Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 776/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 776/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 776/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 776/R
Ședința publică de la 22.04.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: O. B.
JUDECĂTOR: S. C.
GREFIER: D. P.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR: I. L..
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de partea civilă D. M. și partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, împotriva sentinței penale nr. 698 din data de 21.12.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul – parte civilă D. M., personal și asistat de avocat ales A. T., cu delegație la dosar (fila 28), intimatul – inculpat T. C., personal și asistat de avocat ales Oehan-M. M. E. cu delegație la dosar (fila 27), lipsind recurenta – parte responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, pentru care se prezintă avocat ales Csaki T. cu delegație la dosar (fila 8) și intimatele – parte civilă S. de urgență „Dr. Agrippa” și S. de Urgență „Sf. P.”.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul recurentului parte civilă D. M. solicită administrarea probei cu înscrisuri, constând în depunerea ultimului talon de pensie și a certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 03.04.2012. Apărătorul recurentei – parte responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L arată că nu solicită probe, iar în ceea ce privește solicitarea recurentei parte civilă, în principiu, se opune deoarece sunt înscrisuri care nu aduc nimic nou referitor la aspectele ce se tinde a fi dovedite. Consideră că aceste înscrisuri nu sunt relevante pentru cauză, însă lasă soluționarea cererii la aprecierea instanței.
Apărătorul intimatului - inculpat T. C., având cuvântul, arată că nu solicită probe; referitor la solicitarea de probatorii formulată de apărătorul recurentului parte civilă arata că asemenea înscrisuri au fost avute în vedere și de expertul desemnat în prezenta cauză, astfel că lasă soluționarea cererii la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului se opune admiterii cererii de probatorii formulată de apărătorul recurentului parte civilă, deoarece nu sunt aspecte noi care pot fi dovedite prin acele înscrisuri, împrejurările sunt cunoscute instanței și, mai mult, la dosar se află suficiente acte în susținerea apărării și pentru justa soluționare a cauzei..
Curtea după deliberare, admite proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentului parte civilă, apreciindu-le utile soluționării prezentei cauze, având în vedere susținerile apărătorului recurentului parte civilă referitor la faptul că înțelege să se folosească de aceste înscrisuri în susținerea motivelor de recurs.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului parte civilă D. M. arată că acesta a fost victima unui accident de muncă, motivele sale de recurs, formulate și în scris, având în vedere cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 9 C.pr.pen, art. 304 pct. 2 C.pr.civ., art. 385/9 pct. 17 C.pr.pen, art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Apreciază că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și nici nu se bazează pe concluziile expertului care, în pg. 2 a expertizei, stabilește că părții civile îi sunt necesare 4 mâini bionice. Arată că instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize judiciare, iar în suplimentul depus la data de 21.09.2012, s-a concluzionat că partea civilă D. C. va avea nevoie pe parcursul vieții de 4 mâini bionice; or instanța de fond a acordat prin sentința recurată, numai contravaloarea unei singure mâini.
Mai arată că a depus la instanța de fond documente privind durata medie de viată în Uniunea Europeană și în R., care atestă că partea civilă mai are nevoie de încă 3 mâini bionice pe durata vieții.
Precizează că partea civilă a fost afectată nu numai din punctul de vedere al sănătății, dar și al serviciului pe care îl avea, în prezent acesta lucrând numai 2,3 ore și fiind pe punctul de a fi disponibilizat; or cu ajutorul acestei mâini bionice poate desfășura anumite activități, cum ar fi să conducă un vehicul.
Un alt motiv de recurs vizează faptul că instanța nu a avut în vedere toate aspectele pe care apărarea le-a prezentat, respectiv că urmare a acestui accident tatăl părții civile a decedat, astfel cum a rezultat și din referatul de anchetă socială întocmit de primăria din localitatea de domiciliu. Concluzionând, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și susținut.
Apărătorul ales al recurentei – parte responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, în ceea ce privește recursul propriu, arată că a dezvoltat pe larg în motivele scrise depuse la dosar. Un prim aspect vizează numărul și valoarea brațelor bionice, considerând că instanța a făcut o greșită apreciere a valorii acestora, deoarece brațul bionic montat părții civile, este de un anume tip iar despăgubirea acordată părții civile vizează un cu totul alt tip de braț bionic, de un cost mai ridicat. În raport de acest considerente apreciază incident motivul de recurs întemeiat pe prev. art. 385/9 pct. 10 C.pr.pen.
O altă critică vizează faptul că instanța a apreciat că se impune despăgubirea părții civile cu privire la cheltuielile aferente îngrijirilor medicale acordate părții civile însă cu privire la aceste cheltuieli nu există nicio probă. Consideră că partea civilă avea un cadrul legal prin care ar fi putut acționa dacă ar fi suportat asemenea costuri. Potrivit Legii nr. 95/2006 partea vătămată putea să solicite de la unitatea medicală toate costurile pe care le-ar fi suportat în plus daca ar fi existat asemenea costuri. Precizează că instanța a acordat despăgubiri unităților medicale care au acordat îngrijiri părții vătămate.
