Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 102/2015. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 102/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 19-02-2015

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 8428

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.102/2015

Ședința publică de la 19 februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – V. G.

GREFIER - A. B. H.

Ministerul Public, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial Cluj a fost reprezentat prin

procuror – D. D.

Pe rol este judecarea contestației formulate de către inculpatul G. O. M. împotriva încheierii penale din data de 3 februarie 2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._ 13, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpat.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului - av. Jîrghiuță Nandor din Baroul Bistrița Năsăud, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind inculpatul G. O. M..

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului justifică lipsa inculpatului la acest termen, arătând că este la muncă, acesta fiind motivul pentru care nu este prezent.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că prezența inculpatului G. O. M. este necesară, având în vedere măsura instituită față de acesta și obligațiile care îi revin.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul asupra contestației.

Avocatul inculpatului solicită admiterea contestației formulate, ridicarea măsurii controlului judiciar instituită față de inculpatul G. O. M. și desființarea încheierii prin care s-a dispus prelungirea acestei măsuri, întrucât, în cauză, nu sunt întrunite condițiile legale pentru menținerea ei. În acest sens, învederează că inculpatul s-a prezentat la fiecare termen de judecata stabilit de instanța de fond și a contribuit la activitatea privind dezlegarea pricinii.

Referitor la neconcordanța din declarația martorei P. F. care în fața instanței a susținut că a participat la o singură petrecere, susține că trebuie să existe dovezi că această schimbare a declarației este urmarea demersurilor făcute de către inculpat. Împotriva acestui martor s-a formulat plângere penală, cu privire la care s-a adoptat o soluție de clasare.

De asemenea, susține că pentru luarea unei măsuri preventive trebuie să existe prezumții că împotriva inculpatului este necesară o asemenea măsură pentru prevenirea unui anumit fapt. Or, în cauză, inculpatul nu poate influența bunul mers al judecății având în vedere că mai trebuie audiate înregistrările, nefiind probat faptul că a avut vreo influență asupra declarației martorei amintite mai sus.

Apreciază că modificarea declarației martorei nu are nicio influență asupra activității de judecată în prezentul dosar, modificare datorată perioadei îndelungate de timp și nu ca urmare a vreunei intervenții asupra martorei.

Mai susține că singura declarație dată, ca probă procesuală, de către acest martor este declarația din fața instanței de judecată, deoarece actul din faza de urmărire penală nu reprezintă probă pentru că nu a fost luată sub prestare de jurământ și nu a fost dată în calitate de martor. În plus, sesizează că la data respectivă martora era minoră și nu a fost asistată de părinți, aspecte care contravin dispozițiilor Vechiului Cod de procedură penală care prevăd obligația asistării acestuia de un părinte sau de un avocat. Toate aceste aspecte scot această declarație din sistemul probelor luate legal.

Reiterează faptul că singura probă administrată prin luarea declarației acestei persoane constă în cea dată în instanță pentru că operațiunea juridică din faza de urmărire penală nu este considerată probă.

În concluzie, solicită admiterea contestației formulate și revocarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul G. O. M..

Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 425 ind.1 al.7 pct.1 lit.b CPP, solicită respingerea ca nefondată a contestației inculpatului G. O. M., întrucât încheierea penală din data de 3.02.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud este temeinică, legală și judicios motivată. Astfel, în mod corect, prima instanță a reținut că măsura controlului judiciar se impune pentru că se circumscrie dispozițiilor art.211 și urm. CPP, existând indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată. În privința acestuia, s-a reținut că, raportat la art.202 CPP, măsura este proporțională cu gravitatea faptei și este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere atitudinea inculpatului față de judecată.

Referitor la susținerile apărării, arată că prima instanță a analizat și a reținut că nu are relevanță faptul că din declarația martorului, audiat în faza de urmărire penală în calitate de suspect, a rezultat că declarația sa este contrazisă de declarațiile altor persoane.

Mai solicită a se reține că raportat la inculpatul G. O. M., condițiile de menținere și legalitate a măsurii controlului judiciar au fost examinate în data de 22.01.2015, când a fost contestată încheierea din 19.01.2015, dată de la care nu a intervenit nicio modificare. D. urmare, solicită a se respinge contestația inculpatului ca nefondată.

Avocatul inculpatului, în replică, precizează că intervenția sa în cauză pentru martoră a fost ulterioară declarației date de către aceasta.

