Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 417/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 417/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 19-03-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ NR. 417/A/2015

Ședința publică de la 19 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. R.

JUDECĂTOR - V. G.

GREFIER - A. B. H.

Ministerul Public a fost reprezentat prin A. S. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

Pe rol este judecarea apelului declarat de către inculpatul V. A. V. împotriva sentinței penale nr.304 din 26.11.2014 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, în care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul S. dat în dosarul de urmărire penală nr. 232/P/2014, pentru comiterea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 al.1, 229 al.1 lit.b, d CP, cu aplic. art.113 al.3 CP și art.5 al.1 CP; art.228 al.1, 229 al.1 lit.b, d CP cu aplic. art.113 al.3 CP și art.5 al.1 CP, totul cu aplic. art.38 al.1 CP, cu aplic. art.5 al.1 CP.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul V. A. V., în stare de deținere, asistat de avocatul desemnat din oficiu – B. A. B. din Baroul Cluj, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile civile H. A., P. A., părțile responsabile civilmente L. I. și L. F. N., Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul S..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în temeiul art.83, art.108 al.1 și 2 și art.374 al.2 C.proc.pen., sub semnătură, s-au adus la cunoștința inculpatului drepturile și obligațiile procesuale, conform procesului verbal depus la dosar.

Avocatul inculpatului arată că inculpatul susține că nu a formulat apel împotriva sentinței penale nr.304 din 26.11.2014 a Judecătoriei Z..

Inculpatul V. A. V. reiterează susținerea că nu a formulat apel în cauză și nu are cunoștință despre persoana care a formulat acest apel pentru el, poziție care a fost consemnată în cuprinsul procesului verbal depus la dosar.

Avocatul inculpatului solicită să se constate că nu inculpatul V. A. V. a formulat apel în cauză, acesta nefiind formulat de către una din persoanele indicate în cuprinsul dispozițiilor art.409 CPP. Cu onorariu FMJ.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului ca fiind formulat de către o persoană care nu a declarat apel în cauză.

Inculpatul V. A. V., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 304 din 26.11.2014 a Judecătoriei Z., în temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1, art. 77 lit. d, art. 38 alin. 1 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul B. A., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate Hiristea A..

În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d – alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1, art. 38 alin. 1 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul B. A. la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate B. V..

În temeiul art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. g) teza a II-a C.proc.pen., coroborat cu art. 231 alin. 2 C.pen.,s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului B. A., cu privire la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 – art. 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 5 C.pen. în dauna persoanei vătămate U. G., ca urmare a împăcării părților.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului B. A. pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, și anume 4 (patru) luni închisoare, în total 2 (doi) ani închisoare.

S-a constatat că ambele infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre sunt săvârșite în termenul de încercare al suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală 49 din 06.02.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 27.02.2013.

În temeiul art. 83 alin. 1 C.pen. 1968 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal, precum și art. 43 alin. 1 și alin. 2 C.pen., s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală 49 din 06.02.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 27.02.2013, și s-a dispus executarea pedepsei anterioare, de 1 an și 4 luni închisoare, alături de pedeapsa rezultantă stabilită în sarcina inculpatului prin prezenta hotărâre, de 2 ani închisoare, inculpatul având în total de executat în regim de detenție pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. 1 lit. c C.pen.

În temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până ce pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. d, art. 38 alin. 1 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul L. C., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate P. A..

În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d – alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul L. C. la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate B. V..

În temeiul art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. g) teza a II-a C.proc.pen., coroborat cu art. 231 alin. 2 C.pen., s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului L. C., cu privire la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 – art. 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. în dauna persoanei vătămate U. G., ca urmare a împăcării părților.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. s-a aplicat inculpatului L. C. pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, și anume 3 (trei) luni închisoare, inculpatul având de executat în total în regim de detenție 1 (un) an și 9 (nouă) luni închisoare.

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

III. În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 113 alin. 3, art. 38 și art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul minor V. A. V., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate P. A..

În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 113 alin. 3, art. 38 și art. 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul minor V. A. V. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat persoanei vătămate Hiristea A..

S-a constatat că inculpatul se află în executarea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani aplicată inculpatului prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj ca urmare a admiterii apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 29 din 23.01.2014 a Judecătoriei Z., măsură educativă stabilită în urma revocării suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 131 din 03.04.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 23.04.2013, și aplicării dispozițiilor art. 22 alin. 4 din Legea 187/_.

S-a constatat că ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 131 din 03.04.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 23.04.2013 și prin sentința penală nr. 29 din 23.01.2014 a Judecătoriei Z., definitivă prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj.

