Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Încheierea nr. 33/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 33/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 581/100/2015/a9
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 33/2015
Ședința camerei de consiliu de la 28 mai 2015
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ – A. D. L.-AGHINIȚĂ
GREFIER – L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
Pe rol fiind judecarea contestațiilor formulate de către inculpații S. M., L. S. și C. I. împotriva încheierii penale nr. 76/F din data de 13 mai 2015 a Tribunalului Maramureș.
La apelul nominal se prezintă inculpatul L. S., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat B. C. A., din cadrul Baroului Maramureș, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 20 ), inculpatul S. M., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat M. P., din cadrul Baroului S., cu împuternicire avocațială nr. SJ_/26.05.2015 la dosar ( f. 21 ) și inculpatul C. I., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. C. B., din cadrul Baroului Cluj.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Inculpatul C. I. arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Inculpații prezenți L. S., S. M. și C. I. arată că își mențin contestațiile formulate.
Nefiind cereri de formulat, se apreciază contestațiile în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbaterea lor.
Apărătorul ales al inculpatului L. S., având cuvântul, solicită, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea contestației formulate și, în consecință, să se dispună desființarea încheierii atacate prin care a fost menținută pentru 30 de zile măsura arestului preventiv, apreciind că la acest moment temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Astfel, în condițiile în care pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită și complicitate la infracțiunea de contrabandă inculpatul este arestat de 6 luni de zile, având o poziție de recunoaștere a faptelor, urmând a se prevala de procedura simplificată a recunoașterii, raportat și la lipsa de antecedență penală, la situația familială a inculpatului, precum și la faptul că acesta are un domiciliu stabil pe teritoriul României, apreciază că nu se mai impune în continuare menținerea în stare de arest a acestuia. Mai mult, consideră că judecătorul de cameră preliminară putea și avea obligația să analizeze dacă există măsuri alternative care să asigure în continuare buna desfășurare a procesului penal. În acest sens, susține că există toate garanțiile că inculpatul nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal, în cazul în care ar fi lăsat în stare de libertate sau într-o libertate restrânsă, prin luarea față de acesta a măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu. Mai mult, în condițiile în care la un termen anterior judecătorul de cameră preliminară a apreciat că măsura arestului la domiciliu este suficientă, consideră că față de această situație poziția acestuia ar fi trebuit să fie una de constanță.
De asemenea, raportat și la practica constantă, atât a instanțelor de același grad, cât și a instanțelor superioare cu privire la acest gen de infracțiuni, arată că nu se menține și nu există niciun motiv pentru care inculpații să fie cercetați judecătoresc în stare de arest preventiv.
Pentru considerentele expuse, raportat la toate actele de la dosar, prin care s-a făcut dovada că inculpatul are un loc de muncă, un domiciliu și doi copii minori în îngrijire, precum și la faptul că toată activitatea sa a fost extraordinară în societate, cu un profesionalism desăvârșit, apreciază că nu se impune menținerea în continuare în stare de arest a acestuia.
Mai mult, depune la dosar practică judiciară recentă a unei instanțe similare în grad și solicită admiterea contestației formulate.
Apărătorul ales al inculpatului S. M., având cuvântul, arată că în ședința de la Tribunalul Maramureș P. a solicitat menținerea măsurii arestării preventive, opunându-se înlocuirii acesteia cu măsura solicitată, respectiv a arestului la domiciliu ori a controlului judiciar. În acest sens, reiterează argumentele expuse și invocă dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură penală.
De asemenea mai arată că față de poziția procesuală a inculpatului, care a recunoscut faptele comise, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Maramureș a apreciat anterior că măsura arestului la domiciliu este una suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Ulterior admiterii de către curte a contestației Parchetului s-a dispus modificarea încheierii în sensul menținerii măsurii arestării preventive și neînlocuirii acesteia cu măsura arestului la domiciliu, astfel că judecătorul de cameră preliminară nu va mai dispune altceva în cauză.
Totodată, consideră că perioada de circa 4 luni petrecută în stare de arest este una absolut suficientă și arată că nerespectarea obligațiilor care se vor stabili în sarcina celui față de care se ia măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar duce în mod obligatoriu la revocare și la rearestare. În acest sens, mai invocă și lipsa de antecedente a inculpatului, comportamentul absolut onest anterior comiterii faptei, precum și faptul că acesta a contribuit la stabilirea adevărului, poziția sa nefiind una singulară.
Apărătorul din oficiu al inculpatului C. I., având cuvântul, în temeiul art. 425 alin. 7 pct. 2 Cod de procedură penală, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii penale nr. 76/F/13.05.2015 și, soluționând cauza, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună luarea față de inculpat a unei măsuri preventive mai ușoare, respectiv aceea a arestului la domiciliu ori a controlului judiciar, raportat la vastul material probator administrat, precum și la poziția de recunoaștere a inculpatului privind participarea la infracțiune, având în vedere și stadiul procesual a prezentei cauze.