CURTEA

Prin încheierea penală din data de 3.02.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr._ 13, în baza art. 362 alin. 2 raportat la art. 208 alin. 5 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpatul G. O. M. și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpat.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța examinând actele și lucrările dosarului, a apreciat că măsura controlului judiciar se impune a fi luată față de inculpat întrucât se circumscrie dispozițiilor art. 211 și următoarele Cod procedură penală, deoarece există indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta săvârșit infracțiunile pentru care este trimis în judecată în modalitatea descrisă în cuprinsul actului de sesizare. De asemenea, în privința inculpatului s-a reținut a fi îndeplinite condițiile art. 202 alin. 1 și 2 C. pr. pen., întrucât măsura controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzațiilor care i se aduc și este necesară în scopul bunei desfășurări a procesului penal și aflării adevărului în cauză.

Pentru considerentele arătate, în baza art. 211, art. 215 Cod procedură penală rap. la art. 215/1 alin. 7 Cod procedură penală, instanța a luat măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul G. O. M., trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 6/D/P/2012 emis de D.-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud pentru comiterea infracțiunilor: prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 (modif. prin OUG nr.6/2010) cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000 (modif.); prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 (modif. prin OUG nr.6/2010) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal anterior și prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000, pe durata a 60 de zile.

Potrivit art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar s-a stabilit în sarcina inculpatului respectarea următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori va fi chemat; să informeze de îndată instanța care a dispus măsura preventivă sau cea în fața căreia se află cauza, despre schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv la Biroul de Poliție al orașului Sîngeorz Băi, conform programului de supraveghere care i se va stabili sau ori de câte ori va fi chemat.

De asemenea, conform art. 215 alin. 2 Cod procedură penală pe timpul măsurii preventive luate față de inculpat, s-a dispus ca acesta să respecte următoarele obligații: să nu depășească limita teritorială a statului român decât cu încuviințarea prealabilă a instanței; să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunilor (care au făcut obiectul Rechizitoriului nr. 6/D/P/2014 al D.-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud) precum și cu martorii din prezentul dosar (enumerați în cuprinsul rechizitoriului menționat).

Totodată, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 și 7 Cod procedură penală, referitoare la posibilitatea înlocuirii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestului preventiv, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor stabilite în sarcina sa sau în cazul în care există suspiciunea rezonabilă a comiterii unei noi infracțiuni.

Conform art. 215 alin. 4 Cod procedură penală pentru supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin s-a desemnat Poliția orașului Sîngeorz Băi.

Potrivit art. 362 alin. 2 Cod de procedură penală în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208 Cod de procedură penală.

Conform art. 208 alin. 5 Cod de procedură penală (introdus prin Ordonanța de Urgență nr. 82/10 decembrie 2014), instanța are obligația ca în tot cursul judecății, periodic și din oficiu, să verifice prin încheiere, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri, prevederile art. 207 alin. 3-5 Cod de procedură penală urmând a fi aplicate corespunzător.

Examinând în contextul dispozițiilor legale anterior arătate legalitatea și temeinicia măsurii preventive dispusă prin Încheierea penală din 19 decembrie 2014, raportat la probele existente la dosar, instanța apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii controlului judiciar față de inculpat subzistă și în prezent.

Măsura controlului judiciar luată față de inculpat se circumscrie dispozițiilor art. 211 și următoarele Cod de procedură penală întrucât la dosar există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este trimis în judecată, în modalitatea descrisă pe larg în cuprinsul actului de sesizare.

Sub aspectul probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile deduse judecății sunt relevante îndeosebi declarațiile martorilor enumerați în rechizitoriu. De asemenea, în privința inculpatului sunt îndeplinite cerințele art. 202 alin. 1și 3 Cod de procedură penală, respectiv măsura controlului judiciar este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și aflării adevărului în cauză, măsura luată fiind în același timp proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului.

Este de subliniat că ulterior rămânerii definitive a Încheierii penale din 19 decembrie 2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud (prin Încheierea penală nr. 38/22 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj) nu au intervenit elemente noi de natură a justifica nelegalitatea sau netemeinicia măsurii controlului judiciar luată față de inculpat.

Prin urmare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 242 alin. 1 Cod de procedură penală, instanța nu va însuși cererea inculpatului de a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar.

Pentru considerentele arătate, dar și pentru înlăturarea oricărei temeri că inculpatul ar putea influența martorii propuși a fi audiați în dosar, instanța a apreciat că măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin Încheierea din 19 decembrie 2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud se impune a fi menținută.

Așa fiind, în baza art. 362 alin. 2 raportat la art. 208 alin. 5 Cod de procedură penală, instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul G. O. M. prin Încheierea din 19 decembrie 2014 și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, a menținut controlul judiciar față de inculpat.

