Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 415/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 415/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-08-2015 în dosarul nr. 415/2015
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.415/C
Ședința publică din data de 24 august 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. R.
GREFIER: I. C.-M.
.
Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.IC.O.T. – Serviciul Teritorial București, a fost reprezentat de procuror L. F..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul Kostadinov P. E. împotriva încheierii de ședință din data de 11.08.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul de fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Se prezintă interpretul de limbă bulgară Velciov L., care prezintă, în copie, autorizația nr.9902/26.09.2003 eliberată de Ministerul Justiției.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra contestației.
Avocatul ales al contestatorului-inculpat, având cuvântul, apreciază încheierea atacată ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul menținerii măsurii arestării preventive, ca urmare a interpretării greșite a art.208 Cod de procedură penală și art.242 alin.2 Cod de procedură penală.
Astfel, consideră că menținerea măsurii arestării preventive în faza procesuală a cercetării judecătorești trebuie să fie argumentată prin existența unor împrejurări diferite de cele avute în vedere la luarea măsurii, iar în acest caz, instanța de fond refuză să precizeze în ce constă menținerea relativ la termenul rezonabil, având în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive au trecut 8 luni și prin urmare acest termen rezonabil este depășit.
Apreciază că sunt interpretate greșit disp. art.242 Cod de procedură penală care reglementează revocarea și înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Un prim argument pentru care se impune revocarea măsurii arestării preventive îl constituie lipsa existenței cauzelor pentru a determina instanța de judecată să mențină măsura.
În ceea ce privește înlocuirea măsurii arestării preventive, arată că instanța de fond nu ține seama de faza reală în care a ajuns procesul, dar și că apărarea nu înțelege de ce nu este posibilă înlocuirea cu măsura controlului judiciar pe cauțiune din moment ce garanția morală și materială sunt suficiente pentru a determina instanța să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu această măsură preventivă mai ușoară, cu atât mai mult cu cât singurul argument pentru care se refuză înlocuirea este acela că inculpatul este cetățean bulgar, fiind necesară o analiză obiectivă și imparțială.
D. circumstanțe personale, menționează faptul că provine dintr-o familie bună, dispusă să îi plătească suma stabilită drept cauțiune, lipsa antecedentelor penale, iar anterior arestării preventive avea un loc de muncă.
În concluzie, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune.
Depune la dosar note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondate a contestației, apreciind că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea faptelor, necesară pentru buna desfășurare a procesului penal față de stadiul procesual, gravitatea faptelor (săvârșirea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punerea în circulație de valori falsificate și deținere de instrumente în vederea falsificării de valori), fapte săvârșite în cadrul unui grup infracțional organizat, alături de coinculpații P. Kiril și P. Krasimir, acestea neavând un caracter izolat, inculpatul fiind cercetat pentru perioada cuprinsă între noiembrie 2014-ianuarie 2015 când au montat dispozitive de copiat date, operațiuni urmate de efectuarea de clone ale cardurilor, de operațiuni de retrageri de numerar, toate aceste dispozitive de copiat datele cardurilor fiind introduse în România de către contestatorul-inculpat alături de ceilalți doi coinculpați.
Prin urmare, raportat la gravitatea faptelor și la stadiul procesului, apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menținută, fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și a cercetării judecătorești, apreciind că și cererea de înlocuire este neîntemeiată raportat la cele menționate, solicitând respingerea contestației.
Contestatorul-inculpat, având ultimul cuvânt, prin intermediul interpretului, solicită a se avea în vedere faptul că a muncit, că nu reprezintă niciun pericol pentru societate, va respecta toate condițiile impuse, va participa la toate ședințele de judecată, pe cei doi coinculpați i-a întâlnit o singură dată în viață, nu îl cunoaște pe cel de la care au fost luate respectivele aparate.