Totodată, apreciază că în cauză nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii de arest preventiv și că buna desfășurare a procesului penal se poate realiza eficient și în condițiile în care s-ar dispune față de inculpat o altă măsură mai ușoară, respectiv aceea a arestului la domiciliu. În acest sens, menționează că regula o constituie cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar arestul preventiv constituie măsura de excepție, care nu se impune în prezenta cauză, întrucât nu există indicii concrete sau probe din care să rezulte că inculpatul va influența desfășurarea procesului penal sau se va sustrage de la judecarea prezentei cauze sau a executării pedepsei.
Pentru considerentele expuse, solicită luarea față de inculpat a unei măsuri preventive mai ușoare, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, referitor la inculpatul C. I. arată că acesta a fost arestat ulterior celorlalți doi inculpați, pentru că a fugit, fiind emis mandatul european de arestare, astfel că, raportat la poziția de sustragere de la urmărire penală a acestuia, în mod categoric temeiurile sunt menținute și solicită respingerea contestației.
De asemenea, solicită respingerea contestației și cu privire la ceilalți doi inculpați și precizează că infracțiunile sunt grave, de corupție, contrabandă și dare de mită, iar curtea de apel, verificând anterior aceste temeiuri a considerat că se mențin, motiv pentru care solicită respingerea contestațiilor.
Inculpatul L. S., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză cu privire la măsura preventivă și confirmă că a recunoscut fapta și dorește să uzeze de procedura simplificată.
De asemenea, indică domiciliul său din România, Baia-M., ./25.
Inculpatul S. M., având ultimul cuvânt, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliul său din municipiul Baia-M., ./58, județul Maramureș.
Inculpatul C. I., având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate și solicită înlocuirea măsurii arestării, cu precizarea că locuiește în România, municipiul Sighetu Marmației, ., județul Maramureș, cu mențiunea că deplasarea sa în Ucraina a fost efectuată cu scopul de a-și vizita tatăl.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin încheierea penală nr.76 din 13.05.2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpații S. M. și L. S..
Au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu formulate de inculpatul S. M. și C. I..
A fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar formulată de inculpatul L. S..
În temeiul art. 348 Cod procedură penală și a art. 207 Cod procedură penală, s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților S. M. (fiul lui I. și M., născut la 19 august 1974 în Baia M., județul Maramureș, CNP_, domiciliat în Baia M. . ., cu reședința în Baia M., .. 89/4, județul Maramureș și Baia M., ./58, județul Maramureș, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul G.), L. S. (fiul lui N. și L., născut la data de 28.02.1976 în Hreațca – Ucraina, CNP_, domiciliat în Baia M., ., județul Maramureș, cu reședința în Sighetu Marmației, ./25, jud.Maramureș și în Ucraina – Slatina – P-ța Narodnaia, nr.9, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul G.) și C. I., (fiul lui I. și A., născut la data de 31.07.1985 în Bila Tercva, Ucraina, CNP_, domiciliat în Sighetu Marmației, ., jud. Maramureș și în Ucraina, Bila Tercva, ., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul G.) și, în consecință, a fost menținută această măsură.
Pentru a pronunța această soluție judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Maramureș a reținut că prin rechizitoriul întocmit la 16 februarie 2015 în dosarul nr. 628/P/2014 P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S. M. și L. S., în stare de arest preventiv, pentru infracțiunile de dare de mită (complicitate la infracțiunea de dare de mită pentru cel de-al doilea inculpat) prev.de art. 290 alin. 1 C.pen. rap.la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (și de art. 48 alin.l rap.la art. 290 alin. 1 C.pen. rap.la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru inculpatul L. S.) și pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prev.de art. 48 alin.l C.pen. rap. la art. 270 alin. 1 coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 38 alin.l C.pen.
De asemenea, au fost trimiși în judecată și inculpații arestați preventiv în lipsă M. I. și C. I. pentru infracțiunile de dare de mită prev.de art. 290 alin.l C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prev.de art. 48 alin.l C.pen. rap.la art. 270 alin.l coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 38 alin.l C.pen. (primul inculpat) și pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prev.de art. 48 alin.l C.pen. rap.la art. 270 alin.l coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 (cel de-al doilea inculpat).