Conform art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul G. O. M. prin care a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii penale atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie ridicată măsura controlului judiciar dispusă față de acesta, întrucât în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru menținerea măsurii . În acest sens, inculpatul a arătat că, s-a prezentat la fiecare termen de judecată la instanța de fond și a contribuit la buna desfășurare a procesului penal.

Cu privire la neconcordanța declarației martorei P. F., care în fața instanței a arătat că a participat la o singură petrecere, inculpatul a arătat că nu există dovezi că această schimbare de atitudine a martorei a fost determinată de activitatea inculpatului.

Pe de altă parte, împotriva acestei martore s-a formulat o plângere penală, cu privire la care s-a adoptat o soluție de clasare.

De asemenea, inculpatul a arătat că pentru luarea unei măsuri preventive trebuie să existe prezumții că împotriva acestuia este necesară o asemenea măsură.

Or, în cauză, inculpatul nu poate influența bunul mers al judecății, având în vedere că, mai trebuie audiate doar înregistrările convorbirilor telefonice și nu s-a probat că, acesta ar fi avut vreo influență asupra martorei menționate mai sus.

În concluzie, inculpatul a solicitat admiterea contestației formulate de acesta și revocarea măsurii controlului judiciar.

Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de contestație invocate de inculpat, precum și a clor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond în mod întemeiat a constatat că temeiurile care au dus la luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul G. O. M. se mențin, iar pentru buna asigurare a desfășurării procesului penal, menținerea acestei măsuri este justificată.

Solicitarea inculpatului privind revocarea măsurii controlului judiciar, este neîntemeiată.

Potrivit art.242 alin.1 C.p.p. măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reținerii și a arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Măsura controlului judiciar în prezenta cauză a fost dispusă față de inculpatul G. O. în condiții legale la solicitarea procurorului prin încheierea penală din 19 decembrie 2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pe motiv că față de martora P. F. M. s-a declanșat acțiunea penală pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.273 alin.1 C.p., sens în care nu poate fi pusă în discuție revocarea acestei măsuri pe motiv că, măsura ar fi fost dispusă cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există vreun temei care să justifice menținerea controlului judiciar.

Mai mult, manifestările nejustificate de clemență ale instanței, nu ar face decât să încurajeze la modul general astfel de tipuri de comportament antisocial și să afecteze nivelul încrederii societății în instituțiile statului chemate să vegheze la aplicarea și respectarea legilor.

Pentru a se putea dispune revocarea măsurii controlului judiciar, este necesar ca față de momentul luării acestei măsuri să fi intervenit împrejurări de natură a modifica în sens favorabil inculpatului temeiurile care inițial au impus luarea acestei măsuri.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, faza de cercetare judecătorească nu s-a încheiat, fiind necesară audierea a trei martori, respectiv Ș. E., A. E. și Șireți M. pe care inculpatul s-a obligat să-i prezinte.

Curtea constată că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar nu s-au schimbat, ci se mențin în continuare, fiind întrunite condițiile prev. de art.214 și art.215 alin.1 și 2 C.p.p. și la momentul de față, cercetarea judecătorească nefiind încheiată, iar inculpatul nu recunoaște comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, pentru buna desfășurare a procesului penal, măsura controlului judiciar se impune a fi menținută în continuare .

Pe de altă parte, situația inculpatului, astfel cum a fost analizată de către instanța care a dispus luarea măsurii controlului judiciar și ulterior menținerea măsurii, nu s-au efectuat acte, care să conducă la schimbarea temeiurilor care au dus la luarea acestei măsuri.

Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.214 și art.215 alin.1 și 2 C.p.p., că nu se impune revocarea măsurii controlului judiciar, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art. 203 alin.6, art.206 C.pr.pen. urmează să fie respinsă ca nefondată contestația formulată de către inculpatul G. O. M. împotriva încheierii penale din data de 3.02.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr._ 13.

În baza art.275 pct. 4 alin.2 C.pr.pen., inculpatul urmează să plătească în favoarea statului suma de 250 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea contestației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.203 alin.6, art.206 C.pr.pen. respinge ca nefondată contestația formulată de către inculpatul G. O. M. fiul lui I. și al lui Firuca, născut la data de 28.06.1987, domiciliat în Sîngeorz Băi, ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva încheierii penale din data de 3.02.2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr._ 13.

În baza art.275 pct. 4 alin.2 C.pr.pen., obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea contestației.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

V. G. A. B. H.

red.VG/SMD

3 ex./23.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 102/2015. Curtea de Apel CLUJ