Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 786/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 786/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 786/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.786/C
Ședința publică din data de 27.X.2014
Curtea compusă din:
Președinte: D. P.
Grefier: L.-A. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea contestațiilor formulate de contestatorii-inculpați I. Nicușor și I. N.-L. împotriva Încheierii de ședință din data de 20.X.2014 a Tribunalului București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._/3/2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns contestatorul-inculpat I. N.-L., personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales C. M., în baza delegației avocațiale ., nr._/27.X.2014, depusă la fila 27 din dosar, și contestatorul-inculpat I. Nicușor, prin apărătorul din oficiu Balascan R., în baza delegației avocațiale nr._/24.X.2014, depusă la fila 26 în dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, prin intermediul escortei de la locul de detenție, contestatorul-inculpat I. Nicușor, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Rahova, a depus o declarație din data de 27.X.2014, prin care arată că nu dorește să fie prezent, personal, la judecarea contestației.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de ridicat sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea contestațiilor.
Contestatorul-inculpat I. Nicușor, prin apărătorul din oficiu, susține că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece a recunoscut comiterea faptelor penale reținute în sarcina sa și a colaborat cu organele de urmărire penală, mama sa se află într-o situație grea și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Contestatorul-inculpat I. N.-L., prin apărătorul ales, arată că, la momentul luării măsurii de arest preventiv, nu fuseseră administrate toate probele și nu recunoscuse comiterea faptelor penale reținute în sarcina sa, însă, în acest moment procesual, nu mai există probe de administrat, acordându-se un ultim teren de judecată, în vederea primirii relațiilor solicitate de la procuror, cu privire la formularea unui denunț. Susține că, deși infracțiunile reținute în sarcina sa sunt de natură gravă, actele materiale au fost comise către colaboratorul sub acoperire, care, de altfel, l-a provocat. Referitor la datele personale, arată că este căsătorit, dezvolta o afacere de familie și, cu toate că era consumator de droguri, nu este cunoscut cu antecedente penale. În plus, față de coinculpatul Z.-Z I. s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Pentru toate aste motive, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, fie revocarea măsurii de arest preventiv, fie înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public susține că, în mod temeinic, instanța de fond a stabilit că temeiurile inițiale ale arestului preventiv continuă să existe și nu s-au modificat, astfel că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică, în raport cu gravitatea infracțiunilor de trafic internațional și național de droguri de risc și de mare risc comise de inculpați, ca modalitate de obținere a mijloacelor materiale necesare, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondate, a contestațiilor.
Contestatorul-inculpat I. N.-L., personal, arată că regretă comiterea faptelor penale și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsura preventivă mai ușoară.
CURTEA
Deliberând asupra contestațiilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 20.X.2014, din Dosarul nr._/3/2014, Tribunalul București – Secția I-a penală, în temeiul art.362, alin.2, Cod de procedură penală, cu aplicarea art.208, Cod de procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților I. Nicușor, Giron L.-A. și I. N.-L., față de care, în temeiul art.208, alin.3, Cod de procedură penală, raportat la art.207, alin.4 din Codul de procedură penală, a menținut măsura arestării preventive, constatând, în temeiul at.275 alin.3, Cod de procedură penală, că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.
În motivare, instanța de fond a arăta că, față de fiecare dintre cei trei inculpați, temeiurile inițiale ale arestului preventiv, constând în disp. at.223, alin.2, Cod de procedură penală, continuă să existe și nu s-au modificat, printre care pericolul concret pentru ordinea publică, prin lăsarea în libertate a inculpaților, în sarcina cărora au fost reținute infracțiunile grave de trafic internațional și național de droguri de risc și de mare risc, care sunt de natură să provoace o tulburare socială și care presupun o reacție fermă din partea organelor judiciare.
În termen legal, au declarat contestație inculpații I. Nicușor și I. N.-L., ambii pentru netemeinicie.
În motivarea orală a contestației, contestatorul-inculpat I. Nicușor a susținut că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece a recunoscut comiterea faptelor penale reținute în sarcina sa și a colaborat cu organele de urmărire penală, mama sa se află într-o situație grea și nu este cunoscut cu antecedente penale.
În motivarea orală a contestației, contestatorul-inculpat I. N.-L. a arătat că, la momentul luării măsurii de arest preventiv, nu fuseseră administrate toate probele și nu recunoscuse comiterea faptelor penale reținute în sarcina sa, însă, în acest moment procesual, nu mai există probe de administrat, acordându-se un ultim teren de judecată, în vederea primirii relațiilor solicitate de la procuror, cu privire la formularea unui denunț. A mai susținut că, deși infracțiunile reținute în sarcina sa sunt de natură gravă, actele materiale au fost comise către colaboratorul sub acoperire, care, de altfel, l-a provocat. Referitor la datele personale, a arătat că este căsătorit, dezvolta o afacere de familie și, cu toate că era consumator de droguri, nu este cunoscut cu antecedente penale. A învederat faptul că față de coinculpatul Z.-Z I. s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.
A solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, fie revocarea măsurii de arest preventiv, fie înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Analizând actele de la dosarul de fond, precum și încheierea de ședință contestată, Curtea apreciază că nu sunt fondate contestațiile.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 10.VI.2014 a Tribunalului București – Secția I-a penală – Judecătorul de drepturi și libertăți, din Dosarul nr._/3/2014, s-a dispus, în temeiul art.223, alin.2 din Codul de procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților I. Nicușor, față de care a fost emis M.A.P. nr.202/U.P./10.VI.2014, și I. N.-L., față de care a fost emis M.A.P. nr.204/U.P./10.VI.2014,
iar, prin Rechizitoriul din data de 25.VIII.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, din Dosarul nr.2206/D/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată a:
- inculpatului I. Nicușor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional de droguri de mare risc, prev. de art.3, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, de trafic internațional de droguri de risc, prev. de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, și de trafic de droguri de risc, prev. de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplicarea art.38, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că pe data de 5.VI.2014 a expediat din Olanda, prin S.C. „Atlassib” S.R.L., un colet conținând un număr de 1.007 comprimate MDMA și cantitatea netă de 492,25 grame de Cannabis, intrat pe teritoriul României la data de 9.VI.2014, pe teritoriul căreia, apoi, l-a transportat;
- inculpatul I. N.-L., pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prev. de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, de deținere, fără drept, de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu, prev. de art.4, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, și de deținere, fără drept, de droguri de risc, în vederea consumului propriu, prev. de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplicarea art.38, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că a vândut colaboratorului sub acoperire M. Dominic pe data de 13.IV.2014 cantitatea netă de 0,61 grame de Cannabis, cu suma de 60 lei, pe data de 24.IV.2014 cantitatea netă de 1,09 grame de Cannabis și un număr de două comprimate MDMA, cu suma de 220 lei, pe data de 19.V.2014 cantitatea netă de 2,04 grame de Cannabis și un număr de 5 comprimate MDMA, cu suma de 100 euro, iar pe data de 9.VI.2014 a deținut, fără drept, pentru consumul propriu, un număr de trei țigarete confecționate artizanal, conținând Cannabis, precum și cantitatea netă de 0,27 grame de MDMA.
Curtea apreciază că, într-adevăr, față de fiecare dintre cei doi inculpați în parte, temeiurile inițiale ale arestului preventiv continuă să existe, iar măsura arestării preventive își păstrează proporționalitatea în raport cu gravitatea acuzațiilor și, totodată, rămâne necesară unei bune desfășurări a procesului penal.
Curtea constată că există probe că fiecare inculpatul a comis faptele penale reținută în sarcina sa, pe care nu le va mai analiza, atâta timp cât această cerință nu a fost contestată.
Totodată, Curtea constată că infracțiunea de trafic de stupefiante reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpați face parte din categoria infracțiunilor enumerate, în mod expres, la art.223, alin.2 din Codul de procedură penală.
În același timp, Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică, care nu poate fi înlăturat prin elementele personale sau prin atitudinea procesuală sinceră. Curtea reține activitatea infracțională gravă desfășurată de către fiecare inculpat în parte, ca mod de existență, respectiv inculpatul I. Nicușor, lipsit de vreo ocupație licită, însă pasager fidel al transportului aerian, a expediat din Olanda, prin curierat, un colet conținând o cantitate importantă de droguri de risc și de mare risc, pe care, mai apoi, l-a transportat pe teritoriul României, pentru a obține, din această îndeletnicire infracțională, mari sume de bani, în timp ce inculpatul I. N.-L. se îndeletnicea cu vânzarea de droguri de risc și de mare risc, nu numai pentru a-și spori veniturile, ci și pentru a-și întreține dependența de stupefiante. Susținerea contestatorului-inculpat I. N.-L., conform căreia activitatea sa infracțională este mai puțin periculoasă, deoarece a vândut droguri doar către colaboratorul sub acoperire, care, de altfel, l-a provocat, nu poate fi privită și nici tratată cu seriozitate, atâta timp cât, în aceleași condiții de clandestinitate, acesta putea vinde drogurile oricăruia dintre consumatorii de pe piață, iar neșansa sa de a fi vândut unui colaborator sub acoperire nu poate fi transformată în avantaj, prin această susținere bizară. În plus, nu poate exista provocare, atâta timp cât sesizarea organelor judiciare a avut loc în urma culegerii unor informații cu privire la preocuparea infracțională manifestată de inculpat, iar acesta a manifestat dispoziție repetată pentru vânzarea de droguri.
Împrejurarea că față de unul dintre coinculpați s-a dispus înlocuirea măsurii de prevenție nu constituie un argument valabil, întrucât măsurile preventive sunt personale, așa cum, de altfel, este tragerea la răspundere penală.
Mai apreciază că perioada de aproximativ 4 luni de arest preventiv, timp în care cercetarea judecătorească se apropie de final, nu a depășit, nicidecum, termenul rezonabil.
În consecință, Curtea, în temeiul art.425/1, alin.7, punctul 1, litera b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de contestatorii-inculpați I. Nicușor și I. N.-L. împotriva Încheierii de ședință din data de 20.X.2014 a Tribunalului București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._/3/2014, apoi, în temeiul art.275, alin.2 și alin.4 din noul Cod de procedură penală, va obliga pe fiecare contestator-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru contestatorul-inculpat I. Nicușor, se va acoperi din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.425/1, alin.7, punctul 1, litera b, noul Cod de procedură penală, respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de contestatorii-inculpați I. Nicușor și I. N.-L. împotriva Încheierii de ședință din data de 20.X.2014 a Tribunalului București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._/3/2014.
În temeiul art.275, alin.2 și alin.4, noul Cod de procedură penală, obligă pe contestatorul-inculpat I. Nicușor la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se acoperă din fondul Ministerului Justiției, iar pe contestatorul-inculpat I. N.-L. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli de procedură statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.X.2014.
Judecător,
D. P. Grefier,
L.-A. P.
Red. și dact.: jud. D.P.
Trib. București – Secția I-a penală: B.-E. G..
2 ex.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 1313/2014. Curtea... | Şantajul. Art.194 C.p.. Decizia nr. 1360/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