La această instanță s-a format dosarul nr._ 15, cauza aflându-se în prezent în faza de cameră preliminară.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților S. M., L. S. și C. I., în temeiul art. 348 și 207 C.pr.pen., și la examinarea cererilor inculpaților S. M. și L. S. de a i se revoca măsura arestării preventive, a cererilor inculpaților S. M. și C. I. de a li se înlocui această măsură cu cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu și a cererii inculpatului L. S. de a se înlocui această măsură cu cea a controlului judiciar, judecătorul de cameră preliminară a reținuturmătoarele:
Prin încheierea penală nr. 12/F/22.01.2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Maramureș s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților S. M. și L. S. pe o perioadă de 30 de zile (22 ianuarie 2015 - 20 februarie 2015 inclusiv), în temeiul art. 223 alin.2 C.pr.pen. aceștia fiind cercetați pentru infracțiunile de dare de mită prev.de art. 290 alin.l C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la contrabandă prev.de art. 48 alin.l C.pen. rap.la art. 270, alin.l coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art.38 alin.l C.pen. (primul inculpat) și pentru complicitate la infracțiunea de dare de mită prev.de art. 48 alin.l rap. la art. 290 alin.l C.pen. rap.la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de contrabandă prev.de art. 48 alin.l C.pen. rap.la art. 270 alin.l coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplic.art. 38 alin.l C.pen.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul S. M. în data de 02.12.2014 i-â promis comisarului șef de poliție N. D. G. din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației - sectorul Poliției de Frontieră Sighetu Marmației suma de 5.000 de euro în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu ale acestuia, respectiv pentru a-i furniza informații cu privire la sistemul de supraveghere a frontierei de stat în anumite perioade de timp în scopul introducerii ilegale pe teritoriul României a unor țigări de proveniență ucraineană, iar în data de 11.12.2014 i-a remis efectiv suma de 2.000 de euro în același scop, sumă de bani provenind de la alte persoane. De asemenea, în data de 12.12.2014 a înlesnit introducerea în România din Ucraina, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, respectiv prin zona stâlpului de frontieră 300 a unei cantități de 25.500 pachete de țigări de diferite mărci.
De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul L. S. în cursul lunii decembrie 2014 a înlesnit darea sumei de 2.000 de euro comisarului șef de poliție N. D. G. din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației - sectorul Poliției de Frontieră Sighetu Marmației în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu ale acestuia, respectiv pentru furnizarea de informații cu privire la sistemul de supraveghere a frontierei de stat în anumite perioade de timp în scopul introducerii ilegale pe teritoriul României a unor țigări de proveniență ucraineană. Suma de 2.000 de euro a fost efectiv remisă lucrătorului de poliție în data de 11.12.2014 de către inculpatul S. M.. în data de 12.12.2014 a înlesnit introducerea în România din Ucraina prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, respectiv prin zona stâlpului de frontieră 300 a unei cantități de 25.500 pachete de țigări de diferite mărci.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 22 din 30 ianuarie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj.
Prin încheierea penală nr.35/F din 12.03.2015 pronunțată în acest dosar de judecătorul de cameră preliminară s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpaților S. M. și L. S. cu măsura arestului la domiciliu, însă prin încheierea penală nr.162 din 20 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a desființat în parte această încheiere și a dispus menținerea stării de arest preventiv a acestora.
În considerentele încheierii pronunțate de Curtea de Apel Cluj s-a reținut, în esență, faptul că în mod netemeinic s-a considerat că măsura arestării preventive a celor doi inculpați nu se justifică, fiind prea severă raportat la faptele pe care se presupune că le-au comis întrucât judecătorul de cameră preliminară nu a indicat existența la dosar a vreunei probe sau date obiective din care să rezulte această concluzie. Nu s-au schimbat împrejurările concrete ale cauzei, conduita procesuală a inculpaților. Există temeiuri noi care constă în sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu rechizitoriul. Există riscul ca inculpații arestați să se sustragă de la procesul penal astfel cum au procedat ceilalți doi inculpați nearestați, risc evaluat și raportat la împrejurarea că inculpații nu au venituri licite, iar inculpatul L. S. nu locuiește la adresa indicată ca fiind cea la care ar executa arestul la domiciliu. Arestarea preventivă a celor doi inculpați este proporțională cu gravitatea faptelor, fiind acuzați de faptul că au corupt un organ de cercetare penală pentru a introduce în România timp de o lună zilnic țigări de contrabandă.
Prin încheierea penală nr. 22/F/10 februarie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Maramureș în dosarul_ s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. I. (alături de inculpatul M. I.) pe o perioadă de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, în temeiul art. 226 C. pr. pen. rap. la art. 202 alin. 1,3,4 lit. e C. pr. pen. și a art. 223 alin. 1 lit. a, alin. 2 C. pr. pen.