În temeiul art. 125 alin. 3 C.pen., a fost prelungită măsura educativă a internării într-un centru de detenție aplicată inculpatului prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj ca urmare a admiterii apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 29 din 23.01.2014 a Judecătoriei Z., la o durată de 4 ani și 6 luni.

În temeiul art. 127 rap. la art. 72 C.pen., precum și art. 125 alin. 3 teza finală C.pen., s-a dedus din durata măsurii internării în centrul de detenție astfel cum a fost prelungită prin prezenta hotărâre (la 4 ani și 6 luni), durata arestării preventive din cauza în care a fost pronunțată sentința penală nr. 29 din 23.01.2014 a Judecătoriei Z., definitivă prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj, și perioada executată din măsura internării în centru de detenție aplicată inculpatului prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj ca urmare a admiterii apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 29 din 23.01.2014 a Judecătoriei Z., de la 16.12.2013 la zi.

În temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. precum și art. 1349 și art. 1357 C.civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A. și obligat inculpatul L. C. la plata către aceasta a sumei de 200 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat.

În temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. precum și art. 1349 și art. 1357 C.civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. I. și obligat inculpatul B. A. la plata către aceasta a sumei de 150 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat.

În temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. precum și art. 1349 și art. 1357 C.civ., 1372 și 1382 C.civ.,a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Hiristea A. și obligați inculpații B. A. și V. A. V. în solidar, iar pe inculpatul V. A. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. I. și L. N. F., la plata către aceasta a sumei de 670 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat.

S-a luat act că partea civilă S. T. a renunțat la acțiunea civilă formulată în cauză și că persoana vătămată B. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 159 alin. 2 C.pen. s-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de persoana vătămată U. G..

În temeiul 404 alin. 4 lit. d C.proc.pen. rap. la art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 C.pen., s-a confiscat de la inculpații B. A. și L. C. suma de 200 lei, câte 100 de lei de la fiecare, reprezentând suma de bani obținută de inculpați în urma valorificării bunurilor sustrase de la persoana vătămată U. G..

În temeiul 404 alin. 4 lit. d C.proc.pen. rap. la art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 C.pen., s-a confiscat de la inculpații B. A. și L. C. suma de 200 lei, câte 100 de lei de la fiecare, reprezentând suma de bani obținută de inculpați în urma valorificării unei părți din bunurile sustrase de la persoana vătămată B. V..

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen., au fost obligați cei trei inculpați la plata sumei de 690 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, câte 230 de lei fiecare inculpat, inculpatul V. A. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. I. și L. N. F..

Onorariul apărătorilor din oficiu ai inculpaților av. G. A., din cadrul Baroului S., în cuantum de 400 lei (300 lei la instanță și 100 lei la urmărire penală) av. Tărău C., din cadrul Baroului S., în cuantum de 300 lei la instanță. av. G. Doinița, din cadrul Baroului S., în cuantum de 300 lei la instanță. av. I. O., din cadrul Baroului S., în cuantum de 100 lei la urmărire penală a rămas în sarcina statului și au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de 29.03.2013, L. C. și fratele său minor V. A. V. au plecat de la domiciliu cu intenția de a sustrage bunuri pe cre ulterior să le valorifice la centrele de colectare a deșeurilor metalice. Ajunși în jurul orelor 0³⁰în dreptul locuinței persoanei vătămate P. A., domiciliată în loc. B., nr. 67, inculpații au pătruns în curte prin escaladarea gardului. De aici, inculpatul L. C. a pătruns într-o anexă gospodărească de unde a sustras doi robineți de alamă și cabluri de cupru iar inculpatul V. A. V. a pătruns în locuința persoanei vătămate prin escaladarea unui geam, după ce în prealabil L. C. demontase sticla. V. A. V. a fost suprins în locuința persoanei vătămate de fiul acesteia, P. I., înainte de a reuși să sustragă și alte bunuri. Inculpatul L. C. care nu pătrunsese în locuința persoanei vătămate a reușit să fugă de la locul faptei cu cei doi robineți de alamă și cablurile de cupru și ulterior a valorificat aceste bunuri, predându-le la un centru de colectare a fierului vechi.

Săvârșirea acestei fapte rezultă din declarațiile inculpaților care se coroborează între ele, aceștia recunoscând săvârșirea faptei, dar și din declarațiile martorului P. I. și a persoanei vătămate P. A.. Cu ocazia conducerii în teren, inculpații L. C. și V. A. V. au arătat modul în care au pătruns în curtea locuinței persoanei vătămate iar mai apoi în anexele și în locuința acesteia.