Un alt motiv de recurs vizează daunele morale pe care instanța de fond le-a acordat integral; apreciază acest cuantum ca fiind exagerat, astfel încât solicită a fi cenzurat de către instanța de recurs.
În ceea ce privește recursul formulat de partea civilă consideră că primul motiv de recurs nu este motivat. Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs privind neacordarea unui număr de 4 brațe bionice, consideră că instanța de fond a avut corect în vedere prev. art. 998 C.civ. privind întinderea prejudiciului, un element esențial fiind caracterul cert al prejudiciului. Consideră că nu este un fapt cert că partea civilă va trăi 80 de ani sau 100 de ani, astfel încât soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Consideră că partea civilă are posibilitatea ca, după ce durata de funcționare a brațului ionic va expira, să facă o nouă cerere, aspect față de care și-a exprimat toată disponibilitatea și anterior în fata instanței de fond. În sprijinul aspectelor învederate oral depune și note scrise.
Apărătorul ales al intimatului – inculpat T. C., privind recursul declarat de partea civilă, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Consideră că nu se justifică susținerea apărării în sensul că instanța de fond nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză, mai mult la fond au fost încuviințate toate probatoriile solicitate în apărare de partea civilă, inclusiv suplimentul la expertiză. Privind cel de al doilea motiv de recurs, arată că la instanța de fond au fost depuse și adrese ale Institutului Național de S. referitoare la media de viață în regiunea în care trăiește partea civilă. Apreciază că simpla afirmație că trebuie acordate 4 mâini bionice nu poate fi avută în vedere raportat la faptul că motivarea instanței de fond este un corectă în raport de aspectele susținute de partea civilă.
Privind recursul declarat de partea responsabilă civilmente, solicită admiterea acestuia, având în vedere că este temeinic motivat. Arată că instanța de fond a avut în vedere oferta privind acel braț bionic și din omisiune a luat în calcul un alt preț al mâinii bionice, iar nu cel prezentat de către firma Ortotech care a montat acel braț ionic. Concluzionând, solicită admiterea recursului declarat de partea responsabilă civilmente.
Reprezentantul Parchetului, în ceea ce privește recursul părții civile, îl apreciază ca fiind nefondat.
Consideră că motivarea instanței de fond este legală și temeinică în ceea ce privește refuzul acordării celor 4 mâini bionice. Apreciază că nu poate avută în vedere susținerea că ar fi vorba de 80 de ani de viață, mai mult aceste mâini bionice se pot defecta și se vor solicita alte mâni și așa mai departe. Arată că instanța a avut în vedere înscrisuri certe, respectiv facturile depuse la dosarul cauzei, acelea trebuind să fie cele achitate.
Privind recursul formulat de partea responsabilă civilmente apreciază că acesta trebuie admis cu referire la cheltuielile de spitalizare și îngrijirile medicale în raport de faptul că dosar nu există nicio dovadă privind aceste cheltuieli, astfel că ele trebuie reduse. Chiar în raport cele 4 luni de îngrijiri medicale, consideră că suma acordată este excesiv de mare, având în vedere că partea civilă era asigurată, iar plățile s-au făcut prin Casa de sănătate.
În ceea ce privește costul reparației brațului bionic, consideră că nu există dovezi care ar justifica suma de 27.000 euro, astfel apreciază că suma este nejustificată.
Concluzionând, solicită admiterea recursului părții responsabile civilmente în sensul reducerii cuantumului daunelor materiale de la suma de 72.419 euro, urmând a se modifica și cuantumul sumei pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator în ceea ce privește bunurile părții responsabile civilmente.
Apărătorul ales al recurentului parte civilă D. M., având cuvântul asupra recursului părții responsabile civilmente solicită, a fi respins ca nefiind întemeiat.
Arată că acel cost al mâinii bionice este documentat și nu au fost depus variante, Ortotech a depus o singură situație în concret, cum la fel de concret a indicat și care este costul protezei. De asemenea, firma Ortotech și specialiști în domeniu s-au pronunțat în sensul că aceste mâini bionice necesită un service, acest aspect a fost precizat de către firma care a propus acest braț bionic. Mai mult, chiar în suplimentul la raportul de expertiză se menționează că partea civilă are nevoie pe parcursul vieții de 4 mâini bionice.
De asemenea, arată că martorii prezenți în sala de judecată și audiați au reiterat faptul că partea civilă pe parcursul internării a făcut acele cheltuieli cu spitalizarea. Solicită a se avea în vedere consecințele dezastruoase ale acestui accident suferit de partea civilă.
Intimatul inculpat T. C., având ultimul cuvânt, regretă cele petrecute și lasă la aprecierea instanței soluționarea prezentului recurs.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor formulate, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 698 din 21.12.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 și urm. Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. Clinic de Urgență “Sf. P.” București.