În considerentele încheierii s-a reținut, în esență, faptul că în cauză există suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpatul C. I. a înlesnit in data de 12 decembrie 2014 introducerea în România din Ucraina prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal (prin zona stâlpului de frontieră 300) a unei cantități de 25.500 de pachete de țigări de diferite mărci.
Judecătorul de drepturi și libertăți a mai arătat că din probele administrate până la acea dată rezultă suspiciunea rezonabilă că acest inculpat a comis o complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 48 alin 1 C. pen. rap. la art. 270 alin. 1 coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86 /2006 cu aplic. art. 38 alin 1 C. pen., că pe baza evaluării gravității faptei a modului și a circumstanțelor de comitere a ei, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. După comiterea faptei inculpatul a părăsit România, nu s-a mai întors, deși din actele de la dosar rezultă că a avut cunoștință de faptul ca este urmărit penal.
În baza acestei încheieri s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 6/UP/10 februarie 2015.
În baza încheierii penale mai sus menționate și a mandatului de arestare preventivă precizat anterior judecătorul de cameră preliminară a emis în acest dosar mandatul european de arestare din 11 martie 2015 pe baza căruia inculpatul a fost arestat la data de 18 martie 2015 în Ungaria și a fost apoi predat autorităților române la data de 26 martie 2015.
Prin încheierea penală nr. 44/F/27.03.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului s-a confirmat arestarea preventivă a acestui inculpat și executarea mandatului de arestare preventivă nr. 6/UP/10.02.2015.
În considerentele acestei încheieri s-a reținut faptul că din ansamblul probelor administrate în cauză (o analiză a lor în detaliu în această fază a procesului penal nefiind posibilă), văzând și faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru presupusa faptă pentru care a fost arestat preventiv, precum și declarația dată de inculpat în ședința din camera de consiliu din data de 27 martie 2015, judecătorul de cameră preliminară apreciază că, în speță, există probe care să justifice suspiciunea rezonabilă că inculpatul C. I. în data de 12 decembrie 2014 a sprijinit introducerea în România din Ucraina a 36 de colete de țigări ( 25.500 de pachete) prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fiind prins de organele de poliție în timp ce le transporta și cu toate că se prezumă ca a fost somat de mai multe ori cu focuri de armă, a refuzat să oprească autoutilitara pe care o conducea. Sunt îndeplinite astfel cerințele prev. de art. 223 alin 1 C. pr. pen.
După comiterea presupusei fapte inculpatul a plecat din România, dar și din Ucraina (acesta are dublă cetățenie - română și ucraineană), fiind depistat în Ungaria în data de 18 martie 2015. Apărările formulate de acesta în sensul că s-a deplasat la muncă în Kiev, apoi în Cehia în același scop nu au fost probate. Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară apreciază că sunt îndeplinite în continuare cerințele prev. de art. 223 alin 1 lit. a C. pr. pen.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 5 ani și lăsarea în libertate a acestui inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceasta rezultând din gravitatea presupusei fapte (dată de modalitatea în care se prezumă că a fost comisă - transportul unei cantități ridicate de țigări - 36 de colete introduse în mod ilegal în țară agravat de refuzul de a opri în condițiile în care se prezumă că s-a uzat în acest sens de către organele de poliție de focuri de armă) chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale. Sunt întrunite și in prezent cerințele prev de art. 223 alin 2 C. pr. pen.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 196 din 8 aprilie 2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj.
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestor trei inculpați se mențin și se impune a fi privați în continuare de libertate.
Astfel din probele administrate până în prezent în cauză (o analiză a lor în detaliu în această fază a procesului penal nu este posibilă), văzând și faptul că aceștia au fost trimiși în judecată pentru presupusele fapte pentru care au fost arestați preventiv rezultă suspiciunea rezonabilă că în data de 2 decembrie 2014 inculpatul S. M. i-a promis comisarului șef de poliție N. D. G. de la I.T.P.I. Sighetu Marmației suma de 5.000 euro pentru a-i furniza date privind sistemul de supraveghere a frontierei de stat cu Ucraina pentru a se putea introduce în România țigări de contrabandă din această țară, predându-i în acest sens suma de 2.000 euro la data de 11 decembrie 2014, sprijinit fiind în acest sens de inculpatul L. S.. De asemenea, se presupune că ambii inculpați au acordat sprijin pentru introducerea în țară în data de 12 decembrie 2014 peste aceeași frontieră a 25.500 pachete de țigări de proveniență ucraineană. Sunt astfel îndeplinite față de acești doi inculpați cerințele prev.de art 223 alin. 1 C.pr.pen.
