare europeană, așa cum s-a menționat anterior, ca fiind în cuantum de 4.408.269,11 lei, echivalent a 984.164,38 euro, așa cum a stabilit specialistul Direcției Naționale Anticorupție în raportul de constatare întocmit în cauză.

În această modalitate a fost falsificată Cererea de finanțare întocmită în cadrul Schemei de Finanțare Nerambursabilă „Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații” din cadrul Programului PHARE 2005 „Coeziune Economică și Socială”, înaintată Ministerului Integrării Europene cu adresa nr.1270/31.01.2007, cerere ce a fost semnată de către numiții C. N.–președintele Consiliului Județean Argeș și primarul comunei Căteasca–O. C..

În ce privește faptul că podul era avariat anterior anului 2005, rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.

La data de 19 septembrie 2012 (vol.5, filele 93-98), a fost audiat martorul D. A., care a precizat:

„……….Dețin funcția de inginer și îmi desfășor activitatea în cadrul Universității Tehnice de Construcții București, în funcția de conferențiar universitar.

În anul 2004, am fost contactat de către un reprezentant al ..A. Pitești, respectiv de inginerul C., care mi-a spus că dorește să obțină o soluție privind siguranța circulației pe podul de la Căteasca, județul Argeș, sens în care dorea efectuarea unei expertize, întrucât podul prezenta anumite deficiențe la infrastructură, punând în pericol circulația pe acest pod. Astfel am venit la fața locului, unde împreună cu inginerul C., am cules datele necesare întocmirii expertizei tehnice, punându-mi-se la dispoziție planșele proiectului de consolidare întocmite anterior de ..

Cu prilejul deplasării în teren în anul 2004, am constatat că pila P5 consolidată prin cămășuirea fundațiilor cu beton armat și cu câte trei coloane Benotto de 1,08 metri, amplasate în afara limitei tablierului. Aceste radiere cămășuite erau situate 80% deasupra nivelului albiei, oblic cam 20 de grade față de direcția de curgere, apele au erodat sub radier primele trei coloane din aval, malurile fiind surpate. Fundația inițială era vizibilă sub cămășuire cu părți de beton simplu prăbușite. P. P4 încă nu era afectată.

De asemenea, s-au constatat defecte la grinzi datorate infiltrațiilor și deteriorării hidroizolaților (beton erodat, parapetul de trotuar etc.)

Un alt defect major constatat îl reprezintă forma paralelipipedică a radierelor (fără formă hidrodinamică în față și spate care să contribuie la o curgere a apelor mai liniștită prin aceste elemente).

Totodată, am constatat că una din pile nu era consolidată, iar celelalte două pile, din totalul de cinci, erau consolidate prin cămășuire, fără coloane Benotto……………..”.

La data de 17 aprilie 2012, cu adresa nr._, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt.P. N.” al județului Argeș, a comunicat că în perioada aprilie-august 2005 „nu au fost întocmite de instituția noastră note de constatare sau alte documente referitoare la avarierea podului peste râul Argeș peste DJ 703 B Morărești– Căteasca” (vol.13, filele 4-5).

Ulterior, C. Județean Argeș a inițiat procedura de atribuire a contractului de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri”, anunțul fiind publicat în SEAP cu nr._ din 05 februarie 2009.

Așa cum s-a arătat mai sus, podul DJ 703 B Morărești-Căteasca km 84+723 L 228 m nu a suferit nici un fel de avarii în urma calamităților naturale din perioada aprilie-august 2005 din județul Argeș, ca urmare a producerii de inundații în accepțiunea termenului definit în dicționarul limbii române.

Relevant cu privire la faptul că în perioada de referință infrastructura podului DJ 703 B Morărești-Căteasca km 84+723 L 228 m era avariată anterior anului 2004, acesta fiind închis circulației rutiere și pietonale, inițial parțial și ulterior în totalitate, este și adresa nr.959 din 09.08.2004 Consiliului Județean Argeș–Serviciul Public de Administrarea Drumurilor și Podurilor Județene (vol.15, fila 10), transmisă în acest sens către Inspectoratul Județean de Poliție Argeș–Poliția Circulației, precum și adresele nr.300/07.03.2005 transmise către Poliția Căteasca, Poliția Leordeni și Inspectoratul Județean de Poliție Argeș–Poliția Rutieră (vol.15, filele 11-13).

Fapta de a prezenta și folosi documente false având ca rezultat obținerea pe nedrept de sume din bugetul general al Comunităților Europene este sancționată de dispozițiile art.18¹ din Legea nr.78/2000.

Existența acestei infracțiuni nu este condiționată de folosirea fondurilor obținute în interes propriu, această faptă fiind sancționată de altfel, ca o infracțiune de sine stătătoare. Este suficient, astfel să se constate folosirea documentației false cu consecința obținerii de sume de bani din fondurile Uniunii Europene, indiferent de împrejurarea că proiectul a fost finalizat, iar sumele au fost utilizate conform scopului declarat. Existența infracțiunii prevăzute de art. 18¹din Legea nr.78/2000 nu este condiționată de schimbarea destinației fondurilor europene obținute pe nedrept.

Dacă fondurile se obțin în mod ilicit sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, chiar dacă proiectul este finalizat.

Procurorul menționează că învinuitul N. C. a refuzat să facă declarații în cauză, iar la prezentarea materialului de urmărire penală și-a negat vinovăția, însă, deși existau probe evidente, privind implicarea și participația sa penală în ce privește accesarea în condiții frauduloase de fonduri europene, acesta nu a probat, potrivit dispozițiilor art.66 al. 2 Cod procedură penală lipsa de temeinicie a dovezilor acuzării .

Relevant în stabilirea situației de fapt este, de altfel implicarea nemijlocită a învinuitului N. C. în derularea întregului proiect, interesul ca cea mai mare parte a finanțării să ajungă la firme controlate de persoane apropiate, rude apropiate sau afini, ca și conduită a acestuia de a înlătura ulterior, pe parcursul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică, firma în speță . în mod legal ar fi trebuit să-i fie atribuit contractul de achiziție publică.

Învinuitul a avut cunoștință de faptul că podul de la Căteasca nu a fost afectat de inundațiile din cursul anului 2005, așa cum în mod nereal a menționat în cererea de finanțare, însă a dorit să obțină finanțare pentru firmele controlate de apropiați ai săi, respectiv . SETRO METAL G. S.A. și . SRL.

Referitor la infracțiunile de luare de mită și dare de mită săvârșite de către învinuiții N. C. și D. G. și respectiv infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită de către cei doi învinuiți în legătură directă cu infracțiunile de corupție anterior menționate, precum și infracțiunea de fals intelectual reținută în sarcina învinuitului D. I., în contextul încheierii și autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23 martie 2009, redactorul rechizitoriului arată că:

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză în legătură cu împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, de către învinuitul N. C., în calitate de autor și respectiv învinuitul D. G., în calitate de complice, s-a stabilit faptul că interesul învinuitului N. C. pentru atribuirea în condiții frauduloase a celor două contracte de achiziție publică .. Pitești rezidă și din contextul în care a primit de la acționarul majoritar și totodată administratorul acestei firme, învinuitul D. G., cu titlu de mită, un imobil–spațiu comercial, situat în municipiul Pitești, județul Argeș.

Astfel, cei doi învinuiți, în baza unei înțelegeri frauduloase, pentru a ascunde săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și respectiv dare de mită și în realizarea scopului urmărit prin aceste infracțiuni, au creat premisele încheierii în mod disimulat a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000 din 23.03.2009 la Biroul notarului public D. I. din Pitești, având ca obiect așa-zisa cumpărare de către numitul N. L. C. (fiul învinuitului N. C.) de la învinuitul D. G., a spațiului comercial situat în municipiul Pitești . nr.1, M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 117,40 mp, identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20,02 mp.

O dovadă în plus a faptului că imobilul în cauză a fost remis efectiv cu titlu de mită, constă și în aceea că respectivul contract de vânzare-cumpărare anterior menționat a fost semnat de către învinuitul D. G., la rubrica „VÂNZĂTOR” și de către învinuitul N. C., la rubrica „CUMPĂRĂTOR”, acesta semnând în fals în locul așa-zisului cumpărător N. L. C..

Această constatare rezultă și din concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 26.05.2011 întocmit de către Inspectoratul General al Poliției Române–Institutul de Criminalistică– Serviciul Expertize Criminalistice, care a stabilit faptul că semnăturile corespunzătoare CUMPĂRĂTORULUI, depuse la rubrica ”CUMPĂRĂTOR” din finalul celor două exemplare ale înscrisului „CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE” autentificat cu nr.1000/23.03.2009 la Biroul Notarial Public D. I., nu au fost executate de titularul N. L. C., ci au fost executate de N. C. (vol.2, filele 45-61).

Prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare în aceste condiții frauduloase în scopul de a ascunde comiterea infracțiunilor de luare de mită și respectiv dare de mită și în realizarea scopului urmărit prin aceste infracțiuni, atât învinuitul N. C., cât și învinuitul D. G. au săvârșit și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură directă cu infracțiunile de corupție anterior menționate.

De altfel, numitul N. L. C. a refuzat să fie audiat în calitate de martor în cauză în legătură cu împrejurările în care așa-zis a achiziționat spațiul comercial de la învinuitul D. G., prevalându-se de disp. art.80 al.1 Cod procedură penală (vol.5, filele 177-178).

Nici învinuiții N. C. și D. G. nu au dat declarații în prezenta cauză, în legătură cu faptele sub aspectul cărora sunt învinuiți, ambii prevalându-se de dispozițiile art.70 al.2 Cod procedură penală.

Deși în contractul de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23.03.2009 autentificat la Biroul Notarului Public D. I. din Pitești, prețul total al vânzării a fost menționat 250.000 lei, calculul taxelor notariale pentru imobilul respectiv s-a făcut la valoarea totală de 447.000 lei, conform art.77¹ al.4 din Codul Fiscal și Raportului de expertiză întocmit de Camera Notarilor Publici Pitești. Valoarea de 447.000 lei este valoarea minimă la care se taxează bunuri de natura celor care făceau obiectul contractului de vânzare-cumpărare. În aceste condiții, chiar de s-ar fi achitat prețul prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare de 250.000 lei, este cert că prin intermediul acestui act de vânzare– cumpărare învinuitul N. C. ar fi beneficiat de un avantaj patrimonial ca și obiect al infracțiunii de luare de mită, în cuantum de 197.000 lei, reprezentând diferența între prețul minim și prețul menționat în contract.

Nu există nici un raport juridic care să justifice remiterea bunului cu titlu gratuit de către învinuitul D. G. către învinuitul N. C., prin intermediul fiului acestuia, N. L. C., decât acela al coruperii funcționarului public pentru a-i atribui un contract de achiziție publică.

Din cercetările efectuate, au rezultat probe certe conform cărora suma reprezentând prețul vânzării-cumpărării nu a fost achitată în realitate, relevante în acest sens fiind și concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză la data de 31.10.2012(vol.68, filele 9-13), din care rezultă faptul că, în data de 23.03.2009, numitul N. L. C. nu a retras nici o sumă în numerar din conturile bancare deschise pe numele său, iar în perioada anterioară acestei date, respectiv 01.01.2009– 23.03.2009, acesta a retras în numerar numai suma de 8.000 lei din contul deschis la UNICREDIT Ț. BANK, din celelalte conturi deținute neefectuând retrageri de numerar în această perioadă.

Învinuitul D. G., în legătură cu împrejurările încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23.03.2009 a dat declarații doar în faza actelor premergătoare a prezentei cauze, iar în data de 17.06.2011 (vol.4, filele 20-21), cu ocazia audierii sale, a susținut că ar fi primit, înainte de semnarea contractului, de la N. L. C. suma de aproximativ 60.000 euro, însă nu-și amintește ce a făcut cu această sumă de bani, fiind posibil să fi creditat firma, precizând că va depune la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte modul în care a utilizat suma de bani în cauză.

Ulterior, reprezentanții .. Pitești au depus în acest sens la dosarul cauzei mai multe înscrisuri, constând în documente financiar-contabile, conform proceselor verbale încheiate în acest sens în zilele de 27 și 28 iunie 2011 (vol.2, filele 232-294).

Din examinarea documentelor depuse, rezultă faptul că învinuitul D. G., în perioada ulterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23.03.2009, mai precis, în perioada aprilie-iulie 2009, a depus pe bază de chitanță la casieria .. mai multe sume cuprinse între 1.000 și 20.000 RON, reprezentând „contravaloare finanțare societate”, însă cuantumul acestor sume este mult mai mic decât echivalentul în lei a sumei de 60.000 euro despre care învinuitul pretinde că ar fi primit-o de la N. L. C.. Mai mult decât atât, din documentele prezentate nu reiese în nici un mod faptul că sumele depuse au legătură cu contractul de vânzare-cumpărare nr.1000/23.03.2009 și că ar proveni din presupusa sumă de bani reprezentând prețul total al așa-zisei vânzări a spațiului comercial în cauză.

O dovadă în plus a faptului că, în realitate, nu a fost plătită nici o sumă de bani constă și în faptul că, așa cum am arătat, în declarația sa dată în faza actelor premergătoare, învinuitul D. G. a afirmat că a primit înainte de semnarea contractului suma de aproximativ 60.000 euro de la N. L. C., susținere nereală și în contradicție, între altele, chiar cu mențiunea din contract, conform căreia prețul total al vânzării ar fi fost în lei și nu în euro, respectiv suma de 250.000 lei.

Mai mult decât atât, în contract se menționează că suma ar fi fost achitată integral de către cumpărător câtre vânzător la data încheierii și semnării contractului de vânzare-cumpărare, 23.03.2009, anterior autentificării acestuia, deși la data respectivă învinuitul D. G. nu a fost prezent la notariat, așa cum reiese chiar din declarația acestuia, aspect confirmat și de martorul T. I. R..

În contextul încheierii și autentificării la Biroul notarului public D. I. din Pitești, a contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23 martie 2009, învinuitul D. I., prin atestarea cu știință a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, în actul notarial anterior menționat (Încheierea de autentificare cu numărul 1000 din 23 martie 2009) a facilitat învinuiților N. C. și D. G. remiterea efectivă cu titlu de mită a imobilului–spațiu comercial situat în municipiul Pitești, . nr.1, M. 4, . Argeș, în mod disimulat prin intermediul înscrisului falsificat în cauză.

Astfel, deși în calitate de notar conform prevederilor legale, învinuitul D. I. avea obligația să stabilească identitatea părților cu mențiunea numelui dar și a faptului prezentării lor în persoană și totodată să deslușească raporturile reale dintre părți cu privire la actul pe care vor să-l încheie și să verifice dacă scopul pe care-l urmăresc este în conformitate cu legea, acesta cu încălcarea Legii nr.36/1995, a Regulamentului de aplicare a acestei legi și a Codului Deontologic al Notarilor Publici din România, a atestat în cuprinsul încheierii de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23 martie 2009 fapte necorespunzătoare adevărului, constând în aceea că la sediul biroului său notarial s-ar fi prezentat numitul N. L. C., care, după citirea actului, a consimțit la autentificarea înscrisului și a semnat toate exemplarele și anexele.

În realitate, așa cum am arătat anterior, nu N. L. C. a fost persoana care a semnat actul notarial în cauză, ci tatăl acestuia–învinuitul N. C..

În apărarea sa, învinuitul D. I. a susținut faptul că N. L. C. a fost prezent la biroul său notarial la încheierea și semnarea contractului de vânzare-cumpărare, singur, nefiind însoțit de tatăl său, învinuitul N. C., însă acest învinuit nu a putut explica faptul că semnătura de la rubrica CUMPĂRĂTOR ar fi fost executată de o altă persoană decât N. L. C., respectiv de către N. C..

Înscrisul falsificat, respectiv contractul de vânzare-cumpărare a fost găsit în biroul învinuitului N. C., aflat în incinta Consiliului Județean Argeș, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate de ofițeri de poliție judiciară din dispoziția procurorului din cadrul Direcția Națională Anticorupție–Serviciul Teritorial Pitești în dosarul nr.59/P/2009 (vol.2, filele 95-101). Acest aspect este de natură a confirma cele susținute de acuzare anterior și anume că înscrisul a fost semnat în fals la rubrica CUMPĂRĂTOR de către învinuitul N. C..

La data de 06 iulie 2009, a fost interceptată o convorbire telefonică purtată între învinuiții N. C. și D. G. (vol. 81, filele 201-202), convorbire în care mituitorul îi solicită celuilalt învinuit o copie a contractului de vânzare-cumpărare.

În continuare, la 22 iulie 2009, a fost interceptată o altă convorbire telefonică legată de același act de vânzare-cumpărare.

Tot în apărarea sa, învinuitul D. I. a arătat că nu avea nici un interes în acest sens, însă nu a exclus posibilitatea ca, din greșeala sa, una din părți să fi plecat cu contractul și să i-l fi remis semnat sau, posibil, să nu fi avut obiecțiuni asupra draft-ului de contract pe care l-a remis spre consultare și care să îi fi fost adus ulterior, semnat, aspect pe care învinuitul nu l-ar fi observat (vol.3, filele 50-54).

Deși aparent actul autentic întocmit de notarul public D. I. nu ar avea nici o logică în a fi falsificat, în realitate, demonstrează preocuparea unor funcționari publici de a face pe placul unor persoane care controlează comunități de la nivel local și disponibilitatea lor de a încălca legea în orice condiții, pentru a intra în grațiile unor astfel de persoane.

De altfel, în aceeași logică se circumscrie și situația de a contacta un avocat, în speță pe martorul T. I. R. pentru a semna efectiv actul de vânzare-cumpărare, în condițiile în care între acesta și cumpărătorul din actul autentic nu exista nici o legătură de natura relației client-avocat, numai pentru ca taxa plătită de învinuit să fie mai mică.

Apărarea învinuitului D. I. este nefundamentată și urmează a fi înlăturată din argumentele mai sus prezentate și totodată și din considerentele pe care le vom expune în continuare.

Deși în cuprinsul încheierii de autentificare nr.1000 din 23.03.2009 notarul public D. I., învinuit în cauză, a precizat faptul că în fața sa, la sediul biroului notarial s-au prezentat D. G. și N. L. C. cât și T. I. R., avocat, în calitate de redactor al prezentului contract, care „după citirea actului, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat toate exemplarele și anexele”, din declarația acestuia din urmă, cu ocazia audierii sale în calitate de martor în cauză, rezultă aspecte contradictorii ce reliefează o altă situație de fapt decât cea prezentată de către învinuitul D. I. .

Astfel, martorul T. I., deși a confirmat faptul că în data de 23 martie 2009 (după ce anterior văzuse actele la biroul notarului public D. I., acestea fiindu-i puse la dispoziție de către un angajat al biroului, moment în care nu era nici una din părți prezentă), o angajată a biroului notarial i l-ar fi prezentat pe N. L. C., persoană pe care nu o mai văzuse până atunci, acesta a precizat faptul că, după ce a semnat contractele și a aplicat ștampila de avocat, activitate care s-a efectuat în holul notariatului, a părăsit biroul notarial, fără să mai discute cu persoana ce i-a fost prezentată ca fiind N. L. C. și pe care de altfel, nu o mai văzuse niciodată până în acel moment.

Mai mult decât atât, același martor a precizat faptul că, în momentul semnării de către el a contractului și aplicării ștampilei, contractul era semnat numai de către vânzător nu și de cumpărător și totodată, nu a văzut că s-ar fi remis vreo sumă de bani ca și preț al vânzării-cumpărării și nu s-a întâlnit cu învinuitul D. G., presupusul vânzător.

Este important de menționat și faptul că nu a existat nici un contract de asistență juridică încheiat de către acest martor cu numitul N. L. C., iar martorul nu a primit nici o sumă de bani pentru serviciul prestat. În aceste condiții, participarea martorului la semnarea și redactarea înscrisului nu are decât un rol decorativ, acesta practic neavând nici o contribuție în ce privește înscrisul incriminat ca fals.

Motivul real pentru care T. I. R. a îndeplinit formalitățile legate de semnarea contractului nr.1000 din 23.03.2009, așa cum rezultă din declarațiile acestuia, a fost acela că, în condițiile în care una dintre părți, respectiv cumpărătorul, este asistată de un avocat la redactarea contractului, acesta beneficiază de o reducere a taxelor notariale.

Potrivit acestor declarații, practic, martorul nu a fost efectiv prezent în fața notarului public D. I., împreună cu presupușii vânzător și cumpărător, D. G. și N. L. C., așa cum învinuitul D. I. a atestat în mod necorespunzător adevărului în încheierea de autentificare nr.1000 din 23.03.2009. Nu există nici un raport juridic de genul relației client avocat care să justifice prezența martorului la biroul notarului public.

În aceste condiții, este inadmisibil de acceptat că așa zisa vânzare-cumpărare a imobilului în cauză, prin intermediul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000 din 23.03.2009 la Biroul notarului public D. I. din Pitești, așa-zis încheiat între numitul N. L. C. (fiul învinuitului N. C.) și învinuitul D. G., nu are nici o legătură cu împrejurările în care, cu sprijinul ilicit și nemijlocit al președintelui Consiliului Județean Argeș și totodată reprezentant al acestei Autorități Contractante, au fost atribuite, în mod necuvenit, .. Pitești, în condiții frauduloase, cele două contracte de achiziție publică .

De altfel, așa-zisa vânzare-cumpărare a imobilului în cauză, în realitate, așa cum am arătat, aceasta fiind un act de corupție disimulat, a avut loc în data de 23 martie 2009, dată la care procedura de atribuire a contractului de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri” era în plină desfășurare, înainte de atribuirea efectivă în mod necuvenit a contractului ..

Relevant în acest sens, cu privire la înțelegerea frauduloasă existentă între cei doi învinuiți, este și faptul că, puțin timp înainte de remiterea efectivă cu titlu de mită a imobilului–spațiu comercial în cauză prin încheierea și autentificarea în data de 23 martie 2009 a așa-zisului contract de vânzare-cumpărare, în contextul deschiderii la data de 19 martie 2009 a ofertelor depuse de către operatorii economici participanți, comisia de evaluare numită de către președintele Consiliului Județean Argeș, a luat la cunoștință de elementele esențiale ale ofertelor.

Ulterior, la scurt timp, mai precis la data de 01 aprilie 2009, comisia de evaluare a stabilit că oferta depusă de . s-a clasat pe primul loc, sens în care a fost întocmit raportul procedurii de atribuire pentru contractul de achiziție publică, raport ce trebuia aprobat de către învinuitul N. C., în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și reprezentant al Autorității Contractante .

Pe locul următor s-a clasat .. Pitești, firmă administrată de către învinuitul D. G..

Din acel moment, Autoritatea Contractantă avea obligația să încheie contractul de achiziție publică cu operatorul economic a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare, respectiv . București.

În contextul primirii efective cu titlu de mită în data de 23 martie 2009, de la învinuitul D. G. a imobilului–spațiul comercial în cauză, raportul procedurii nu a fost aprobat de către învinuitul N. C., conducătorul autorității contractante, deși nu exista nici un motiv întemeiat să procedeze în acest sens și acesta a dispus, fără nici un temei legal, efectuarea de verificări la sediul . București.

Potrivit disp.art.204 din O.U.G. nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare pe bază propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă.

De altfel, Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș– C. de Verificare a Achizițiilor Publice cu nr._/373 din 01 aprilie 2009, după ce a primit un exemplar al raportului procedurii din 01 aprilie 2009, a emis adresa anterior menționată și a solicitat ca în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare să fie comunicat contractul de achiziție publică semnat de ambele părți.

Urmărind același scop, de favorizare cu orice preț a .. Pitești, învinuitul N. C., pe fondul primirii cu titlu de mită a imobilului, spațiul respectiv în cauză, a emis în mod abuziv o dispoziție pentru ca o comisie să efectueze verificări la ., urmare acestui fapt, comisia în cauză întocmind Raportul cu nr.3327 din 06 aprilie 2009, din care rezultă în mod nereal că nu au fost constatate neconcordanțe între documentele ofertei depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică și situația reală a . București.

De precizat că nu există nici un temei legal care să permită autorității contractante să verifice la fața locului situația concretă a unui ofertant.

Legislația incidentă în domeniul achizițiilor publice prevede dreptul autorității contractante de a solicita lămuriri, informații, date, iar faptul că verificarea s-a efectuat numai în ce privește . București, această activitate încalcă principiile nediscriminării și tratamentului egal prevăzut în art.2 al.2 lit.a și b din O.U.G. nr.34/2006.

Persoanele care au efectuat verificarea au precizat ca fiind temei al acesteia dispoziția președintelui Consiliului Județean Argeș cu nr.114 din 02 aprilie 2009.

Potrivit disp. art.200 al.1 din O.U.G. nr.34/2006, în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire, iar numai în cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi perioada de evaluare cu cel mult 20 de zile, dar numai în baza unei note justificative aprobată de ordonatorul de credite al autorității contractante.