În data de 31.03.2013, B. A. și V. A. V. au plecat din loc. B. înspe loc. Țăudu (., cu intenția de a sustrage bunuri pe care ulterior să le valorifice. Astfel, după lăsarea întunericului, cei doi inculpați au pătruns pe timp de noapte și prin escladare în curtea imobilul nelocuit al persoanei vătămate Hiristea A.. Apoi, prin forțarea lacătului, inculpatul B. A. a pătruns într-una din anexele gospodărești de unde a sustras un aparat de sudură, o mașină de găurit, cabluri din cupru, un fierăstrău mecanic și o trusă profesională de chei. În acest timp, inculpatul V. A. V. a pătruns în imobil prin escaladare, intrând prin pod și a sustras din incinta imobilului o pereche de adidași, trei geci, două boxe de calculator și o pereche de șosete. În ziua următoare, inculpații s-au deplasat în localitatea Ortelec, unde au predat o parte din cuprul sustras la un centru de colectare, primind în schimb suma de 120 lei, sumă care a fost împărțită în mod egal între cei doi. De asemenea, inculpatul B. A. a vândut aparatul de sudură către Silon T. în schimbul sumei de 200 lei iar motofierăstrăul către socrul acestuia, C. I. de la care a primit suma de 150 lei. Inculpatul B. A. i-a asigurat pe cei doi cumpărători că bunurile îi aparțin. Totodată, mașina de găurit sustrasă în aceleași împrejurări, precum și o parte din bunurile sustrase (un colac de sârmă din cupru și o trusă profesională de chei) au fost lăsate de inculpatul B. A. lui Silon T., pentru ca acesta să le vândă. Organele de cercetare penală au ridicat de la Silon T. aparatul de sudură, mașina de găurit, colacul de sârmă din cupru și trusa profesională de chei, aceste bunuri fiind predate persoanei vătămate Hiristea A.. De asemenea, a fost ridicat motofierăstrăul de la C. I., organele de cercetare penală predându-l persoanei vătămate.

Săvârșirea acestei infracțiuni rezultă din declarațiile inculpaților care se coroborează între ele, aceștia recunoscând săvârșirea faptei, dar și cu declarațiile martorilor părți civile C. I. și Silon T., cumpărători de bunuri sustrase de inculpați, și declarația persoanei vătămate.

În data de 03.05.2013, B. A. și L. C. au pătruns pe timp de noapte în curtea locuinței persoanei vătămate B. V., iar de aici în locuința acesteia, prin escaladarea unui geam, din locuință sustrăgând două role cu cabluri de cupru, un boiler și un flex.Cu bunurile sustrase asupra lor, inculpații s-au deplasat în spatele școlii din localitatea B., unde le-au depozitat până în ziua următoare. Pentru a valorifica bunurile sustrase, inculpatul L. C. au luat legătura cu martorul V. C. R. solicitându-i acestuia să transporte bunurile până în Mun. Z.. În schimbul acestui serviciu, martorul a primit suma de 70 lei precum și flexul sustras, fără să cunoască proveniența ilicită a bunurilor transportate și a flexului. Ulterior, organele de cercetare penală au recuperat flexul de la martorul V. C. R. și l-au predat persoanei vătămate. Celelalte bunuri sustrase au fost transportate la același punct de colectare a fierului vechi, inculpații împărțind suma de 200 lei obținută din valorificarea bunurilor.

Săvârșirea acestei infracțiuni rezultă din declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptei, dar și din declarația martorului V. C. R..

În ceea ce privește încadrarea juridică instanța a constatat că în conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere în aplicare a Codului de procedură penală, pe data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeași dată a intrat în vigoare și Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, astfel că se impune stabilirea legii penale favorabile inculpaților. Instanța va aprecia legea favorabilă pentru fiecare din inculpați în parte.

Față de decizia Curții Constituționale a României nr. 265/2014, publicată în Monitorul Oifical al României la data de 20 mai 2014, modalitatea de determinare a legii penale favorabile va fi efectuată având în vedere legea în ansamblu și nu instituțiile de drept penal autonome.

