Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 952/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 952/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 952/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
Decizia penală nr. 952/Co
Ședința publică din data de 22.12.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. M.
GREFIER: S. R.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror M. S..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația declarată de inculpații M. B. A. și M. R. N. împotriva încheierii de ședință din data de 16.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii inculpați M. B. A. personal in stare de arest si asistat de avocat ales M. Vasii, cu împuternicirrea avocațială nr. 8100 din data de 21.12.2014, emisă de Baroul Hunedoara și M. R. N., personal in stare de arest si asistat de apărător ales N. Ș. cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 22.12.2014 emisă de Baroul București si avocat M. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constatând că in cauză nu mai sunt alte cererii de formulat sau probe de administrat acordă cuvântul in susținerea contestațiilor.
Apărătorul contestatorului inculpat M. R. N., avocat Vasii M., in baza art. 207 alin.6 Cpp, solicită admiterea contestației, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală întrucât normele legale in materie nu au fost corect interpretate. Totodată, apreciază că judecătorul fondului nu a respectat termenul rezonabil al arestării preventive și nu a avut in vedere circumstanțele personale ale inculpatului.
Cu privire la rechizitoriu cauzei arată că acesta a fost întocmit încă din luna august 2013, iar in prezent cercetarea judecătorească se apropie de final.
Totodată, solicită a se avea in vedere Recomandarea nr.13/2006 a Consiliului de Miniștri, recomandare ce conține practic principii de drept ce trebuie respectate.
De asemenea, apreciază că in cauză nu a fost examinată posibilitatea înlocuirii acestei măsuri cu o altă măsură.
Cu privire la persoana inculpatului arată că acesta in penitenciar nu a avut nici un incident pe toată perioada arestului preventiv, respectiv pe perioada de 1 an si 10 luni, iar la acest moment apreciază măsura arestului preventiv ca fiind o măsură doar cu o aparență de legalitate.
Apărătorul contestatorului inculpat M. B. A., avocat N. Ș. N. Ș., solicită admiterea contestației, casarea încheierii de ședință din data de 16.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._ și rejudecând să fie revocată măsura arestării preventive a inculpatului, apreciind că în prezent starea de arest preventiv a inculpatului este transformată într-o pedeapsă executată anticipat. Totodată, apreciază că din probele administrate in cauză nu rezultă vinovăția inculpatului, iar la acest moment nu s-a făcut o interpretare justă a temeiurilor ce au fost avute in vedere la momentul arestării preventive a inculpatului.
Totodată, apreciază că in cauză nu există riscul ca inculpatul cercetat in stare de libertate să influențeze aflarea adevărului .
Apărătorul contestatorului inculpat M. B. A., avocat M. V., solicită admiterea contestației, casarea încheierii de ședință din data de 16.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._ și rejudecând să se ia față de inculpat măsura arestului la domi8ciliu sau măsura controlului judiciar, urmând a se avea in vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care este căsătorit, are copii minori in întreținere si nu are antecedente penale.
Cu privire la probatoriu administrat in cauză arată că martori audiați in cauză nu au declarat că inculpatul ar fi participat la săvârșirea faptelor pentru care este cercetat.
Totodată, apreciază că la acest moment nu există riscul ca lăsat in libertate inculpatul să se sustragă cercetărilor.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației, ca nefondată, apreciind că in cauză nu a fost depășit termenul rezonabil al arestării preventive in raport de gravitatea faptelor pentru care inculpați sunt cercetați si limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care aceștia au fost trimiși in judecată.
Totodată, solicită a se avea in vedere împrejurarea că inculpați nu au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care sin t cercetați, iar la acest moment, apreciază că există riscul ca aceștia să se sustragă cercetărilor.
De asemenea, apreciază că o altă măsură mai blândă nu ar corespunde cerințelor art.202 Cpp.
Apărătorul contestatorului inculpat M. R. N., avocat Vasii M., in replică, arată că in cauză se încalcă prezumția de nevinovăție.