În concluzie, susține că niciodată în viață nu a comis vreo faptă ilegală, solicitând o măsură preventivă mai blândă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 11.08.2015 pronunțată în dosarul nr._ 15, Tribunalul București – Secția I Penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului KONSTADINOV P. (fiul lui E., născut la data de 29.04.1984 în S., Bulgaria, domiciliat în S., ., . ._, arestat în baza MAP nr. 5/UP/11.01.2015 emis de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ ) și, în temeiul art.208 alin.4 raportat la art.207 alin.4 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive, respingând cererea formulată de inculpatul Konstadinov P., prin avocat ales, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a apreciat că motivele, care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului KOSTADINOV P. (încheierea din data de 11.01.2015, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București – Secția I Penală, în dosarul nr._ ), nu au încetat, subzistând și la acest moment procesual, existând probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și buna desfășurare a procesului penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în perioada 25.11._15, s-a deplasat de mai multe ori în România cu inculpații Petkov Kiril și P. Krasimir, pentru a monta dispozitive de skimming la diferite bancomate în vederea copierii datelor de pe banda magnetică a card-urilor bancare, urmate de efectuarea de clone ale card-urilor și retrageri frauduloase de numerar de la bancomate din Peru și S.U.A, inculpatul cunoscând faptul că în această activitate infracțională mai sunt implicate și alte persoane. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11.2014 – 14.12.2014, a efectuat operațiuni de retragere de numerar, descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri prin utilizarea fără consimțământul titularului a unui instrument de plată sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, iar după obținerea datelor înscrise pe banda magnetică a card-urilor bancare, a transmis aceste informații, în vederea efectuării de retrageri de numerar în mod fraudulos, de pe teritoriul S.U.A, Indonezia și Peru, iar în conformitate cu datele transmise de către ING Bank, cu numerele unor card-uri bancare compromise au fost utilizate pentru efectuarea de cumpărături la comercianți din străinătate. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11.2014 – 09.01.2015, a pus în circulație instrumente de plată electronice falsificate, le-a primit, deținut și transmis în vederea punerii lor în circulație, a deținut și a pus în circulație, atât pentru verificarea corectitudinii montării dispozitivelor de skimming, card-uri ale căror date înscrise pe banda magnetică nu corespundeau cu cele embosate, fiind cazul cardului American Express, precum și cardurile folosite pentru retrageri de numerar în mod fraudulos pe teritoriul S.U.A., Indonezia și Peru. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11.2014 – 09.01.2015, a primit, deținut și transmis instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a primit de la inculpatul Petkov Kiril dispozitive de skimming în vederea montării acestora pe bancomate, iar datele obținute în mod fraudulos, au fost transmise mai departe în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11.2014 – 17.12.2014, a accesat în mod ilegal sisteme informatice, atât în vederea obținerii de date informatice, sisteme informatice la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11.2014 – 09.01.2015, a deținut fără drept dispozitive, programe informatice, pin-uri de acces, precum și alte date informatice referitoare card-uri bancare, în scopul accesării fără drept a sistemelor informatice (bancomate), folosind card-uri clonate, în scopul retragerii de numerar în mod fraudulos, sau a utilizat datele informatice în interesul achiziționării unor bunuri de la comercianți.
În acest sens au fost reținute: procesele-verbale întocmite de către lucrătorii de poliție; procesele-verbale de prindere în flagrant și planșele foto aferente, procesele-verbale de verificare a autenticității card-urilor bancare aflate în posesia inculpaților, plângerile persoanelor vătămate, declarația martorului N. M., capturile de imagine efectuate de pe înregistrările video puse la dispoziție de către reprezentanții Raiffeisen Bank și Banca Comercială Română ce-i surprinde pe inculpați la momentul montării dispozitivelor tip skimming, proces verbal de predare-primire bunuri încheiat cu inculpatul Petkov Kiril care a pus la dispoziția organelor de poliție judiciară a bunurilor aflate în camera de hotel unde cei trei erau cazați, extrasele de cont puse la dispoziție de către persoanele vătămate prin care se stabilește punctul de compromitere al ATM-urilor, constituirea de parte civilă a Raiffeisen Bank cu suma de 109.000 lei, toate fiind coroborate cu declarațiile inculpaților Kostadinov P., Petkov Kiril și P. Krasimir care au recunoscut implicarea în actele infracționale pentru care sunt cercetați.
De asemenea, analizând caracterul rezonabil al duratei detenției provizorii, raportat la circumstanțele speciale ale cauzei și la cele personale ale inculpatului, la pericolul de repetare a faptelor de natura celor în cauză, la gravitatea acuzației și la starea incipientă a procesului penal, instanța a reținut în continuare caracterul rezonabil al acesteia (cauza Pantano c. Italiei), constatându-se un echilibru între protejarea interesului general privind buna desfășurare a procesului penal și cel individual al inculpatului privind protejarea libertății (cauza Letellier c. Franței).
Examinând posibilitatea luării față de inculpat a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea sa, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de faza incipientă a procesului penal, față de caracterul rezonabil al duratei măsurii, față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, precum și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, Tribunalul a constatat caracterul insuficient al unor astfel de măsuri, astfel că a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul KOSTADINOV P. E., prin care a solicitat, în principal, revocarea măsurii arestării preventive pentru lipsa existenței cauzelor care să impună menținerea măsurii și, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, apreciind că garanțiile morale și materiale sunt suficiente, invocând, totodată, drept circumstanțe personale, faptul că provine dintr-o familie bună, dispusă să îi plătească suma stabilită drept cauțiune, lipsa antecedentelor penale, iar anterior arestării preventive avea un loc de muncă.