Cu privire la inculpații majori la data infracțiunilor, B. A. și L. C. în primul rând se constată că noua lege (art. 231 C.pen.) permite încetarea procesului penal în cazul împăcării părților pentru infracțiunea de furt calificat, soluție nepermisă de vechiul Cod penal. Ori în prezenta cauză se constată că una din persoanele vătămate (U. G.) a declarat că dorește să se împace cu inculpații. În ceea ce privește limitele de pedeapsă a închisorii prevăzute de cele două legi succesive cu privire la infracțiunile pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată (constatându-se că ambii inculpați au fost cercetați pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat, cu aceeași încadrare juridică, cu singura diferență că în cazul inculpatului B. s-a reținut săvârșirea faptelor în stare de recidivă), instanța constată că legea nouă prevede limite de pedeapsă mai mici decât legea veche, raportat la situația de fapt concretă reținută și probată în sarcina inculpaților. Astfel în cazul infracțiunii de furt calificat cu reținerea variantelor agravante prevăzute de alin. 1 al art. 229 C.pen., limitele de pedeapsă reduse cu o treime în temeiul art. 396 alin. 10 C.proc.pen. se situează între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare, în timp ce infracțiunea corespondentă din legea veche este pedepsită cu închisoarea de la 2 ani la 10 ani (în limite reduse la fel cu o treime). De asemenea infracțiunea de furt calificat în varianta agravată prevăzută de alin. 2 al art. 229 C.pen. este pedepsită cu închisoarea în limite reduse situate între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare, în timp ce conform vechiului C.pen., în sarcina inculpaților s-ar reține atât infracțiunea de furt calificat, pedepsită cu închisoarea în limite reduse situate între 2 ani și 10 ani închisoare, cât și infracțiunea de violare de domiciliu pedepsită cu închisoarea în limite reduse situate între 2 ani și 6 ani și 8 luni închisoare. Continuând analiza în scopul identificării legii globale mai favorabile inculpatului, instanța va avea în vedere inculsiv modalitățile de individualizare a executării pedepsei. Față de antecedentele penale ale inculpatului B., astfel cum se va analiza mai jos, este inutilă analizarea de către instanță a condițiilor de suspendare a executării pedepsei, din moment ce acesta a săvârșit infracțiunile în termenul de încercare al unei alte pedepse suspendate condiționat, impunându-se astfel revocarea suspendării condiționate.

Față de limitele reduse de pedeapsă, posibilitatea încetării procesului penal ca urmare a împăcării părților, pedeapsa spre care s-a orientat instanța în privința acestor doi inculpați (spre limita minimă) dar și modalitatea de executare a pedepsei (pentru argumentele ce se vor expune mai departe, în privința inculpatului L. instanța apreciază că este necesară executarea pedepsei ce se va aplica în regim de detenție), se constată că legea favorabilă acestor doi inculpați este legea nouă (diferența dintre limitele de pedeapsă din cele două legi este suficient de mare pentru ca regimul sancționator al concursului de infracțiuni potrivit noii legi penale să nu afecteze caracterul de lege favorabilă al acestei legi).

În privința inculpatului V. A. V. se observă că acesta era minor la data săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa. Potrivit noii legi penale, minorilor nu li se pot aplica decât măsuri educative, în timp ce potrivit dispozițiilor C.pen. 1968, minorilor li se puteau aplica atât pedepse cât și măsuri educative. Instanța constată astfel că legea favorabilă inculpatului V. este tot legea penală nouă, în condițiile în care nu se poate pune problema unei condamnări la o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată condiționat în condițiile vechiului cod penal, astfel încât să fie incidente disp. art. 17 din Legea 187/2012 (nu sunt îndeplinite condițiile pentru o astfel de soluție întrucât inculpatul a fost condamnat anterior la pedepse mai mari decât cele permise de lege).

În drept, fapta inculpatului B. A. constând în aceea că la data de 31.03.2013, împreună cu inculpatul minor V. A. V., a cărui vârstă o cunoștea, a sustras pe timp de noapte și prin efracție și escaladare, din anexa gospodărească a locuinței persoanei vătămate H. A. un aparat de sudură, o mașină de găurit, cabluri din cupru, un fierăstrău mecanic, o trusă profesională de chei, o pereche de adidași, trei geci, două boxe de calculator și o pereche de șosete, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1, art. 77 lit. d și art. 5 alin. 1 C.pen. Fapta aceluiași inculpat care la data de 03.05.2013, împreună cu inculpatul L. C., a sustras, pe timp de noapte și prin escaladare, din locuința persoanei vătămate B. V., două role cu cabluri de cupri, un boiler și un flex, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d – alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 5 alin. 1 C.pen. față de faptul că cele două infracțiuni au fost comise până la condamnarea inculpatului pentru vreuna din ele, se va reține concursul de infracțiuni, conform art. 38 alin. 1 C.pen.

Din examinarea fișei de cazier judiciar a inculpatului se constată că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 49 din 06.02.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 27.02.2013, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat. Față de această condamnare se constată că inculpatul a săvârșit ambele infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie.

În drept, fapta inculpatului L. C. care la data de 29.03.2013, împreună cu inculpatul minor V. A. V., a cărui vârstă o cunoștea (fiind fratele său), a sustras, pe timp de noapte și prin escaladare, din anexa locuinței persoanei vătămate P. A., doi robineți de alamă și cabluri de cupru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. d și art. 5 C.pen. Fapta aceluiași inculpat care la data de împreună cu inculpatul B. A., a sustras, pe timp de noapte și prin escaladare, din locuința persoanei vătămate B. V., două role cu cabluri de cupri, un boiler și un flex, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d – alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen. față de faptul că cele două infracțiuni au fost comise până la condamnarea inculpatului pentru vreuna din ele, se va reține concursul de infracțiuni, conform art. 38 alin. 1 C.pen.