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că, în speță, există probe care să justifice suspiciunea rezonabilă că inculpatul C. I. în data de 12 decembrie 2014 a sprijinit introducerea în România din Ucraina a 36 de colete de țigări ( 25.500 de pachete) prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fiind prins de organele de poliție în timp ce le transporta și cu toate că se prezumă ca a fost somat de mai multe ori cu focuri de armă, a refuzat să oprească autoutilitara pe care o conducea. Sunt îndeplinite astfel și față de acest inculpat cerințele prev. de art. 223 alin 1 C. pr. pen.
Se presupune că inculpații S. M. și L. S. au comis o infracțiune de corupție, dar și o altă infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani închisoare și lăsarea lor în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, acesta rezultând din gravitatea faptelor pe care se prezumă că le-au comis (dată de modalitatea de săvârșire a lor - oferirea de bani unui agent de poliție pentru a putea comite acte de contrabandă cu țigări și presupunerea că au sprijinit introducerea în țară a 25.500 de pachete cu țigări de proveniență ucraineană) chiar dacă nu au antecedente penale. Sunt astfel îndeplinite față de acești doi inculpați cerințele prev.de art. 223 alin.2 C.pr.pen.
După comiterea presupusei faptei inculpatul C. I. a plecat din România, dar și din Ucraina (acesta are dublă cetățenie - română și ucraineană), fiind depistat în Ungaria în data de 18 martie 2015. Apărările formulate de acesta în sensul că s-a deplasat la muncă în Kiev, apoi în Cehia în același scop nu au fost probate. Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că sunt îndeplinite în continuare față de acest inculpat cerințele prev. de art. 223 alin 1 lit. a C. pr. pen.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 5 ani și lăsarea în libertate a acestui inculpat prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, aceasta rezultând din gravitatea presupusei fapte (dată de modalitatea în care se prezumă că a fost comisă - transportul unei cantități ridicate de țigări - 36 de colete introduse în mod ilegal în țară agravat de refuzul de a opri în condițiile în care se prezumă că s-a uzat în acest sens de către organele de poliție de focuri de armă) chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale. Sunt întrunite și in prezent față de acest inculpat cerințele prev. de art. 223 alin 2 C. pr. pen.
Chiar dacă judecătorul de cameră preliminară a apreciat în data de 12 martie 2015 că măsura arestării preventive a inculpaților S. M. și L. S. este prea severă, fiind suficientă măsura arestului la domiciliu, întrucât Curtea de Apel Cluj a considerat la data de 20 martie 2015 că este necesară menținerea stării de arest preventiv și pentru considerentele reținute de curtea de apel (măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea faptelor, fiind acuzați de faptul că au încercat să corupă un reprezentant al organelor de cercetare penală pentru a introduce în România țigări de contrabandă) judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului a apreciat că se impune a li se menține această măsură.
În raport de acest grad de pericol social al celor trei inculpați și de gravitatea presupuselor fapte, măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu (pentru inculpații S. M. și C. I.) sau cea a controlului judiciar (pentru inculpatul L. S.) nu este suficientă.
Întrucât măsura arestului preventiv cu privire la inculpații S. M. și L. S. (dar și a inculpatului C. I.) s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiul care a stat la baza luării ei se menține, au fost respinse cererile formulate de primii doi inculpați de a li se revoca măsura arestării preventive.
S-a respins apărarea formulată de inculpatul C. I. în sensul că nu există indici, motive că ar îngreuna aflarea adevărului și înfăptuirea justiției, acesta nefiind arestat și în temeiul art. 223 alin.1 lit.b,c Cod procedură penală.
Durata arestării preventive a celor trei inculpați se încadrează în limitele unui termen rezonabil. De asemenea, la data de 20 mai 2015 s-a dezbătut procedura din camera preliminară cauza fiind amânată în acest sens din data de 13 mai 2015 la data de 20 mai 2015.
Pentru toate aceste considerente s-a menținut starea de arest preventiv a celor trei inculpați.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestații în termen legal inculpații, solicitând în esență admiterea acestora și înlocuirea măsurii arestării preventive cu una mai puțin restrictivă de libertate.
Procedând la solutionarea contestatiilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.348 C.p.pen. în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive procedând potrivit dispozițiilor art. 207.
Pe de altă parte, conform art. 207 al.6 C.p.pen. în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu,verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu.
În același sens, art. 207 al. 4 C.p.pen. stabilește că o măsura preventivă poate fi menținută când se constată, fie că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin, fie că există temeiuri noi care justifică o atare măsură preventivă.