Tot ca urmare a implicării directe a învinuitului N. C. în scopul favorizării .. Pitești, pe fondul primirii în contrapartidă cu titlu de mită a imobilului–spațiu comercial în cauză, deși practic, atribuțiile comisiei de evaluare încetaseră odată cu întocmirea și semnarea raportului procedurii, respectiv data de 01 aprilie 2009, această comisie s-a reîntrunit la data de 16 aprilie 2009 și a anulat raportul procedurii din 01 aprilie 2009 referitor la oferta depusă de . București.

Totodată, comisia a reevaluat oferta acestei societăți, dispunând respingerea ofertei ca fiind neconforme deoarece nu s-ar încadra în termenul de execuție între 3 și 6 luni, iar în continuare a evaluat celelalte oferte și a stabilit ca ofertă câștigătoare în mod necuvenit oferta operatorului economic .. în asociere cu .. și .. cu o ofertă financiară de 14.557.671,49 lei, sumă ce nu include TVA.

Această asociere, practic, nu a funcționat niciodată, în realitate lucrările de construcție au fost executate de către .. și o altă firmă . SRL Pitești, firmă controlată de un afin al președintelui Consiliului Județean Argeș, respectiv soțul unei fiice a acestuia, situație în care rezulta o evidentă stare de incompatibilitate între conducătorul autorității contractante și una din firmele care executa contractul, care a încasat suma totală de 9.756.839,53 lei cu TVA.

La momentul executării contractului, asociat în cadrul . SRL era numitul Ș. I. CONRNELIU (afin al învinuitului N. C., respectiv soțul unei fiice a acestuia), iar la . era asociat numitul N. I.-C., rudă apropiată a președintelui Consiliului Județean Argeș - N. C..

Mai mult decât atât, o mare parte din bunurile aprovizionate pentru construcția lucrării provin de la . SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea, de o rudă apropiată a președintelui Consiliului Județean Argeș, care a încasat numai de la . SRL 3.971.162,69 lei, iar ulterior a acordat acestei firmei un discount financiar de 1.036.556,44 lei.

Practic, tablierul metalic a fost achiziționat de la . S.A., atât prin intermediul firmei subcontractoare–., cât și prin intermediul firmei .., încasând de la fiecare societate o sumă apropiată.

Contractul de achiziție publică a fost atribuit .. cu încălcarea normelor instituite de Ordonanța de Urgență nr.34/2006, iar prin această activitate s-a produs un prejudiciu autorității contractante în cuantum de 4.497.947,48 lei, ce se constituie în folos necuvenit obținut de către agentul economic anterior menționat.

De altfel, raportat la termenul de execuție, C. Național de Soluționare a Contestațiilor, la sesizarea . a precizat: „că termenele de execuție propuse/previzionate de proiectant și estimate de autoritatea contractantă în cadrul unor răspunsuri date la solicitări de clarificări, nu puteau să fie considerate ca fiind o modificare a documentației de atribuire”.

Autoritatea contractantă nu a formulat clar mențiuni cu privire la durata contractului minimale sau maximale, iar din aceste considerente descalificarea de către comisia de evaluare a ofertei propuse de . este nelegală.

La momentul depunerii ofertei de către .. Pitești (lider de asociere) asocierea nu era legalizată, acest lucru producându-se mult mai târziu prin încheierea de legalizare nr.4010 din 28 mai 2009, iar în aceste condiții oferta . ar fi trebuit să fie respinsă ca neconformă.

Acest lucru nu s-a întâmplat din considerentele menționate anterior, cât și din cele ce vom preciza în continuare.

Diferența între prețul oferit de . și .. se constituie în prejudiciu cauzat autorității contractante și într-un avantaj material pentru ..

Toată procedura de achiziție publică a lucrărilor suplimentare în valoare totală fără TVA de 4.989.830 lei este falsificată și a fost derulată pentru a favoriza firma .., întrucât criteriul de atribuire a fost negociere directă, iar la data de 28 mai 2010 a fost înregistrat raportul procedurii sub nr.6414 prin care a fost desemnată drept câștigătoare oferta .. pentru un preț total de 4.989.830 lei inclusiv TVA.

În aceste condiții a fost încheiat un act adițional nr.4 la contractul de lucrări înregistrat sub nr.5704/2535/01 iunie 2009. Imediat după încheierea actului adițional firma a emis factura nr._ din 04 iunie 2010 pentru o valoare totală de 4.973.065,75 lei cu două situații de plată anexe pentru lucrări care, practic, așa cum am precizat anterior, erau efectuate încă din cursul lunii martie 2010.

Paguba produsă autorității contractante prin săvârșirea infracțiunii unice de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj material este în cuantum total de 9.471,013,23 lei și a survenit și ca o consecință a implicării directe în acest sens a învinuitului N. C. în scopul favorizării .. Pitești în contrapartidă cu primirea cu titlu de mită de la administratorul acestei societăți, învinuitul D. G. a spațiului comercial situat în municipiul Pitești . nr.1, M. 4, . Argeș.

Practic, contractele de achiziție publică, atât cel inițial cât și cel pentru lucrări suplimentare, au fost acordate cu contribuția certă și determinantă a învinuitului N. C., deoarece a refuzat în mod nejustificat să aprobe raportul procedurii prin care se atribuia contractul . București și astfel să încheie contractul cu această societate, în condițiile în care societatea avea oferta financiară cea mai bună. Acest lucru s-a datorat și faptului că președintele Consiliului Județean Argeș, pe fondul primirii cu titlu de mită a spațiului comercial respectiv, era interesat să atribuie contractul .. deoarece subcontractant era un afin al său (soțul fiicei sale), în calitate de asociat al . SRL, iar furnizor de bunuri pentru subcontractant era o societate controlată de o rudă apropiată a învinuitului N. C. și aici ne referim la societatea . SRL.

Contractul de lucrări atribuit .. ca lider de asociație a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale, iar potrivit clauzelor contractuale, executantul avea obligația de a încheia contracte cu subcontractanții desemnați în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul.

Mai mult decât atât, executantul avea obligația de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanții desemnați.

Legat de contractul încheiat între .. și ., este evident că a existat o înțelegere frauduloasă între conducătorul autorității contractante și reprezentanții celor două firme, pentru a nu se prezenta lista cu acei subcontractanți, deoarece potrivit art.4–Anexa 2 din contractul de finanțare nerambursabilă, beneficiarul se angaja să ia toate măsurile necesare pentru a evita orice conflicte de interese și va informa autoritatea contractantă fără întârziere de orice situație care constituie sau ar putea determina apariția unui asemenea conflict de interese.

Raportat la împrejurările în care au fost săvârșite faptele mai sus descrise este evident faptul că învinuitul N. C. în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și totodată reprezentant al acestei Autorități Contractante a primit cu titlu de mită imobilul–spațiu comercial în cauză, de la învinuitul D. G., asociat și administrator al .. Pitești, în contextul inițierii și desfășurării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri” și contractului privind lucrările suplimentare la acesta, pe fondul întocmirii unor documentații falsificate și încălcării cu știință a normelor instituite de O.U.G. nr.34/2006, în scopul vădit de favorizare a ., de obținere în mod necuvenit a contractelor de achiziție publică în cauză .

Din probele administrate în cauză rezultă indubitabil faptul că respectivul contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000 din 23.03.2009 la Biroul notarului public D. I. din Pitești, județul Argeș, a fost întocmit și semnat în fals, doar în scopul de a ascunde comiterea infracțiunilor de luare de mită și respectiv dare de mită de către învinuiții N. C. și D. G. și în realizarea scopului urmărit prin aceste infracțiuni.

În ce privește falsul săvârșit de către notarul public, procurorul arată că notarul public are calitatea de funcționar, în sensul prevederilor art.147 Cod penal.

De asemenea, condiția ca notarul să fie considerat că are calitatea de funcționar în sensul legii penale, este îndeplinită în speță, întrucât potrivit art.14 din Legea nr.36/1995, activitatea notarilor publici se desfășoară în cadrul unui birou care prestează servicii de interes public, iar pe durata cât notarul își desfășoară activitatea în cadrul biroului, el se află în serviciul acestui birou, chiar dacă între el și biroul notarial nu sunt raporturi tipice de muncă. În consecință, condiția ca subiectul activ al infracțiunii prevăzute de art. 289 Cod penal să fie funcțional este îndeplinită și în cazul notarului public.

În aceste condiții, fapta notarului public de a autentifica un înscris fără îndeplinirea obligațiilor legale referitoare la identificarea părților, luarea consimțământului acestora și semnarea personal de către acestea a înscrisului în fața notarului public, atestând în acest fel în mod necorespunzător adevărul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în înscrisuri oficiale.

2.3. În ce privește infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul ce se reține în sarcina învinuiților N. C., M. C., N. M. G., P. I. M., F. A. M., B. S. E., D. C., S. O., sub forma autoratului și învinuitului D. G., sub forma complicității

Referitor la această infracțiune, prin actul de începere a urmăririi penale s-au reținut ca fiind comise două acte materiale, motiv pentru care vom efectua descrierea faptelor săvârșite în mod distinct pe fiecare act material în parte.

În ce privește primul act material al infracțiunii de abuz în serviciu care se reține în sarcina învinuiților N. C., M. C., N. M. G., P. I. M., F. A. M. și B. S. E. sub forma autoratului și a învinuitului D. G., sub forma complicității, în cea ce privește atribuirea în condiții frauduloase .. a contractului de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, procurorul reține următoarele:

În esență, în ce privește actul material legat de atribuirea în condiții frauduloase a contractului de lucrări cu numărul anterior menționat, funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean Argeș au efectuat următoarele acte nelegale ce se constituie în elementul material al laturii obiective al infracțiunii de abuz în serviciu, după cum urmează:

-Au efectuat demersuri consistente în vederea înlăturării din cadrul procedurii de achiziție publică a operatorului economic . București, cel căruia ar fi trebuit să i se atribuie contractul de achiziție publică;

-Conducătorul autorității contractante nu a aprobat în mod nelegal raportul procedurii din 01 aprilie 2009 prin care a fost declarat câștigător operatorul anterior menționat și a dispus efectuarea de verificări cu încălcarea dispozițiilor legii numai la acest operator economic;

-Chiar și după verificările efectuate, care stabileau că oferta tehnico-economică a operatorului economic . București corespunde și se califică pentru procedură, a fost reluată nelegal procedura de atribuire;

-Au reluat nelegal procedura de evaluare și au anulat nelegal raportul procedurii din 01 aprilie 2009, raport prin care a fost declarat câștigător operatorul economic . București;

-După anularea raportului procedurii din 16 aprilie 2009 de către C. Național de Soluționare a Contestațiilor, sfidând hotărârea acestei instituții, au înlăturat din nou, în cadrul procedurii de atribuire, operatorul economic anterior menționat;

-Au atribuit nelegal contractul de achiziție publică . cu consecința creării unei pagube consistente autorității contractante–C. Județean Argeș;

-Interesul în atribuirea contractului către .., în calitate de lider de asociere consta în faptul că mai mult de 50 % din lucrări erau subcontractate către două firme, respectiv . SRL și . SRL, firme controlate de afini (ginerele învinuitului N. C.), respectiv rudă apropiată (nepot de soră al învinuitului N. C.).

C. Județean Argeș a inițiat procedura de atribuire a contractului de lucrări, iar la data de 05 februarie 2009, a transmis spre publicare în SEAP anunțul de participare la licitația deschisă pentru atribuirea contractului de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri”, anunțul fiind publicat cu nr._ din 05 februarie 2009.

În aplicarea dispozițiilor art.33 din O.U.G. nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și clară cu privire la modalitatea de aplicare a procedurii de atribuire.

În mod corelativ, ofertantul conform dispozițiilor art.170 din O.U.G. nr.34/2006 are obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire.

Din analiza textelor de lege a rezultat clar că ofertantului nu i se poate impune de către autoritatea contractantă obligația de a respecta cerințe minime obligatorii impuse prin modificarea documentației de atribuire, după publicarea anunțului de participare, deci după începerea procedurii de atribuire.

Cerințele articolului 199 al.3 din O.U.G. nr.34/2006 obligă autoritatea contractantă să precizeze în mod clar și detaliat prin chiar documentația de atribuire factorii de evaluare a ofertei, cu ponderile relative ale acestora sau algoritmul de calcul, precum și metodologia completă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

În practica judiciară s-a statuat că o ofertă nu poate fi declarată ca neconformă decât dacă nu corespunde cerințele din documentația de atribuire, ceea ce impune în mod obligatoriu ca oferta să se analizeze în raport cu cerințele acestei documentații.

Potrivit dispozițiilor legale și din economia textelor de lege, rezultă că documentația de atribuire stabilește cadrul de desfășurare a întregii proceduri de atribuire, iar autoritatea contractantă nu poate modifica acest cadru fără a încălca principiile tratamentului egal și al transparenței.

Prin Nota justificativă nr.36 din 13 ianuarie 2009 (vol.1, fila 98), s-a precizat că oferta stabilită ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare, rezultat prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare, pentru care s-a stabilit un algoritm de calcul specific.

Factorii de evaluare a ofertei au fost: prețul, durata de execuție, programul calității propus pentru execuția lucrării și perioada de garanție a lucrărilor executate.

A fost propus și algoritmul de calcul pentru fiecare din factorii de evaluare, iar pentru factorul „durata de execuție”, s-a stabilit că pentru cea mai scăzută durată de execuție se acordă punctajul maxim alocat factorului de evaluare respectiv.

În raport de această situație, rezultă clar că reprezentanții Autorității Contractante–C. Județean Argeș au conceput încă de la început ca factorul de evaluare „durata de execuție” să dețină o pondere importantă în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Trebuie menționat în mod clar că prin documentația de atribuire nu a fost prevăzută o durată de execuție minimă obligatorie a cărei nerespectare să conducă la declararea unei oferte ca fiind neconformă, ci dimpotrivă, în cadrul algoritmului de calcul s-a prevăzută că pentru cea mai scăzută durată de execuție se acordă punctajul maxim.

Nota întocmită cu privire la criteriul de atribuire a fost analizată și aprobată de conducătorul autorității contractante– învinuitul N. C. și introdusă ulterior în documentația de atribuire.

În anunțul de participare (vol.7, fila 49), s-a prevăzut în mod clar că durata contractului sau termenul pentru finalizare este de 6 luni. Nu este prevăzut nici un termen minim.

În același anunț de participare la capacitatea tehnică, la niveluri specifice minime necesare s-a prevăzut în mod cert că ofertantul trebuia să fi realizat cel puțin două contracte de natura și complexitatea celor licitate, iar valoarea cumulată să fi avut valoarea minimă de 2.098.000 euro. (vol.7, fila 50).

La punctul VI, prezentarea ofertei, s-a prevăzut în mod clar că prețul contractului de lucrări va fi prezentat în lei și în euro, exclusiv TVA calculat la cursul BNR licitat la data de 09 ianuarie 2009, 1 euro =4,2100 lei.

Data limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilită ca data de 10 martie 2009, ora 14:00.

Ulterior, la data de 04 martie 2009, Autoritatea Contractantă a publicat un anunț de tip erată, prin care termenul limită inițial pentru depunerea ofertelor, respectiv 10 martie 2009, a fost modificat, noul termen de depunere a ofertelor fiind stabilit la 18 martie 2009, ora 14:00.

La punctul VI, s-a mai stabilit ca deschiderea ofertelor, evaluarea ofertelor să se facă de comisia de evaluare care va verifica modul de îndeplinire de către fiecare ofertant în parte a criteriilor de calificare și va proceda la evaluarea numai a acelor oferte depuse de ofertanții care îndeplinesc cerințele minime corespunzătoare criteriilor de calificare.

Ca și criteriu de atribuire, Autoritatea Contractantă a ales criteriul „cea mai avantajoasă ofertă economică” cu următorii factori de evaluare și punctajul aferent fiecăruia, după cum urmează:

- preț-60 puncte;

-durata de execuție-15 puncte;

-programul calității propus pentru execuția lucrării-10 puncte,

-perioada de garanție a lucrărilor executate-15 puncte;

La capitolul VIII, „atribuirea contractului”, în legătură cu ajustarea prețului contractului, s-a menționat că acesta nu va fi ajustat, iar prețul este ferm în lei și euro, pe toată durata de valabilitate a contractului.

Garanția de bună execuție a contractului, s-a menționat că aceasta este de 10 % din prețul contractului fără TVA și se constituie prin scrisoare de garanție bancară care devine anexă la contract (Formular 19) și care va fi valabilă pe o durată de 24 de luni calendaristice, mai mare decât durata de execuție a contractului.

Garanția de bună execuție se constituia și se depunea în original de prestator la sediul achizitoriului, în perioada de valabilitate a ofertei, dar anterior datei stabilite pentru semnarea contractului, urmând ca garanția de bună execuție să fie restituită conform dispozițiilor art.92 al.4 din H.G. nr.925/2006 actualizată.

Raportat la conținutul documentației de atribuire stabilită de Autoritatea Contractantă, în practica judiciară s-a statuat că în respectarea principiilor enumerate la articolul 2 din O.U.G. nr.34/2006, în ceea ce privește garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici, Autoritatea Contractantă nu mai are dreptul, conform articolului 199 al.3, ca după stabilirea factorilor de evaluare și a algoritmului de calcul, să le mai poată schimba pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Prin dispoziția din 15 ianuarie 2009, a învinuitului N. C.–președintele Consiliului Județean Argeș (vol.7, fila 76), a fost stabilită comisia de evaluare,în vederea organizării și desfășurării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică.

Comisia de evaluare avea următoarea componență:

-învinuita C. M. – PREȘEDINTE;

-învinuitul N. M. – MEMBRU

-învinuita P. I. – MEMBRU;

-învinuita M. F. – MEMBRU

-învinuita B. S. – MEMBRU.

La data de 19 martie 2009, ora 10:00, la sediul Autorității Contractante s-a desfășurat ședința de deschidere a ofertelor, constatându-se că au fost depuse 10 oferte în termenul prevăzut în anunțul de participare de către următoarele societăți comerciale:

1. PROCOM SRL Italia;

2. MONTE ADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO S.A. Portugalia;

3. KRANZ EUROCENTER SRL, în asociere cu SOARES DA C.;

4. Z. S.A. Pitești în asociere cu . ..A.;

5. ARGECOM S.A.

6. TEHNOLOGICA RADION SRL;

7. EUROPAN PROD SRL în asociere cu .;

8. TEHNOLOGICA RADION SRL;

9. SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu ..

10.S.C. ELCO CONSTRUCT SRL București

În realitate, oferta depusă de .. Pitești, ca lider de asociere nu se putea califica în condițiile în care în această asociere nu participase ..A., care venea cu experiența similară, în condițiile în care .. nu construise nici un pod până la data procedurii de achiziție publică ce face obiectul prezentului dosar.

Mai mult decât atât, participarea ..A. s-a făcut numai pe documentația depusă, în realitate, această societate neexecutând lucrarea și așa cum precizează acționarul majoritar P. C., această societate s-a retras din asociere.

Fiind audiat la data de 20 septembrie 2012 (vol.5, filele 77-81), martorul P. C. a precizat că ..A. s-a retras din asociere pe motiv că termenul de executare a podului de la Căteasca era foarte scurt, iar firma avea de executat și alte lucrări urgente. Această susținere nu poate fi primită,întrucât oferta prin care se propunea un termen de executare a lucrări, de 3 luni de zile, a fost făcută de asociere cu .. în calitate de lider.

În această situație, este indubitabil faptul că participarea ..A. s-a făcut numai pentru a asigura calificarea . cadrul procedurii de achiziție publică, sens în care redăm chiar din declarația martorului P. C.:

„Cu privire la criteriile de participare la licitație, respectiv experiență similară, ..A. Pitești îndeplinea acest criteriu, întrucât aveam experiență în construcția de poduri și cred că era singura societate din cadrul asocierii car îndeplinea criteriul de experiență similară în vederea calificări în cadrul procedurii de achiziție publică. În acest sens, pot preciza că ..A. Pitești a participat la construirea centurii de ocolire a municipiului Pitești, prilej cu care au fost executate 4 poduri, firma noastră executând structura metalică în totalitate pentru aceste poduri”.

După deschiderea ofertelor, reprezentanții Autorității Contractante au luat cunoștință de acestea și în raport de factorii de evaluare impuși, au rezultat următoarele:

- Cele mai mici prețuri ofertate au aparținut următorilor operatori economici: ARGECOM S.A.– 9.544.095 RON; ELCO CONSTRUCT SRL București–10.777.883,69 RON; KRANZ EUROCENTER SRL, în asociere cu SOARES DA C.–11.651.806 RON;

- Cele mai mici durate de execuție au fost ofertate după cum urmează: .–2 luni; TEHNOLOGICA RADION SRL–2 luni și 28 zile (o eroare materială, în realitate fiind .); .. (lider de asociere) – 3 luni;

- Cele mai mari perioade de garanție a lucrărilor au fost ofertate astfel: .. (lider de asociere)–600 luni (50 de ani); .–48 de ani; .–20 de ani;

În raport de această situație, rezultă indubitabil că, practic, cele mai mari șanse de a câștiga licitația deschisă le-a avut oferta . București.

Pentru a preîntâmpina această situație și cu aportul nemijlocit al conducătorului Autorității Contractante–învinuitul N. C., comisia de evaluare a luat hotărârea să elimine prin orice mijloace din competiție . București.

Ulterior deschiderii ofertelor comisia de evaluare s-a întâlnit în ședință în zilele de 23, 25, 30 și 31 martie 2009, prilej cu care a luat decizii în legătură cu solicitarea de clarificări cu privire la diversele aspecte ale ofertelor și modul în care operatorii economici au răspuns la aceste solicitări.

În continuare, comisia de evaluare a constatat că ofertele depuse de următorii operatori economici corespund cerințelor de calificare solicitate prin documentația de atribuire și anunțul de participare și a declarat ca fiind calificate ofertele următorilor operatori economici:

-. București

- PROCOM SRL Italia;

- KRANZ EUROCENTER SRL, în asociere cu SOARES DA C.;

- Z. S.A. Pitești în asociere cu . ..A.;

- ARGECOM S.A.

- EUROPAN PROD SRL în asociere cu .;

- TEHNOLOGICA RADION SRL;

-SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu ..

Facem precizarea că oferta . E CONSTRUCAO S.A. Portugalia a fost respinsă de comisia de evaluare deoarece în oferta financiară operatorul economic precizase ca și durată de execuție termenul de 60 de luni.

Ulterior, în urma analizei ofertelor din punct de vedere tehnic, au fost respinse ca neconforme ofertele depuse de PROCOM SRL Italia; ARGECOM S.A., . DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu . și s-a procedat în continuare la evaluarea ofertelor depuse din punct de vedere al încadrării acestora în limita fondurilor ce pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică și au fost declarate acceptabile următoarele oferte: ., . de asociere), . și . București.

În continuare, comisia de evaluare a procedat la aplicarea criteriului de atribuire stabilit „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” și a acordat punctaje pentru factorii de evaluare cu ponderile aferente acestora .

Urmare fișelor individuale de punctaj, a fost întocmit punctajul centralizator pentru fiecare ofertă admisibilă, rezultând următorul clasament:

*NUME OPERATOR ECONOMIC*	*PUNCTAJ TOTAL*	*POZIȚIA*
-.	*99,4*	I
*-. asociere CU . și .>*	*84,42*	II
*-. asociere cu .*	79	*III*
*-. în asociere cu .>*	*72,95*	IV

Ulterior, în conformitate cu dispozițiile art.37 al.1 din H.G. nr.925/2006 cu modificările și completările ulterioare, comisia de evaluare a stabilit oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

În acest sens, a fost întocmit raportul procedurii din 01 aprilie 2009 (vol.4, filele 289-297), raport semnat de toți membrii comisiei de evaluare și prin care a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de . cu un punctaj de 99,4 puncte, cu un preț al ofertei financiare de 10.777.883,69 lei ce nu include TVA.

Procurorul precizează că, deși a fost solicitată documentația în original, inclusiv raportul procedurii din 01 aprilie 2009, în ce privește acest raport C. Județean Argeș l-a înaintat organului de urmărire penală în copie la data de 28 august 2012 (vol.4, filele 288). Exemplarul original al raportului nu a fost pus la dispoziția organului de urmărire penală, iar în ce privește documentele depuse de C. Județean Argeș la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia s-a stabilit că raportul procedurii din 01 aprilie 2009 nu se află printre aceste documente.

La solicitarea Departamentului pentru Luptă Antifraudă (vol.1, fila 120), privind acest raport, C. Județean Argeș a comunicat nereal că s-ar afla în documentele predate Direcției Naționale Anticorupție– Serviciul Teritorial Pitești.

Departamentul pentru Luptă Antifraudă a intrat în posesia raportului de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș– C. de Verificare a Achizițiilor Publice.