Apărătorul contestatorului inculpat M. B. A., avocat N. Ș. N. Ș., in replică, arată că la acest moment in cauză nu există certitudinea că inculpatul M. B. A. ar fi săvârșit vreo infracțiune.
Contestatorul inculpat M. B. A., având ultimul cuvânt, arată că inculpatul arestat preventiv de 1 an si 10 luni pentru o presupusă infracțiune de instigare la tentativă de omor. De asemenea, arată că a solicitat conexarea celor 3 cauze, precum si audierea numitului Vitalie P., dar acest lucru nu a fost încuviințat de către instanță.
Contestatorul inculpat M. R. N., având ultimul cuvânt, solicită a se lua față de el măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar. De asemenea, arată că este căsătorit si are copii minori in întreținere.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 16.12.2014, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul penal nr._, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților contestatari.
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul București la data de 01 08 2013 în dosarul nr. 5184/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M. B. A. sub aspectul săvărșirii infracțiunilor de instigare la tentativă de omor calificat, prev. de art. 25 din Cpp rap. la art. 20 din Cp, rap. la art. 174-175 alin. 1 lit. a și i din Cp și instigare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 25 din Cp rap. la art. 279 alin. 3 lit. a din Cp, fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cp, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp și a inculpatului M. R. N. sub aspectul săvărșirii infracțiunilor de instigare la tentativă de omor calificat, prev. de art. 25 din Cpp rap. la art. 20 din Cp, rap. la art. 174-175 alin. 1 lit. a și i din Cp și instigare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 25 din Cp rap. la art. 279 alin. 3 lit. a din Cp, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în toamna anului 2012, pe fondul unui conflict mai vechi, inculpații M. R.-N. și M. B.-A., prin intermediari, l-au angajat pe inculpatul P. VITALIE (cetățean al Republicii M., asasin profesionist) pentru a-l ucide pe M. I. D.. În acest scop, inculpatului P. VITALIE i-a fost asigurată deplasarea în România, unde a intrat în data de 14.11.2012, prin vama Sculeni din jud. Iași.
Totodată, inculpatul (instigator) M. B.-A., în activitatea de premeditare a faptei, încă din septembrie 2012, i-a solicitat unui cunoscut (martorul B. C. V.) să caute un autoturism care urma a fi achiziționat la momentul oportun. Cu ocazia solicitării, inculpatul a precizat exact condițiile pe care trebuia să le îndeplinească autoturismul, respectiv nr. de înmatriculare de Bulgaria, să fie cumpărat fără întocmire de acte, să nu fie o mașină cu probleme legale – de ex. furată – etc. Acest aspect denotă faptul că inc. M. B.-A. a urmărit procurarea unui autoturism care să fie foarte greu de identificat după comiterea faptei, intenție pe care nu i-a comunicat-o martorului B. C. V..
A doua zi după ce inc. P. Vitalie a intrat în România, respectiv în data de 15.11.2012, inculpatul M. B. A. i-a solicitat martorului B. C. V. să cumpere efectiv autoturismul – transmițându-i banii necesari achiziționării acestuia prin intermediul martorului P. I. – și să îl aducă în localitatea R., jud. N. – unde locuiește fratele său, inc. M. R. N..
Astfel, în data de 15.11.2012, în același interval (scurt) orar, la R. s-au deplasat și au ajuns martorul B. C. V. (de la Gura Humorului) cu autoturismul cumpărat, inculpații (instigatori) M. R. N. și M. B. A. (care au venit de la Piatra N.) și inc. P. VITALIE (care a venit de la Iași).
În continuare, în data de 15.11.2012, în localitatea R. din jud. N., martorul B. C. V. i-a predat mașina comandată inculpatului M. R. N., la localul pe care acesta din urmă îl deține („D.”). Imediat, inculpatului P. VITALIE i-a fost încredințat autoturismul AUDI A6 (înmatriculat în Bulgaria) pentru a se deplasa la București (unde locuia persoana vizată, M. I. D.), precum și datele necesare pentru identificarea persoanei.