A fost obligat condamnatul T. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantum de 3.284,66 lei cu titlu de daune materiale.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul Român de Informații – S. de Urgență “Dr. Agrippa I.” – U.M. 0521 București și a fost obligat condamnatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 1.600,00 lei cu titlu de daune materiale.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. M. și a fost obligat condamnatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul următoarelor sume: 50.000 euro, cu titlu de daune morale; 72.419,99 euro și 85.744 lei, cu titlu de daune materiale, după cum urmează:
- 85.744 lei reprezentând diferența dintre venitul net obținut de partea vătămată D. M. din salariul net încasat în ultima lună anterioară producerii accidentului și salariul net, plus pensia de invaliditate și indemnizația de handicap pe care le încasează lunar în prezent, până la împlinirea vârstei de pensionare;
- 36.819,99 euro reprezentând costul unei proteze bionice de braț;
- 25.600,00 euro reprezentând costul pentru întreținere și service postgaranție pentru o proteză bionică de braț, inclusiv componente adiționale;
- 10.000 euro reprezentând cheltuieli efectuate de partea vătămată cu ocazia spitalizării și a tratamentului medical.
În baza art. 163 și urm. C.pr.pen. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra terenurilor în suprafață totală de 34.900 mp. respectiv 19.900 mp. teren situat în intravilanul satului C., ., .. I., identificat cu nr. cadastral provizoriu 1003, înscris în C.F. nr. 799 C. și 15.000 mp. teren situat în intravilanul satului C., ., .. I., identificat cu nr. cadastral provizoriu 1418, înscris în C.F. nr. 1116 C., proprietatea părții responsabile civilmente S.C. S. R. S.R.L. conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3631/01.11.2005 la B.N.P. “C. C. A.” și asupra construcției edificată pe .. 2, jud. I., proprietatea părții responsabile civilmente S.C. S. R. S.R.L. conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 01/06.07.2007 până la concurența sumei de 72.419,99 euro și 85.744 lei.
Un exemplar al hotărârii s-a comunicat Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară I. și Primăriei Comunei C., jud. I. în vederea notării acestuia în cartea funciară, respectiv în evidentele Direcției Impozite și Taxe Locale.
În temeiul art. 193 alin. 1, 2 C.p.p., a fost obligat inculpatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata către partea civilă D. M. a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de această parte civilă reprezentând onorariu expert.
A fost respinsă solicitarea părții civile privind obligarea condamnatului T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata către această parte civilă a onorariului avocat ales ca neîntemeiată.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat condamnatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 262/27.07.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ (definitivă prin nerecurare) s-a dispus, în baza art. 184 alin. 2 și 4 C.pen. cu aplic. art. 3201 alin. 7 C.pr.pen, condamnarea inculpatului T. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.pr.pen, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) C.pen., pedepsele aplicate au fost contopite, inculpatul T. C. urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C.pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
În baza art. 3201 alin. 5 C.pr.pen. s-a dispus disjungerea cauzei în vederea soluționării laturii civile, dosarul nou format având nr._ .
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a constatat că, în termen legal, S. Clinic de Urgență Sf. P. București, D. M. și Serviciul Român de Informații – S. de Urgență “Dr. Agrippa I.” s-au constituit părți civile, solicitând obligarea inculpatului la plata următoarelor sume de bani:
- S. Clinic de Urgență Sf. P. București a solicitat 3.284,66 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată D. M., conform decontului de cheltuieli;
- partea vătămată D. M. a solicitat 500.000 euro, din care 50.000 euro cu titlu de daune morale și 450.000 euro cu titlu de daune materiale;
- partea vătămată Serviciul Român de Informații – S. de Urgență “Dr. Agrippa I.” a solicitat 1.600 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru p.văt. D. M., conform decontului de cheltuieli.
Instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatului constând în nerespectarea normelor legale de securitate și sănătate în muncă), prejudiciile materiale suferite de părțile civile (constând în efectuarea de cheltuieli pe durata spitalizării numitului D. M., pentru tratament și recuperare) și morale suferite de partea civilă D. M., legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii, vinovăția dovedită a inculpatului.
Partea civilă S. Clinic de Urgență Sf. P. București a dovedit că a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părții civile D. M., pe o durată de 3 zile, în cuantum de 3.284,66 lei, astfel că s-a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L. la plata acestei sume.
Instanța a constatat că, la data producerii accidentului de muncă, inculpatul era angajat la această societate comercială ca și stivutorist, iar motostivuitorul implicat în accident era proprietatea societății angajatoare, aspecte necontestate de către părți și care rezultă din conținutul înscrisurilor existente la dosar.
Pentru a fi antrenată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului (răspundere concepută ca o garanție din partea comitentului, posibilitate concretă a victimei de a obține repararea promptă și integrală a prejudiciului suferit prin fapta ilicită a prepusului punând-o la adăpost de pericolul unei eventuale insolvabilități a prepusului) se cer a fi întrunite cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în persoana prepusului, precum și două cerințe particulare – existența unui raport de prepușenie și săvârșirea faptei de către prepus în funcțiile ce i s-au încredințat de către comitent.
Cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului sunt îndeplinite, iar în privința celor două condiții speciale, instanța a reținut că T. C. a fost angajat în calitate de stivuitorist la S.C. S. R. SR.L, iar la data accidentului de muncă din 26.03.2009, produs în timp ce inculpatul se afla pe motostivuitor, efectuând manevra de mers înapoi, se afla în executarea sarcinilor de serviciu. În consecință, a avut calitatea de prepus al societății comerciale și a săvârșit fapta în funcțiile încredințate de către reprezentantul societății unde era angajat.
În consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale reglementate de art. 1000 alin. 3 Cod civil, precum și dispozițiile art. 1003 cod civil (potrivit cărora când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire, dispoziții în vigoare la data accidentului), s-a dispus obligarea inculpatului T. C. în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. S. R. S.R.L. la plata despăgubirilor civile.
În ceea ce o privește pe partea vătămată D. M., s-a constatat că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 euro, din care 450.000 euro cu titlu de daune materiale și 50.000 euro cu titlu de daune morale.
Referitor la daunele materiale, s-a constatat că partea vătămată D. M. a pretins de la inculpat suma de 144.000 euro – echivalentul a 4 mâini bionice, în condițiile în care prețul unui astfel de aparat este de 36.000 euro, fiind necesare, raportat la durata medie de viață a unui cetățean din R., patru mâini bionice, diferența de salariu nerealizat, diferența la pensia primită atunci când va împlini vârsta legală de pensionare și până la vârsta ca speranță de viață, cheltuielile făcute cu spitalizarea și tratamentul medical și cheltuieli de judecată, sume pe care instanța le-a apreciat nerezonabile, deoarece au fost doar parțial dovedite.
Instanța de fond a avut în vedere probele administrate de partea civilă pe parcursul procesului, respectiv înscrisuri (state de salarii, contract de asistență juridică nr._/03.03.2011, chitanța cheltuieli medicale), proba testimonială (în cadrul căreia au fost audiați martorii N. I. și E. I.), facturi fiscale ce atestă achiziționarea mâinii bionice și expertiza contabilă judiciară, supliment la aceasta și răspuns la obiecțiunile formulate de partea civilă la raportul de expertiză contabilă ca urmare a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de societatea comercială ce a furnizat mâna bionică.
Judecătoria a făcut distincție între pretențiile cu titlu de daune materiale și cheltuielile făcute de partea vătămată cu ocazia procesului (onorariu de avocat, expert etc.).
Din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, împreună cu suplimentul și răspunsul la obiecțiuni, a rezultat că diferența dintre venitul net obținut de partea civilă D. M. din salariul net încasat în ultima lună anterioară producerii accidentului și salariul net, plus pensia de invaliditate și indemnizația de handicap pe care le încasează lunar în prezent, până la împlinirea vârstei de pensionare, este de 85.744 lei, pretenție pe care instanța a admis-o în totalitate, apreciind că este un prejudiciu cert, despăgubirea acordându-se sub forma unei sume globale, iar nu a unei prestații periodice, întrucât vătămarea suferită de partea civilă – pierderea brațului stâng este ireversibilă – reprezintă o stare de infirmitate permanentă, definitivă.
Cât privește obligarea inculpatului T. C. la plata contravalorii a patru mâini bionice, care i-ar fi necesare pe timpul unei vieți, instanța a admis în parte această cerere, apreciind că suma solicitată nu are un caracter cert, nefiind sigur atât în privința existenței, cât și a posibilității de evaluare. Judecătoria a apreciat că solicitarea părții civile de a primi contravaloarea a patru mâini bionice în ideea că va trăi aproximativ 80 de ani, reprezintă un prejudiciu eventual, lipsit de certitudine. Împrejurarea invocată de partea civilă că media de viață a unei persoane în R. se situează în jurul vârstei de 80 de ani, vârstă pe care este posibil să o atingă partea vătămată, reprezintă o simplă eventualitate, care nu poate justifica acordarea actuală a despăgubirilor.
Mai mult, hotărârile pronunțate în materia despăgubirilor nu constituie, de regulă, autoritate de lucru judecat, în sensul că este posibilă, în anumite condiții o ulterioară reexaminare a despăgubirilor acordate.
Instanța de fond a acordat părții civile suma de 36.819,99 euro reprezentând costul unei proteze bionice de braț și 22.600,00 euro reprezentând costul pentru întreținere și service postgaranție pentru o proteză bionică de braț, inclusiv componente adiționale (valori stabilite prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă, f. 249), aparate primite la data de 22.12.2009 (conform procesului-verbal de la fila 245), urmând ca, atunci când va fi necesară înlocuirea acestei proteze, partea civilă să promoveze o nouă acțiune în pretenții.
Pentru aceleași motive s-a respins și solicitarea părții civile privind acordarea unei diferențe între suma pe care partea vătămată D. M. ar fi primit-odacă nu ar fi avut loc accidentul și pensia pe care acesta o primește în condițiile actuale, cerere pe care partea o va putea formula, eventual, la împlinirea vârstei legale de pensionare.