Potrivit dispozițiilor art.72 alin.2 din H.G. nr.925/2006, cu modificările și completările ulterioare, stabilirea ofertei câștigătoare este atributul exclusiv al comisiei de evaluare constituită la nivelul autorității contractante. În jurisprudența din domeniul achizițiilor publice nici Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nu îi este recunoscut dreptul de a se substitui comisiei de evaluare, fără a se constata încălcarea prevederilor legale ce determină anularea deciziei C.N.S.C.

Potrivit dispozițiilor art.204 alin.1 din O.U.G. nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare „Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă”.

În aceste condiții autoritatea contractantă avea obligația să finalizeze procedura de atribuire prin încheierea contractului de achiziție publică cu . București. Anularea procedurii se putea efectua numai în condițiile art.209 din O.U.G. nr.34/2006.

Reprezentanții Compartimentului de Verificare a Achizițiilor Publice din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș au apreciat că raportul procedurii din data de 01 aprilie 2009 a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile leale în vigoare.

În continuare, în mod nelegal, conducătorul autorității contractante –președintele Consiliului Județean Argeș–învinuitul N. C. nu a aprobat raportul procedurii din 01 aprilie 2009 și a dispus, contrar dispozițiilor legale, efectuarea de verificări la sediul din București al ..

Acest demers al învinuitului se circumscrie practic tuturor celorlalte demersuri efectuate de acesta și ceilalți funcționari din cadrul comisiei de evaluare de a înlătura în cadrul procedurii de achiziție publică operatorul economic . București.

Practic, după întocmirea raportului procedurii, atribuțiile comisiei de evaluare încetează, iar dispozițiile legale în domeniul achizițiilor publice nu conferă atribuții comisiei de evaluare de a anula un raport al procedurii după ce acesta a fost întocmit și semnat.

Raportul procedurii din 01 aprilie 2009 nu a fost comunicat nici uneia din instituțiile cu atribuții în domeniu și nici operatorilor economici participanți la procedura de achiziție publică.

În baza dispoziției nr.114 din 02 aprilie 2009 (vol.27, fila 4) a președintelui Consiliului Județean Argeș, a fost constituită o comisie care s-a deplasat la sediul . pentru a efectua verificări cu privire la capacitatea tehnico-economică a societății. Comisia a fost constituită dintr-un reprezentant al Inspecției de Stat în Construcții Argeș, M. G., director tehnic la D.G.A.I.D.V.J Argeș și C. M., consilier superior Direcția pentru Proiecte cu Finanțare Europeană, aceasta deținând și calitatea de președinte al comisiei de evaluare. Comisia a întocmit raportul cu nr.3327 din 06 aprilie 2009 (vol.27, filele 1-3), din care rezultă că nu au fost constatate neconcordanțe între documentele ofertei depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică și situația reală a . București.

În raport de această modalitate de lucru a funcționarilor din cadrul Consiliului Județean Argeș rezultă că interesul acestora era ca . București să nu încheie contractul de achiziție publică, iar acesta să fie atribuit S.C. Z. S.A.

Nu exista nici un temei legal care să confere dreptul autorității contractante să efectueze astfel de verificări la fața locului, aceasta putând cere lămuriri, informații, date, iar faptul că verificarea s-a realizat doar în legătură cu . încalcă dispozițiile art.2 al.2 lit.a și b din O.U.G. nr.34/2006.

În dispoziția cu nr.114 din 02 aprilie 2009 nu este menționat care este temeiul legal care permite conducătorului autorității contractante să dispună verificări de natura celei prezentate anterior.

Mai mult decât atât, nu exista nici un temei legal care să permită președintelui Consiliului Județean Argeș să emită dispoziții care privesc Inspectoratul de Stat în Construcții, așa cum este cazul dispoziției nr.114 din 02 aprilie 2009.

Practic, până la data de 08 aprilie 2009, trebuia să fie încheiat contractul de achiziție publică, iar pentru a încălca această dispoziție de lege, învinuita M. C. a întocmit o notă justificativă cu nr.3625 din 09 aprilie 2009 (vol.82, fila 33), prin care a solicitat prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor.

În acea notă s-a precizat în mod fals că este vorba de incertitudinea sursei de finanțare, însă trebuie precizat că, practic, procesul de evaluare se finalizase odată cu întocmirea raportului din 01 aprilie 2009.

Ulterior, deși exista un răspuns al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice cu privire la termenul minim de executare a lucrării, învinuita C. M. a revenit și printr-o corespondență pe e-mail cu instituția anterior amintită, a precizat în mod nereal că proiectantul ar fi prevăzut un termen minim de execuție de 3 luni de zile, iar unul din operatori ar fi făcut o ofertă în care termenul de execuție era de 2 luni și 28 de zile.

În această situație, Biroul de Consultații din cadrul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a recomandat solicitarea de clarificări de către autoritatea contractantă de la operatori, recomandare căreia reprezentanții Consiliului Județean Argeș nu i-au dat curs.

În continuare, fără să existe nici un temei legal, comisia de evaluare s-a întrunit la data de 16 aprilie 2009 și a dispus anularea hotărârilor din procesul verbal nr.3258 din 01 aprilie 2009 referitoare la oferta depusă de ., anularea raportului procedurii întocmit la 01 aprilie 2009 și reevaluarea ofertei depuse de . București.

În continuare, comisia de evaluare, în mod nelegal, a apreciat că oferta depusă de . nu respectă cerințele minime impuse prin documentația de atribuire și clarificări, respectiv termenul de execuție între 3 și 6 luni, iar oferta depusă de operator este neconformă.

Comisia de evaluare a dispus respingerea ofertei depuse de ., a declarat admisibile ofertele depuse de ., . de asociere și . și a stabilit oferta câștigătoare ca fiind cea a .. în asociere cu cele două societăți, respectiv .. și .>

La data de 16 aprilie 2009, a fost întocmit raportul procedurii cu numărul 4009.

Inițial, membrii comisiei de evaluare și-au fundamentat apărarea pe răspunsul primit de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice la data de 14 aprilie 2009, însă în realitate, răspunsul Autorității era în sensul solicitării de clarificări de la ofertant. Solicitantul acestui răspuns, care a fost în realitate învinuita M. C. nu a precizat Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice că în realitate nu există un termen minim impus pe documentația de atribuire a contractului și că practic, printr-un raport din 01 aprilie 2009 a fost declarată câștigătoare oferta depusă de . București.

Răspunsul primit de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nu era un răspuns oficial, era o corespondență pe e-mail, care nu angaja în nici un mod instituția.

De altfel, la momentul întocmirii primului raport al procedurii–01 aprilie 2009, tot pe baza unui răspuns pe e-mail primit de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, oferta depusă de . București a fost declarată ca fiind conformă.

În acest sens a fost audiat martorul D. B. P. (vol.5, filele 104-107), persoană care își desfășoară activitatea în cadrul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în funcția de director la Direcția de Analiză și Formare Profesională, fiind audiat acesta a precizat:

„………..În legătură cu solicitarea primită prin e-mail în data de 16 aprilie 2009 de la numita R. B., fac precizarea că nu-mi amintesc amănunte referitoare la această solicitare, cu mențiunea că o cunosc pe R. B., aceasta lucrează în cadrul Consiliului Județean Argeș, ocupându-se de achiziții publice. O cunosc pe aceasta de la cursurile de formare profesională la care am participat.

În legătură cu această solicitare, fac precizarea că nu am cunoscut la momentul solicitării și formulării răspunsului și nici în prezent date referitoare la procedura de atribuire pentru care a solicitat această opinie, aceasta fiind formulată la modul general, fără nicio dată de identificare și fără documente probante.

În acest context, precizez că adresa mea de e-mail este_, cu mențiunea că nu-mi amintesc împrejurările în care am formulat acest răspuns.

Cu prilejul audierii mi se prezintă de către organul de urmărire penală Anunțul de participare nr._ din 05.02.2009 emis de autoritatea contractantă–C. Județean Argeș în cadrul Proiectului „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații”, din care rezultă că durata contractului sau termenul pentru finalizare este de 6 luni de la atribuirea contractului.

În legătură cu răspunsul transmis către persoana fizică R. B. la adresa de e-mail_, acesta reprezintă răspunsul la întrebările adresate de aceasta, fără a cunoaște alte informații legate de o eventuală procedură de achiziție publică.

În situația în care autoritatea contractantă dorea un răspuns oficial din partea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, acesta trebuia solicitat în scris de către autoritatea contractantă, urmând să primească răspuns tot în scris.

În cazul ipotetic, în care în documentația de atribuire nu era prevăzut un termen minim de execuție a contractului, iar un ofertant propunea un termen de execuție pe care îl putea susține, oferta acestuia nu putea fi declarată neconformă prin acest motiv.

În legătură cu răspunsul formulat către persoana fizică R. B., se poate desprinde din acesta faptul că nu este adresat pentru o anumită procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică sau pentru o anumită autoritate contractantă, fiind formulat la modul general, în baza informațiilor conținute de întrebările transmise.

Răspunsul dat nu avea o valoare juridică și nu putea fi folosit în cadrul unei proceduri de achiziție publică, acest lucru putându-l face numai dacă se formula o solicitare oficială către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Mi se aduce la cunoștință de către organul de urmărire penală că, pe baza răspunsului primit a fost respinsă ca neconformă o ofertă a unui agent economic în cadrul unei proceduri de achiziție publică.

Referitor la această împrejurare, așa cum am precizat anterior, nu putea fi folosit răspunsul comunicat persoanei anterior menționate în cadrul acestei proceduri sau în orice altă procedură.

De regulă, lista cu subcontractanții se depun odată cu depunerea ofertei.

Sunt întrebat de către organul de urmărire penală care este procedura de urmat în situația în care C. Național de Soluționare a Contestațiilor decide anularea unui raport de procedură și continuarea procedurii de achiziție publică prin reevaluarea tuturor ofertelor admisibile.

În legătură cu această întrebare declar că, autoritatea contractantă are obligația de a duce la îndeplinire decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor prin reevaluarea tuturor ofertelor admisibile depuse în cadrul procedurii…………….”

Este indubitabil că întrebările adresate Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice au avut un pur caracter informal, au fost întrebări echivoce, care nu au angajat în nici un fel această instituție.

De altfel, ultima întrebare a fost pusă de maniera ca să și primească un răspuns favorabil, în condițiile prezentării unei situații care nu era susținută de documente în cadrul procedurii de achiziție publică, demersul fiind acela de a elimina cu orice preț din cadrul procedurii operatorul economic . București.

În legătură cu acest termen minim s-a pronunțat și C. Național pentru Soluționarea Contestațiilor prin decizia nr.1685/2C2/1694, 1736 și 1777 din 05 mai 2009, decizie prin care a anulat raportul procedurii din 16 aprilie 2009, tocmai pentru că autoritatea contractantă nu a precizat în documentația de atribuire un termen minim.

În acest sens, s-a pronunțat și practica judiciară care a statuat că autoritatea contractantă nu-și poate invoca propria culpă izvorâtă din defectuoasa pregătire a documentației de atribuire pentru a fi opusă apoi cu succes participanților la licitație.

Mai mult decât atât, raportul procedurii nu putea fi anulat decât de C. Național pentru Soluționarea Contestațiilor sau de instanța de judecată.

De această dată, pentru că a fost declarat câștigător operatorul economic .., ca lider de asociere, raportul procedurii de atribuire a fost comunicat și a fost contestat de către ., . E CONSTRUCAO S.A Portugalia, respectiv ..

. a susținut în contestație că nici un document din cadrul documentației de atribuire nu prevede că durata minimă este o cerință minimă obligatorie care trebuie respectată.

La data de 05 mai 2009, C. Național pentru Soluționarea Contestațiilor a admis contestațiile formulate de . E CONSTRUCAO S.A Portugalia, și . și a dispus anularea raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente acestuia. S-a dispus continuarea procedurii de achiziție publică prin reevaluarea tuturor ofertelor admisibile.

Referitor la termenul minim de execuție menționat de autoritatea contractantă, C. Național de Soluționarea Contestațiilor a motivat după cum urmează (vol.8, fila 272):

„………..De asemenea, C. nu poate reține ca întemeiate susținerile autorității contractante privitoare la legalitatea motivelor de respingere a ofertei depuse de contestatorul S.C. TEHNOLOGICA RADION SRL având în vedere următoarele considerente:

-în fișa de date a achiziției pct.II.1.4., este precizată „durata contractului de lucrări: 06 luni (de la atribuirea contractului)”, iar din adresa de comunicare la solicitări de clarificări nr.1825/24.02.2009 autoritatea contractantă în cadrul răspunsului dat la întrebarea nr.3, afirmă că „proiectantul a propus ca termen minim de execuție a lucrărilor 3 luni și termen maxim 6 luni (adresa nr.190/26.02.2009). Prin urmare, autoritatea contractantă a estimat durata de execuție a lucrării în funcție de previziunea de timp înaintată de proiectant”.

- este evident faptul că termenele de execuție propuse/previzionate de proiectant și estimate de autoritatea contractantă în cadrul unor răspunsuri date la solicitări de clarificări, nu puteau să fie considerate ca fiind o modificare a documentației de atribuire.

- autoritatea contractantă dacă dorea să limiteze ofertele termenelor de execuție, avea obligația de a formula clar, respectiv prin comunicare modificării punctului II.1.4.) „durata contractului de lucrări” și a punctului VII.2) „punctajul pentru durata de execuție”, cu precizarea clară a faptului că ofertele care depășesc aceste limite minimale și maximale nu vor fi punctate și vor fi respinse ca neconforme. În lipsa acestor precizări comisia de evaluare avea obligația de a aplica algoritmul de calcul stabilit pentru acest factor de evaluare pentru termenele de execuție scăzute, ofertate. Evident în cazul termenelor de execuție foarte scăzute, comisia de evaluare putea să solicite justificarea acestora.”

În aceste condiții este indubitabil că motivul invocat de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor pentru a respinge unele oferte ca neconforme, legat de faptul că durata de execuție ofertată ar încălca cerințele caietului de sarcini fiind mai mică decât cea de 3 luni impusă de proiectant, a fost apreciat de către C. Național de Soluționare a Contestațiilor ca neîntemeiat și în consecință, a dispus anularea raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente.

În această situație, comisia de evaluare avea obligația să reevalueze toate ofertele admisibile, iar în practica judiciară s-a statuat că decizia organului jurisdicțional asupra problemelor de drept dezlegate cu ocazia soluționării contestației este obligatorie pentru autoritatea contractantă, după data la care aceasta a rămas definitivă și irevocabilă ca urmare a neexercitării căilor de atac, neputând avea în nici un caz doar caracter de recomandare.

Pe cale de consecință, autoritatea contractantă era obligată să reevalueze toate ofertele admisibile prin reluarea întregii proceduri de atribuire de la etapa imediat următoare deschiderii ofertelor, fără a putea respinge vreo ofertă ca neconformă pentru durata de execuție mai mică de 3 luni de zile.

În aceste împrejurări, membrii comisiei de evaluare nu au respectat decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor de soluționare a contestațiilor, iar intenția acestora în baza unor înțelegeri prealabile avute cu conducătorul autorității contractante–învinuitul N. C. a fost să facă orice demers necesar pentru ca .. ca lider de asociere să fie câștigătorul licitației.

În legătură cu împrejurările în care în mod abuziv funcționarii din cadrul Consiliului Județean Argeș au acționat cu intenția ca . București să nu-i fie încheiat contractul de achiziție publică, deși respectivul operator economic era îndreptățit întru totul în acest sens, iar contractul să fie atribuit, în mod necuvenit, S.C. Z. S.A. Pitești, a fost audiat în calitate de martor reprezentantul acestei firme, numitul C. D., la data de 20.09.2012, din declarația căruia redăm următoarele (vol.5, filele 82-86):

„……..În legătură cu proiectul ,,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații” am luat la cunoștință de acest proiect prin intermediul site-ului de licitații publice (SEAP) de intenția Consiliului Județean Argeș de a scoate la licitație publică această lucrare, după care am depus și oferta noastră pentru execuția acestei lucrări, având susținere financiară din partea S.C. IBIZA CONSTRUCT S.R.L. București, pentru a îndeplini condițiile impuse prin caietul de sarcini la cifra de afaceri.

…………………………

În legătură cu prețul ofertat pentru atribuirea contractului ,,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații” apreciez că acesta era cam la limita superioară, iar profitul era aproximativ 0, însă pe mine mă interesa rulajul iar firma să aibă activitate.

Acceptam chiar să plătim penalități pentru depășirea termenului oferit de noi, care era de cca. 3 luni, însă mi se aduce la cunoștință de organul de urmărire penală, practic și societatea căreia i-a fost atribuit contractul, deși pe oferta depusă de aceasta termenul era de 3 luni, lucrarea s-a derulat pe 1 an.

……………………………..

Eu nu cunosc faptul că inițial, respectiv la 1.04.2009, comisia de evaluarea privind atribuirea contractului cu obiectul ,,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații” a întocmit raport de procedură în care se dispunea atribuirea contractului către firma pe care o reprezint, respectiv S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L. București.

Mi se prezintă azi, data de mai sus, raportul procedurii încheiat la 01.04.2009 și este pentru prima dată când văd că s-a dispus atribuirea contractului de execuție a lucrării cu obiectul anterior menționat, către firma pe care o reprezint.

Știu că la firmă s-a deplasat la un moment dat o comisie din cadrul autorității contractante care a efectuat verificări cu privire la capacitatea tehnico-economică a societății.

Am pus la dispoziția acestei comisii toate documentele pe care le-au solicitat, însă către firma pe care o reprezint nu a fost comunicat un exemplar al raportului întocmit.

Știu că ulterior, prin luna iulie, august, nu pot preciza cu exactitate, am primit o comunicare de la CJ Argeș în care se preciza că oferta noastră a fost respinsă și că a fost atribuit contractul unei alte societăți.

În acea comunicare era menționat și motivul pentru care a fost respinsă oferta S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L. București, iar comunicarea am primit-o pe faxul societății.

Din câte îmi amintesc oferta financiară a S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L. București era de cca. 2.400.000 euro și apreciez că oferta noastră era serioasă.

Nu am contestat procedura deoarece obținusem un contract care îmi rezolva problema de rulaj, respectiv construcția unui ansamblu rezidențial de blocuri și vile, pe ..

…………………

Un termen rezonabil pentru executarea lucrării de reconstrucție a podului de la Căteasca era de 6-8 luni, noi ne-am fi încadrat în acest termen, cu un cost optimizat. Este adevărat la costuri mai mari termenul s-ar fi diminuat, lucrarea putând fi executată și în 2 luni.

Mi se pare că prețul final de peste 170 miliare lei plătit pentru executarea lucrării de reconstrucție a podului de la Căteasca este foarte mare.

În România am executat mai multe lucrări, respectiv: Magazinul Practiker din Militari, 3 ansambluri rezidențiale în cartierul P., 2 în Otopeni, structura de rezistență a Mall-ului din Pitești și alte obiective pe care nu mi le amintesc pe moment.

Nu am dorit să depun plângere penală împotriva reprezentanților autorității contractante cu privire la contractul având ca obiect ,,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații” deoarece din punct de vedere economic mi-am rezolvat problemele întrucât am obținut un alt contract în București.

În situația în care aș fi știut că inițial s-a întocmit raportul procedurii prin care se atribuia contractul către firma pe care o reprezint și nu mi-aș fi rezolvat problemele economice în altă modalitate, respectiv obținerea altor contracte, probabil aș fi sesizat organele competente pentru a dispune măsurile necesare soluționării legale a problemei legate de atribuirea contractului anterior menționat.

Durata de viață a unui obiectiv, gen pod, poate fi de peste 50 ani, însă nu știu dacă o firmă poate exista în toată această perioadă.”

Din interceptările convorbirilor telefonice autorizate de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ efectuate în baza Autorizațiilor cu nr.64 din 27 aprilie 2009 nr.80 din 26 mai 2009, nr.91 din 24 iunie 2009 și nr.100 din 23 iulie 2009 rezultă indubitabil că între învinuiții N. C. și D. G. exista o înțelegere cu privire la atribuirea contractului de achiziție publică, iar în perioada premergătoare atribuirii contractului învinuiții au avut mai multe discuții și întâlniri.

Înțelegerea realizată între cei doi învinuiți avea ca finalitate ca o parte din lucrări să fie executate de firma ., societate la care numitul Ș. I. C., căsătorit cu fiica învinuitului N. C. era asociat majoritar.

Acest aspect rezultă și din faptul că la percheziția domiciliară efectuată la data de 10 septembrie 2012 la sediul .. Pitești, anexat la adresa către C. Județean Argeș, prin care .. transmitea oferta pentru participarea la procedura de achiziție publică, adresă datată 18 martie 2009 ((vol.69, fila 53), a fost identificată și ridicată o situație prin care, practic, erau partajate procentele pentru fiecare membru al grupării constituite pentru a executa lucrarea de achiziție publică.

Din această situație rezultă că ., societate la care Ș. I. C., afin al învinuitului N. C., respectiv căsătorit cu o fiică a acestuia, era asociat majoritar, urma să încaseze cel mai mare procent din contravaloarea lucrărilor (vol.69, fila 58).

GRAFIC VALORIC DE EXECUȚIE A LUCRĂRII „NORMALIZAREA CONDIȚIILOR DE TRAFIC PE DRUMURILE JUDEȚENE PRIN REABILITAREA A DOUĂ PODURI AFECTATE DE INUNDAȚII–CĂTEASCA”

Nr Ob	*Deviz*	*Denumire obiect*	*Valoare(lei)* *Oferta Căteasca*	*Procent*	*DRACONES*	Z.	*METABET*
1.	_	Platforma ins.Benotto	900.541,20	75; 25%	675.407,10	225.134,10
2.	_	Infra culei	942.552,20	50%;50%	471.276,10	471.276,10
3.	_	Infra pile	1.925.043,10	55%;45%	1.068.100,50		856.932,20
4.	_	Elevație culei	232.599,80	50%;50%	116.252,81	116.346,99
5	_	Elevație pile	273.612,10	50%;50%	136.806,05	4.840,68	131.965,37
6.	_	Suprastruct pod	8.317.012,80	33%;33%; 33%	2.772.615,80	2.772.626,50	2.771.770,50
7.	_	Fundații și Elevații aripi	262.787,50	50%;50%	131.393,73	131.393,77
8.	_	Rampe Acces	811.032,50	95%5%	775.680,00	35.352,50
		TOTAL	13.665.181,20		6.147.532,09	3.756.970,64	3.760.668,07
		TVA	2.596.384,43		1.168.031,10	713.824,42	714.526,93
		TOTAL GENERAL	16.261.565,63		7.315.563,19	4.470.795,06	4.475.195,00

Învinuitul D. G. presta diverse servicii familiei învinuitului N. C., iar în aceeași perioadă învinuiții au avut mai multe întâlniri stabilite în prealabil, împrejurări dovedite din conținutul convorbirilor telefonice.

Mai mult decât atât întreaga documentație depusă de . București, ca și participant la licitație, a fost găsită în copie cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la sediul .., la data de 10 septembrie 2012 (vol.69, filele 116-188 ).

Fiind audiați reprezentanții .., cu privire la modalitatea în care documentele au ajuns în posesia acestei societăți, aceștia au precizat că nu au cunoștință de modalitate sau au refuzat să facă declarații, cum este cazul învinuitului D. G..

Astfel, cu ocazia percheziției domiciliare din data de 10 septembrie 2012 efectuată la sediul .. Pitești au fost identificate și ridicate, printre altele, și următoarele înscrisuri emise de . București:

-Formular de ofertă către C. Județean Argeș și Anexa acestuia ;

Centralizator financiar al obiectelor – lucrare C.J. Argeș – Reabilitare poduri;

-Centralizator financiar al categoriilor de lucrări – Devizul ofertă al obiectivului D.J. 703 B KM 84+723 la Căteasca și Ciomăgești;

-Lista cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Platf.inst.Benotto, corecție albie - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Infrastructură culei - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Infrastructură pile - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Elevații culei - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Elevații pile - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Suprastructură pod - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Fundații și elevații aripi - Căteasca;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Rampe acces terasamente + drum - Căteasca;

-Lista consumurilor de resurse materiale - Căteasca;

-Lista consumurilor cu mâna de lucru - Căteasca;

-Lista consumurilor de ore de funcționare a utilajelor de construcții - Căteasca;

-Lista consumurilor privind transporturile - Căteasca;

-Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrări – Deviz ofertă al obiectivului DJ 678 G KM 7+588 Ciomăgești ;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Infrastructură Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Suprastructură – Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Racorduri cu terasamente – Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Rampe de acces – Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Amenajare albie – Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Varianta trecerea prin vad – Ciomăgești;

-Listă cu cantitățile de lucrări – Deviz ofertă_ Demolare pod de lemn – Ciomăgești;

-Lista consumurilor de resurse materiale – Ciomăgești;

-Lista consumurilor cu mâna de lucru – Ciomăgești;

-Lista consumurilor de ore de funcționare a utilajelor de construcții – Ciomăgești;

-Lista consumurilor privind transporturile – Ciomăgești;

-Forma scurtă de contract.