Inculpatul P. Vitalie s-a deplasat în București, păstrând contactul cu inculpații (instigatori) M. R. N. și M. B. A.. Semnificativ este faptul că în toată perioada critică (înainte de comiterea tentativei de omor, în ziua comiterii faptei și în zilele imediat următoare), inculpații (instigatori) M. R. N. și M. B. A. au continuat să desfășoare acte de instigare în raport cu activitățile inculpatului P. Vitalie (executant), ținând în permanență legătura telefonic cu acesta prin intermediul unei persoane din Republica M.. În acest scop inculpații (instigatori) M. R. N. și M. B. A. au activat special trei cartele telefonice prepaid pe care le-au folosit exclusiv pentru aceste contacte (intenția este, evident, îngreunarea identificării).
Ajuns în București, inc. P. Vitalie a intenționat să o identifice pe persoana vizată, M. I. D., pe care însă a confundat-o cu partea vătămată I. M. N. R. (motivele confuziei vor fi expuse mai jos).
Astfel, a urmărit-o pe partea vătămată în perioada 16.11-26.11.2012 în zona imobilului de domiciliu al acesteia din .. 8-12, ., sector 3.
Ulterior, în seara de 26.11.2012, în jurul orelor 1810, rulând cu viteză redusă cu autoturismul marca AUDI A6, de culoare gri metalizat, cu nr. de înmatriculare CC 2756 PB, inc. P. Vitalie a executat mai multe focuri de armă cu pistolul mitralieră AK74 cu ._, asupra părții vătămate I. M. N. R. – care tocmai parca autoturismul marca Mercedes clasa E, cu nr. de înmatriculare_ în parcarea de reședință – după care, observând că aceasta nu a decedat, a coborât din autoturism și, folosind pistolul MAKAROV calibrul 9 mm pe care îl avea asupra sa, s-a îndreptat către partea vătămată și a executat mai multe focuri de armă asupra sa prin geamul portierei dreapta și parbriz. Apoi a aruncat armele folosite la locul atacului, s-a urcat în autoturismul cu care venise și a fugit de la fața locului.
În data de 27.11.2012, inculpatul P. Vitalie a părăsit Bucureștiul, cu un microbuz care efectua transport public pe ruta București – Iași, iar la data de 02.12.2012 inculpatul P. Vitalie a părăsit teritoriul României, tot prin vama Sculeni (către Republica M.).
Curtea reține că în ceea ce privește arestarea preventivă, jurisprudența relevantă a Curții EDO, precum cea din cauzele Assanidzé împotriva Georgiei cererea nr._/01, P. împotriva Romaniei, I. P. și alții contra Romaniei Cererile nr. 6289/03, 6297/03 și 9115/03, Scundeanu împotriva Romaniei Cererea nr._/02 sau C. împotriva României, cererea nr._/02 din 1 iulie 2008, prevede că art. 5 § 1 lit. c) din Convenție a fost încălcat de fiecare dată cand instanțele nu au furnizat, motivele concrete care le-au determinat să adopte o astfel de măsură în conformitate cu art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. De asemenea, Curtea observă că instanțele interne au obligația de a examina în mod individual situația inculpatului, profilul său personal și situația sa familială și posibilitatea adoptării uneia dintre măsurile alternative prevăzute de dreptul intern, conform art. 5 § 3 din Convenție, care conține cerința ca autoritățile să țină seama de asemenea măsuri în măsura în care se pot aplica situației în cauză, iar acuzatul oferă garanții privind prezentarea la audiere.
Atat cu ocazia luarii măsurii arestării preventive cat și cu ocazia prelungirii sau menținerii acestei măsuri, instanțele interne trebuie să ofere motive concrete pentru a susține argumentul „pericolului pentru ordinea publică”, nelimitandu-se doar la reproducerea textului articolului din cod în mod stereotip. De asemenea, Curtea a stabilit că menționarea stării de recidivă a reclamantului nu este suficientă pentru a justifica o arestare preventivă și că pericolul de a împiedica buna derulare a procesului penal nu poate fi invocat în mod abstract de autorități, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice, pe motive „relevante și suficiente” pentru a justifica necesitatea menținerii sau plasării inculpatului în arest preventiv.