Examinând încheierea contestată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.4251 rap la art.421 alin.2 Cod pr. procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pe fond, analizând măsura arestării preventive a inculpatului, conform dispozițiilor art.208 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat, în mod corect, legalitatea și temeinicia acestei măsuri și, totodată, față de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestuia subzistă și impun în continuare privarea sa de libertate, s-a dispus justificat menținerea măsurii, în baza art.208 Cod procedură penală.
Astfel, se constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – S.T.B. emis in dosarul nr.54D/P/2015, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fapte prevăzute de dispozițiile art.367 alin.1 Cod penal, art.250 alin.1 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, art.313 alin.1 Cod penal, cu aplic art.35 alin.1 Cod penal, art.314 alin.1 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, art.360 alin.1,2,3 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal și art.365 alin.2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.
Cum în cauză se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive iar privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, concluzie care decurge din criteriile oferite de art.223 alin.2 Cod pr.penală, respectiv evaluarea gravității faptei și a circumstanțelor în care există suspiciunea că s-au petrecut faptele, circumstanțele personale ale inculpatului, precum și din reacția publică față de amploarea actuală a faptelor de acest gen, apărarea inculpatului este apreciată ca fiind lipsită de relevanță juridică din perspectiva menținerii măsurii preventive, întrucât arestarea preventivă reprezintă o măsură necesară a asigura scopurile prev. de art.202 alin.1 Cod pr.penală.
Cu privire la gradul de pericol concret pe care l-ar presupune cercetarea inculpatului sub imperiul unei alte măsuri preventive mai puțin restrictive, Curtea reține că faptele pentru care este trimis in judecată inculpatul sunt unele grave, iar modul de operare în care se reține că acesta ar fi acționat, demonstrează că și în actualul stadiu al procedurii, singura măsura necesară și proporțională este cea a arestării preventive.
În ceea ce privește termenul rezonabil al arestării preventive, instanța de control judiciar, asemenea primei instanțe, are în vedere că în prezenta cauză, măsura a fost dispusă la data de 11.01.2015, organele judiciare efectuând actele de procedură în cauză cu celeritate, fără perioade de inactivitate, respectând obligația de diligență specială incidentă în cauzele în care inculpații sunt arestați preventiv.
La acest moment procesual, Curtea nu identifică vreo justificare pentru schimbarea temeiurilor arestării sau vreun motiv întemeiat pentru punerea inculpatului în libertate, ci apreciază că întregul material probator administrat până la acest moment procesual, impune privarea acestuia de libertate în continuare, iar nu vreo măsură preventivă alternativă, arestarea preventivă fiind singura aptă să atingă scopul preventiv reglementat de art.202 alin.1 Cod pr.penală.
Tot astfel, se apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art.5 parag.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, care protejează dreptul la libertate al persoanei, câtă vreme se bazează pe motive pertinente și suficiente a o justifica.
Persistența și suficiența acestor motive se apreciază de instanță în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.202 Cod pr.penală, privarea de libertate a inculpatului fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în cauză fiind respectate toate garanțiile procesuale de care inculpatul se bucură conform legislației în vigoare.
Cât privește dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că și acestea sunt cumulativ întrunite, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile sus-menționate fiind închisoarea mai mare de 5 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, privarea acestuia de libertate fiind necesară, așa cum s-a arătat, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, raportat la gravitatea faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere.
În contextul gravității faptelor reținute în sarcina inculpatului, conduita socială avută înainte și după comiterea faptelor urmează a fi ulterior valorificată în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepsei, în situația în care, evident, s-ar ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva acestuia, cercetarea judecătorească fiind etapa procesului penal în care se discută mijloacele probatorii, se readministrează și se reevaluează probele.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul KOSTADINOV P. E., soluție în raport de care conform art. 275 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 4251 alin.7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap. la art.206 Cod procedură penală respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Kostadinov P. E. împotriva încheierii de ședință din data de 11.08.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
În temeiul art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul K. P. E. la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariu interpret de limba bulgară reprezentând contravaloarea a 5 ore se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.08.2015.
PREȘEDINTE,
G. R.
GREFIER,
I. C.-M.
Red. G.R.
Dact.C.V.
2 ex.
Red. N.C. M. – Tribunalul București – Secția I Penală
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 985/2015. Curtea de... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1021/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