Cu toate că partea civilă D. M. nu a depus la dosarul cauzei chitanțe, facturi sau bonuri fiscale pentru dovedirea cheltuielilor efectuate cu ocazia spitalizării și a tratamentului medical, ținând cont de perioada în care aceasta a fost internată în spital și ulterior de timpul necesar pentru vindecare (4 luni de zile de îngrijiri medicale), numărul mare de intervenții chirurgicale suferite, soldate în final cu amputarea brațului stâng, perioadă în care partea civilă a făcut eforturi sporite pentru a duce o viață normală, de împrejurarea că pe această perioadă partea civilă a fost lipsită de bucuria de a participa la activitățile zilnice desfășurate înainte de accident, raportat și la intensitatea durerilor suferite precum și la gravitatea leziunilor – sindrom de zdrobire braț și antebraț stâng cu avulsie tegumentară importantă, afecțiunea suferită și care a dus la pierderea brațului stâng, instanța a apreciat că partea civilă a efectuat cheltuieli pe perioada spitalizărilor, în care a suferit mai multe intervenții chirurgicale, alimentația specifică, cheltuieli făcute în spital cu medici, asistenți, infirmieri, cheltuieli ale membrilor familiei sale, astfel încât s-au acordat despăgubiri materiale într-un cuantum de 10.000 euro.
Sub aspectul daunelor morale în sumă de 50.000 euro, Judecătoria a admis cererea părții civile D. M. și a obligat inculpatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L., la plata sumei de 50.000 euro. Instanța de fond a reținut că prin natura lor, leziunile suferite de partea civilă cauzează nu doar suferințe fizice, ci și suferințe psihice, inerente traumatismelor produse prin accidentul de muncă și determinate și de imposibilitatea părții civile de a-și desfășura în mod obișnuit activitățile cotidiene, trauma psihică provocată de pierderea brațului care o privează pe aceasta pe tot parcursul vieții sale de posibilitatea de a duce un trai normal, aspecte relatate și de martorii audiați în cauză N. I. și E. I. care au învederat instanței că partea vătămată, după ieșirea din spital “se simțea stânjenită…lumea se uita la ea ca și cum ar fi un paria”, iar viața sa s-a schimbat după accident, în sensul că evită să socializeze, “se simte ca fiind o persoană cu handicap”, daunele acordate fiind și o alinare a suferințelor îndurate.
În vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și, văzând că partea responsabilă civilmente nu a fost asigurată la nicio societate de asigurări, în baza art. 163 și urm. C.pr.pen. a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietatea părții responsabile civilmente S.C. S. R. S.R.L. conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 01/06.07.2007 până la concurența sumei de 309.679,96 euro și 85.744 lei.
Instanța de fond a dispus obligarea inculpatului T. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S. R. S.R.L. la plata către partea civilă D. M. a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de această parte civilă reprezentând onorariul expertului, respingând cererea privind obligarea acestora la plata onorariului de avocat deoarece nu s-a depus chitanța doveditoare a onorariului încasat, acordând cheltuielile efectuate de părți și probate, ci nu cele viitoare.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termen legal, partea civilă D. M. și partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, care au criticat soluția instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, astfel cum au fost expuse oral, partea civilă D. M. a invocat, sub un prim aspect, nemotivarea hotărârii cu privire la înlăturarea concluziilor expertizei contabile judiciare dispuse în cauză, din care rezultă că, pe parcursul vieții, îi sunt necesare patru brațe bionice.
Partea civilă a apreciat, de asemenea, că hotărârea este contrară legii, deoarece acordarea contravalorii unei singur braț nu realizează o justă și integrală despăgubire a prejudiciului suferit, astfel cum a fost stabilit pe baza expertizei judiciare și a înscrisurilor administrate, privind durata medie de viată în Uniunea Europeană și în R..
Partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L a criticat sentința din perspectiva următoarelor considerente:
- omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor probe administrate, de natură să influențeze soluția procesului cu privire la costurile reale ale protezei montate părții civile; în acest sens, s-a arătat că, potrivit procesului verbal întocmit la data de 22.12.2009, cu ocazia montării și recepției finale a protezei bionice de braț, părții civile i-a fost montată o proteză bionică de braț i-Limb Hand, respectiv i-Limb Pulse, sumele totale aferente costului de montare și serviciilor postgaranție pentru 7 ani fiind de 55.644,5 euro.
Evaluarea de protezare nr. 311/19.09.2012 vizează un alt tip de proteză de braț decât cel efectiv montat de Ortotech, respectiv i-Limb Ultra, costurile aferente fiind mai mari. Acest înscris reprezintă actualizarea unei evaluări anterioare, diferită de evaluarea de protezare întocmită cu ocazia montării brațului bionic părții civile, respectiv a celei cu nr. 75/02.03.2011, instanța de fond omițând să se pronunțe asupra acestui din urmă înscris, dar și a procesului verbal întocmit la data de 22.12.2009.
- hotărârea este contrară dispozițiilor art. 998 C.civ. și Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în ceea ce privește cheltuielile cu spitalizarea și tratamentul medical pretins a fi suportat. Natura, existența și cuantumul acestor cheltuieli nu au fost confirmate în niciun fel de probele administrate, ceea ce relevă o greșită aplicare a dispozițiilor legii civile referitoare la existența prejudiciului.