Ulterior comisia de evaluare s-a întrunit la 12 mai 2009, prilej cu care a întocmit procesul verbal nr.4915 (vol.82, filele 55-57) și a dispus anularea raportului procedurii aprobat și înregistrat la autoritatea contractantă cu nr.4009 din 16 aprilie 2009, a anulat adresele de comunicare a rezultatului final al procedurii din 17 aprilie 2009 și a continuat procedura, iar în raport de oferta depusă de . a declarat-o ca fiind conformă, în condițiile în care termenul minim de executare pe ofertă era de 2 luni de zile, însă în mod paradoxal, oferta depusă de . București, care prevedea ca și durată de execuție 2 luni și 28 de zile a fost respinsă ca neconformă.

În continuare, s-a procedat la aplicarea criteriului de atribuire stabilit și a hotărât că ofertantul câștigător este .., în asociere cu . și ., această asociere având un preț de finanțare de 14.557.671,49 lei fără TVA cu o durată de execuție de 3 luni și o perioadă de garanție a lucrărilor de 600 luni .

La data de 12 mai 2009, așa cum rezultă din interceptarea convorbirii telefonice purtate între învinuiții N. C. și D. G., aceștia au avut o nouă întâlnire (vol. 81, filele 189-190).

Raportul procedurii din 13 mai 2009 înregistrat la C. Județean Argeș cu nr.5004 din 14 mai 2009, prin care a fost declarată câștigătoare oferta depusă de .., ca lider de asociere a fost aprobat de către conducătorul autorității contractante–în speță învinuitul N. C..

Membrii comisiei de evaluare, ca și conducătorul autorității contractante-învinuitul N. C. au atribuit în mod nelegal contractul de achiziție de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații” către .. prin nerespectarea dispozițiilor O.U.G. nr.34/2006 și prin nerespectarea deciziilor nr.1685/2C2/1694, 1736, 1777 din 05 mai 2009 a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Comisia de evaluare a reluat procedura, urmare deciziei dată de C. Național de Soluționare a Contestațiilor, însă prin nesocotirea acestei decizii, neținând cont de faptul că, practic, prin anularea raportului procedurii se anulează practic toate deciziile luate de comisia de evaluare, după momentul deschiderii ofertelor până la momentul întocmirii raportului procedurii. După această decizie a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, comisia de evaluare nu mai putea invoca durata de execuție scăzută, ca pe o cerință de calificare a cărei nerespectare conduce la declararea unei oferte ca neconforme.

Practic, singurul document prin care comisia de evaluare decide asupra procedurii de evaluare este raportul procedurii, în conținutul căruia se regăsesc toate hotărârile comisiei de evaluare din perioada de la deschiderea ofertelor și până la stabilirea ofertei câștigătoare.

În practica judiciară s-a stabilit că reluarea procedurii în condițiile anulării raportului procedurii trebuie să se facă de la etapa verificării îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți, potrivit dispozițiilor art.72 al.2 lit.b din H.G nr.925/2006.

Comisia de evaluare nu a avut nici un temei legal pentru a declara ca neconformă oferta . București și stăruie în același motiv și ulterior pronunțării de către C. Național de Soluționare a Contestațiilor a deciziei anterior amintite.

Mai mult decât atât, „diferența enormă” între oferta depusă de .. și . București era de practic 2 zile, însă funcționarii din cadrul Consiliului Județean Argeș nu au mai acordat o aceeași importanță termenului de execuție a lucrărilor, în condițiile în care ulterior încheierii contractului cu .., termenul de execuție a fost prelungit succesiv până la o durată totală de 12 luni și 15, cu mult superior termenului de 3 luni ofertat de societatea anterior amintită.

Diferența de preț între cele două oferte era evidență,oferta . București avea un preț mai mic cu 3.779.787,80 RON decât prețul oferit de .., lider de asociere.

Toată activitatea derulată de membrii comisiei de evaluare și de conducătorul autorității contractante–învinuitul N. C. a fost realizată în scopul atribuirii nelegale contractului de achiziție publică către .., din motive evidente care rezultă din prezenta cauză.

Este evident că .. Pitești, lider de asociere nu putea obține contractul de achiziție publică decât prin eliminarea din competiție a ofertei mult mai avantajoase depuse de . București, iar în acest sens învinuiții din prezenta cauză s-au străduit serios pentru a elimina nelegal oferta financiară aparținând societății anterior amintite.

Ulterior, autoritatea contractantă–C. Județean Argeș a încheiat cu .., contractul de lucrări cu nr.5704/2535/01 iunie 2009 la prețul total de 17.323.629,07 lei, sumă ce include TVA.

În contract a fost stabilit ca termen de execuție a lucrărilor, termenul de 3 luni, începând cu 01 iunie 2009, conform graficului de execuție asumat prin ofertă de .. Pitești.

Contractul de achiziție publică a fost încheiat fără ca .. să fi constituit anterior garanția de bună execuție (vol.1, fila 186 ). După constituirea garanției de bună execuție, C. Județean Argeș a aprobat deblocarea sumei de 896.438,15 lei la data de 02 februarie 2010, cu circa patru luni de zile anterior de momentul efectuării recepției la terminarea lucrărilor.

Prejudiciul cauzat Consiliului Județean Argeș prin acest prim act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj material, este în cuantum de 3.779.787,80 lei (echivalent în euro 897.811,83 euro fără TVA–Raport de constatare tehnico–științifică (vol.1, filele 305).

Cuantumul total al prejudiciului cauzat Consiliului Județean Argeș prin acest prim act material, inclusiv TVA, este în sumă de 4.497.947,48 lei, așa cum reiese din Completarea din data de 12 ianuarie 2013 la raportul de constatare din 11.09.2012 (vol.22, filele 159 – 160).

Prejudiciul se reține ca fiind diferența de preț între oferta financiară a operatorului economic înlăturat abuziv din cadrul procedurii de licitație publică, respectiv . și oferta financiară depusă și acceptată pentru ..ca lider de asociere și se constituie în avantaj material pentru acest operator economic.

Interesul în atribuirea contractului către .., rezidă și din faptul că, pe lângă împrejurarea că a primit mită un bun imobil, învinuitul N. C. avea interes în atribuirea contractului deoarece lucrarea a fost subcontractată parțial de .. către . SRL, prin contractul cu nr.2064 din 15 iunie 2009, societate în care Ș. I. C., afin al învinuitului N. C., respectiv soț al unei fiice a acestuia, era asociat.

Din interceptările convorbirilor telefonice efectuate, rezultă că anterior încheierii contractului de subcontractare între cele două societăți anterior menționate, învinuiții N. C. și D. G. au avut mai multe discuții (vol.81, filele 191-193).

Mai mult decât atât, tablierul metalic a fost confecționat de către . S.A., societate în care o rudă apropiată a învinuitului N. C. era acționar majoritar la acea societate.

Este indubitabil faptul că învinuitul N. C. avea cunoștință de împrejurarea că tablierul metalic este confecționat de . SA, societate în care N. C. (nepotul său) era acționar majoritar, întrucât la data de 14 iulie 2007, i-a cerut învinuitului D. G. să-l informeze care este stadiul lucrării efectuate (vol. 81, filele 204).

Din Nota de constatare întocmită sub nr.299 din 03 februarie 2012 de către comisari ai Gărzii Financiare–Secția Argeș rezultă că . SRL a încasat în perioada iunie 2009 – iunie 2010 de la .. suma de 8.591.031,68 lei (vol.12, fila 11), în baza contractului privind executarea podului de la Căteasca.

Din actul de control al Gărzii rezultă că în aceeași perioadă asociații . SRL au retras din conturile societății suma de 7.153.100,44 lei (vol.12, fila 16).

Din actele de urmărire penală efectuate, rezultă că . S.A. a încasat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.72 din 19 iunie 2009(vol.12, fila 152), suma de 495.000 euro, sumă ce nu include TVA pentru confecționarea tablierului metalic.

Aceeași societate controlată de o rudă apropiată învinuitului N. C. a încasat pentru o altă parte a tablierului metalic suma de 495.000 euro, sumă ce nu include TVA în baza contractului cu nr.73 din 08 iulie 2009, încheiat cu ..

În aceste condiții este cert că firmele controlate de afini sau rude apropiate ale învinuitului N. C., respectiv . SRL și . SRL au încasat urmare executării lucrării de reconstrucție a podului de la Căteasca, peste 3.000.000 euro, echivalent în lei, din fonduri publice.

Din actele de urmărire penală efectuate, rezultă că .., societate care venea în cadrul ofertei cu experiența similară s-a retras din asociere, iar în aceste condiții, practic, .. nu se mai califica pentru a obține contractul de achiziție publică.

Ca și concluzie, procurorul a apreciat că vinovăția aparține tuturor membrilor comisiei de evaluare și a conducătorului autorității contractante, întrucât, dacă aceștia nu erau de acord cu decizia adoptată, conform dispozițiilor art.76 al.5 din H.G. nr.925/2006, aveau obligația de a-și prezenta punctul lor de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care se atașează la raportul procedurii.

Niciunul din membrii comisiei de evaluare nu a procedat în sensul textului de lege anterior menționat, au acceptat să reia o procedură de achiziție publică cu încălcarea normelor legale, au eliminat nelegal operatorul economic căruia trebuia să i se atribuie contractul, după ce în prealabil, au întocmit raportul procedurii din 01 aprilie 2009, prin care se atribuia, în mod legal, contractul operatorului economic ..

Toți membrii comisiei au acceptat să își reia activitatea în condiții ilegale, deși potrivit dispozițiilor art.39 al.3 din H.G. nr.925/2006, activitatea comisiei de evaluare încetează după elaborarea raportului procedurii de atribuire.

Sub aspect subiectiv, vinovăția aparține tuturor, în condițiile în care au acceptat cu încălcarea normelor legale să atribuie contractul unui operator economic, în speță .. ca lider de asociere, care avea o ofertă financiară mai mare cu 1.000.000 euro decât oferta operatorului economic . București.

Referitor la cel de-al doilea act material al săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la fraudarea procedurii de atribuire a contractului de lucrări suplimentare înregistrat ca Act adițional nr.4 din 01 iunie 2010 la contractul de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, procurorul arată următoarele:

În esență, contractul de lucrări suplimentare înregistrat ca și Act adițional nr.4 la contractul de lucrări anterior menționat, a fost atribuit și încheiat cu încălcarea normelor legale de către funcționarii din cadrul comisiei de evaluare și conducătorul autorității contractante– președintele Consiliului Județean Argeș.

Ca și încălcări, menționăm următoarele acte ce se constituie în elementul material al laturii obiective al infracțiunii de abuz în serviciu:

-Contractul de lucrări suplimentare a fost inițiat în baza unui Referat falsificat întocmit de învinuitul N. C. și aprobat de președintele Consiliului Județean Argeș–învinuitul N. C., respectiv în baza unei Dispoziții de șantier falsificate de învinuita P. E.;

-Lucrările atribuite nu erau lucrări suplimentare, ci reprezentau o alternativă de montaj a tablierului metalic, neaprobată de către proiectant și verificatorul de proiect, iar ale cărei costuri trebuiau să fie suportate de către executant, respectiv .. Pitești;

-A fost încheiat contractul cu o asociere de societăți comerciale, care nu mai exista în realitate;

-Contractul de lucrări suplimentare a fost încheiat cu nerespectarea clauzelor contractuale prevăzute în contractul inițial;

-A fost atribuit contractul în condițiile în care lucrările erau executate cu circa 3 luni de zile anterior.

-Contractul de lucrări suplimentare a fost inițiat și atribuit pentru ca învinuitul N. CONSTATNI să-și „onoreze” obligațiile față de D. G., reprezentant al . condițiile în care . și . SRL, societăți controlate de afini sau rude apropiate ale învinuitului N. CONSTANTN au încasat pe contractul inițial peste 3.000.000 euro.

-Contractul a fost inițiat și derulat în baza unei proceduri de achiziție publică falsificate.

La săvârșirea acestui act material al infracțiunii de abuz în serviciu, au participat învinuiții: N. C., D. C., N. M. G., P. I., S. O. și B. S., în calitate de autor și învinuitul D. G. în calitate de complice.

La data de 05 mai 2010, a fost înregistrat un referat ((vol.9, filele 116-117), întocmit de învinuitul M. N. și aprobat de învinuitul N. C., referat în care persoana care l-a întocmit a arătat la data de 15 martie 2010 că proiectantul a emis dispoziția de șantier nr.5 care este însușită și de constructor, investitor și care prevede lucrări suplimentare absolut necesare finalizării investiției, și anume: executarea a trei platforme de lucru în valoare de 1.670.889 lei și montajul tablierelor metalice cu macarale de mare tonaj.

Învinuitul N. M. G. a precizat că aceste lucrări nu ar fi fost incluse în contractul inițial, că sunt necesare fonduri în valoare de 4.989.830 lei cu TVA inclus, anexând totodată, la referat o notă de renunțare, dispoziția de șantier, deviz estimat și hotărârea Consiliului Județean nr.76/2008 .

Ca și procedură de atribuire a fost aleasă metoda „Negociere fără publicarea unui anunț de participare”, iar obiectul contractului de achiziție publică avea titlu „Lucrări suplimentare refacere pod .>” .