În drept, fapta inculpatului minor V. A. V. și a inculpatului major L. C. care la data de 29.03.2013, au sustras, pe timp de noapte și prin escaladare, din anexa locuinței persoanei vătămate P. A., doi robineți de alamă și cabluri de cupru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 113 alin. 3 și art. 5 C.pen. Fapta aceluiași inculpat care la data de 31.03.2013, împreună cu inculpatul B. A., a sustras pe timp de noapte și prin efracție și escaladare, din anexa gospodărească a locuinței persoanei vătămate H. A. un aparat de sudură, o mașină de găurit, cabluri din cupru, un fierăstrău mecanic, o trusă profesională de chei, o pereche de adidași, trei geci, două boxe de calculator și o pereche de șosete, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d C.pen. cu aplicarea art. 113 alin. 3 și art. 5 alin. 1 C.pen. față de faptul că cele două infracțiuni au fost comise până la condamnarea inculpatului pentru vreuna din ele, se va reține concursul de infracțiuni, conform art. 38 alin. 1 C.pen.

Elementele materiale ale infracțiunilor de furt calificat reținute în sarcina inculpaților constau în acțiunea de sustragere a bunurilor persoanelor vătămate (enumerate la descrierea infracțiunilor și a situației de fapt) fapte săvârșite pe timp de noapte și prin escaladarea unui obstacol pentru a se ajunge la bunuri. De asemenea fapta inculpaților B. și L. săvârșită în dauna persoanei vătămate B. V. a fost săvârșită și prin violarea domiciliului acestei persoane vătămate (pătrunderea în locuința acesteia pentru sustragerea bunurilor – calificarea infracțiunii de furt în această situație atrage transformarea acestei variante într-o infracțiune complexă ce cuprinde și elementul material al infracțiunii de violare de domiciliu). Urmarea imediată a infracțiunilor de furt constă în împosedarea inculpaților cu bunurile sustrase de la persoanele vătămate, precum și atingerea relațiilor sociale privitoare la inviolabilitatea domiciliului. Legătura de cauzalitate dintre fapte și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpații au săvârșit faptele cu intenție în modalitate prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a) C.pen., respectiv intenție directă, întrucât au prevăzut rezultatele faptelor lor (deposedarea persoanelor vătămate și împosedarea lor cu bunurile sustrase), rezultate a căror producere au urmărit-o.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 386 alin. 1 C.proc.pen., întrucât faptele descrise la secțiunea „În fapt” există, au fost săvârșite de către inculpați și constituie infracțiuni, instanța a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, cu excepția infracțiunii în dauna persoanei vătămate U. G.. Cu privire la această din urmă infracțiune instanța constată că este incident cazul prev. de art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen. care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale față de inculpații B. A. și L. C., întrucât acești doi inculpați s-au împăcat cu persoana vătămată U. G., posibilitate oferită de art. 231 C.pen. Astfel, cu privire la această infracțiune, față de cei doi inculpați menționați anterior se va dispune încetarea procesului penal.

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța a avut în vedere dispozițiile art.74 C.pen.

Față de împrejurarea că inculpații au solicitat judecarea cauzei în baza procedurii recunoașterii vinovăției, limitele de pedeapsă pentru infracțiunile de furt calificat pentru care inculpații au fost condamnați au fost reduse cu o treime, conform art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 C.pen., pentru evaluarea gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, instanța a avut în vedere împrejurările și modul de săvârșire a faptei, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În privința circumstanțelor reale ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost cercetați se constată în primul rând că în sarcina tuturor celor trei inculpați s-a reținut săvârșirea a câte două infracțiuni (având în vedere cele pentru care vor fi condamnați, nu și pe cea cu privire la care inculpații L. și B. s-au împăcat cu persoana vătămată). Obiectul infracțiunilor a fost constituit din obiecte de metal, aparate și unelte folosite în gospodărie, prejudiciile fiind de o valoare mare. Motivul pentru care sumele de bani solicitate de persoanele vătămate nu sunt unele mari a fost acela că o parte din bunurile vândute mai departe de inculpați au fost găsite de organele de cercetare penală la cumpărători și restituite persoanelor vătămate, fără vreun merit al inculpaților în recuperarea prejudiciului. Bunurile au fost sustrase de inculpați pentru valorificare pentru a își putea asigura existența, constatându-se că aceștia au recurs la un comportament infracțional pentru a obține un venit.