În ceea ce privește suspiciunea rezonabilă a săvarșirii faptei, Curtea consideră că într-o astfel de procedură existența indiciilor temeinice de comitere a infracțiunii este deja o certitudine avand în vedere că aceste aspecte au fost analizate și reiterate de fiecare dată cand s-a discutat luarea, prelungirea, menținerea măsurilor preventive, neexistand o schimbare a situației de fapt de la acele momente procesuale. Totuși Curtea constata că din materialul probator administrat până în prezent, rezultă în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit fapta pentru care sunt cercetați, relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă: declarațiile martorului B. C.-V., procesul-verbal de recunoaștere de către martorul B. C.-V. din planșă foto a inculpaților M., precum și a numitului C. V.-I., declarația martorului I. Renaldo zis „R.”, procesul-verbal de recunoaștere de către martorul I. Renaldo zis „R.”din planșă foto martorului B. C.-V., ca fiind cel căruia i-a vândut autoturismul Audi A6, procesul-verbal din data de 18.01.2013, în cuprinsul căruia se consemnează informațiile comunicate de numitul Burbuzan A. organelor de urmărire penală, în sensul că a vândut în data de 29.10.2012 unui anume „Rene” din Gura Humorului, un autoturism marca Audi A6, gri metalizat, cu motor de 2,4 litri, pe benzină, pe care îl cumpărare din Germania și îl înmatriculase în Bulgaria, sub nr. CC2756PB, declarația martorului A. R.-A., declarația martorului Bilge Levi, care confirmă cele declarate de martorul A. R.-A., declarația martorului C. V. I., harta pe care sunt precizate intervalele de timp în care, în data de 15.11.2012, cei trei inculpați și martorul B. C. s-au aflat în diferite locații, și, implicit, traseul urmat de aceștia, procesul-verbal întocmit în data de 10.02.2013, din care rezultă indicii că inculpatul M. R.-N. este cel care în perioada 17.11._12 a utilizat cartelele telefonice cu nr._,_ și_, pentru a contacta și a fi contactat de utilizatorul postului telefonic cu nr._ înregistrat în Republica M., care a avut sesiuni în România doar cu aceste trei posturi telefonice și cu cel cu nr._, utilizat de inculpatul P. Vitalie (faptul că inculpatul P. Vitalie folosea acest număr de telefon este confirmat și de către martorul cu identitate protejată P. E. M.; în cazul postului telefonic_, un argument în plus în susținerea ideii că a fost folosit de inculpatul M. R.-N., este acela că în data de 30.11.2012 a avut mai multe sesiuni cu postul telefonic_ utilizat de soția acestui inculpat, numita M. M.), procesul-verbal din data de 12.02.2013, în care se consemnează rezultatele percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului M. R.-N. din orașul R., .. 169, județ N., din care rezultă că a fost găsită cartela S. cu nr._, care a fost folosită cu același terminal mobil cu care a fost folosită și cartela telefonică având alocat nr._; extrasele furnizate de Serviciul Grăniceri al Republicii M., care atestă ieșirea inculpatului P. din această țară în data de 14.11.2012 și revenirea în data de 02.12.2012, procesul-verbal întocmit în data de 07.02.2013, prin care se constată poziționarea simetrică față de Calea V. a imobilelor în care locuiesc partea vătămată și, respectiv, numitul M. I. D., faptul construirii celor două imobile de către același antreprenor, numeroasele similitudini dintre cele două imobile (stil arhitectural, culoare, formă, prezența parcării subterane, uși ale garajelor identice), aceste similitudine rezultând și din planșa fotografică întocmită, procesul-verbal întocmit în data de 08.02.2013, în care se consemnează informațiile rezultând din cauze penale, referitoare la relația dintre inculpații M., fratele acestora M. G.-C. și numitul M. I.-D., procesul-verbal întocmit în data de 17.01.2013, din care rezultă că la . data de 14.11.2012, inculpatul P. Vitalie se deplasa cu un autoturism Renault cu număr de înmatriculare CRAV369 eliberat de autoritățile moldovene, iar la ieșirea din România, în data de 02.12.2012, acesta se deplasa cu un autoturism Volkswagen cu nr. de înmatriculare UNAZ575, din a căror coroborare reies împrejurările de comitere a faptelor și modalitatea lor de săvârșire.