A fost inițiată și demarată o nouă procedură de achiziție publică, deși la data de 29 aprilie 2010, cu Notificarea înregistrată sub nr.5024 (vol.2, fila 360), autoritatea contractantă, printr-o adresă întocmită de învinuitul M. N., semnată de V. N. și aprobată de învinuitul N. C., încunoștința .. cu privire la următoarele aspecte:
„Prin prezenta, vă informăm că joi, 22.04.2010, a avut loc vizita la fața locului a unei delegații formate dintr-un reprezentant al A.D.R. Călărași și doi reprezentanți ai Ministerului D. și Turismului. Concluziile vizitei au fost, în principal, următoarele:
1.Plata tranșei finale NU SE VA FACE DECÂT ATUNCI CÂND OBIECTIVUL „P. CĂTEASCA” VA FI OPERAȚIONAL (se va putea circula pe el).
2.DACĂ OBIECTIVUL VA DEVENI OPERAȚIONAL DUPĂ DATA DE 20.05.2010, plata tranșei finale nu se va putea efectua deloc.
Ca urmare, s-a acordat un ultim termen până pe 20.05.2010 pentru realizarea lucrărilor. La data de mai sus se va efectua o nouă vizită în teren, pentru constatarea încheierii lucrărilor.
Având în vedere cele arătate, vă rugăm a dispune urgent măsurile necesare potrivit atribuțiunilor dumneavoastră, în vederea accelerării lucrărilor, așa încât să poată fi îndeplinite cerințele formulate de delegații instituțiilor responsabile cu monitorizarea proiectului.”
A fost invitat să depună ofertă operatorul economic .., fără a se mai face precizarea dacă este lider de asociere sau nu, aspect care ne conduce la concluzia că învinuiții aveau cunoștință că, practic, .., care figura în asocierea inițială, nu a executat vreo lucrare la podul de la Căteasca.
La data de 27 mai 2010, ora 11:00, a fost întocmit procesul verbal al ședinței de deschidere al ofertei (vol.9, fila 154). În aceeași zi s-a întocmit procesul verbal de negociere (vol.9, fila 158 ) și a fost negociat prețul definitiv pentru lucrări suplimentare la suma de 4.180.000, sumă ce nu include TVA.
La data de 28 mai 2010 (vol.9, fila 180), a fost încheiat procesul verbal prin care a fost stabilită oferta depusă de .., ca fiind câștigătoare cu prețul total de 4.180.000 lei, elementele ofertei având următoarele valori:
Nr.
Crt.
ELEMENTELE OFERTEI
VALOARE
1.
Platforme amplasare macarale
1.390.000
2.
Suplimentare suprastructură pod
2.790.000
TOTAL PREȚ
4.180.000 lei
La data de 28 mai 2010 (vol.9, fila 182) a fost întocmit raportul procedurii, iar ca urmare a aplicării criteriului de atribuire–prețul cel mai scăzut, comisia de evaluare a hotărât că ofertantul câștigător al contractului de achiziție publică, având ca obiect achiziția de lucrări suplimentare pentru finalizarea obiectivului „P. pe DJ 703 B în .. 84+723” este .., cu prețul total de 4.180.000 fără TVA.
La 28 mai 2010,(vol.9, fila 186 ) i s-a efectuat comunicare .., privind rezultatul procedurii de atribuire a contractului de lucrări suplimentare.
La data de 01 iunie 2010, a fost semnat Actul adițional nr.4, document înregistrat sub nr.6549 (vol.9, filele 68-69 ), prin care prețul contractului a fost majorat cu suma de 4.180.000 lei, sumă ce nu include TVA, pentru executarea lucrărilor suplimentare stabilite conform negocierii între părți prin raportul procedurii nr.6414 din 28 mai 2010.
În actul adițional, respectiv contractul de lucrări suplimentare, figurează ca părți și .., respectiv ., deși aceștia nu participaseră la negociere, iar în ce privește reconstrucția podului de la Căteasca nu au efectuat nici un fel de lucrări, ba mai mult decât atât, .. s-a retras din asociere anterior începerii lucrărilor de executare a podului, practic, cu un an de zile anterior demarării acestei noi proceduri de achiziție publică.
După semnarea actului adițional nr.4, executantul .., a întocmit factura . ZEU nr._/04 iunie 2010 pentru o valoare fără TVA în sumă de 4.179.046,85 lei.
Ca și justificare a lucrărilor de construcții astfel facturate, se regăsesc anexate două situații de plată, după cum urmează:
„-situație de plată deviz ofertă NCPLL8 PLATFORME AMPLASARE MACARALE” pentru valoarea totală (fără TVA) de 1.390.020,23 lei, respectiv de 1.654.124,07 lei (inclusiv TVA);
-„situație de plată deviz ofertă NCSUP8 SUPLIMENTARE SUPRASTRUCTURĂ P.”, pentru valoarea totală (fără TVA) de 2.789.206,62 lei, respectiv de 3.318.941,67 lei (inclusiv TVA);
Situațiile de plată anterior menționate sunt nedatate și se regăsesc în borderoul situațiilor de plată pentru lucrările suplimentare de refacere a podului Căteasca, de asemenea nedatat și neînregistrat nici la executant și nici la beneficiar (deși este semnat de ambele părți, precum și de dirigintele de șantier).
Prin procesul verbal înregistrat sub nr.7048 din 10 iunie 2010, s-a atestat finalizarea integrală a lucrărilor și recepția acestora privind lucrările aferente podului de la Căteasca ca obiect al contractului de lucrări înregistrat sub nr.5704/2535 din 01 iunie 2009.
Factura privind lucrările suplimentare efectuate la podul de la Căteasca a fost decontată integral, iar raportat la documentele prezentate de autoritatea contractantă rezultă că acestea ar fi fost executate în perioada 01 iunie 2010–04 iunie 2010.
În cele două situații de plată aferente facturii anterior menționate sunt consemnate un număr de 19.657,965 ore manoperă (Raport de constatare tehnico-științifică (vol.1, fila 251), lucru practic imposibil având în vedere intervalul scurt de timp.
Din verificările efectuate s-a stabilit că, practic, lucrările ce făceau obiectul Actului adițional nr.4, ce avea ca obiect „Lucrări suplimentare la podul de la Căteasca”, au fost executate în perioada martie–aprilie 2010.
Practic, automacaralele utilizate la așezarea tablierului pe poziții au fost închiriate de la . și de la . Oradea, în baza contractului nr.0324.1/2010 din 23 martie 2010.
De altfel, toate persoanele audiate au confirmat că lucrările suplimentare au fost executate în perioada martie–aprilie 2010, iar în perioada 01 iunie 2010–04 iunie 2010 nu s-au efectuat lucrări suplimentare la obiectivul prevăzut în Actul adițional nr.4.
Totodată, la data de 17.05.2010, . încheiat contractul de execuție lucrări nr.52 cu . Pitești, având ca obiect efectuarea pentru beneficiar de „lucrări asfaltice cale de pod și rampe de acces la obiectivul din DJ 703 B – P. în .”, rezultând astfel că la momentul încheierii contractului tablierul metalic era deja montat.
Acest aspect este confirmat și de către martorul M. M., reprezentant al . Pitești, acesta precizând că „…….lucrările de asfaltare au început imediat după încheierea contractului.
Eu personal m-am deplasat de 2-3 ori la podul de la Căteasca, prilej cu care am constatat că tablierul metalic era montat, drept pentru care am început lucrările de asfaltare” (vol.81, filele 29-31).
Facem precizarea că, potrivit proiectului tehnic, soluția acceptată de către proiectant și de către constructor în ce privește amplasarea tablierului era aceea de ridicare în mai multe etape, de subzidire ale elevațiilor pilelor și culeelor.
Pentru modificarea soluției tehnice de montare a tablierului a fost întocmită dispoziția de șantier nr.5 din 15 martie 2010 în care s-a specificat ca tablierul să fie montat cu automacarale de mare tonaj. Dispoziția este falsificată în ce privește semnătura verificatorului de proiect, deoarece așa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică grafică (vol.2, filele 6-16) și declarația martorului D. I. A., rezultă că semnătura acestuia a fost contrafăcută de către învinuita P. E..
Potrivit fișei de date a achiziției publice pentru reconstrucția podului de la Căteasca, s-a specificat în mod explicit că nu sunt admise și acceptate metode tehnice alternative care nu sunt incluse în caietul de sarcini, că prețul este ferm în lei și în euro, pe toată durata de valabilitate a contractului și nu este permisă divizarea pe loturi.
În aceste condiții este cert că schimbarea soluției tehnice de montare a tablierului s-a făcut fără aprobarea proiectantului și a șefului de proiect și fără ca această schimbare să fie verificată de un verificator de proiecte atestat conform legii.
Conform dispozițiilor art.9.9 al.4 din contractul de lucrări, executantul este responsabil și va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătățirea în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică sau care se află pe traseul șantierului. De asemenea, executantul avea obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de muncă, materialele, instalațiile, echipamentele și toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive cerute de și pentru contract.
Practic, prin achiziția lucrărilor suplimentare în valoare totală de 4.973.064,75 lei a fost modificată soluția tehnică prevăzută în documentația de atribuire, respectiv soluția de montaj a tablierului prin subzidire, în sensul că montajul tablierului s-a realizat cu macarale de mare tonaj, deși această modificare nu era permisă, așa cum am mai menționat anterior.
În dosarul achiziției publice nu s-au identificat documente din care să rezulte că se impune modificarea soluției tehnice de montare a tablierului datorită apariției unor lucrări ascunse care nu au fost cunoscute la data întocmirii proiectului. Contractul inițial a fost atribuit către .. Pitești, în baza prețului ofertat de această societate și a făcut parte din criteriile de stabilire a punctajului obținut de oferta depusă de către această societate, punctaj în baza căruia oferta a fost declarată câștigătoare.
Mai mult decât atât, prin adresa Consiliului Județean Argeș cu numărul 1997 din 05 martie 2009 (vol.8, filele 42-50), ce cuprindea răspunsul la solicitări de clarificări, se specifica că prețul contractului ce urmează a fi încheiat cu ofertantul declarat câștigător va fi în lei și va fi ferm pe toată durata derulării contractului.
În această situație, suma de 4.973.064,75 lei cu care a fost majorat prețul contractului de lucrări nr.5704/2535 din 01 iunie 2009, reprezentând contravaloare lucrări suplimentare, trebuia să fie suportată de către constructor care a optat să folosească această soluție tehnică fără aprobarea proiectantului renunțând la soluția precizată în proiectul tehnic conform căruia tablierului se montează pe calaje în amplasament, urmând ca ridicarea lor la cota finală să se facă în 4-5 etape de subzidire ale elevațiilor, pilelor și culeelor, în aceste condiții nerespectând clauzele contractuale precizate în contractul mai sus menționat (raport de constatare tehnico-științifică (vol.1, fila 339).
Mai mult decât atât, deoarece din vina sa exclusivă executantul nu a reușit să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, achizitorul avea dreptul să perceapă penalități de 0,1% /zi întârziere, din valoarea corespunzătoare a lucrării executate până la executarea efectivă a acesteia (raport de constatare tehnico-științifică (vol.1, fila 350).
Mergând pe conduita descrisă în situația de fapt, învinuiții din prezenta cauză nu numai că nu au cerut executantului lucrării să plătească penalități, ci mai mult decât atât, au plătit lucrări suplimentare care în realitate erau incluse în prețul contractului inițial și trebuiau suportate de executant, creându-i acestuia un avantaj patrimonial de 4.973.064,75 lei, ce se constituie în pagubă creată autorității contractante – C. Județean Argeș.
Practic, din economia probelor administrate în cauză, este mai mult decât probabil că între executant și subcontractori, firme apropiate învinuitului N. C., au intervenit discuții legate de sumele încasate de subcontractori, iar pentru „a mulțumi„ și executantul i s-a plătit suma anterior menționată în baza unui contract de lucrări suplimentare derulat în baza unei proceduri de achiziție nereale în totalitate.
Redactorul rechizitoriului apreciază prejudiciul ca fiind întreaga valoare a contractului de lucrări suplimentare, întrucât la momentul derulării procedurii, lucrările erau executate, iar potrivit clauzelor contractuale, în ce privește contractul inițial de lucrări, o eventuale schimbare a soluției tehnice de montare a tablierului trebuia să fie plătită de executant și nu de beneficiarul acesteia, în speță autoritatea contractantă–C. Județean Argeș.
Toți învinuiții cărora li se reține acest act material au o participație nemijlocită la săvârșirea acestei infracțiuni.
Aceștia au acceptat să plătească în mod necuvenit către .. suma ce constituie prețul contractului de lucrări suplimentare, în condițiile în care lucrările lucrările erau executate și, practic, se circumscriu contractului inițial de lucrări, iar contravaloarea trebuia s-o suporte executantul .. Pitești.
În situația în care .. nu mai făcea parte din asociere, .. nu se califica pentru executarea contractului.
Niciunul din membrii comisiei de evaluare nu a făcut opoziție la momentul întocmirii raportului procedurii și au acceptat încheierea unui contract în condiții frauduloase, din considerentele menționate anterior.
Practic, membrii comisiei de evaluare nu au făcut nici un efort pentru a se opune procedurii nelegale derulate, iar după ce au fost puși sub învinuire, nu și-au făcut apărări pentru a proba lipsa de temeinicie a acuzațiilor aduse.
Referitor la actele materiale ale infracțiunii de fals intelectual săvârșită în legătură directă cu infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene de către învinuitul N. C., precum și în ceea ce privește actele materiale ale infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals săvârșite de învinuiții N. C., M. C. L. și N. M. G., ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită de către învinuitul D. G. și respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârșită de către învinuita P. E., în calitate de director al . SRL Pitești, toate în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată, procurorul reține următoarele:
Referitor la primul act material al infracțiunii de fals intelectual în formă continuată reținută în sarcina învinuitului N. C. (cel în legătură directă cu infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene)
În contextul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată, și în realizarea scopului urmărit prin această infracțiune, învinuitul N. C., în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și reprezentant al acestei autorități contractante, a semnat în data de 25.01.2007 Declarația de parteneriat la Cererea de finanțare în cadrul Schemei de Finanțare Nerambursabilă „Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații” – Programul PHARE 2005 „Coeziune economică și socială”, aferentă proiectului „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații”–RO 2005/_.06, cunoscând faptul că în conținutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conținutul acestuia s-a menționat în mod nereal faptul că podul DJ 703 B Morărești –Căteasca km 84+723 L=228 m a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie–august 2005 și ca urmare, a fost închis circulației, deși din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu că infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației. Înscrisul astfel falsificat a fost folosit și prezentat la M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor (în prezent M. D. Regionale) și la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud–Muntenia, aceasta având ca rezultat încheierea contractului de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți din Programul PHARE 2005 CES în valoare de 984.164,38 euro, echivalentul sumei de 4.408.269,11 lei, fonduri obținute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului D. Regionale.
Referitor la infracțiunea de fals intelectual săvârșit de către învinuitul N. C. (cel de-al doilea act material al acestei infracțiuni continuate) și respectiv fals intelectual și uz de fals săvârșite de învinuita M. C. L., toate în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.
În contextul săvârșirii primului act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată de către învinuiții N. C., M. C., N. M. G., P. I. M., F. A. M. și B. S. E. sub forma autoratului și a învinuitului D. G., sub forma complicității, în cea ce privește atribuirea în condiții frauduloase .. a contractului de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, învinuita M. C. L., în calitate de consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș– Direcția Tehnică și de Dezvoltare și totodată, numită prin Dispoziția nr.431/15.01.2009 a președintelui Consiliului Județean Argeș, în funcția de președinte al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații”, cu știință, a întocmit cu date nereale și a semnat în calitate de președinte al comisiei de evaluare Nota justificativă înregistrată la C. Județean Argeș – comisia de evaluare sub nr.3625 din 09.04.2009.(vol.8, fila165).
În conținutul acestui înscris învinuita a atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, menționând între altele și faptul că „ținând cont de incertitudinea sursei de finanțare a acesteia, vă rugăm să aprobați prelungirea perioadei de evaluare cu 10 zile, potrivit art.200 al.2 și 3 din O.U.G. nr.34/2006”, mențiune care nu are nici un suport real în condițiile în care la acea dată ofertele erau deja evaluate iar cofinanțarea era definitiv soluționată și aprobată de către învinuitul N. C..
Înscrisul a fost falsificat în baza unei înțelegeri prealabile cu învinuitul N. C., care de altfel a și aprobat documentul în cauză în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și a fost întocmit și utilizat în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică doar în scopul de a facilita în mod necuvenit .. Pitești încredințarea lucrării.
Nota justificativă este un document oficial, iar scopul întocmirii acesteia a fost ca să se poată prelungi perioada de evaluare a ofertelor și ca urmare a unei solicitări a Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș–C. de Verificare a Achizițiilor Publice .
Practic, instituția publică încunoștința prin adresa cu numărul_/435/09 aprilie 2009 autoritatea contractantă cu privire la următoarele aspecte (.(vol.8, fila163):
„Vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art.200 al.1 din O.U.G. nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare, aveți obligația ca în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor să stabiliți oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
Având în vedere că pe data de 01.04.2009 a fost întocmit Raportul procedurii care nu a fost pus la dispoziția observatorilor în forma aprobată de către reprezentantul legal până la data prezentei și ținând cont că în data de 08.04.2009 au expirat cele 20 de zile, vă rugăm să ne comunicați care este stadiul procedurii .
Netrimiterea, în termen de trei zile lucrătoare, a documentelor și informațiilor referitoare la procesul de atribuire a contractului care face obiectul verificării, se va sancționa în conformitate cu prevederile art.10 al.1 lit.b din O.U.G. nr.30/2006”.
Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșită de către învinuitul D. G., în calitate de administrator și asociat al .. Pitești, în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.
În contextul săvârșirii primului act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată de către învinuiții N. C., M. C., N. M. G., P. I. M., F. A. M. și B. S. E. sub forma autoratului și a învinuitului D. G., sub forma complicității, în cea ce privește atribuirea în condiții frauduloase .. a contractului de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, învinuitul D. G., ulterior încheierii contractului de lucrări anterior menționat, cu știință, a întocmit și semnat cu mențiuni false adresa înregistrată la . sub nr.3542 din 28.09.2009.
Prin acest înscris falsificat învinuitul D. G. a încunoștințat în mod nereal, autoritatea contractantă – C. Județean Argeș, despre faptul că „..A. Pitești rămâne asociatul nostru în vederea executării contractului nr.5704/2535 din 01.06.2009–„Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații”, garanția de bună execuție asupra infrastructurii rămâne în sarcina liderului de asociere ..”, în condițiile în care acest operator economic se retrăsese din asociere imediat după încheierea contractului de achiziție publică, fără a executa nici un fel de lucrări în baza acestui contract, acestea fiind executate în parte de către . . SRL.
Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârșită de către învinuita P. E., în calitate de director al . SRL Pitești, în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.
În contextul săvârșirii al celui de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată de către învinuiții N. C., D. C., N. M. G., P. I., S. O. și B. S., în calitate de autori și învinuitul D. G. în calitate de complice, în cea ce privește atribuirea în condiții frauduloase .. a contractului de lucrări suplimentare – Actul adițional nr.4 din 01.06.2010 (înregistrat sub nr.6549 din 01.06.2010 la C. Județean Argeș), la contractul de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, învinuita P. E., asociat și administrator al . SRL Pitești, cu știință, a întocmit mai multe documentații falsificate, în scopul schimbării nelegale a soluției tehnice a lucrării având ca obiect contractul de achiziție publică nr.5704/2535 din 01.06.2009.
Astfel, în contextul derulării contractului de achiziție publică nr.5704/2535 din 01.06.2009 încheiat între C. Județean Argeș în calitate de achizitor și .. Pitești, în calitate de executant (în asociere cu ..A. Pitești și . Slatina), a fost încheiat contractul de asistență tehnică nr.190/23.09.2009 între . SRL Pitești, reprezentată de director P. E., în calitate de executant și C. Județean Argeș, în calitate de beneficiar.
Obiectul contractului nr.190/23.09.2009 consta în acordarea asistenței tehnice din partea proiectantului . SRL Pitești, conform reglementărilor în vigoare, pe toată durata de execuție a lucrărilor la investiția „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri”.
Astfel, în timpul contractului de achiziție publică, deoarece constructorul .. Pitești nu se încadra în termenul de execuție prelungit în mod succesiv de mai multe ori, situație ce ar fi dus la pierderea finanțării, proiectantul, respectiv . SRL Pitești, mai precis prin intermediul învinuitei P. E., a falsificat semnătura șefului de proiect, inginer D. C. și a dispus schimbarea soluției tehnice de montaj a tablierelor metalice prin folosirea unor automacarale de capacitate mare, în condițiile în care în cadrul procedurii de achiziție publică această soluție nu a fost agreată la solicitarea altor participanți la procedură.
Incapacitatea constructorului .. Pitești de a nu se încadra în termenul de execuție stabilit inițial prin contractul de lucrări nr.5704/2535 din 01.06.2009, respectiv de 3 luni, începând de la data de 01.06.2009, conform graficului de execuție asumat prin ofertă de către executant și potrivit termenului limită de implementare a proiectului –31.08.2009, a determinat prelungirea succesivă a termenului de execuție al acestui contract prin Actul adițional nr.1 din 31.08.2009 (până la 31.11.2009), Actul adițional nr.2 din 30.11.2009 (până la 31.01.2010) și Actul adițional nr.3 din 25.01.2010 (până la 15.06.2010).
În aceste împrejurări, pentru a justifica prelungirea succesivă a termenului de execuție al acestui contract și în scopul schimbării soluției tehnice a proiectului, învinuita P. E. a întocmit cu date nereale înscrisurile intitulate „Antemăsurătoare Suprastructură P.– Suplimentare” și „Antemăsurătoare Platforme Montaj Macarale” (vol.82, filele 113-118).
Aceeași învinuită, în baza aceleiași rezoluții infracționale unice a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a întocmit cu aceleași date nereale menționate în cele două situații privind antemăsurătorile și Dispoziția de șantier nr.5 din 15.03.2010 prin care a dispus schimbarea soluției tehnice de montaj a tablierelor metalice prin folosirea unor automacarale de capacitate mare, întocmind totodată în acest sens către .. Pitești adresa nr.44 din 05.03.2010 (vol.82, filele110-112).
În scopul mai sus arătat, învinuita P. E. a falsificat și semnătura șefului de proiect, inginer D. C., martor în cauză.
Această infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită în formă continuată de către învinuita P. E. în împrejurările mai sus arătate, a avut drept scop justificarea prelungirii succesive a termenului de execuție al acestui contract prin schimbarea abuzivă a soluției tehnice a proiectului, pentru că, pe fondul incapacității constructorului .. Pitești de a nu se încadra în termenul de execuție stabilit inițial, acesta risca pierderea finanțării în cadrul contractului de lucrări nr.5704/2535 din 01.06.2009. Mai mult decât atât, s-a facilitat .. Pitești prelungirea termenului de execuție în repetate rânduri și cu sprijinul învinuitei P. E., în condițiile în care în cadrul procedurii de achiziție publică această soluție nu a fost agreată la solicitarea altor participanți la procedură.
Urmare a falsificării documentațiilor mai sus arătate de către învinuita P. E. a fost schimbată abuziv soluția tehnică a proiectului, sens în care a fost întocmit de către responsabilul de proiect, învinuitul N. M. G. referatul nr.5239 din 05.05.2010, referat aprobat de către învinuitul N. C., prin care s-a aprobat achiziționarea lucrărilor suplimentare, argumentându-se în mod nereal faptul că acestea nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial, neexecutarea acestora conducând în mod inevitabil la imposibilitatea finalizării investiției (vol.82, filele 106-108).
Referitor la învinuirea ce i s-a adus în cursul urmăririi penale învinuitei P. E., în apărarea sa, printre altele, aceasta a făcut următoarele precizări cu ocazia audierii în data de 11 septembrie 2012 (vol.3, filele 118-123 ),
„Referitor la învinuirea ce mi se aduce cu privire la comiterea infracțiunii de fals, constând în aceea că aș fi falsificat, la data de 15.03.2010 semnătura executată pe dispoziția de șantier nr.5 în numele șefului de proiect D. C., arăt următoarele:
În mod obișnuit, am semnat în locul acestuia o . documente tehnice, inclusiv proiectul, în cadrul investiției de reconstrucție pod Căteasca, cât și în cadrul altor proiecte. În acest sens, am avut o înțelegere verbală cu D. C., putând semna orice act în numele acestuia, inclusiv acest act.
I-am comunicat telefonic numitului D. C., cât și verificatorului de proiect, tatăl acestuia, că proiectului inițial de reconstrucție a podului de la Căteasca trebuia să-i aducem o modificare, solicitată de către autoritatea contractantă–C. Județean Argeș, respectiv în a găsi o modalitate de montare mai rapidă a tablierelor metalice la podul în cauză, la proiectul deja existent, pentru câștigarea de timp.
Nu cunosc motivul pentru care mi s-a solicitat schimbarea soluției tehnice de montaj la tabliere la podul Căteasca.
Sunt întrebată de organul de urmărire penală să indic în mod expres momentul la care am luat la cunoștință că trebuia modificată soluția tehnică de montaj și să indic dacă aceasta a fost la data de 15 martie 2010, ori anterior acesteia sau dispoziția de șantier nr.5 a fost întocmită la o dată ulterioară datei de 15 martie 2010, sens în care arăt faptul că de schimbarea soluției tehnice am luat la cunoștință anterior datei la care a fost întocmită dispoziția, iar dispoziția în cauză a fost întocmită la data consemnată în cuprinsul acesteia, respectiv 15 martie 2010.
Pentru orice dispoziție de șantier, a avut loc o discuție întotdeauna înainte între constructor și beneficiar, inclusiv în ceea ce privește această dispoziție.
Am discutat cu verificatorul de proiect, tatăl lui D. C., profesorul D. A., despre această solicitare a constructorului .. de schimbare a soluției tehnice de montaj a tablierelor la podul Căteasca, mi-a confirmat că este de acord cu această soluție, dar mi-a spus să fie întocmit un proiect tehnic de montaj de către constructor ……….”
Practic, în apărarea sa, învinuita nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, afirmând că întreaga documentație pe care a întocmit-o în legătură cu schimbarea soluției tehnice s-a realizat după consultarea și cu acordul șefului de proiect D. C. și al tatălui acestuia, D. A., verificator de proiect, afirmații nereale și nesusținute de alte probe, din următoarele considerente:
Atât D. C., cât și D. A., cu ocazia audierii lor în calitate de martor în cauză (vol.5, filele 93-102 și vol. 4, filele 211-217), au infirmat în totalitate susținerile învinuitei P. E., ambii precizând că nu au avut nici o implicare în schimbarea soluției tehnice a lucrării și că nu au avut nici o înțelegere în acest sens cu învinuita ori pentru ca aceasta să execute în locul lor semnături pe documentațiile tehnice.
În acest sens, relevantă este și declarația martorului D. C., dată în cauză în 19 septembrie 2012:
„……….Din câte îmi amintesc, soluția tehnică propusă de mine pentru montarea tablierelor metalice a fost aceea de montare prin lansare, respectiv tablierul montat pe la capătul unei culee, urmând ca aceasta să fie finalizată după montare……… Nu am avut nici o înțelegere cu P. E. pentru ca aceasta să-mi execute semnătura mea pe documentele ce erau necesar a fi semnate de mine…………..Eu am efectuat proiectarea pentru întreaga lucrare privind podul de la Căteasca, respectiv planșele pentru structura și infrastructura podului, calcule, antemăsurători, iar verificator al proiectului a fost D. A., care este tatăl meu. Am ales soluția tehnică de montaj cu ridicare, cu prese și lansare, deoarece era cea mai ieftină și cea mai simplă, din punctul meu de vedere. ……………..Referitor la schimbarea soluției tehnice de montaj a tablierelor, au fost discuții inclusiv cu cei de la . sensul că aceștia solicitau ca montajul să fie executat cu macarale de mare tonaj, însă eu nu am fost de acord și nu am autorizat-o pe P. E. să execute dispoziția de șantier nr.5/15.03.2010…………..”
De asemenea, verificatorul de proiect, martorul D. A., cu ocazia audierii sale, în data de 01.06.2012, între altele, a făcut următoarele precizări:
„……..Pentru montarea tablierelor a fost prevăzută în proiect soluția prin subzidire……..S-a ales această soluție fiind cea mai sigură și ieftină. Termenul scurt stabilit în contractul de achiziție și întârzierea execuției tablierelor au dus la renunțarea aplicării acestei soluții tehnice, executantul încercând să realizeze montajul cu macarale. Executantul și-a întocmit o tehnologie de ridicare cu macaraua, care mi-a fost transmisă cu circa o săptămână înainte de finalizarea lucrării, pe care nu am acceptat-o din simplul motiv că prezența unor macarale foarte grele și cu sarcină mare pe malurile abrupte ale râului Argeș ar fi dus la ruperi de mal sau alunecări de teren și la distrugerea eventuală a unui tablier. Practic, nu am pus viza pe materialul privind tehnologia de montaj, ștampila de verificator tehnic fiind practic obligatorie în acest caz………..Fac precizarea că personal nu am avut cunoștință de întocmirea dispoziției de șantier nr.5 din 15.03.2010 și nu mi-a spus nimic de ea la întâlnirea pe care am avut-o în luna aprilie 2010……..fac precizarea că nici fiul meu nu a fost informat de întocmirea acestei dispoziții de șantier, pe care de altfel, nici nu a semnat-o. În mod obligatoriu, această dispoziție de șantier trebuia să poarte viza mea de verificator de proiect……”
Raportat la probele administrate în cauză, este evident faptul că învinuita P. E. a falsificat documentația tehnică anterior menționată cu consecința schimbării soluției tehnice a lucrării, nu din necesitatea efectuării unor lucrări de calitate, ci doar în scopul de a-i facilita executantului–.. Pitești prelungirea nejustificată a termenului de execuție a lucrării, în condițiile în care acesta fiind în incapacitatea de a se încadra în termenele inițial stabilite, risca pierderea finanțării în cadrul contractului de achiziții publice nr.5704/2535 din 01.06.2009.
Referitor la infracțiunea de fals intelectual săvârșită de învinuitul N. C. (cel de-al treilea act material al acestei infracțiuni săvârșite în formă continuată), precum și în ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual și uz de fals săvârșite de învinuitul N. M. G., toate în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.
În contextul săvârșirii al celui de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată de către învinuiții N. C., D. C., N. M. G., P. I., S. O. și B. S., în calitate de autori și învinuitul D. G. în calitate de complice, în cea ce privește atribuirea în condiții frauduloase .. a contractului de lucrări suplimentare–Actul adițional nr.4 din 01.06.2010 (înregistrat sub nr.6549 din 01.06.2010 la C. Județean Argeș), la contractul de lucrări nr.5704/2535/01.06.2009, așa cum aceasta a fost descrisă la punctul 2.3.2. al prezentului capitol, învinuitul N. M. G., în calitate de consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș–Direcția Tehnică și de Dezvoltare totodată, numit prin Dispoziția nr.431/15.01.2009 a președintelui Consiliului Județean Argeș, în funcția de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații” și responsabil de proiect, cu știință, a întocmit cu date nereale și a semnat în calitate de responsabil de proiect Referatul înregistrat la C. Județean Argeș sub nr.5239 din 05.05.2010 .
Referatul a fost întocmit, cu știință, de către învinuitul N. M. G., cu date nereale și în mod abuziv, ca urmare a schimbării soluției tehnice a lucrării, în baza Dispoziției de șantier nr.5 din 15.03.2010 și a documentației aferente acesteia, întocmită cu date falsificate de către învinuita P. E..
În conținutul documentului în cauză învinuitul N. M. G., cu știință, a atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, constând în aceea că proiectantul ar fi emis dispoziția nr.5 din 15 martie 2010 prin care se prevăd lucrări suplimentare datorită schimbării soluției tehnice, precizându-se că sunt necesare fonduri în sumă totală de 4.989.830 lei, aceasta în condițiile în care la acel moment respectivele lucrări fuseseră deja executate în perioada martie–aprilie 2010.
În acest sens, în Referatul nr.5239 din 05.05.2010, concluzionând, învinuitul a menționat:
„……..Având în vedere că lucrările suplimentare mai sus menționate nu pot fi din punct de vedere tehnic și economic separate de contractul inițial, neexecutarea acestora conducând în mod inevitabil la imposibilitatea finalizării investiției, situație cu implicații dezastroase asupra traficului rutier în zonă, vă propun să aprobați achiziționarea lucrărilor suplimentare, așa cum acestea sunt prezentate în referat, precum și în documentația justificativă anexată acestuia.”.
Prin acest înscris falsificat, în baza unei înțelegeri prealabile cu învinuitul N. C., învinuitul N. M. G. a propus, în mod abuziv, spre aprobare achiziționarea de lucrări suplimentare în cadrul proiectului, propunere aprobată de către învinuitul N. C. în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș, referatul fiind întocmit și folosit de către cei doi învinuiți doar în scopul de a facilita în mod necuvenit .. Pitești încredințarea lucrărilor suplimentare, prin schimbarea soluției tehnice a lucrării.
Prin actul de inculpare s-a mai dispus introducerea în cauză a părții responsabile civilmente S.C Z. S.A., având în vedere că partea civilă S. R. prin ANAF-DGFP Argeș s-a constituit parte civilă cu sumele de 1.312.219,18 euro, 4.973.065 lei și 3.779.787 lei și a solicitat introducerea în cauză ca parte responsabilă civilmente a acestei societăți, fiind menținute măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului O. C., primar al comunei Căteasca, întrucât faptelor le lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective-intenția directă.
II. Cercetarea judecătorească
La data de 7.02.2013 dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București-Secția I Penală.
La termenul de judecată din 19.03.2013 Curtea a constatat, în temeiul art.300 alin.1 Cpp regularitatea actului de sesizare, aducând la cunoștința inculpaților dispozițiile art.3201 Cpp privind procedura recunoașterii vinovăției, aceștia optând pentru judecata de drept comun.
La același termen de judecată partea civilă ANAF și-a menținut constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale (vol.I, filele 91-92).
Au fost audiați inculpații M. C.-L. (vol.I, filele 149-152), F. A.-M. (filele153-155), P. I.-M. (filele 189-190), B. S.-E. (filele 191-192), N. M. (filele 193-194), D. C. (filele 195-196), S. O. (filele 197-198), P. E. (filele 211-213), D. I. (filele 214-215), D. G. (filele 216-217) și N. C. (filele 222-225).
Ulterior audierii inculpaților aceștia au formulat probe în apărare, probe analizate de Curte și încuviințate, în parte, conform încheierilor de ședință de la acel moment.
Au fost audiați martorii D. A. (filele 255-257), D. B.-P. (filele 258-259), Berna T. (filele 260-261), U. R.- C. (filele 287-288), P. J. (fila 289), A. C. (filele 290-291), C. N. (292-293), O. I.-V. (fila 294), T. I.-R. (filele 295-296), M. N. (vol.II, filele1-2), O. C. (fila 3), R. G. (fila 4), R. R.-C. filele 5-6), Ș. I.-C. (fila 7), D. C. (filele 8-9), M. M. (file 10), P. C. (filele 53-54), C. G. (filele 55-57), C. G.-A. (filele 58-59), B. C. (fila 60), L. Ș.-F. (fila 84), C. D.-M. (fila 85), C. N. (fila 86), N. C.-D. (fila 87), U. S. (fila 88), M. I. (fila 173),
ADR-Sud Muntenia a transmis instanței înscrisurile solicitate referitoare la procedura de achiziție:adrsa nr.2996/26.05.2009, raportul de verificare a dosarului achizițiilor publice și lista de verificare raport achiziție lucrări (filele 277-285), partea vătămată C. Județean Argeș a depus un raport de expertiză contabilă extrajudiciară atașat la sfârșitul volumului I instanță (concluzia-C.J.Argeș nu a fost prejudiciat), inculpatul D. I. a depus un raport de expertiză grafică și tehnică extrajudiciară a documentelor (vol.II, filele 27-37) ce a concluzionat că semnăturile de pe contractul de Vânzare-cumpărare nr.1000/23.03.2009 au fost executate de către N. L.-C..
Din oficiu Curtea a încuviințat întocmirea unui raport de expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, concluziile acestuia aflându-se în vol.II, filele 141-154, concluzii însușite de către expertul parte desemnat de inculpatul D. I. (filele 178-191).
III. Apărarea:
Toți inculpații din prezenta cauză au negat acuzațiile formulate împotriva lor, au dat declarații cu privire la faptele deduse judecății și și-au exercitat dreptul la apărare prin propunerea de probatorii, formularea de cereri și de întrebări adresate celorlalți inculpați ori martorilor.
Inculpatul N. C. a susținut că cererea de finanțare pe care a semnat-o a avut la bază constatările Prefecturii Argeș și a celorlalte instituții abilitate, fiind un formular tipizat care a avut la bază o documentație. A menționat faptul că nu a intervenit în derularea licitației, nu a exercitat intervenții, nu i-a fost înmânat primul raport al procedurii, verificarea ofertantului câștigător i-a fost solicitată de către serviciul achiziții publice, lucrările suplimentare au fost aprobate prin hotărâre a consiliului județean, plățile au respectat prevederile legale.
A negat faptul că ar fi semnat contractul de vânzare-cumpărare privind spațiul comercial în numele fiului său, nu a primit cu titlu de mită acel spațiu de la D. G., a discutat cu D. G. despre respectarea termenelor de execuție și rezolvarea situațiilor neprevăzute.
Inculpatul D. G. a susținut faptul că vânzarea spațiului comercial a avut la bază voința părților, licitația a fost câștigată legal iar schimbarea soluției tehnice a fost acceptată atât de către beneficiar, cât și de proiectant.
Inculpatul D. I. a negat acuzația, susținând faptul că N. L.-C., pe care l-a identificat după semnalmente, a semnat personal contractul în holul biroului notarial, iar tatăl acestuia nu a fost prezent vreodată în incinta biroului notarial.
Inculpata P. E. a menționat că dispoziția de șantier a semnat-o cu numele lui D. C., având o înțelegere verbală cu acesta de a semna orice acte în lipsa lui. A precizat că antemăsurătorile au avut la bază constatările din teren, iar proiectul tehnic de montaj a fost aprobat verbal de verificatorul de proiect D. A..
Inculpații M. C.-L., F. A.-M., P. I.-M., B. S.-E., N. M., D. C. și S. O., membrii în cele două comisii de evaluare au susținut faptul că și-au respectat atribuțiile stabilite de legislația privitoare la achizițiile publice.
În esență, apărarea inculpaților M. C.-L., F. A.-M., P. I.-M., B. S.-E., N. M., membrii ai comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii “Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații” s-a bazat pe faptul că raportul inițial al procedurii din 1 aprilie 2009, în care a fost desemnată câștigătoare S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L., nu a produs efecte juridice și ca atare nu poate fi asimilat unui act administrativ, întrucât nu a fost aprobat de către conducătorul autorității contractante. De asemenea, au susținut că au respectat întrutotul decizia CNSC care prevedea continuarea procedurii și nu reluarea acesteia, iar S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L. s-a comportat ca un ofertant neimplicat în procedură din moment ce nu a contestat raportul procedurii din 16 aprilie 2009.
Pe de altă parte, au mai susținut că prejudiciul cauzat autorității contractante ar fi devenit cert la momentul la care S.C. ELCO CONSTRUCT S.R.L. ar fi efectuat lucrarea în termenii ofertați și că oricum reprezentanții companiei au avansat un termen de execuție nerealist, iar perioada de garanție de bună execuție ofertată nu era reală, după cum au arătat chiar reprezentanții companiei, aceștia nemaifiind interesați de contract întrucât obținuseră o altă lucrare de mari dimensiuni.
Inculpații P. I.-M., B. S.-E., N. M., D. C. și S. O., membrii în cea de-a doua comisie de evaluare a ofertelor în cadrul procedurii „Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, pentru atribuirea contractului „lucrări suplimentare refacere pod Căteasca”, au susținut faptul că și-au respectat atribuțiile stabilite de legislația privitoare la achizițiile publice, lucrările suplimentare fiind aprobate prin hotărârea C.J. Argeș, iar necesitatea acestora a fost justificată de constructor și proiectant. Mai mult, lucrările suplimentare au fost executate, au fost suportate din bugetul propriu al C.J. Argeș, un pod similar din localitatea I. a avut costuri de execuție mai ridicate.
*************
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în mod nemijlocit în fața Curții relevă faptul că la data de 5.02.2009 C. Județean Argeș, reprezentat prin președinte N. C., a inițiat procedura de atribuire a contractului de lucrări privind refacerea podurilor din comunele Căteasca și Ciomăgești, prin transmiterea spre publicare în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) a anunțului de participare la licitația deschisă pentru atribuirea contractului de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri”, anunțul fiind publicat cu nr._/05 februarie 2009.
La baza acestui anunț deschid de licitație publică a stat adoptarea
în cursul anului 2007 a „Ghidului solicitantului–Linia de buget RO PHARE–2005/_CES-Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații”, având ca scop asistență tehnică și sprijin financiar comunităților locale pentru reabilitarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie–mai și iulie–august 2005.
C. normativ privind accesarea asistenței financiare nerambursabile era stabilit prin O.U.G. nr.34/2006 (privind atribuirea contractelor de achiziție publică), H.G. nr.925/2006 (privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006) H.G. nr.704/2006 (privind nominalizarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundații în perioada aprilie-mai și iulie- august 2005, ce vor beneficia de finanțări din programul PHARE 2005), H.G. nr.846/2009 (pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.704/2006), și Ghidul solicitantului.
Beneficiarii fondurilor alocate reabilitării sau reorganizării obiectivelor de infrastructură afectate de inundațiile din anul 2005 sunt consiliile județene pentru infrastructura rutieră.
Obiectivele ce au fost afectate de inundațiile din anul 2005 au fost menționate pe baza comunicărilor efectuate de prefecturi, în cadrul anexei hotărârii de guvern.
Fondurile alocate prin Programul PHARE 2005 au avut ca scop remedierea efectelor provocate de inundațiile in perioada aprilie–august 2005, nefiind eligibile spre finanțare obiectivele de infrastructură rutieră afectate de alte fenomene decât inundații și nici obiectivele care au suferit avarii în altă perioadă decât cea prevăzută expres în actul normativ (HG nr.704/2006).
Având în vedere fondurile alocate prin Programul PHARE 2005, se constată că, practic, aceste fonduri nu puteau fi utilizate și nu erau eligibile spre finanțare decât pentru obiectivele de infrastructură rutieră afectate de inundațiile din cursul acelui an.
În Anexa la HG nr.704/2006 au fost nominalizate următoarele obiective de infrastructură rutieră:
-„Reparare pod pe DJ 703B Morărești-Căteasca, km 84+723, L=228 m”, la Căteasca, județul Argeș – 1.183.400 EUR;
-„Reparare pod pe DJ 678 G Răduțești – Ciomăgești, km 7+588”, la Ciomăgești, județul Argeș – 300.000 EUR;
-„Reparare pod pe DJ 703 Valea Danului–Cepari, km 0+597, L=153 m” la Valea Danului Argeș – 172.730 EUR.
Urmare a adoptării actului normativ, C. Județean Argeș a elaborat o cerere de finanțare semnată, de Președintele Consiliului Județean și de primarii celor trei comune, în care s-a consemnat faptul că podurile anterior menționate au fost avariate în urma inundațiilor din perioada aprilie-august 2005.
În cuprinsul cererii de finanțare (vol.VI dup, anexa A, filele 5-31), la punctul 1.5 s-a menționat că„urmare a calamităților naturale din perioada aprilie–august 2005, podul pe DJ 703 B Morărești – Căteasca, km 84+723, L=228 m, la Căteasca, podul pe DJ 678 G, Răduțești – Ciomăgești, km 7+588 la Ciomăgești și podul pe DJ 703 H Valea Danului – Cepari, km 0+597. L=153 m la Valea Danului, au suferit avarii importante”
La pct.1.6.1. din cererea de finanțare s-a arătat că „proiectul își propune să reabiliteze 3 poduri din comunele Căteasca, Ciomăgești și Valea Danului, județul Argeș, avariate în urma calamităților naturale din perioada aprilie-august 2005”.
Inițial cererea de finanțare a fost formulată pentru repararea obiectivelor afectate de inundații, iar ulterior reprezentanții Consiliului Județean Argeș au modificat categoria de lucrări în reconstrucție.
La data de 30 mai 2007 a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă cu nr._ între M. D. Lucrărilor Publice și Locuințelor, în calitate de autoritate contractantă și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitate de autoritate de implementare, pe de o parte și C. Județean Argeș, în calitate de beneficiar, pe de altă parte.
Prin acte adiționale succesive au fost modificate mai multe prevederi contractuale, iar potrivit disp.art.3 din contractul de finanțare nerambursabilă, costul total al proiectului eligibil pentru finanțare a fost estimat de autoritatea contractantă la suma de 2.436.962 euro, ce nu include TVA, iar autoritatea contractantă s-a obligat să finanțeze suma maximă de 1.656.130 euro, echivalent cu 67,96% din costurile totale eligibile.
S-a stabilit că, în situația în care bugetul proiectului este depășit, valoarea finanțării nerambursabile nu va fi majorată, iar acele cheltuieli vor fi neeligibile și vor fi suportate de către beneficiarul lucrării.
În cursul urmăririi penale a fost sesizat Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) pentru efectuarea de verificări privind proiectul din cadrul Programului Phare 2005 sub aspectul indiciilor legate de modul de atribuire a contractului aferent acestui proiect.
În cuprinsul notei de control (vol.I dup, filele 43-216) DLAF concluzionează faptul că cererea de finanțare conține afirmații nereale deoarece podul pe DJ 703B Morărești-Căteasca nu a fost afectat de inundațiile din perioada aprilie-august 2005. Că este așa rezultă din verificările efectuate la instituțiile abilitate la nivelul județului Argeș, în evidențele cărora nu se regăsește vreo mențiune ori constatare referitoare la afectarea podului de la Căteasca de inundațiile din perioada aprilie-august 2005. Astfel, în evidențele Consiliului Județean Argeș, ale Prefecturii Argeș, Direcției Apelor Argeș-Vedea, Inspectoratului pentru Situații de Urgență a județului Argeș, Primăriei Căteasca nu există vreo mențiune referitoare la avarierea podului de la Căteasca urmare a inundațiilor menționate.
Mai mult, probatoriul administrat în cauză relevă faptul că podul era deteriorat încă din anii 1990, iar în cursul anului 2004, C. Județean Argeș a contractat efectuarea unei expertize cu ..A., având ca obiectiv „Consolidare pod din beton armat pe DJ 703B Morărești – Vedea – Căteasca, L=228 m, Km 84+723 la Căteasca, județul Argeș”. Expertiza (vol.15, filele 225-258) a concluzionat că infrastructura podului era deteriorată, impunându-se măsuri pentru remedierea deficiențelor.
De asemenea, a fost întocmit o notă de constatare întocmită sub nr._ la data de 08 martie 2005 (vol.13, filele 35-36), de o comisie formată din reprezentanți ai Direcției de Administrare Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Argeș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a județului Argeș și Direcției Apelor Argeș-Vedea, iar datorită precarității stării podului comisia a hotărât, printre altele, închiderea acestuia pentru toate categoriile de vehicule. Mai mult, starea podului anterioară anului 2005 a fost confirmată și în depoziția martorului D. A..
În atare situație, Curtea constată că afirmațiile din cuprinsul cererii de finanțare nu corespund adevărului.
În apărarea sa inculpatul N. C. a susținut că cererea de finanțare nu produce în sine efecte juridice, fără a fi însoțită de documente justificative, însă această apărare nu poate fi primită de Curte deoarece prin semnarea cererii de finanțare și a declarației de parteneriat inculpatul și-a asumat realitatea celor menționate, cererea de finanțare producând efecte juridice prin depunerea acesteia la M. D. Regionale. Mai mult, în virtutea funcției de Președinte al Consiliului Județean Argeș acesta deținea și funcția de vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, calitate în care avea cunoștință despre obiectele de infrastructură afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005. A mai invocat faptul că instituțiile abilitate au confirmat avarierea podului din cauza inundațiilor din anul 2005 (împrejurare menționată și în expertiza contabilă extrajudiciară pe care a depus-o la dosar), apărare formală (nu a indicat în concret un înscris oficial care să-i confirme versiunea) și contrazisă de adresele emise de instituțiile cu atribuții de constatare în domeniu.
De asemenea, împrejurarea că Prefectura Argeș a inclus podul de la Căteasca în obiectivele de infrastructură afectate de inundațiile din aprilie-august 2005, pe baza căruia a fost menționat în anexa la HG nr.704/2006, nu îl exonerează pe inculpatul N. C. de răspundere penală, Curtea nefiind abilitată în a verifica în ce împrejurări s-a realizat această includere. Pe de altă parte, este de menționat că în anexa la HG nr.1512/29.11.2005 . printre localitățile declarate calamitate urmare a inundațiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.
Așadar, în ce privește acest prim capăt de acuzare Curtea constată că sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Paguba creată Statului R.-ANAF prin săvârșirea infracțiunii anterior menționate este în cuantum de 984.164,38 euro, reprezentând fonduri PHARE obținute în mod nelegal.
Fără a contesta necesitatea și oportunitatea refacerii podului de la Căteasca, Curtea observă că latura obiectivă a infracțiunii include obținerea pe nedrept a fondurilor avute în vedere de norma de incriminare, fără a avea în vedere oportunitatea utilizării acestor fonduri. Altfel spus, deși podul trebuia refăcut, această necesitate nu putea fi realizată legal prin accesarea Programului Phare, deoarece numai obiectivele de infrastructură afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005 erau eligibile pentru a intra în proiect.
******************
Analizând legalitatea atribuirii contractului de achiziție publică (primul act material) și a contractului subsecvent de lucrări suplimentare (al doilea act material), prin prisma acuzației de abuz în serviciu reținută în sarcina Președintelui CJ Argeș, a membrilor comisiilor de evaluare și respectiv a complicității la abuz în serviciu reținută în sarcina reprezentantului câștigătorului licitației, Curtea constată următoarele:
Prin Nota justificativă nr.36 din 13 ianuarie 2009 întocmită de Agenția de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a județului Argeș(vol.1, fila 98), s-a precizat că oferta stabilită ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare, rezultat prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare, pentru care s-a stabilit un algoritm de calcul specific.
Factorii de evaluare a ofertei au fost: prețul, durata de execuție, programul calității propus pentru execuția lucrării și perioada de garanție a lucrărilor executate.
A fost propus și algoritmul de calcul pentru fiecare din factorii de evaluare, iar pentru factorul „durata de execuție”, s-a stabilit că pentru cea mai scăzută durată de execuție se acordă punctajul maxim alocat factorului de evaluare respectiv.
Nota întocmită cu privire la criteriul de atribuire a fost analizată și aprobată de reprezentantul legal al autorității contractante–inculpatul N. C. și introdusă ulterior în documentația de atribuire.
Cu privire la primul act material Curtea reține că anterior publicării în SEAP (05 februarie 2009) a anunțului de participare la licitația deschisă pentru atribuirea contractului de lucrări „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri”, prin dispoziția din 15 ianuarie 2009,a inculpatului N. C. a fost stabilită comisia de evaluare,în vederea organizării și desfășurării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. Comisia de evaluare avea următoarea componență: inculpata C. M.–președinte, iar inculpații N. M., P. I., M. F. și B. S.-membrii (toți inculpații funcționari publici în cadrul CJ Argeș).
Data limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilită 10 martie 2009, ora 14:00, termen ce a fost modificat printr-o erată ca fiind .
Ulterior, la data de 04 martie 2009, Autoritatea Contractantă a publicat un anunț de tip erată, prin care termenul limită inițial pentru 18 martie 2009, ora 14:00.
S-a stabilit ca deschiderea ofertelor, evaluarea acestora să se facă de comisia de evaluare care va verifica modul de îndeplinire de către fiecare ofertant în parte a criteriilor de calificare și va proceda la evaluarea numai a acelor oferte depuse de ofertanții care îndeplinesc cerințele minime corespunzătoare criteriilor de calificare.
Ca și criteriu de atribuire a fost ales criteriul „cea mai avantajoasă ofertă economică” cu următorii factori de evaluare și punctajul aferent fiecăruia, după cum urmează:
- preț60 puncte;
-durata de execuție15 puncte;
-programul calității propus pentru execuția lucrării10 puncte,
-perioada de garanție a lucrărilor executate15 puncte;
În legătură cu prețul contractului, s-a menționat în documentația de atribuire că acesta nu va fi ajustat, iar prețul este ferm în lei și euro, pe toată durata de valabilitate a contractului.
La data de 19 martie 2009, ora 10:00, s-a desfășurat ședința de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare constatând că au fost depuse 10 oferte în termenul prevăzut în anunțul de participare de către următoarele societăți comerciale:
1. PROCOM SRL Italia;
2. MONTE ADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO S.A. Portugalia;
3. KRANZ EUROCENTER SRL, în asociere cu SOARES DA C.;
4. Z. S.A. Pitești în asociere cu . ..A.;
5. ARGECOM S.A.
6. TEHNOLOGICA RADION SRL;
7. EUROPAN PROD SRL în asociere cu .;
8. TEHNOLOGICA RADION SRL;
9. SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu ..
10. S.C. ELCO CONSTRUCT SRL București
Ulterior deschiderii ofertelor comisia de evaluare s-a întâlnit în ședință în zilele de 23, 25, 30 și 31 martie 2009, prilej cu care a luat decizii în legătură cu solicitarea de clarificări cu privire la diversele aspecte ale ofertelor și modul în care operatorii economici au răspuns la aceste solicitări.
În continuare, comisia de evaluare a constatat că ofertele depuse de următorii operatori economici corespund cerințelor de calificare solicitate prin documentația de atribuire și anunțul de participare și a declarat ca fiind calificate ofertele următorilor operatori economici:
-. București
- PROCOM SRL Italia;
- KRANZ EUROCENTER SRL, în asociere cu SOARES DA C.;
- Z. S.A. Pitești în asociere cu . ..A.;
- ARGECOM S.A.
- EUROPAN PROD SRL în asociere cu .;
- TEHNOLOGICA RADION SRL;
-SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu ..
Oferta . E CONSTRUCAO S.A. Portugalia a fost respinsă de comisia de evaluare deoarece în oferta financiară operatorul economic precizase ca și durată de execuție termenul de 60 de luni, în condițiile în care la criteriul “durată de execuție” se prevedea un termen maxim de 6 luni.
Ulterior, în urma analizei ofertelor din punct de vedere tehnic, au fost respinse ca neconforme ofertele depuse de PROCOM SRL Italia; ARGECOM S.A., . DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI BUCUREȘTI S.A. în asociere cu . și s-a procedat în continuare la evaluarea ofertelor depuse din punct de vedere al încadrării acestora în limita fondurilor ce pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică și au fost declarate acceptabile următoarele oferte: ., . de asociere), . și . București.
În continuare, comisia de evaluare a procedat la aplicarea criteriului de atribuire stabilit „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” și a acordat punctaje pentru factorii de evaluare cu ponderile aferente acestora.
Comisia de evaluare a stabilit oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire. În acest sens, a fost întocmit raportul procedurii din 01 aprilie 2009 (vol.4, filele 289-297), raport semnat de toți membrii comisiei de evaluare și prin care a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de . cu un punctaj de 99,4 puncte, cu un preț al ofertei financiare de 10.777.883,69 lei fără TVA. În prealabil, Comisia de Evaluare a solicitat clarificări de la ., ofertantul răspunzând prin adresa nr.266/30.03.2009 că termenul de 2 luni și 28 zile referitor la durata de execuție poate fi asimilat cu 3 luni, cu atât mai mult cu cât la acest criteriu se face referire la calculul punctajului „în luni”, punct de vedere însușit de Comisia de Evaluare.
Tot la data de 1.04.2009 observatorii desemnați din partea DGFP Argeș-C. de Verificare a Achizițiilor Publice (martorii C. și C.), după ce au primit o copie a raportului procedurii, au depus la CJ Argeș adresa nr._/373 prin care solicitau transmiterea, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare, contractul de achiziție publică semnat de ambele părți.
Potrivit art.83 din HG nr.925/2006 (1) “După finalizarea evaluării ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a elabora raportul procedurii de atribuire, care se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare, inclusiv de președintele acesteia.
(2) Raportul procedurii de atribuire se înaintează conducătorului autorității contractante spre aprobare”.
Conform art.204 din OUG nr.34/2006 “ (1) Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă.
(1^1) În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, datorită faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta există și este admisibilă. În caz contrar, se anulează aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică”.
Potrivit art.93 din HG nr.295/2006 (1) “Autoritatea contractantă are obligația de a finaliza procedura de atribuire prin încheierea contractului de achiziție publică sau a acordului-cadru.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a finaliza procedura de atribuire prin anularea acesteia, dar numai în circumstanțele prevăzute la art.209 din ordonanța de urgență”.
Incluzând și raportul procedurii din 1 aprilie 2009, Curtea constată că membrii Comisiei de Evaluare au respectat legislația privitoare la achizițiile publice (OUG nr.34/2006 și HG nr.925/2006). După semnarea raportului procedurii de toți membrii, Comisia de Evaluare a refuzat să înainteze conducătorului autorității contractante raportul procedurii de atribuire, încălcând astfel obligația imperativă prevăzută de art.83 alin.2 din HG nr.925/2006.