Examinând pe rând situația fiecărui inculpat se observă că:

I. În privința circumstanțelor personale ale inculpatului B. A., acesta este în vârstă de 24 de ani, are 8 clase de școală, nu are ocupație sau loc de muncă. Inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de furt calificat, și a fost sancționat administrativ de două ori pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, furt, precum și infracțiuni contra normelor de conviețuire socială. De asemenea în prezent inculpatul este arestat în altă cauză, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie urmată de moartea victimei. Toate aceste aspecte, coroborate și cu circumstanțele comiterii celor două infracțiuni pentru care a fost cercetat în prezenta cauză (pe timp de noapte, prin escaladare, una din infracțiuni împreună cu un minor, iar una din ele și prin violarea domiciliului persoanei vătămate), indică un grad de pericol social mediu spre ridicat al faptelor din prezentul dosar săvârșite de inculpat.

Instanța a apreciat astfel că pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită în daune persoanei vătămate H. A. se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare, iar pentru cea de furt calificat săvârșită în dauna persoanei vătămate B. V., condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., cele două pedepse au fost contopite, astfel că s-a aplicat inculpatului B. A. pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, și anume 4 luni închisoare, în total 2 ani închisoare.

Față de faptul că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 49 din 06.02.2013 a Judecătoriei Z., definitivă prin nerecurare la 27.02.2013 la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de 3 ani și 4 luni, se constată că ambele infracțiuni pentru care a fost cercetat inculpatul în prezenta cauză au fost săvârșite în termenul de încercare al acestei suspendări condiționate. În temeiul art. 83 alin. 1 C.pen. 1968 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal (care arată că revocarea suspendării condiționate este supusă reglementării din vechiul C.pen. privind suspendarea condiționată), precum și art. 43 alin. 1 și alin. 2 C.pen. (care reglementează efectele juridice ale săvârșirii infracțiunii în stare de recidivă postcondamnatorie), se impune revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 4 luni, instanța urmând a dispune executarea pedepsei anterioare, de 1 an și 4 luni închisoare, alături de pedeapsa rezultantă stabilită în sarcina inculpatului prin prezenta hotărâre, de 2 ani închisoare, inculpatul având în total de executat în regim de detenție pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

Este inutilă analizarea de către instanță a posibilității suspendării executării pedepsei, întrucât în privința acestui inculpat, față de condamnarea sa anterioară și săvârșirea infracțiunilor în termenul de încercare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune astfel.

În ceea ce privește pedeapsa complementară, (avându-se în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie - cauzele Hirst c.Marii Britanii, S. și Pârcalab c.României și Mazare c.României, care arată că interzicerea exercițiului unor drepturi nu se poate realiza automat, prin efectul legii, ci potrivit aprecierii realizate în concret de către instanța de judecată), deși aplicarea acesteia nu este obligatorie conform normei de incriminare și art. 67 alin. 2 C.pen., instanța a apreciat că atât circumstanțele personale ale inculpatului, cât și natura faptei săvârșite, care reflectă o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, astfel că aplicarea pedepsei complementare este necesară conform art. 67 alin. 1 C.pen. În consecință, a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a și b C.pen. pe o durată de 2 ani și care se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi interzise inculpatului în cadrul pedepsei complementare și menționate în cele două paragrafe anterioare, pe durata executării pedepsei închisorii.

În privința circumstanțelor personale ale inculpatului L. C. s-a constatat că acesta este în vârstă de 24 de ani, nu are ocupație sau loc de muncă. Inculpatul nu are antecedente penale care să atragă reținerea stării de recidivă, însă se constată că a fost condamnat în anul 2007 în minoritate pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, condamnare pentru care este reabilitat, și a fost sancționat administrativ de două ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu. De asemenea și acest inculpat este arestat în prezent în altă cauză, fiind trimis în judecată alături de inculpatul B. A. pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie urmată de moartea victimei. Toate aceste aspecte indică o perseverență infracțională a inculpatului în comiterea de infracțiuni contra patrimoniului, și coroborate cu circumstanțele comiterii celor două infracțiuni pentru care inculpatul a fost cercetat în prezenta cauză (pe timp de noapte, prin escaladarea unui obstacol pentru a ajunge la bunurile sustrase, una din infracțiuni împreună cu un minor – chiar fratele inculpatului, iar una din infracțiuni fiind săvârșită și prin violarea domiciliului persoanei vătămate), conduc la concluzia unui pericol social mediu spre ridicat al infracțiunilor, pericol însă care nu poate fi înlăturat decât prin executarea unei pedepse orientate spre minim în regim de detenție.

Instanța a apreciat astfel că pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită în daune persoanei vătămate P. A. se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 9 luni închisoare, iar pentru cea de furt calificat săvârșită în dauna persoanei vătămate B. V., condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., cele două pedepse vor fi contopite, astfel că s-a aplicat inculpatului L. C. pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, și anume 3 luni închisoare, în total 1 an și 9 luni închisoare.