Față de dispozițiile art. 218 lit. d/1 din Legea nr. 95/2006, partea responsabilă civilmente a apreciat că, în măsura în care partea civilă ar fi efectuat cheltuieli cu spitalizarea și tratamentul medical pretins, ar fi trebuit să se îndrepte împotriva unității sanitare pentru recuperarea acestora.
- acordarea daunelor morale într-un cuantum excesiv.
Examinând actele dosarului și sentința penală atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. 3 C.p.p., Curtea apreciază fondat recursul părții responsabile civilmente și nefondat recursul părții civile, pentru următoarele considerente:
Cenzura instanței de recurs vizează exclusiv latura civilă a cauzei, deoarece latura penală a fost soluționată în mod definitiv, stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat împrejurările comiterii faptelor și vinovăția inculpatului T. C..
În acest sens, reține că prin sentința penală definitivă nr. 262/27.07.2011 a Judecătoriei Cornetu s-a dispus condamnarea inculpatului T. C. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 184 alin. 2 și 4 C.pen. cu aplic. art. 3201 alin. 7 C.p.p. și art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p.
În fapt, s-a reținut că, la data de 26.03.2009, în jurul orelor 12.30-13.00, în calitate de motostivuitorist la S.C S. R. S.R.L, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, inculpatul T. C. nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă, fapt ce a dus la producerea unui accident soldat cu vătămarea corporală gravă a părții civile D. M., care a suferit un „traumatism prin avulsie strivire torsiune la nivelul brațului cotului-antebrațului stâng, cu fracturi multiple humerus, radius, cubitus, lipsă de tegumente și părți moi, tromboză arteră humerală; bont de amputație la ½ braț”.
Din perspectiva laturii civile, caracterul ilicit al faptelor comise de către T. C. și vinovăția sa exclusivă reprezintă elemente corect reținute de către instanța de fond și necontestate în recurs.
Modalitatea de evaluare a despăgubirilor bănești cuvenite părții civile D. M. pentru daune materiale are însă doar parțial suport probator și, sub acest aspect, sunt fondate în parte criticile părții responsabile civilmente.
Este incontestabil că pierderea brațului stâng a determinat efectuarea unor cheltuieli semnificative de către partea civilă D. M., atât pe perioada spitalizării sale, cât și ulterior, în vederea protezării membrului superior amputat. Înscrisurile aflate la dosar probează faptul cert că părții civile i-a fost montată o proteză bionică i-Limb Hand, procedură ce a presupus operațiuni de adaptare a brațului bionic, desfășurate în perioada noiembrie-decembrie 2009, cât și actul de predare finală, desfășurat la data de 22.12.2009, astfel cum rezultă din procesul verbal de predare-primire încheiat la data de 22.12.2009 și certificatul de garanție nr. 512 atașat acestui înscris.
Costul total al protezei bionice efectiv montate părții civile rezultă neechivoc din coroborarea acestor înscrisuri cu facturile emise în perioada 19.11.2009 – 30.06.2010 și evaluarea de protezare nr. 75/02.03.2011. Primul supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară a stabilit concordant, pe baza tuturor acestor înscrisuri, costul final al protezei bionice montate, respectiv a costurilor de întreținere și service postgaranție pe o perioadă de 7 ani, la nivelul sumelor de 36.000,52 euro și 19.643,98 euro, în total 55.644,5 euro.
Aceste sume constituie expresia unui prejudiciu material cert, consecință directă a infracțiunilor deduse judecății, astfel încât exigențele art. 998 și urm. C.civ. impun acoperirea sa integrală prin echivalent bănesc.
Suma acordată de către prima instanță ca echivalent al costurilor aferente montării protezei și întreținerii sale pe o perioadă de 7 ani valorifică exclusiv, dar eronat, împrejurările ce rezultă din evaluarea actualizată cu nr. 311 din 19.09.2012 și din răspunsul subsecvent la obiecțiunile la raportul de expertiză. Evaluarea invocată menționează doar costurile actualizate ale unor proteze mai performante, de care partea civilă poate beneficia începând cu anul 2012, precum și ulterior, pe parcursul duratei estimate de viață. Acest înscris nu reflectă însă prețul protezei montate efectiv părții civile în anul 2009, fiind, prin urmare, neconcludent pentru determinarea prejudiciului material astfel suferit.
Or, în conformitate cu dispozițiile art. 998 și urm. din vechiul Cod civil, aplicarea principiului general al reparării integrale a prejudiciului la particularitățile speței reclamă stabilirea daunei efective prin raportare la costurile reale suportate de partea civilă pentru protezarea brațului și întreținerea ulterioară, costuri limitate, în speță, la suma totală de 55.644,5 euro. Prin urmare, sub acest aspect, este fondată critica părții responsabile civilmente, impunându-se reducerea cuantumului daunelor materiale acordate ca echivalent al costului protezei bionice de braț și al întreținerii postgaranție la nivelul sumei anterior precizate.
În privința sumei de 10.000 euro acordată cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material constând în cheltuielile efectuate pe perioada spitalizării, este însă temeinică soluția instanței de fond.
Chiar dacă partea civilă nu a probat cu înscrisuri cuantumul exact al cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării, înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor N. I. și E. I. confirmă durată îndelungată în care D. M. a fost internat, gravitatea leziunilor suferite și complexitatea intervenției chirurgicale la care a fost supus.