D. urmare, procedând la analiza legalității și temeiniciei măsurilor preventive luate față de inculpați, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în vigoare, se constată că acestea sunt legale și temeinice, deoarece temeiurile care au determinat inițial luarea măsurilor preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
În legătură cu existența unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, menționăm faptul că, la momentul luării măsurii și apoi a verificărilor privind legalitatea și temeinicia acesteia, s-a stabilit existența unor astfel de probe, materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale fiind elocvent în sensul existenței unei suspiciuni rezonabile că inculpații ar fi autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Noțiunea de suspiciune rezonabilă a fost interpretată de către instanța europeană, ca însumând existența unor date și informații de natură a convinge un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit o infracțiune; or, în prezenta cauză, din perspectiva probelor care să susțină suspiciunea rezonabilă a comiterii unor fapte prevăzute de legea penală avem în vedere în principal denunțul formulat de comisarul șef de poliție N. D. G., declarația acestuia, procesele-verbale întocmite de acesta în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură penală, procesele-verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică și de redare a convorbirilor și conversațiilor interceptate și înregistrate (f. 44 si 57 dos.u.p.), proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.189 dos.u.p.), proces-verbal de cercetare la fața locului, dovezile de ridicare bunuri, declarațiile martorilor C. I., Klipacs B., R. F., B. M. și C. M..
Mai mult, inculpatii au recunoscut, în materialitatea lor, faptele, chiar daca cu unele nuantări, apărările acestora fiind infirmate rezonabil până la acest moment de declarațiile martorilor și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice.
Având în vedere momentul procesual la care ne aflam, apreciem că nu se impune o analiză completă și concordantă a probatoriului administrat și nici identificarea unor probe certe de vinovăție, ci doar verificarea existenței unor date sau informații care pot susține suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție de care beneficiază pe tot parcursul procesului penal. În același timp însă, recunoașterea prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpații nu este incompatibilă cu luarea ori menținerea unor măsuri preventive, sub condiția respectării cerințelor legale.
Pe cale de consecință, se constată că materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, confirmă existența unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite cerințele art. 223 al. 2 C.p.pen..
Astfel, inculpații sunt bănuiți a fi comis infractiuni de dare de mită și complicitate la contrabandă (inculpatul S. M.), complicitate la dare de mită și complicitate la contrabandă (inculpatul L. S.) și complicitate la contrabandă (inculpatul C. I.) astfel că trebuie analizat dacă în raport de gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere, anturajul și mediul din care aceștia provin, antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana acestora, privarea lor de libertate este necesară și în continuare, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În concret, se constată existenta indicilor temeinice că inculpatul S. M. în data de 02.12.2014 i-a promis comisarului șef de poliție N. D. G. din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației - sectorul Poliției de Frontieră Sighetu Marmației suma de 5.000 de euro în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu ale acestuia, respectiv pentru a-i furniza informații cu privire la sistemul de supraveghere a frontierei de stat în anumite perioade de timp în scopul introducerii ilegale pe teritoriul României a unor țigări de proveniență ucraineană, iar în data de 11.12.2014 i-a remis efectiv suma de 2.000 de euro în același scop, sumă de bani provenind de la alte persoane. De asemenea, în data de 12.12.2014 a înlesnit introducerea în România din Ucraina, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, respectiv prin zona stâlpului de frontieră 300 a unei cantități de 25.500 pachete de țigări de diferite mărci.
De asemenea, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul L. S. în cursul lunii decembrie 2014 a înlesnit darea sumei de 2.000 de euro comisarului șef de poliție N. D. G. din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației - sectorul Poliției de Frontieră Sighetu Marmației în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu ale acestuia, respectiv pentru furnizarea de informații cu privire la sistemul de supraveghere a frontierei de stat în anumite perioade de timp în scopul introducerii ilegale pe teritoriul României a unor țigări de proveniență ucraineană. Suma de 2.000 de euro a fost efectiv remisă lucrătorului de poliție în data de 11.12.2014 de către inculpatul S. M.. În data de 12.12.2014 a înlesnit introducerea în România din Ucraina prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, respectiv prin zona stâlpului de frontieră 300 a unei cantități de 25.500 pachete de țigări de diferite mărci.
Cu privire la inculpatul C. I. se reține existența indiciilor temeinice potrivit cărora în data de 12 decembrie 2014 a sprijinit introducerea în România din Ucraina a 36 de colete de țigări ( 25.500 de pachete) prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fiind prins de organele de poliție în timp ce le transporta și cu toate că se prezumă ca a fost somat de mai multe ori cu focuri de armă, a refuzat să oprească autoutilitara pe care o conducea. Sunt îndeplinite astfel cerințele prev. de art. 223 alin 1 C. pr. pen.
După comiterea presupusei fapte inculpatul a plecat din România, dar și din Ucraina (acesta are dublă cetățenie - română și ucraineană), fiind depistat în Ungaria în data de 18 martie 2015.