În privința inculpatului N. C. instanța constată că acesta a încălcat dispozițiile imperative prevăzute de art.204 din OUG nr.34/2006 și art.93 din HG nr.925/2006. În concret, fără a avea o bază legală inculpatul a emis dispoziția nr.114/2.04.2009-cunoscând identitatea ofertantului declarat câștigător de către Comisia de Evaluare (s.n.) și a dispus “comisia…va verifica la operatorul economic potential câștigător” capacitatea tehnico-economică a acesteia.
Curtea observă că raportul procedurii din 1.04.2009 nu a fost înaintat conducătorului autorității contractante, tocmai pentru faptul că odată înregistrat la Președintele CJ Argeș, acesta trebuia să-l aprobe și apoi să fie comunicat participanților la licitație. În fapt, raportul procedurii din 1.04.2009 nu a fost ajuns la cunoștința participanților, reprezentantul . aflând că a fost declarat câștigător doar cu prilejul chemării la organele de anchetă.
Comisia constituită în baza dispoziției nr.114/2.04.2009 emisă de inculpatul N. C. nu a constatat nereguli în urma verificării efectuate la .. Cu toate acestea, până la data de 9.04.2009 raportul procedurii de atribuire nu a fost aprobat, dată la care DGFP Argeș-C. de Verificare a Achizițiilor Publice a transmis CJ Argeș adresa nr._/435 prin care a învederat faptul că în data de 8.04.2009 au expirat cele 20 zile în care era obligatorie stabilirea ofertei câștigătoare.
Nici după primirea acestei adrese inculpatul N. C. nu s-a conformat obligației legale de a aproba raportul procedurii de atribuire. Mai mult, inculpata M. C. a întocmit (urmare a adresei primită de la DGFP Argeș) nota justificativă nr.3625/9.09.2009 prin care solicita “prelungirea perioadei de evaluare cu 10 zile”, „având în vedere natura și complexitatea lucrărilor…și ținând cont de incertitudinea sursei de finanțare”.
Nota justificativă are bază legală (art.200 alin.2 și 3 din OUG nr.34/2006), însă cele două argumente invocate nu corespund realității. Pe de o parte evaluarea ofertelor se încheiase la 1.04.2009, iar sursa de cofinanțare a fost aprobată prin adoptarea bugetului CJ Argeș (Hotărârea nr.30/2.03.2009).
Potrivit art.72 lit.l din HG nr.925/2006 Comisia de Evaluare are ca atribuție finală (în ordine cronologică) elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut la art.213 alin.(2) din ordonanța de urgență. Ca atare, Curtea constată că după data de 1.04.2009 comisia nu mai avea alte atribuții, astfel că și corespondența purtată cu ANRMAP la data de 14.04.2009, în privința termenului minim de execuție era lipsită de bază legală.
Din conținutul documentației de atribuire și a precizărilor făcute de proiectant rezultă faptul că a fost prevăzut un termen maxim de execuție de 6 luni, nefiind stabilit un termen minim de execuție. De altminteri, proiectantul a făcut o estimare a duratei de execuție a lucrării și oricum, după întocmirea documentației de atribuire, aceasta nu mai putea fi modificată în privința criteriilor de atribuire.
În ședința din data de 16.04.2009 Comisia de Evaluare s-a întrunit (fără a avea o bază legală), a anulat hotărârile din procesul-verbal nr.3528/1.04.2009 referitoare la oferta depusă de ., a anulat raportul procedurii întocmit la 1.04.2009, a reevaluat oferta . și a respins-o ca neconformă (pentru nerespectarea termenului minim de execuție de 3 luni). În continuare, a declarat admisibile ofertele depuse de ., . . și a declarat câștigătoare oferta depusă de . asociere cu . ., întocmind în acest sens un nou raport al procedurii.
Curtea constată că legislația în materia achizițiilor publice nu îi conferă Comisiei de Evaluare posibilitatea anulării raportului procedurii de atribuire, această sancțiune putând fi dispusă numai de CNSC ori de către instanța de judecată.
De data aceasta raportul a fost aprobat deîndată de inculpatul N. C., comunicat participanților la licitație și contestat de ., . E CONSTRUCAO S.A Portugalia, respectiv ..
La data de 05 mai 2009, C. Național pentru Soluționarea Contestațiilor a respins contestația formulată de ., a admis contestațiile formulate de . E CONSTRUCAO S.A Portugalia și . și a dispus prin decizia nr.1685/2C2/1694, 1736, 1777 anularea raportului procedurii din 16.04.2009 și a tuturor actelor subsecvente acestuia. S-a dispus „continuarea procedurii de achiziție publică prin reevaluarea tuturor ofertelor admisibile…prin aplicarea criteriului de atribuire conform documentației de atribuire”. Curtea observă că în analiza contestațiilor CNSC nu a avut la dispoziție și raportul procedurii din 1.04.2009, acesta nefiind comunicat și aprobat de conducătorul autorității contractante. În motivarea soluției, CNSC a arătat că termenele de execuție propuse/previzionate de proiectant și estimate de autoritatea contractantă în cadrul unor răspunsuri date la solicitări de clarificări, nu puteau să fie considerate ca fiind o modificare a documentației de atribuire.
După pronunțarea CNSC, Comisia de Evaluare s-a întrunit în ședință în data de 12.05.2009 prilej cu care a întocmit procesul verbal nr.4915 (și a dispus anularea raportului procedurii aprobat și înregistrat la autoritatea contractantă cu nr.4009 din 16 aprilie 2009, a anulat adresele de comunicare a rezultatului final al procedurii din 17 aprilie 2009 și a continuat procedura, iar în raport de oferta depusă de . a declarat-o ca fiind conformă, în condițiile în care termenul minim de executare pe ofertă era de 2 luni de zile, însă în mod paradoxal, oferta depusă de . București, care prevedea ca și durată de execuție 2 luni și 28 de zile a fost respinsă ca neconformă.
În continuare, s-a procedat la aplicarea criteriului de atribuire stabilit și a hotărât că ofertantul câștigător este .., în asociere cu . și ., această asociere având un preț de finanțare de 14.557.671,49 lei fără TVA cu o durată de execuție de 3 luni și o perioadă de garanție a lucrărilor de 600 luni.
Raportul procedurii din 13 mai 2009 înregistrat la C. Județean Argeș cu nr.5004/4 mai 2009, prin care a fost declarată câștigătoare oferta depusă de .., ca lider de asociere a fost aprobat de către inculpatul N. C..
Ulterior, C. Județean Argeș a încheiat cu .., contractul de lucrări cu nr.5704/2535/01 iunie 2009 la prețul total de 17.323.629,07 lei, sumă ce include TVA.
În contract a fost stabilit ca termen de execuție a lucrărilor, termenul de 3 luni, începând cu 01 iunie 2009, conform graficului de execuție asumat prin ofertă de .. Pitești.
Curtea, constată așadar că întreaga activitate desfășurată de membrii comisiei de evaluare și de conducătorul autorității contractante, ulterior întocmirii raportului procedurii din 1 aprilie 2009, a încălcat legislația din materia achizițiilor publice, intenția acestora fiind aceea ca licitația să fie câștigată (în mod ilegal) de către .>
Au fost încălcate prevederile art.204 din OUG nr.34/2006, art.83 din HG nr.925/2006, art.93 din HG nr.295/2006, dispozițiile deciziei nr.1685/2C2/1694, 1736, 1777 emisă de C. Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Inculpații M. C.-L., F. A.-M., P. I.-M., B. S.-E., N. M., ca și inculpatul N. C. au calitatea de funcționari publici în înțelesul art.147 Cp (actual art.175 Cp), iar în exercitarea atribuțiilor de serviciu au încălcat dispozițiile legale anterior menționate, cauzând o pagubă în dauna CJ Argeș în cuantum de 4.497.947,48 lei (constând în diferența de preț dintre oferta . și oferta ..).
Membrii Comisiei de Evaluare sunt ținuți răspunzători solidari pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei. Atât prelungirea perioadei de evaluare (nereal invocată), cât și anularea procedurii de atribuire constituie indicii de fraudă a licitației (nu a ieșit câștigător ofertantul “favorit”).
Oferta . nu mai putea fi respinsă ca neconformă, în baza deciziei CNSC, având în vedere faptul că procedura trebuia continuată „prin reevaluarea tuturor ofertelor admisibile…prin aplicarea criteriului de atribuire conform documentației de atribuire”. Cu alte cuvinte, comisia trebuia să respecte dispoziția CNSC, în sensul că durata de execuție nu constituia o cerință minima obligatorie, ci un factor de evaluare la stabilirea punctajului. Ca atare, oferta . trebuia declarată admisibilă, cu consecința stabilirii câștigătoare a acestei societăți.
Nu poate fi primită apărarea inculpaților în sensul că . nu mai era un ofertant implicat în procedură (pe considerentul că nu a contestat raportul procedurii din 16.04.2009), deoarece prin vicierea rezultatului stabilit acest ofertant a aflat că oferta sa a fost declarată neconformă (în mod ilegal).
Desigur, Curtea nu poate specula dacă în fapt . ar fi încheiat contractul cu CJ Argeș, dacă acest contract ar fi fost finalizat, cert este că partea vătămată CJ Argeș a fost prejudiciată prin eliminarea ilegală a primului câștigător al licitației. Singura ipoteză în care ofertantul de pe locul 2 ar fi fost desemnat câștigător este cea prevăzută la art.204 alin.1 din OUG nr.34/2006, respectiv situația în care ofertantul câștigător se afla “într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul”, ceea ce nu a fost cazul în speță.
Referitor la inculpatul D. G., reprezentant legal al . constată că acuzarea nu a adus vreo probă în sensul că acesta ar fi ajutat sau înlesnit în vreun fel comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de către membrii Comisiei de Evaluare. Acuzarea nu descrie în concret în ce au constat actele de ajutorare sau înlesnire, iar în ce privește câștigarea licitației și încheierea contractului de lucrări, Curtea constată că din partea inculpatului D. nu există vreo contribuție care să îmbrace forma de participație a complicității. Așa cum am menționat anterior, până la întocmirea raportului procedurii din 1.04.2009 nu s-au identificat încălcări ale legislației achizițiilor publice (implicit nu puteau exista nici acte de ajutor sau înlesnire), iar după această data inculpatul nu a întreprins vreun act sau fapt care să-I atragă răspunderea penală. .-a prezentat la licitație ca toți ceilalți ofertanți, a depus oferta ce a fost evaluată de către comisie (ofertă cxe cuprindea date reale), iar în urma declarării drept câștigătoare a încheiat contractual. Așadar, nu a rezultat vreo implicare ilegală a inculpatului D. în stabilirea rezultatului final al licitației, cu toate că în perioada anterioară datei de 1 aprilie 2009 a purtat numeroase convorbiri telefonice cu inculpatul N. C., însă fără conotație penală, iar cu prilejul percheziției efectuată la sediul . fost descoperită oferta depusă de ..
*********
Al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu (inculpați P. I.-M., B. S.-E., N. M., D. C. și S. O., N. C.-autori și D. G.-complice) constă, în opinia acuzării, în atribuirea nelegală a contractului de lucrări suplimentare înregistrat ca act adițional nr.4/1.06.2010 la contractul de lucrări nr.5704/1.06.2009.
Ulterior atribuirii contractului mai sus menționat au fost încheiate 4 acte adiționale, primele 3 având ca obiect prelungirea perioadei de execuție a lucrărilor, iar cel de-al patrulea prin care s-a stabilit efectuarea unor lucrări suplimentare în valoare de 4.973.065,75 lei (TVA inclus).
Cu toate că prețul contractului și perioada de execuție au constituit factori de evaluare care au avut o pondere de 75% din stabilirea ofertei câștigătoare, aceste două criterii esențiale au fost modificate în pofida faptului că art.17.2 din contract prevedea “Prețul contractului nu se ajustează, rămâne ferm pe toată durata contractului”.
Pe de altă parte autoritatea contractantă putea solicita penalități de întârziere pentru depășirea duratei de execuție. Art.11.1 din contract prevedea că “În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a percepe penalități de 0,1%/zi de întârziere, din valoarea corespunzătoare a lucrării neexecutate, până la executarea efectivă a acestora.”
Ca justificare pentru prelungirea repetată a duratei de execuție s-au invocat condițiile meteo nefavorabile, cu toate că prin procesul-verbal de sesizare din oficiu încheiat la data de 19.10.2009 (fila 10, vol.I dup) s-a constatat că lucrările sunt într-un stadiu incipient, în sensul că nu s-a ieșit cu lucrările din albia râului și nu au fost realizate nici coloanele de susținere. Această constatare este corectă, ba mai mult organul de urmărire penală a estimat că lucrările de refacere a podului de la Căteasca nu vor fi finalizate nici în 12 luni-estimare corectă dacă avem în vedere că prin cel de-al treilea act aditional s-a prelungit perioada de execuție a lucrărilor la 15.06.2010.
Mai mult, în opinia Curții lucrările nu ar fi fost finalizate la data de 15.06.2010 dacă nu s-ar fi schimbat modalitatea tehnică de montare a tablierelor metalice. Pe de altă parte potrivit fișei de date a achiziției publice pentru reconstrucția podului de la Căteasca, s-a specificat în mod explicit că nu sunt admise și acceptate metode tehnice alternative care nu sunt incluse în caietul de sarcini, că prețul este ferm în lei și în euro, pe toată durata de valabilitate a contractului și nu este permisă divizarea pe loturi.
Așadar, Curtea constată că actul adițional nr.4 și atribuirea contractului de lucrări suplimentare prin “Negociere fără publicarea unui anunț de participare” au fost întocmite cu încălcarea prevederilor contractului inițial, a caietului de sarcini și fișei de date a achiziției publice. Întârzierile repetate în executarea lucrării de construcție a podului de la Căteasca s-au datorat culpei câștigătorului licitației-. prin inculpatul D. G. care, a invocat necesitatea lucrărilor suplimentare datorită modificării albiei râului datorită eroziunii malurilor. În acest fel inculpatul D. G. și-a adus aportul la încheierea actului adițional nr.4, existând riscul ca în situația respectării soluției tehnice de montaj să iasă din termenul de finalizare a lucrărilor și să se piardă astfel finanțarea europeană. Prin aceasta, inculpatul D. G. a ajutat membrii celei de-a doua comisii de evaluare și pe conducătorul autorității contractante, inculpatul N. C., să majoreze artificial valoarea contractului cu suma de 4.973.064,75 lei.
Pentru a se justifica necesitatea lucrărilor suplimentare inculpata P. E., în calitate de proiectant, a emis dispoziția de șantier nr.5/15.03.2010 în cuprinsul căreia a falsificat semnătura șefului de proiect, martorul D. C. și a dispus schimbarea soluției tehnice de montaj a tablierelor metalice prin folosirea unor automacarale de capacitate mare. Inculpata a susținut că avea acceptul martorului pentru a semna în numele său, susținere infirmată de martor. Același martor, ca și martorul D. A., verificatorul de proiect, au relatat faptul că nu au fost de acord cu schimbarea soluției tehnice inițiale. În atare situație, de conivență cu reprezentantul executantului . a găsit modalitatea prin care executantul să nu piardă finanțarea. Această dispoziție de șantier falsificată, ca și referatul nereal întocmit de inculpatul N. M.-G. sub nr.5239 din 05.05.2010, referat aprobat de către inculpatul N. C., au constituit premisele pentru încheierea actului adițional nr.4. De asemenea, pentru a justifica prelungirea succesivă a termenului de execuție al acestui contract și în scopul schimbării soluției tehnice a proiectului, inculpata P. E. a întocmit cu date nereale înscrisurile intitulate „Antemăsurătoare Suprastructură P.–Suplimentare” și „Antemăsurătoare Platforme Montaj Macarale”.
De asemenea, inculpatul D. G., ulterior încheierii contractului de lucrări cu știință, a întocmit și semnat cu mențiuni false adresa înregistrată la . sub nr.3542 din 28.09.2009.
Prin acest înscris falsificat inculpatul aducea la cunoștința autorității contractante că „..A. Pitești rămâne asociatul nostru în vederea executării contractului nr.5704/2535 din 01.06.2009”, în condițiile în care reprezentantul acestui operator economic a declarat că imediat după semnarea contractului de achiziție publică s-a retras din asociere, fără a executa nici un fel de lucrări în baza acestui contract. În atare situație, . mai îndeplinea condițiile pentru a participa la atribuirea contractului de lucrări suplimentare. De asemenea, inculpații D. C., N. M.- G., P. I., S. O. Și B. S., membrii ai celei de-a doua comisii de evaluare au atribuit, cu încălcarea prevederilor legale (OUG nr.34/2006) și a atribuțiilor de serviciu, contractul de achiziție publică „Lucrări suplimentare refacere pod . toate că lucrările invocate nu constituiau lucrări suplimentare, iar pe de altă parte acestea trebuiau a fi efectuate pe cheltuiala executantului potrivit contractului.
Practic, valoarea contractului a fost majorată nelegal cu suma de 4.973.065,75 lei ce a fost achitată integral de autoritatea contractantă și care, pentru a putea fi justificată, a fost aprobată prin hotărâre a CJ Argeș.
În realitate, din înscrisurile aflate la dosar rezultă că lucrările suplimentare au fost efectuate în perioada martie-aprilie 2010, anterior atribuirii contractului și întocmirii referatului falsificat de către inculpatul N. M.-G..
Așadar, atât prin încheierea contractului inițial, cât și a actului adițional nr.4 s-a mărit în mod nelegal valoarea lucrărilor, cu concursul nemijlocit al membrilor comisiilor de evaluare, al președintelui autorității contractante și cu complicitatea reprezentantului legal al executantului (cu privire la lucrările suplimentare).
Mijloacele de probă care demonstrează săvârșirea celor două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu constau preponderent în documentele privind inițierea și desfășurarea licitației publice, contractul încheiat cu câștigătorul licitației și actele adiționale subsecvente, raportul DLAF, opiniile exprimate argumentat în rapoartele de constatare tehnico-științifică, depozițiile martorilor D. C. și D. A.. Declarațiile celorlalți martori audiați în cauză (reprezentanții societăților participante la licitație, angajați ai . independenți de la DGFP Argeș, consilierii județeni din cadrul CJ Argeș), nu vor fi înlăturate din ansamblul probator al cauzei, însă relevanța acestor depoziții este redusă în stabilirea situației de fapt și aflării adevărului în cauză.
**************
Referitor la infracțiunile de luare de mită și dare de mită săvârșite de către inculpații N. C. și D. G. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și infracțiunea de fals intelectual reținută în sarcina inculpatului D. I., notar public, cu ocazia încheierii și autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr.1000 din 23 martie 2009, Curtea reține următoarele:
Acuzarea a susținut faptul că inculpatul N. C. a primit de la acționarul majoritar și totodată administratorul . D. G., cu titlu de mită, un imobil–spațiu comercial, situat în municipiul Pitești, județul Argeș, acest act de corupție fiind disimulat printr-un contract de vânzare-cumpărare.
Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că la data de 23.03.2009, la sediul BNP D. I., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.1000 având ca obiect spațiul comercial situat în municipiul Pitești, . nr.1, M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 117,40 mp, identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20,02 mp.
În contractul de vânzare-cumpărare la rubrica vânzător semnează inculpatul D. G., iar la rubrica cumpărător semnează inculpatul N. C., cu toate că identitatea cumpărătorului din contract este N. L.-C., fiul inculpatului N. C..
Deși inculpatul N. C. neagă această acuzație, probele științifice administrate dovedesc faptul că inculpatul a semnat în numele fiului său. Astfel, raportul de constatare tehnico-științifică nr._/26.05.2011 întocmit de către Inspectoratul General al Poliției Române–Institutul de Criminalistică–Serviciul Expertize Criminalistice, a stabilit faptul că semnăturile corespunzătoare CUMPĂRĂTORULUI, depuse la rubrica ”CUMPĂRĂTOR” din finalul celor două exemplare ale înscrisului „CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE” autentificat cu nr.1000/23.03.2009 la Biroul Notarial Public D. I., nu au fost executate de titularul N. L.-C., ci au fost executate de N. C. (vol.2, filele 45-61).
Mai mult, în cursul cercetării judecătorești Curtea a dispus, din oficiu, o expertiză criminalistică care să stabilească semnatarul contractului de vânzare-cumpărare (la rubrica cumpărător). Concluziile expertizei (fila 153 verso, vol.II instanță) au fost în sensul că “semnătura de la poziția cumpărător de pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000/23.03.2009 de către Biroul Notarului Public D. I., Pitești, nu a fost executată de către N. L.-C.”. Această concluzie, cu valoare de certitudine, a fost completată cu faptul că “sunt indicii că semnătura de la poziția cumpărător pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000/23.03.2009 de către Biroul Notarului Public D. I., Pitești, a fost executată de către N. C.”.
Așadar, coroborând concluziile raportului de de constatare tehnico-științifică întocmit de IGPR cu concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.103/17.03.2014 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice rezultă în mod indubitabil faptul că respectivul contract de vânzare-cumpărare a fost semnat de inculpatul N. C.. Această împrejurare este confirmată și de faptul că la percheziția efectuată în biroul președintelui CJ Argeș, inculpatul N. C., a fost găsit contractul în discuție, iar pe de altă parte este de observat că semnătura inculpatului N. C. aflată pe declarația dată în fața Curții este asemănătoare până la a se identifica cu cea din contractul de vânzare-cumpărare.
Referitor la depozițiile martorilor U. R. C., A. C., C. N., O. I.-V., care au relatat fie că l-au văzut pe N. L.-C. în sediul biroului notarial, fie că l-au văzut semnând contractul de vânzare-cumpărare, Curtea le va înlătura cu privire la atestarea semnăturii cumpărătorului. Pe de o parte aceste declarații sunt contrazise categoric de probele științifice administrate în cauză, iar pe de altă parte este neverosimil ca acești martori să-și amintească un amănunt care nu îi privea în mod direct la circa 4 ani de zile de la momentul redactării contractului. De altminteri, acești martori nu au fost propuși pe parcursul urmăririi penale, la un moment mai apropiat de data perfectării contractului, iar pe de altă parte martorul T. I.-R. (avocatul care l-a asistat pe cumpărător) relatează faptul că a plecat din sediul biroului notarial și nu a văzut momentul semnării contractului de către cumpărător. În același sens, Curtea va înlătura și concluziile raportului de expertiză criminalistică extrajudiciară (filele 27-37, vol.II instanță) care a stabilit că semnătura de la rubrica cumpărător a fost executată de către N. L.-C..
Este greu de înțeles de ce inculpatul N. C. a semnat contractul de vânzare-cumpărare în locului fiului său, dat fiind faptul că acel contract producea efecte juridice în măsura în care ar fi fost semnat de către însăși părțile contractante și de ce notarul public D. I. a acceptat să autentifice contractul în aceste condiții.
Acuzarea susține că în realitate contractul a fost disimulat, că nu s-a făcut dovada achitării prețului, iar imobilul a fost remis inculpatului N. C. cu titlu gratuit, drept mulțumire pentru câștigarea licitației de către .>
Curtea constată că în cauză nu există probe care să susțină această acuzație. Cu excepția faptului că inculpatul N. C. a semnat contractul de vânzare-cumpărare în locul fiului său, nu au fost administrate probe în sensul că imobilul ce a făcut obiectul contractului a fost dat cu titlu de mită, în schimbul favorizării . câștige contractul de execuție a podului de la Căteasca. Faptul că N. L.-C. nu a extras din conturile sale suma de bani reprezentând prețul imobilului, nu înseamnă că prețul nu putea fi achitat cu bani lichizi. Oricum, inculpatul D. G. a susținut că prețul a fost achitat anterior semnării contractului, împrejurare care nu este infirmată de vreun mijloc de probă contrar.
De asemenea, nici conținutul înregistrărilor convorbirilor telefonice interceptate autorizat nu constituie probe care să susțină acuzația de dare și luare de mită. Exceptând faptul că aceste convorbiri au o frecvență ridicată și denotă o relație apropiată între inculpații N. C. și D. G., conținutul lor nu cuprind aspecte referitoare la înstrăinarea spațiului comercial și implicit la ajutorul dat de inculpatul N. C. pentru ca . câștige licitația. Ca atare, Curtea constată că nu există probe certe, mai presus de orice îndoială rezonabilă, care să demonstreze existența infracțiunilor de dare și luare de mită.
***********
Referitor la legea penală aplicabilă, Curtea constată că în privința tuturor inculpaților dispozițiile intrate în vigoare după 1.02.2014 sunt mai favorabile inculpaților prin prisma limitelor de pedeapsă mai reduse. Cu privire la inculpații care au o singură acuzație în sarcina lor noile prevederi au limite de pedeapsă mai reduse, iar în situația inculpaților care au un concurs de infracțiuni, tot noile prevederi se dovedesc a fi mai favorabile. Aceasta, deoarece orientându-se spre limita minimă a pedepselor, chiar și prin aplicarea sporului obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse (după aplicarea pedepsei cele mai grele), pedeapsa rezultantă se dovedește a fi mai redusă decât în cazul aplicării vechilor dispoziții penale.
*************
Cu privire la încadrarea juridică a infracțiunilor privind darea și luarea de mită, Curtea constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art.7 din Legea nr.78/2000 în privința inculpatului N. C. (în forma în vigoare anterior datei de 1 februarie 2014), deoarece funcția de președinte de consiliu județean nu se circumscrie noțiunii de funcționar cu atribuții de control (pentru a fi aplicabilă agravanta).
În drept:
1. Fapta inculpatului N. C. de a semna Declarația de parteneriat la Cererea de finanțare în cadrul Schemei de Finanțare Nerambursabilă „Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații” – Programul PHARE 2005 „Coeziune economică și socială”, aferentă proiectului „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații” – RO 2005/_.06, în cuprinsul căreia sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art.18¹ alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000; fapta aceluiași inculpat care în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit cu știință, în repetate rânduri, în mod defectuos acte cu încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, privitor la atribuirea și derularea contractului de achiziție publică nr.5704/2535/01 iunie 2009, precum și a actului adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010, cu consecința producerii unui prejudiciu în sarcina Consiliului Județean Argeș în cuantum total de 9.471.013,23 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 C.pen.-art.309 Cp cu aplic.art.35 C.pen. (două acte materiale); fapta aceluiași inculpat de a semna pentru aprobare înscrisuri, cunoscând că acestea conțin date nereale-nota justificativă întocmită de inculpata M. C.-L. și referatul întocmit de către inculpatul N. M.-G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. deart.321 C.pen. cu aplic.art.35 C.pen. (două acte materiale); fapta aceluiași inculpat de a semna la rubrica „cumpărător” contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1000/23.03.2009 la Biroul notarului public D. I. din Pitești, județul Argeș, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 Cod penal. Cu privire la cele patru infracțiuni descrise anterior sunt aplicabile dispozițiile privind concursul de infracțiuni prev. de art.39 alin.2 Cp.
2. Fapta inculpatului D. G., care în calitate de reprezentant legal al .. Pitești, în contextul desfășurării proiectului „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații” – RO 2005/_.06, a înlesnit comisiei de evaluare să-și exercite în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea cu știință a legislației în domeniul achizițiilor publice, în scopul atribuirii în condiții nelegale a Actului adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010, producând în acest mod un prejudiciu Consiliului Județean Argeș în cuantum de 4.973.065,75 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.48 Cod penal rap. la art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C.pen.; fapta aceluiași inculpat care a întocmit și semnat cu mențiuni false adresa înregistrată la . sub nr.3542/28.09.2009 și comunicată Consiliului Județean Argeș, prin care atesta în mod nereal, faptul că „..A. Pitești rămâne asociatul nostru în vederea executării contractului nr.5704/2535 din 01.06.2009 – „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundații”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. art.322 C.pen., ambele infracțiuni fiind comise în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art.39 alin.2 Cp.
3. Fapta inculpatei M. C.-L. care în calitate de președinte al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații”, cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în contextul desfășurării proiectului în cauză, facilitând în acest modatribuirea contractului de achiziție publică nr.5704/2535/01 iunie 2009, în mod necuvenit .. Pitești ca lider de asociere, cu8 consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 4.497.947,48 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp.;
fapta aceleiași inculpate care a întocmit cu date nereale și a semnat în calitate de președinte al comisiei de evaluare Nota justificativă înregistrată la C. Județean Argeș sub nr.3625/09.04.2009, document ce a produs consecințe juridice în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de „fals intelectual și uz de fals”, prev. de art.321 C.pen. și art.323 Cod penal; Cu privire la cele trei infracțiuni descrise anterior sunt aplicabile dispozițiile privind concursul de infracțiuni prev. de art.39 alin.2 Cp.
4. Fapta inculpatului N. M.-G. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații”, cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în contextul desfășurării proiectului în cauză, facilitând în acest mod atribuirea contractului de achiziție publicăînregistrat sub nr.5704/2535/01 iunie 2009, cât și cel pentru lucrări suplimentare–actul adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010), în mod nelegal .. Pitești, prin înlăturarea ., cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 9.471.013,23 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. cu aplic.art.35 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice); fapta aceluiași inculpat care, cu știință, a întocmit cu date nereale și a semnat în calitate de responsabil de proiect Referatul înregistrat la C. Județean Argeș sub nr.5239 din 05.05.2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de „fals intelectual și uz de fals”, prev. de art.321 C.pen. și art.323 Cod penal; Cu privire la cele trei infracțiuni descrise anterior sunt aplicabile dispozițiile privind concursul de infracțiuni prev. de art.39 alin.2 Cp.