Toate aceste împrejurări legitimează rezonabil prezumția că partea civilă a efectuat o . cheltuieli necesare pentru remunerarea personalului medical, procurarea alimentelor specifice și asigurarea obiectelor necesare pe durata spitalizării, cheltuieli ce pot fi stabilite prin estimare, în vederea asigurării unei juste și integrale despăgubiri. Respectarea acestui principiu fundamental ce guvernează materia stabilirii despăgubirilor impune acordarea unor sume care să compenseze echitabil cheltuielile efectuate de partea civilă, pe perioada imediat următoare accidentului și a convalescenței, starea dificilă în care s-a aflat D. M. în acea perioadă făcând plauzibilă imposibilitatea preconstituirii unor înscrisuri.
Acordarea acestei categorii de despăgubiri nu contravine dispozițiilor art. 218 lit. d1 din Legea nr. 95/2006, la care eronat a făcut referire partea responsabilă civilmente. Norma legală enunțată consacră dreptul asiguratului la rambursarea cheltuielilor efectuate de perioada spitalizării, în ipoteza în care contribuția sa personală a fost generată exclusiv de neexecutarea integrală a obligațiilor contractuale asumate de către casa de asigurări de sănătate, în caz de boală.
În ipoteza în care afecțiunile medicale ce reclamă internarea sunt cauzate de un delict civil, cum este cazul în speță, rămân aplicabile toate principiile ce guvernează răspunderea civilă delictuală, inclusiv dreptul victimei de a obține repararea întregului prejudiciu de la autorul faptei ilicite. Valorificarea răspunderii contractuale a casei de asigurări de sănătate în vederea recuperării contribuțiilor personale făcute pe perioada spitalizării este o opțiune a părții civile, ce nu exclude însă posibilitatea obținerii despăgubirilor direct de la autorul delictului, în situația în care victima a inițiat o acțiune civilă întemeiată pe art. 998 și urm. C.civ., prin constituirea sa ca parte civilă în procesul penal.
În cauza de față, opțiunea părții civile D. M. de a recupera toate cheltuielile de la inculpatul T. C. și de la partea responsabilă civilmente este, în consecință, conformă prevederilor legii civile în materia răspunderii delictuale, Curtea apreciind temeinică soluția instanței de fond sub acest aspect.
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite părții civile pentru compensarea reducerii veniturilor în urma accidentului suferit, Curtea apreciază lipsită de temei acordarea acestei categorii de daune sub forma unei sume globale.
Probatoriul administrat pe parcursul judecății confirmă faptul că, în urma amputării brațului stâng, partea civilă a suferit o reducere a veniturilor lunare cu suma de 290,50 lei, reprezentând diferența dintre salariul net încasat în ultima lună anterior accidentului și salariul net plus pensia de invaliditate și indemnizația de handicap pe care le încasează lunar în prezent. Această reducere a veniturilor reclamă cheltuieli suplimentare lunare pentru partea civilă, pentru a căror compensare se impune acordarea de despăgubiri civile echivalente.
Contrar aprecierii instanței de fond, Curtea reține însă că aceste cheltuieli se efectuează, prin natura lor, periodic, ceea ce reclamă eșalonarea despăgubirilor sub forma unei prestații lunare, iar nu acordarea lor ca o sumă globală. Soluția instanței de fond reflectă, sub acest aspect, o confuzie între caracterul ireversibil al vătămării fizice suferite de partea civilă (incontestabil în speță) și caracterul cert al prejudiciului reprezentat de diferența de venituri generată de reducerea capacității sale de muncă.
Certitudinea prejudiciului presupune, prin ipoteză, siguranța acestuia atât în privința existenței, cât și a posibilității de evaluare, care, în această materie, ar presupune cunoașterea duratei exacte de viață a victimei. Or, o atare determinare depășește limitele umane de cunoaștere, estimarea duratei de viață a părții civile pe baza unor date statistice având un caracter esențial teoretic, eventual, ce face ca una dintre condițiile de bază ale reparării prejudiciului să nu fie îndeplinită în speță.
Acordarea diferenței de venituri sub forma unei sume globale, până la împlinirea vârstei de pensionare, conferă artificial caracter de certitudine acestei împrejurări esențialmente eventuale, nesocotind, totodată, natura acestor prestații și periodicitatea lor.
Prin urmare, Curtea apreciază că diferența dintre veniturile obținute de partea civilă anterior și ulterior accidentului are caracter cert și poate fi acordată sub forma unei sume globale numai pentru perioada cuprinsă între data stabilirii veniturilor reduse (respectiv începând cu data de 01.10.2009) și data soluționării prezentei cauze în recurs, rezultând un total de 12.201 lei (aferente diferenței de venituri pe un număr de 42 de luni). În continuare, sumele cuvenite părții civile cu acest titlu urmează a fi plătite lunar, începând cu luna aferentă datei rămânerii definitive a hotărârii și până la încetarea stării de nevoie, soluție concordantă jurisprudenței constante în materie.