La termenul din data de 11.03. 2014, instanța a procedat la audierea martorului S. S.-A., conținutul declarației acestuia neschimbând situația de fapt mai sus învederată, la termenul din data de 22.04. 2014 au fost audiați martorii C. B. M., M. G., B. R. V., precum și martorii audiați, prin comisie rogatorie-videoconferință-realizată cu tribunalul Suceava, și anume B. C. V., B. O., Zuz G. M., I. Renaldo, la termenul din data de 06.05.2014 au fost audiați, prin comisie rogatorie-videoconferință-realizată cu tribunalul Suceava,martorii Hîrșiu G. B., S. V., C. V. I., Bilge Levi și A. R. A. iar ulterior la termenul de judecată din data de 20.05.2014 a fost audiat martorul N. Torel. La termenul de judecată din data de 17.06.2014 au fost audiat martorul P. A. iar prin comisie rogatorie-videoconferință-realizată cu tribunalul Suceava,martorii C. A., P. I. R. și V. D.. La termenul de judecată din data de 07.10.2014 au fost audiați martorii A. B. A. și Peahă M. A.. La termenul de judecată din data de 18.11.2014 au fost citați și audiați martorii martorilor Nantu G. M., C. D., G. V., N. V., D. M. C. C. și Pitu I..
Existența legăturii infracționale dintre inculpații M. si inculpatul D. (care a intermediat legătura cu P. si a procurat autoturismul folosit la săvârșirea faptei) rezultă din declarația inculpatului D. I. în care a precizat că îi cunoștea atât pe inculpații M. dar si pe P. Vitalie din timpul unei perioade petrecute în detenție în Republica M., procesele-verbale care conduc la localizarea inculpatului D. în orașul R., în apropierea domiciliului inculpatului M. R. N., listingurile din care rezultă convorbirile purtate intre utilizatorii unor numere de telefon posibil a fi folosite de inculpați ( astfel cum rezultă din coroborarea mai multor indicii referitoare la localizarea inculpatului M. în aceeași localitate cu cea în care a fost activată cartela telefonică, folosită la momente de timp foarte apropiate, de folosirea de către inculpatul M. R., între aceleași relee a numărului de telefon înregistrat pe numele său. Implicarea celor doi inculpați în procurarea autoturismului marca Audi folosit la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor de către inculpatul P. Vitalie rezultă din declarațiile martorilor B. C. V., I. Renaldo, Hârșiu B., o parte dintre aceștia fiind audiați la termenul din data de 22.04. 2014, declarațiile acestora relevând modalitatea în care au achiziționat autoturismul Audi A6 înmatriculat în Bulgaria. Relevantă în acest sens este declarația martorului B. C. V. în care a precizat modalitatea în care la data de 15.11.2012 a cumpărat autoturismul Audi A6 cu nr. de înmatriculare CC-275 6PD, la solicitarea inculpatului M. B.. Implicarea celor doi inculpați în procurarea autoturismului marca Audi folosit în săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor de către inculpatul P. Vitalie este confirmată și de declarația dată de martorul Hîrșiu G. B., audiat la termenul din data de 06.05.2014. Totodată din declarația martorului C. V. I. audiat la 06.05.2014 a rezultat că în cursul lunii noiembrie 2012, la solicitarea inculpatului M. R. N. l-a transportat pe martorul B. C. V. din localitatea R. până în Municipiul Suceava. Aceleași aspecte rezultă și din declarația martorului S. V., audiat la același termen de judecată, care a confirmat aspectele relatate de către martorul C. V. I., arătând că la jumătatea lunii noiembrie 2012, la solicitarea inculpatului M. R. a condus o persoană de sex masculin de la Târgu-N. în Municipiul Suceava. Se constată că din declarația martorului N. Torel rezultă că la o dată pe care nu a mai putut-o preciza, în fața instanței, în apropierea locuinței sale, a văzut mai multe autoturisme, printre care Honda, Audi și Hunday, ce au fost parcate în acel loc aproximativ 24 de ore. Totodată, prezența inculpatului P. Vitalie în București precum si autoturismului marca Audi folosită de acesta la săvârșirea infracțiunii de omor rămasă în faza de tentativă este confirmată de declarația martorului cu identitate protejată P. E. din care rezultă că i-a închiriat acestuia un apartament pe perioada șederii în București, precum si de declarațiile martorilor B. R. si M. G. date în cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești la termenul din data de 22.04. 