Instanța a apreciat că pentru atingerea scopurilor legii penale, preventiv și punitiv, instanța apreciază că se impune executarea de către inculpat a pedepsei în regim de detenție. Chiar dacă în mod formal ar fi îndeplinite condițiile pentru suspendarea executării pedepsei, față de circumstanțele comiterii infracțiunilor și circumstanțele persoanele ale inculpatului, o astfel de modalitate a executării pedepsei nu ar fi suficientă pentru garantarea prevenirii săvârșirii de către inculpat a altor infracțiunii și garantarea unei pedepse adecvate față de faptele comise.

În ceea ce privește pedeapsa complementară, (avându-se în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie - cauzele Hirst c.Marii Britanii, S. și Pârcalab c.României și Mazare c.României, care arată că interzicerea exercițiului unor drepturi nu se poate realiza automat, prin efectul legii, ci potrivit aprecierii realizate în concret de către instanța de judecată), deși aplicarea acesteia nu este obligatorie conform normei de incriminare și art. 67 alin. 2 C.pen., instanța a apreciat că atât circumstanțele personale ale inculpatului, cât și natura faptei săvârșite, care reflectă o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, astfel că aplicarea pedepsei complementare este necesară conform art. 67 alin. 1 C.pen. În consecință, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a și b C.pen. pe o durată de 2 ani și care se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În privința circumstanțelor personale ale inculpatului V. A. V., s-a constatat că acesta are în prezent vârsta de 18 ani, fiind minor la data săvârșirii infracțiunilor din prezentul dosar. Inculpatul nu are studii și nici ocupație sau loc de muncă. Inculpatul a fost condamnat anterior în minoritate prin sentința penală nr. 131 din 03.4.2013 a Judecătoriei Z., definitivă la 23.04.2013, pentru săvârșirea de infracțiuni de furt calificat, violare de domiciliu, distrugere. Ultima condamnare a inculpatului a fost pronunțată prin sentința penală nr. 29/23.01.2014 a Judecătoriei Z., definitivă prin decizia penală nr. 174/A din 11.03.2014 a Curții de Apel Cluj, prin care inculpatului i-a fost aplicată măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de tâlhărie. Pentru a pronunța această soluție instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei din condamnarea anterioară, a înlocuit pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe aceeași durată, și a contopit această măsură educativă cu măsura educativă aplicată pentru infracțiunile de tâlhărie, aceea a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani, aplicând-o pe cea mai grea.

Instanța a constatt că infracțiunile pentru care inculpatul a fost cercetat în prezentul dosar sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 131 din 03.04.2013 și 29 din 23.01.2014 ale Judecătoriei Z., acestea două fiind contopite în măsura educativă rezultantă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani.

Potrivit art. 125 alin. 3 C.pen., dacă în perioada internării într-un centru de detenție inculpatul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul prevăzut în alin. 2 al aceluiași articol (de 5 ani în cazul infracțiunilor pentru care a fost cercetat inculpatul). Din durata măsurii educative s-a scăzut perioada executată până la data hotărârii. De asemenea trebuie avut în vedere și art. 129 alin. 1 C.pen. care arată că în caz de concurs de infracțiuni săvârșite în timpul minorității, se stabilește și se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele.

Instanța a apreciat astfel că, inculpatul fiind judecat ulterior (în prezenta cauză) pentru infracțiuni concurente cu cele pentru care s-a aplicat măsura internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani, se impune prelungirea acestei măsuri până la maxim 5 ani, iar în situația concretă a inculpatului, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptelor și cele personale ale inculpatului, instanța va prelungi această măsură la durata de 4 ani și 6 luni, durată din care va scădea durata deja executată, de la 16.12.2013 la zi.

În privința acțiunilor civile formulate de părțile civile P. A. (persoană vătămată), C. I. (martor cumpărător al motofierăstrăului sustras de la persoana vătămată H. Aleaxndru) și H. A. (persoană vătămată), instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul civil (art. 1349 și 1357 și urm. C.civ.) pentru atragerea răspunderii civile delictuale personale a inculpaților față de aceste părți civile: există fapta ilicită săvârșită de inculpați (infracțiunile de furt calificat), prejudiciul creat părților civile (contravaloarea bunurilor sustrase sau cumpărate de martor și predate ulterior organelor de poliție), vinovăția inculpaților în producerea acestor prejudicii (ce derivă din vinovăția sa în săvârșirea infracțiunilor) precum și legătura de cauzalitate dintre faptele inculpaților și prejudiciul creat persoanelor vătămate.