Ca atare, este de observat, raportându-ne la dispozițiile textelor de lege amintite mai sus, că legiuitorul a indicat în concret factorii sau criteriile care trebuie analizate pentru a stabili necesitatea sau nu, a privării de libertate a unor persoane bănuite a fi comis anumite infracțiuni, aceste criterii privind atâta fapta sau faptele comise, cât și persoana celor în cauză.
Având ca punct de plecare așadar aceste criterii expres indicate în textul de lege, nu putem să nu observăm existența unor argumente favorabile, pozitive în legătură cu situația personală a celor în cauză și anume situația familială, pregătirea profesională, desfășurarea unor activități lucrative, lipsa antecedentelor penale și nu în ultimul rând, mediul din care aceștia provin, însă pe de altă parte, lipsa antecedentelor penale, studiile, asumarea unei vieți de familie sau a unui loc de muncă sunt reperele unei vieți normale, aceste împrejurări neavând în sine nimic deosebit.
În același timp însă, astfel cum s-a arătat și anterior, toate aceste aspecte pozitive nu au fost suficiente pentru a-i ține pe inculpați în afara ilicitului penal, ba dimpotrivă, fiecare dintre ei a înteles să-și procure anumite foloase, iar anturajul frecventat le-a facilitat acestora demersul infracțional și chiar au dat dimensiunea acestuia.
Și cu această ocazie, s-a susținut în apărare necesitatea identificării altor argumente decât gravitatea faptelor pentru menținerea stării de arest și a unei noi evaluări a circumstanțelor de ordin personal ale inculpaților, în vederea identificării unor măsuri alternative la arestul preventiv, care ar putea asigura la fel de eficient buna desfășurare a procesului penal, făcându-se referire la situația altor persoane cercetate pentru infracțiuni similare care au fost, la interval de câteva luni de la arestare, puse sub control judiciar sau plasate în arest la domiciliu.
În acest context, se impune a fi arătat că nu întotdeauna dimensiunea similitudinii unor spețe poate fi apreciată matematic, după valoarea prejudiciului ori natura infracțiunii, circumstanțele concrete de săvârșire, calitatea persoanelor, amploarea activității infracționale făcând diferența.
Or din această perspectivă, analizând subzistența temeiurilor de arestare avute în vedere la luarea măsurii, considerăm că nu putem omite natura și gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere a acestora, sens în care, și la acest moment, este evidentă necesitatea privării de libertate a inculpaților, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În principal, gravitatea infracțiunilor descrise în actul de sesizare poate fi dedusă din amploarea activității infracționale desfășurate, perioada de timp pe care o acoperă, calitatea făptuitorilor, modalitatea concretă în care aceștia au acționat în vederea obținerii unor beneficii materiale, înțelegerile ilicite dintre aceștia sau cu alte grupari care actionau în acelasi sens sau segment de activitate și, nu în ultimul rând, valorile sociale lezate, din care din care sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor vamale, afectarea bugetului de stat si a credibilitatii organelor statului, precum si îmbogățirea nejustificată se conturează pregnant, toate acestea caracterizând faptele descrise în actul de sesizare ca infracțiuni de o gravitate sporită.
Mai mult, activitatea infracțională desfășurată într-un ritm susținut a fost stopată doar prin intervenția organelor judiciare penale, cantitatea de tigări s-a evidentiat a fi una mare, imprejurari care, alături de perioada mare de timp în care au derulat aceste activităti si numarul persoanelor atrase, dau dimensiunea activității infracționale care face obiectul prezentului dosar.
La acest moment etapa camerei preliminare este aproape finalizată, iar în această perioadă au fost analizate cererile și excepțiile invocate, actele și lucrările dosarului de urmărire penală, activitate laborioasă atât din perspectiva complexității cauzei, a numărului inculpaților, a activităților de urmărire penală întreprinse, precum și a volumului de cereri și excepții care au trebuit evaluate, iar din această perspectivă fiind observata diligenta corespunzătoare în conducerea procedurilor. Oricum, arestarea preventivă nu poate fi considerată incompatibilă cu procedura camerei preliminare, din perspectiva intervalului de timp în care se desfășoară aceasta și care nu poate întotdeauna să se finalizeze în 60 de zile, în caz contrar s-ar omite tocmai un aspect esențial acela al finalității acestei proceduri.
Se mai observă că de la momentul luării măsurii nu a trecut un interval de timp mai mare de 6 luni, termen care nu poate fi apreciat ca nerezonabil având în vedere cele expuse anterior, dincolo de faptul că în opinia noastră nu se poate afirma că pericolul social pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică s-ar fi diminuat prin simplul fapt al trecerii acestui interval de timp. S-a afirmat o diminuare a rezonanței sociale negative a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, critică care nu poate fi însusită deoarece faptele pentru care inculpații sunt cercetați pot crea în continuare o stare accentuată de insecuritate în rândul societății civile, plecând de la premiza că persoane bănuite de comiterea unor infractiuni grave sunt lăsate în libertate, în această situație intervenția organelor judiciare penale impunându-se a fi una fermă și promptă.