2014, în care au relevat că în toamna anului 2013, la solicitarea patronului lor, martorul P. E., au procedat la mutarea lui Vitalie P. dintr-un apartament situat la P. Park Rezidence într-un apartament de două camere situat în zona Budapesta, pe care acesta l-a ocupat în regim hotelier. Ulterior, pe armele folosite la rănirea părții vătămate, ridicate de la fața locului si supuse expertizei balistice a fost identificat un profil genetic atribuit inculpatului P. Vitalie si totodată, a fost găsit autoturismul marca Audi A6 și identificat de către martorul P. E., ca fiind cel folosit de către inc. P., dar si de martorul B. A. si B., în interiorul acestuia fiind descoperite si două tuburi de catuș cu privire la care s-a stabilit că au trase de autor cu armele abandonate la fața locului, pe mai multe elemente din interiorul autoturismului, din zona șoferului, fiind identificat același profil genetic cu cel de pe armele în cauză.
Curtea reține că faptele comise de către acești inculpați prezintă o gravitate extremă, această gravitate derivand din modul de a acționa, caracterul premeditat al faptelor, activitatea organizată la care aceștia au participat precum și caracterul extrem de violent al acțiunilor inculpaților. Acest comportament al inculpaților, coroborat cu antecedentele penale ale acestora, indica un comportament antisocial, aceștia perseverând în comiterea de infracțiuni de o gravitate deosebită, prin lezarea unor valori sociale importante. Curtea nu poate să nu observe că fapta inculpaților denotă o totală lipsă de respect și de teamă față de repercusiunile legale ale faptelor lor, aceștia acționând cu o îndrăzneală deosebită. Un astfel de comportament nu poate conduce decat la concluzia că acești inculpați sunt extrem de periculoși pentru societate și îndrăzneți în urmărirea rezoluțiilor lui infracționale. În acest sens Curtea are în vedere gravitatea faptei, modalitățile și împrejurările concrete în care s-a reținut că s-ar fi săvârșit infracțiunea, inculpații acționand după un plan bine pus la punct, procurarea și adaptarea mijloacelor materiale de săvârșire a faptelor, cu scopul uciderii unei alte persoane, modalitatea rapida de acțiune si desfășurarea unor activități menite să înlăture sau să reducă posibilitățile părților vătămate de a-și asigura scăparea, de urmarea produsa prin fapta comisă, toate elemente certe care conturează o stare de pericol pentru ordinea publică care nu poate fi înlăturată decât printr-o măsură preventivă privativă de libertate, respectiv măsura arestării preventive.
În aceste condiții, Curtea consideră că inculpații trebuie să fie învățați că regulile de conviețuire socială sunt mai presus de propriul lor interes și este necesar să le fie aratat că astfel de atitudini nu pot fi tolerate sau acceptate de către societate, reacția normală a societății fiind aceea de a dori scoaterea, chiar și temporară, din mijlocul ei a unor astfel de indivizi. Ca atare, avand în vedere și scopul comiterii acestei infracțiuni, Curtea apreciază că la acest moment măsura privativă de libertate este singura aptă să prevină săvârșirea de noi fapte penale de către aceștia, precum și să asigure buna desfășurare a procesului penal, o măsură restrângătoare de libertate fiind total insuficientă.