5. Fapta inculpatei P. I.-M. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații” cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în contextul desfășurării proiectului în cauză, facilitând în acest mod atribuirea contractului de achiziție publicăînregistrat sub nr.5704/2535/01 iunie 2009, cât și cel pentru lucrări suplimentare–actul adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010), în mod nelegal .. Pitești, prin înlăturarea ., cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 9.471.013,23 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. cu aplic.art.35 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).
6. Fapta inculpatei B. S.-E. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații” cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în contextul desfășurării proiectului în cauză, facilitând în acest mod atribuirea contractului de achiziție publicăînregistrat sub nr.5704/2535/01 iunie 2009, cât și cel pentru lucrări suplimentare–actul adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010), în mod nelegal .. Pitești, prin înlăturarea ., cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 9.471.013,23 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. cu aplic.art.35 Cod penal (în legătură cu cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).
7. Fapta Inculpatei F. A.-M. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii „Licitație deschisă” pentru proiectul „Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea podurilor Ciomăgești și Căteasca, afectate de inundații” cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, în contextul desfășurării proiectului în cauză, facilitând în acest mod atribuirea contractului de achiziție publicăînregistrat sub nr.5704/2535/01 iunie 2009, în mod nelegal .. Pitești, prin înlăturarea ., cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 4.497.947,48 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. (în legătură cu primul act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).
8. Fapta inculpatei D. C. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii contractului de achiziție publică „Lucrări suplimentare refacere pod . știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, facilitând în acest mod atribuirea Actului adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010, în mod nelegal .. Pitești, cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 4.973.065,75 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).
9. Fapta inculpatei S. O. care, în calitate de membru al comisiei de evaluare în vederea organizării procedurii contractului de achiziție publică „Lucrări suplimentare refacere pod . știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu prin încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, facilitând în acest mod atribuirea Actului adițional nr.4 înregistrat sub nr.6549/3854/01.06.2010, în mod nelegal .. Pitești, cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna Consiliului Județean Argeș în cuantum de 4.973.065,75 lei, în favoarea . elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 Cp. (în legătură cu cel de-al doilea act material al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice).
10. Fapta inculpatei P. E. care, în calitate de director la . SRL Pitești, în contextul derulării contractului de achiziție publică nr.5704/2535 din 01.06.2009 încheiat între C. Județean Argeș în calitate de achizitor și .. Pitești, în calitate de executant și acordării de asistență tehnică conform contractului nr.190/23.09._ încheiat cu C. Județean Argeș, a întocmit cu date nereale înscrisurile intitulate „Antemăsurătoare Suprastructură P.–Suplimentare” și „Antemăsurătoare Platforme Montaj Macarale”, precum și Dispoziția de șantier nr.5 din 15.03.2010, semnând în fals în locul șefului de proiect, martorul D. C., prin care a dispus schimbarea soluției tehnice de montaj a tablierelor metalice prin folosirea unor automacarale de capacitate mare, întocmind totodată în acest sens către .. Pitești adresa nr.44/ 05.03.2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art.322 C.pen. cu aplic.art.35 C.pen.
Reținând vinovăția inculpaților sub forma intenției directe Curtea urmează a proceda la individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate acestora, ținând seama de criteriile prevăzute de art.74 Cp, respectiv gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpaților, reflectată prin împrejurările, modul de comitere și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, Curtea va reține faptul că premisa faptelor comise în prezentul dosar a avuta la bază cererea de finanțare semnată de inculpatul N. C. pentru a fi eligibil în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile. Urmare a aprobării cererii s-a organizat licitația pentru atribuirea contractului de executări lucrări refacere pod Căteasca, în cadrul căreia atât membrii comisiilor de evaluarea cât și președintele Autorității Contractante și-au încălcat în mod sistematic atribuțiile de serviciu pentru a favoriza . câștige licitația, respectiv contractul de lucrări suplimentare, cu consecința cauzării unui prejudiciu însemnat în dauna CJ Argeș. De asemenea, cu concursul inculpaților D. G., N. M.-G. și al inculpatei P. E., s-a atribuit în mod direct și contractul de lucrări suplimentare către .>
La individualizarea judiciară a pedepselor Curtea va observa rolul determinant al inculpatului N. C. care, în virtutea funcției de președinte al CJ Argeș, și-a exercitat autoritatea asupra membrilor celor două „comisii de evaluare. Chiar dacă această autoritate s-a manifestat preponderent tacit (cu excepția refuzului de a aproba raportul procedurii din 1.04.2009, a dispoziției de întocmire a comisiei privind verificarea . a aprobării notei justificative și a referatului întocmit de inculpații M. și N.), este de remarcat faptul că funcționarii publici ce au alcătuit cele două comisii de evaluare fie de teama pierderii locului de muncă, fie pentru a face pe placul inculpatului N. C., au acceptat, cu bună-știință, să prejudicieze patrimoniul CJ Argeș și să favorizeze în acest fel . acest context Curtea remarcă faptul că inculpatul N. a avut o contribuție mai însemnată decât ceilalți membrii ai comisiilor de evaluare, acesta făcând parte din ambele comisii și întocmind în plus referatul ce a stat la baza acordării contractului de lucrări suplimentare.
Totodată, Curtea va ține seama de cuantumul ridicat al prejudiciului, de consecințele păgubitoare ale faptelor, de împrejurarea că au fost accesate fonduri europene în mod nelegal (acuzație care se regăsește și într-un alt dosar cu obiect similar deschi pe numele inculpatului N. C.-_ aflat pe rolul Curții de Apel București-Secția I Penală), de caracterul continuat al unora dintre fapte, dar și de contribuția efectivă a fiecărui inculpat la comiterea acestora.
Cu privire la periculozitatea inculpaților Curtea remarcă faptul că aceștia au participat activ la derularea procesului penal, sunt lipsiți de antecedente penale, au avut o atitudine de negare a acuzațiilor. De asemenea, inculpații sunt integrați social, în pofida nivelului ridicat de instruire nu au nu și-au asumat activitățile infracționale dovedite și consecințele faptelor.
Privind în ansamblu criteriile anterior detaliate Curtea urmează a aplica inculpaților pedepse orientate fie la minimul special ori spre minim, cu excepția inculpatului N. C., al cărui rol determinant și funcția publică deținută justifică pedepse orientate spre mediu. În raport de dispozițiile art.75 Cp Curtea constată că niciuna dintre circumstanțele atenuante nu poate fi reținut în speță.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, având în vedere cuantumul ce urmează a fi stabilit în privința tuturor inculpaților (cu excepția inculpatei P. E.), singura modalitate legală este cu executare în regim de detenție și aplicarea corelativă a pedepselor accesorii și complementare. Cu privire la inculpata P. E., având în vedere că s-a reținut în sarcina acesteia o singură infracțiune de pericol, în formă continuată, precum și împrejurarea că circumstanțele personale îi sunt favorabile, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, pronunțarea soluției de condamnare fiind suficientă pentru a atrage atenția inculpatei asupra consecințelor conduitei sale ilicite.
Cu privire la acuzația de fals intelectual reținută în sarcina inculpatului D. I., constând în atestarea în conținutul contractului de vânzare–cumpărare autentificat sub nr.1000/23.03.2009, a unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, constând în menționarea nereală a faptului că la sediul biroului său notarial s-ar fi prezentat N. L.-C., în calitate de cumpărător „care, după citirea actului, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat toate exemplarele și anexele”, Curteaconstată că există, a fost comisă de către inculpat, însă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Astfel, în condițiile în care contractul ar fi fost întradevăr semnat de cumpărătorul menționat-N. L.-C., ar fi fost perfect valabil și ar fi produs efectele juridice specifice unei tranzacții imobiliare. În atare situație, vâzând lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, circumstanțele personale excepționale în ce privește activitatea profesională pe multiple planuri, dar și urmările faptei, Curtea apreciază că fapta a adus o atingere minima valorilor apărate de legea penală, iar prin conținutul ei concret este în mod vădit lipsită de importanță.
Latura civilă:
În cauză S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 984.164,38 euro, reprezentând cuantumul fondurilor europene accesate și virate în baza unor documente false.
Curtea constată întrunite condițiile cumulative ale răspunderii civile pentru fapta proprie în sarcina inculpatului N. C. (semnatarul cererii de finanțare), urmând a admite acțiunea civilă astfel cum a fost formulată.
Potrivit art.112 lit.e Cpsunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Cu privire la prejudiciul cauzat CJ Argeș, întrucât această instituție publică reprezentată prin însăși inculpatul N. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză, urmează a dispune confiscarea sumelor de 4.497.947,48 lei și respective 4.973.065,75 lei, rezultate din cele două acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu.
Cu privire la . observă că prepusul acesteia, inculpatul D. G., a acționat în afara mandatului conferit, împrejurare ce exonerează societatea de vreo culpă care să-I atragă răspunderea civilă. Ca atare, . este ținută să răspundă în solidar cu inculpatul D. G. și în consecință nu pot fi dispuse măsuri asigurătorii asupra patrimoniului acestuia.
Urmare a admiterii acțiunii civile și dispunerii confiscării special vor fi menținute sechestrele asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, cu excepția celui dispus asupra imobilului-spațiu commercial cu privire la care acuzația de dare-luare de mită nu s-a confirmat. În acest sens, se va dispune ridicarea acestuia. De asemenea, urmare a constatării falsificării contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect același imobil-spațiu commercial, se v ava dispune repunerea părților în situația anterioară. Cu privire la înscrisurile constatate a fi false, Curtea va dispune desființarea acestora.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.386 Cpp va schimba încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea de luare de mită prev. de art.254 alin.2 VCP rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de luare de mită prev. de art.289 NCP (în privința inculpatului N. C.).
În temeiul art.386 Cpp va schimba încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea de dare de mită prev. de art.255 alin.1 VCP rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de dare de mită prev. de art.290 NCP (în privința inculpatului D. G.).
În temeiul art.16 lit.c Cpp va achita pe inculpatul N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. art.289 NCP.
În temeiul art.16 lit.c Cpp va achita pe inculpatul D. G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art.48 NCP rap. la art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 NCP (actul material referitor la încheierea contractului nr.5704/2535/1 iunie 2009).
În temeiul art.16 lit.c Cpp va achita pe inculpatul D. G. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.290 NCP.
În temeiul art.19 din Legea nr.255/2013 va achita pe inculpatul D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 VCP, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni.
În temeiul art.18¹alin.3 VCP rap. la art.91 lit.a VCP va aplica inculpatului D. I. sancțiunea mustrării.
În temeiul art.18¹alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000 va condamna pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 NCP-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP va condamna pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP cu aplic. art.35 NCP va condamna pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.322 NCP va condamna pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În temeiul art.39 lit.b Cp va contopi pedepsele de mai sus și va aplica pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, sporită cu 2 ani și 6 luni, în final inculpatul N. C. va executa pedeapsa rezultantă de 9 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.48 NCP rap. la art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 NCP (actul material referitor la încheierea actului adițional nr.4 la contractul nr.5704/2535/1 iunie 2009) va condamna pe inculpatul D. G. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.322 NCP va condamna pe inculpatul D. G. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.322 NCP (în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu).
În temeiul art.39 lit.b Cp va contopi pedepsele de mai sus și va aplica pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu 2 luni, în final inculpatul D. G. va executa pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP va condamna pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP va condamna pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.323 NCP va condamna pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art.39 lit.b Cp va contopi pedepsele de mai sus și va aplica pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu 5 luni, în final inculpatul N. M.-G. va executa pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP va condamna pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP va condamna pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.323 NCP va condamna pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art.39 lit.b Cp va contopi pedepsele de mai sus și va aplica pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare, sporită cu 5 luni, în final inculpata M. C.-L. va executa pedeapsa rezultantă de 4 ani și 5 luni închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.322 NCP cu aplic. art.35 NCP și art.5 NCP va condamna pe inculpata P. E. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (4 acte materiale).
În temeiul art.81 VCP va suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat în condițiile art.82 VCP.
Va atrage atenția inculpatei asupra revocării suspendării condiționate, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP va condamna pe inculpata S. O. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297alin.1-art.309 NCP va condamna pe inculpata D. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP va condamna pe inculpata F. A.-M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP va condamna pe inculpata B. S.-E. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP va condamna pe inculpata P. I.-M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp va interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.25 și art.397 Cod procedură penală, rap. la art.998-999 cod civil (în vigoare la data comiterii faptelor), va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R.–prin Agenția Națională de Administrare Fiscală–reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București și, va obliga pe inculpatul N. C., la plata sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății) către partea civilă, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă majorările de întârziere, calculate de la data comiterii faptei și până la achitarea debitului, potrivit Codului de procedură fiscală.
În temeiul art.112 lit.e Cp va dispune confiscarea sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpații N. C., N. M.-G., P. I.-M., B. S.-E., M. C.-L. și F. A.-M..
În temeiul art.112 lit.e Cp va dispune confiscarea sumei de 4.973.065,75 lei de la inculpații N. C., D. G., N. M.-G., P. I.-M., B. S.-E., D. C. și S. O..
Va respinge, ca nefondată, cererea de obligare a părții responsabile civilmente . plata, în solidar cu inculpatul D. G., la plata daunelor materiale.
Va respinge, ca nefondată, cererea de luare a măsurilor asigurătorii cu privire la partea responsabilă civilmente .>
Va menține măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr.126/P/2010 din data de 7.01.2013 a Direcției Naționale Anticorupție– Serviciul Teritorial Pitești (vol.82, filele 161-170), cu privire la bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților N. C.–până la concurența sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei, la cursul BNR, la data plății) și 9.471.013,23 lei, D. G.–până la concurența sumei de 4.973.065,75 lei, N. M.-G.-până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei, M. C.-L.-până la concurența sumei de 4.497.947,48 lei, D. C.-până la concurența sumei de 4.973.065,75 lei, P. I.-M.-până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei și B. S.–până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei.
Va dispune ridicarea sechestrului asigurător cu privire la imobilul- spațiu comercial situat în municipiul Pitești Pitești . nr.l. M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 1.17.40 mp. identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20.02 mp. (vol.82, filele 176-178).
În temeiul art.25 alin.3 Cod procedură penală, va dispune desființarea înscrisurilor falsificate, aflate în dosarul de urmărire penală, după cum urmează: -Cererea de finanțare în cadrul Schemei de Finanțare Nerambursabilă Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații" Programul PIIARE 2005 ,.Coeziune economică si socială", aferentă proiectului .,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații"- RO 2005/01"7-_ (vol.6, filele 1-42):
-Nota justificativă înregistrată la C. Județean Argeș comisia de evaluare sub nr.3625 din 09.04.2009 (vol.82, fila 33);
-Dispoziție de șantier nr.5 din 15.03.2010 "întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 111-112):
--Antemăsurătoare Platforme montaj macarale întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 117-118):
-Antemăsurătoare suprastructură pod suplimentare întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 113-116):
-Adresa nr.44 din 05.03.2010 întocmită de . SRL Pitești (vol.82,fila 110):
-Referat înregistrat la C. Județean Argeș sub nr.5239 din 05.05.2010 (vol.82, filele 106-108); "
-Adresa înregistrată la . sub nr.3542 din 28.09.2009, (vol. 82, fila 94);
-Încheierea de autentificare nr.1000 din 23.03.2009 întocmită la Biroul Solarului Public DlDEA I. din Pitești (vol.82, fila 124);
-Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1000 din 23.03.2009 la Biroul Notarului Public DlDEA I. din Pitești (vol.82, fila 123);
Va dispune repunerea părților în situația anterioară cu privire la imobilul-spațiu comercial situat în municipiul Pitești Pitești . nr.l. M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 1.17.40 mp. identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20.02 mp. (vol.82, filele 176-178).
Văzând și disp. art.274 alin.1 și 2 Cpp;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.386 Cpp schimbă încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea de luare de mită prev. de art.254 alin.2 VCP rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de luare de mită prev. de art.289 NCP (în privința inculpatului N. C.).
În temeiul art.386 Cpp schimbă încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea de dare de mită prev. de art.255 alin.1 VCP rap. la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de dare de mită prev. de art.290 NCP (în privința inculpatului D. G.).
În temeiul art.16 lit.c Cpp achită pe inculpatul N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. art.289 NCP.
În temeiul art.16 lit.c Cpp achită pe inculpatul D. G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art.48 NCP rap. la art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 NCP (actul material referitor la încheierea contractului nr.5704/2535/1 iunie 2009).
În temeiul art.16 lit.c Cpp achită pe inculpatul D. G. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.290 NCP.
În temeiul art.19 din Legea nr.255/2013 achită pe inculpatul D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 VCP, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni.
În temeiul art.18¹alin.3 VCP rap. la art.91 lit.a VCP aplică inculpatului D. I. sancțiunea mustrării.
În temeiul art.18¹alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 NCP-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP condamnă pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP cu aplic. art.35 NCP condamnă pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.322 NCP condamnă pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În temeiul art.39 lit.b Cp contopește pedepsele de mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, sporită cu 2 ani și 6 luni, în final inculpatul N. C. execută pedeapsa rezultantă de 9 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.48 NCP rap. la art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 NCP (actul material referitor la încheierea actului adițional nr.4 la contractul nr.5704/2535/1 iunie 2009) condamnă pe inculpatul D. G. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.322 NCP condamnă pe inculpatul D. G. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.322 NCP (în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu).
În temeiul art.39 lit.b Cp contopește pedepsele de mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu 2 luni, în final inculpatul D. G. execută pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP condamnă pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP condamnă pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.323 NCP condamnă pe inculpatul N. M.-G. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art.39 lit.b Cp contopește pedepsele de mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu 5 luni, în final inculpatul N. M.-G. execută pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP condamnă pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.321 NCP condamnă pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În temeiul art.323 NCP condamnă pe inculpata M. C.-L. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art.39 lit.b Cp contopește pedepsele de mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare, sporită cu 5 luni, în final inculpata M. C.-L. execută pedeapsa rezultantă de 4 ani și 5 luni închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp .
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.322 NCP cu aplic. art.35 NCP și art.5 NCP condamnă pe inculpata P. E. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (4 acte materiale).
În temeiul art.81 VCP suspendă condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat în condițiile art.82 VCP.
Atrage atenția inculpatei asupra revocării suspendării condiționate, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP condamnă pe inculpata S. O. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297alin.1-art.309 NCP condamnă pe inculpata D. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP condamnă pe inculpata F. A.-M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP condamnă pe inculpata B. S.-E. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.13²din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1-art.309 NCP cu aplic. art.35 NCP condamnă pe inculpata P. I.-M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cp, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 Cp interzice inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Cp.
În temeiul art.25 și art.397 Cod procedură penală, rap. la art.998-999 Cod civil (în vigoare la data comiterii faptelor), admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R.–prin Agenția Națională de Administrare Fiscală–reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București și, obligă pe inculpatul N. C., la plata sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății) către partea civilă, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă majorările de întârziere, calculate de la data comiterii faptei și până la achitarea debitului, potrivit Codului de procedură fiscală.
În temeiul art.112 lit.e Cp dispune confiscarea sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpații N. C., N. M.-G., P. I.-M., B. S.-E., M. C.-L. și F. A.-M..
În temeiul art.112 lit.e Cp dispune confiscarea sumei de 4.973.065,75 lei de la inculpații N. C., D. G., N. M.-G., P. I.-M., B. S.-E., D. C. și S. O..
Respinge, ca nefondată, cererea de obligare a părții responsabile civilmente . plata, în solidar cu inculpatul D. G., la plata daunelor materiale.
Respinge, ca nefondată, cererea de luare a măsurilor asigurătorii cu privire la partea responsabilă civilmente .>
Menține măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr.126/P/2010 din data de 7.01.2013 a Direcției Naționale Anticorupție– Serviciul Teritorial Pitești (vol.82, filele 161-170), cu privire la bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților N. C.–până la concurența sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei, la cursul BNR, la data plății) și 9.471.013,23 lei, D. G.–până la concurența sumei de 4.973.065,75 lei, N. M.-G.-până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei, M. C.-L.-până la concurența sumei de 4.497.947,48 lei, D. C.-până la concurența sumei de 4.973.065,75 lei, P. I.-M.-până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei și B. S.–până la concurența sumei de 9.471.013,23 lei.
Dispune ridicarea sechestrului asigurător cu privire la imobilul- spațiu comercial situat în municipiul Pitești Pitești . nr.l. M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 1.17.40 mp. identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20.02 mp. (vol.82, filele 176-178).
În temeiul art.25 alin.3 Cod procedură penală, dispune desființarea înscrisurilor falsificate, aflate în dosarul de urmărire penală, după cum urmează: -Cererea de finanțare în cadrul Schemei de Finanțare Nerambursabilă Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații" Programul PIIARE 2005 ,.Coeziune economică si socială", aferentă proiectului .,Normalizarea condițiilor de trafic pe drumurile județene prin reabilitarea a trei poduri afectate de inundații"- RO 2005/01"7-_ (vol.6, filele 1-42):
-Nota justificativă înregistrată la C. Județean Argeș comisia de evaluare sub nr.3625 din 09.04.2009 (vol.82, fila 33);
-Dispoziție de șantier nr.5 din 15.03.2010 "întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 111-112):
--Antemăsurătoare Platforme montaj macarale întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 117-118):
-Antemăsurătoare suprastructură pod suplimentare întocmită de . SRL Pitești (vol.82, filele 113-116):
-Adresa nr.44 din 05.03.2010 întocmită de . SRL Pitești (vol.82,fila 110):
-Referat înregistrat la C. Județean Argeș sub nr.5239 din 05.05.2010 (vol.82, filele 106-108); "
-Adresa înregistrată la . sub nr.3542 din 28.09.2009, (vol. 82, fila 94);
-Încheierea de autentificare nr.1000 din 23.03.2009 întocmită la Biroul Solarului Public DlDEA I. din Pitești (vol.82, fila 124);
-Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1000 din 23.03.2009 la Biroul Notarului Public DlDEA I. din Pitești (vol.82, fila 123);
Dispune repunerea părților în situația anterioară cu privire la imobilul-spațiu comercial situat în municipiul Pitești Pitești . nr.l. M. 4, . Argeș cu o suprafață utilă de 1.17.40 mp. identificat cu număr cadastral 1346, cu un teren aferent acestuia în suprafață de 50,02 mp, precum și subsolul aceluiași spațiu cu o suprafață utilă de 138,42 mp, identificat cu număr cadastral 1354/1 împreună cu cota parte indiviză din terenul aferent în suprafață de 20.02 mp. (vol.82, filele 176-178).
În temeiul art.274 alin.1 și 2 Cpp obligă pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: - pe inculpatul D. I., la plata sumei de 2.000 lei; - pe inculpatul N. C., la plata sumei de 2.000 lei, din care 100 lei onorariul parțial al apărătorului din oficiu; - pe inculpatul D. G., la plata sumei de 2000 lei, din care 100 lei onorariul parțial al apărătorului din oficiu; - pe inculpații M. C.-L., F. A.-M. P. I.-M., B. S.-E., D. C., N. M.-G., P. E. și S. O. la câte 600 lei fiecare, din care100 lei onorariul parțial al apărătorilor din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Cu apel.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 iulie 2014.
PREȘEDINTE,
D. D.
GREFIER,
G. A. I.
Red.D.D./Th.red.D.D.-ex.17/26.10.2015

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 614/2014....		Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... →

Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 271/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 271/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Nr. Crt.	ELEMENTELE OFERTEI	VALOARE
1.	Platforme amplasare macarale	1.390.000
2.	Suplimentare suprastructură pod	2.790.000
	TOTAL PREȚ	4.180.000 lei