Sub aspectul necesității privării de libertate în continuare a inculpaților pentru înlăturarea unei stări de pericol, considerăm că, din perspectiva naturii și gravității deosebite a infracțiunilor la care se referă rechizitoriul, a modalității de săvârșire care denotă indiferența celor implicați atât față de lege și autoritate, cât și față de ceilalți membrii ai societății, starea de pericol pentru ordinea publică reținută la momentul luării măsurii este de actualitate, neputându-se susține că s-a diminuat în răstimpul scurs de la luarea măsurii.
Pe cale de consecință, conchidem că natura și gravitatea infracțiunilor cercetate astfel cum transpare din actele și lucrările dosarului, precum si consecințele acestora, dau măsura proporționalității măsurii preventive actuale în raport de starea de fapt și circumstanțele de ordin personal ale inculpaților.
Considerăm că lipsa antecedentelor penale și conduita de recunoaștere a faptelor, nu pot justifica la acest moment lăsarea lor în libertate, atâta timp cât sunt cercetați pentru fapte dintre cele mai grave, impactul social negativ al acestora este evident și de durată, într-un context social în care faptele de acest gen sunt numeroase și intens mediatizate, dar fac si obiectului oprobriului public specific, din perspectiva consecintelor.
Inculpații au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, apreciindu-se că beneficiază fiecare, din perspectiva, în principal, a circumstanțelor personale, de garanții suficiente pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Având în vedere considerentele expuse anterior considerăm, în continuare că dintre măsurile preventive prevăzute în art. 202 al.3 C.p.pen. singura care poate realiza scopul la care se referă art. 202 al .1 C.p.pen. acela al bunei desfășurări a procesului penal este măsura arestării preventive, aceasta fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse, alte măsuri preventive nefiind suficiente pentru realizarea scopul arătat raportat la împrejurările concrete ale cauzei și la conduita procesuală a inculpaților, astfel cum acestea au fost analizate anterior.
Opinăm că înlocuirea arestului preventiv nu este posibilă nici din perspectiva riscului acceptat de instanța europeană pentru menținerea în detenție a unei persoane, acela al producerii unei stări de puternică tulburare socială din perspectiva impactului social deosebit pe care faptele din prezentul dosar le-au avut, impact care, nu s-a diminuat prin trecerea intervalului de timp de la luarea măsurii, în cazul lăsării în libertate a inculpaților sau a luării față de aceștia a unei măsuri mai blânde, fiind previzibilă amplificarea sentimentului de nesiguranță și neîncredere în actul de justiție a opiniei publice.
Pentru considerentele de ordin faptic și juridic expuse în cele ce preced, se conchide că măsura arestării preventive sub incidența căreia se află inculpații se situează pe coordonatele legalității și temeiniciei, răspunde exigențelor de oportunitate și proporționalitate în deplin consens cu prevederile interne și internaționale și rezonează cu scopul pentru care a fost instituită. Prin menținerea acestor măsuri nu sunt înfrânte nici principiile și prevederile C.E.D.O, în cauza examinată existând rațiuni care impun restricții ale dreptului la libertate al inculpaților, cu privire la care s-a conturat bănuiala verosimilă că a intersectat sfera infracționalității, detenția regulată intrând în mod expres și în câmpul de aplicare a art. 5 din Convenție.
Asa fiind, în temeiul art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge contestațiile formulate de inculpatii S. M., L. S. și C. I., iar încheierea atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală si temeinică.
În temeiul art. 272 C.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei în favoarea Baroului de Avocați Cluj ce se va avansa din FMJ reprezentând onorariu avocațial pentru inculpatul C. I..
Potrivit art. 275 al. 2 C.proc.pen. inculpații vor fi obligați să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații S. M. (fiul lui I. și M., născut la 19 august 1974 în Baia M., județul Maramureș, CNP_) L. S. (fiul lui N. și L., născut la data de 28.02.1976 în Hreațca – Ucraina, CNP_) și C. I.(fiul lui I. și A., născut la data de 31.07.1985 în Bila Tercva, Ucraina, CNP_) deținuți în Penitenciarul G. împotriva încheierii penale nr. 76/F din 13.05.2015 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. C. B..
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 28 mai 2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
A. D. L.-AGHINIȚĂ L. A. S.
Red.ADLA/A.C.
3 ex./11.07.2015
Jud.fond.B. C.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 766/2015. Curtea de... | Abandonul de familie (art.378 NCP). Decizia nr. 670/2015. Curtea... → |
|---|