Raportându-se la aceleași criterii de apreciere a caracterului cert al prejudiciului material, Curtea apreciază nefondată critica părții civile D. M., referitoare la omisiunea instanței de a acorda contravaloarea a patru brațe bionice ce i-ar fi necesare pe durata estimată a vieții. În acest sens, face trimitere la considerațiile anterioare, subliniind că incertitudinea perioadei de viață a unei persoane conferă același caracter cheltuielilor pe care aceasta le va face pe parcursul vieții, împrejurare just evaluată de către instanța de fond din această perspectivă (contrar concluziei la care aceeași instanță a ajuns în analiza diferenței de venituri cuvenite).
Or, prejudiciul material trebuie să fie sigur atât în privința existenței cât și a posibilității de evaluare, exigențe ce nu sunt îndeplinite sub aspectul analizat, neputându-se stabili cu certitudine durata de viață a părții civile și numărul subsecvent de proteze bionice ce îi vor fi necesare pe această perioadă.
Prin urmare, faptul că instanța de fond nu a dat eficiență concluziilor expertizei judiciare sub acest aspect se datorează nu unei omisiuni de natură a pune în discuție legalitatea sentinței (cum eronat a apreciat partea civilă), ci unei aplicări critice a prevederilor art. 998 și urm C.civ în prezenta cauză, dispozițiile instanței de fond sub acest aspect fiind pe deplin temeinice.
În ceea ce privește daunele morale acordate părții civile D. M. (echivalente sumei integrale solicitate de către această parte), Curtea apreciază că instanța de fond a evaluat just toate consecințele vătămătoare ale accidentului și modalitatea în care ele au afectat ori se poate presupune că vor afecta în viitor calitatea vieții părții civile.
Reevaluând particularitățile situației acesteia prin prisma vârstei, a infirmității permanente cauzate prin amputația brațului stang, a suferințelor fizice și psihice resimțite cu ocazia spitalizării, a recuperării, dar și a disconfortului actual ori a limitării drastice a capacității de a evolua normal în plan social, profesional ori personal, Curtea apreciază că suma acordată cu titlu de daune morale este de natură a compensa în mod echilibrat toate aceste neajunsuri.
Este cert că pierderea brațului a cauzat părții civile nu doar un deficit în plan estetic ori funcțional, ci a afectat radical comportamentul său la locul de muncă și în familie, lipsindu-l de posibilitatea de a evolua în plan profesional și de a se implica activ în susținerea nevoilor ori demersurilor copiilor săi.
Cuantumul sumei stabilite prin sentință ca echivalent al daunelor morale reflectă aceste particularități ale cauzei, dar și marja de apreciere recunoscută instanței de fond, despăgubirile acordate fiind similare celor stabilite în cauze de aceeași natură. Prin urmare, neidentificând o vădită disproporție între cuantumul daunelor morale acordate părții civile D. M. și prejudiciul nepatrimonial efectiv cauzat acestuia, Curtea apreciază neîntemeiate solicitările părții responsabile civilmente-recurentă, de reducere a acestei categorii de despăgubiri.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p., va admite recursul declarat de partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L împotriva sentinței penale nr. 698/21.12.2012 a Judecătoriei Cornetu.
Va casa, în parte, sentința penală recurată, numai cu privire la modalitatea de stabilire a daunelor materiale acordate părții civile D. M. și rejudecând, în fond:
Va obliga inculpatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, la plata către partea civilă D. M. a sumelor de 65.644,5 euro și 12.201 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata unei prestații periodice în sumă de 290,50 lei lunar, începând cu luna aferentă datei rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data încetării stării de nevoie.
În baza art. 163 și urm. C.pr.pen. va dispune instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor părții responsabile civilmente S.C S. R. S.R.L, astfel cum au fost indicate în sentința penală, până la concurența sumei de 65.644,5 euro și 12.201 lei, stabilită conform considerentelor prezentei decizii.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă D. M. împotriva aceleiași sentinței penale.
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga recurentul parte civilă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L împotriva sentinței penale nr. 698/21.12.2012 a Judecătoriei Cornetu.
Casează, în parte, sentința penală recurată, numai cu privire la modalitatea de stabilire a daunelor materiale acordate părții civile D. M. și rejudecând, în fond:
Obligă inculpatul T. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C S. R. S.R.L, la plata către partea civilă D. M. a sumelor de 65.644,5 euro și 12.201 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata unei prestații periodice în sumă de 290,50 lei lunar, începând cu luna aferentă datei rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data încetării stării de nevoie.
În baza art. 163 și urm. C.pr.pen. dispune instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor părții responsabile civilmente S.C S. R. S.R.L, astfel cum au fost indicate în sentința penală, până la concurența sumei de 65.644,5 euro și 12.201 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă D. M. împotriva aceleiași sentinței penale.
Obligă recurentul-parte civilă la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. A. O. BurnelSimona C.
GREFIER,
D. P.
Red./th.red. S.C.
2 ex. – 16.05.2013
Jud. Cornetu – jud.: C. N.
| ← Contestaţie. Plângere cu privire la măsurile asigurătorii.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 2026/2012.... → |
|---|