În consecința instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A. și a obligat pe inculpatul L. C. la plata către aceasta a sumei de 200 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat (contravaloarea a doi robineți de alamă și cabluri de cupru). A admis de asemenea acțiunea civilă formulată de partea civilă C. I. și a obligat pe inculpatul B. A. la plata către aceasta a sumei de 150 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat (contravaloarea motofierăstrăului cumpărat). Având în vedere și dispozițiile art. 1382 C.civ., raportat la faptul că părinții inculpatului V. au fost introduși în cauză în calitate de părți responsabile civilmente, instanța a admis și acțiunea civilă formulată de partea civilă Hiristea A. și obligat pe inculpații B. A. și V. A. V. în solidar, iar pe inculpatul V. A. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. I. și L. N. F., la plata către aceasta a sumei de 670 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii și nerecuperat (contravaloarea unui aparat de sudură, a unei mașini de găurit, cablu de cupru, a unei truse de chei, a unei perechi de adidași, a 3 geci, două boxe de calculator și a unei perechi de șosete).

Instanța a luat act că partea civilă S. T. a renunțat la acțiunea civilă formulată în cauză și că persoana vătămată B. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză

Față de faptul că inculpații s-au împăcat cu persoana vătămată U. G., în temeiul art. 159 alin. 2 C.pen. s-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de persoana vătămată U. G..

Având în vedere că persoana vătămată U. G. s-a împăcat cu inculpații și că persoana vătămată B. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză, și constatându-se astfel că banii obținuți de inculpați pe bunurile celor două persoane vătămate nu servesc la repararea prejudiciului, în temeiul 404 alin. 4 lit. d C.proc.pen. rap. la art. 112 alin. 1 lit. e și alin. 5 C.pen., s-a confiscat de la inculpații B. A. și L. C. suma de 200 lei, câte 100 de lei de la fiecare, reprezentând suma de bani obținută de inculpați în urma valorificării bunurilor sustrase de la persoana vătămată U. G., și de la inculpații B. A. și L. C. suma de 200 lei, câte 100 de lei de la fiecare, reprezentând suma de bani obținută de inculpați în urma valorificării unei părți din bunurile sustrase de la persoana vătămată B. V..

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen., instanța a obligat pe cei trei inculpați la plata sumei de 690 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, câte 230 de lei fiecare inculpat, inculpatul V. A. V. în solidar cu părțile responsabile civilmente L. I. și L. N. F..

În ceea ce privește onorariul avocatului din oficiu, instanța a constatat că în temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. teza finală, sumele avansate de către stat pentru plata avocatului din oficiu sau a interpretului rămân întotdeauna în sarcina statului, chiar și în situația în care instanța pronunță soluția de condamnare. Prin urmare, onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților: av. G. A., din cadrul Baroului S., în cuantum de 400 lei (300 lei la instanță și 100 lei la urmărire penală) av. Tărău C., din cadrul Baroului S., în cuantum de 300 lei la instanță. av. G. Doinița, din cadrul Baroului S., în cuantum de 300 lei la instanță. av. I. O., din cadrul Baroului S., în cuantum de 100 lei la urmărire penală au rămas în sarcina statului și au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției, 400 lei cu titlu de onorariu avocat din oficiu (200 lei în cursul urmăririi penale și 200 lei la instanță) precum și sumde 253 lei – onorariul interpretului, au fost avansate din fondurile Ministerului de Justiție și au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul V. A. V., fără motivare acestuia.

În ședința publică de azi, inculpatul V. A. V., a arătat că, nu a formulat apel împotriva sentinței penale nr.304 din 26.11.2014 a Judecătoriei Z., că nu știe cine a formulat apel în numele său și că nu își însușește apelul formulat în cauză.

Potrivit art.409 C.p.p. pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penală și civilă a cauzei; b) inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă ; d) persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală; e) martorul, expertul, interpretul și avocatul, în ceea ce privește cheltuielile judiciare, indemnizațiile cuvenite acestora și amenzilor judiciare aplicate; f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare.

Având în vedere că apelul promovat în cauză, nu a fost declarat de una dintre persoanele prevăzute în dispozițiile art.409 C.p.p., urmează să se constate că acesta a fost promovat de o persoană, fără calitatea prevăzută de lege.

În baza art.272 alin.1 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Cheltuielile judiciare suportate de stat în apel urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată că apelul împotriva sentinței penale nr. 304 din 26.11.2014 a Judecătoriei Z. a fost formulat de către o persoană fără calitatea prevăzută de art.409 CPP.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu – avocat B. B..

Cheltuielile judiciare suportate de stat în apel vor fi suportate de acesta.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.03.2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

M. R. V. G. A. B. H.

red.VG/SMD

3 ex./20.03.2015

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 258/2015. Curtea de... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 417/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 417/2015. Curtea de Apel CLUJ