Astfel de fapte, trebuie în mod obligatoriu să constituie un avertisment pentru societate în ansamblul său și trebuie reprimate și dezavuate în mod clar de către reprezentanții societății, pentru a constitui un exemplu clar pentru oricine ar considera că legile sau rigorile sociale sunt mai prejos de propria sa persoană și nu i se aplică și lui.
Curtea consideră că interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce i s-ar cauza unui inculpat prin privarea sa temporară de libertate.
La aprecierea pericolului pentru ordinea publică, Curtea are în vedere si aspectul că inculpatul M. B.-A. nu se află la primul conflict cu legea penală întrucât a săvârșit presupusele fapte de care este acuzat în stare de recidivă postcondamnatorie, conform disp.la art . 37 lit a din vechiul Cod penal.
Curtea consideră că luarea uneia dintre măsurile neprivative de libertate prevăzute de codul de procedură penală nu poate fi compatibilă cu gradul de pericol social al inculpaților și al faptelor lor, obligațiile ce s-ar putea fixa în sarcina acestora nefiind suficiente pentru garantarea siguranței societății, inculpații prezentand un pericol concret pentru ceilalți membri ai societății, lăsarea lor în libertate nefiind bine venită la acest moment.
În acest context Curtea apreciază că scopul măsurilor preventive prevăzut în dispozițiile art. 202 C.pr.pen. nu se poate realiza printr-o altă măsură preventivă mai puțin severă, care nu ar fi de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal, mai ales la acest moment procesual, și nici reala conservare a ordinii publice.
De asemenea, judecătorul reține că privarea de libertate a inculpaților nu a depășit un termen rezonabil. În acest sens, Curtea constată că pericolul pentru ordinea publica reprezinta, temerea ca, odata pus in libertate, inculpatul ar comite fapte penale, ori ar declansa puternice reactii in randul opiniei publice determinate de fapta savarsita de acesta si de starea sa de libertate. Este opinia acestei Curți că astfel de infracțiuni, cum este cea din cauza de față, au avut un impact emoțional deosebit în comunitate și de rezonanța unor astfel de fapte în opinia publică nu se poate face abstracție, astfel că pentru restabilirea ordinii publice tulburate, cât și pentru întărirea încrederii populației în actul de justiție se impune menținerea arestării preventive, chiar dacă aceasta este menținută pe o durată de timp foarte mare. În cauza de față nu discutam despre comiterea unor infracțiuni al căror pericol sau impact se estompează în timp, ci discutăm despre una dintre cele mai grave acuzații care i se pot aduce unui inculpat, respectiv instigarea la suprimarea vieții unei alte persoane. În aceste condiții, chiar dacă durata arestului preventiv este una relativ mare, Curtea constată că nu se poate pune problema punerii în libertate a inculpaților doar pe temeiului unei durate a măsurii preventive. Chiar dacă măsura arestului preventiv reprezintă o stare de excepție și chiar dacă am admite că doar durata măsurii preventive ar fi suficientă pentru a se dispune înlocuirea acesteia, în cauza de față, pericolul social extrem pe care-l prezintă persoana inculpaților, derivat din gravitatea faptelor acestora, nu permite luarea unor alte măsuri preventive.
Toate acestea conduc la concluzia că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în prezent și în cauză se justifică menținerea arestării preventive. Pe de altă parte, sub aspectul temeiniciei, față de caracterul excepțional al arestării preventive, ținând seama de circumstanțele concrete ale cazului așa cum au fost reținute anterior, interesul social are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.
Așadar, Curtea apreciază că în cauză nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Pentru aceste motive,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge ca nefondate contestațiile declarate de inculpații M. B. A. și M. R. N. împotriva încheierii de ședință din data de 16.12.2014, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul penal nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă pe fiecare inculpat la plata unei sumei de cate 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorilor din oficiu care au fost desemnați pentru a asigura asistența juridică a inculpaților va fi avansat din fondurile MJ către Baroul București.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.12.2014.
Președinte, Grefier,
M. A. M. R. S.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 206/2015.... | Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr.... → |
|---|
