Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 7/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 248/36/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 7/MP
Ședința publică din 9 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M. U.
Judecător – Elenai C. M.
Grefier - I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror Grațiela L.
Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpatul GHERGHEȘAN P. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 95/22.02.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr._, având ca obiect tentativă la infracțiunea de omor (art. 20 rap. la 175 cod penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat Ghergheșan P. în stare de arest, asistat de avocat oficiu T. Olinegheru C. în baza delegației nr. 1732/2013 emisă de Baroul C., și pentru intimatul parte civilă se prezintă reprezentantul legal A. Angeli.
Procedura este legal îndeplinită potrivit art. 176 – 181 cod pr. penală.
Curtea, în baza art. 318 cod pr. penală verifică identitatea apelantului inculpat, după care îi aduce la cunoștință dispozițiile prevăzute de art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu da declarație și îi pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și în defavoarea sa, acesta arătând că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.
Curtea, în baza art. 302 cod pr. penală, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, în temeiul art. 377 cod pr. penală constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat T. Olinegheru C. pentru apelantul inculpat Ghergheșan P., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate ca netemeinică și nelegală și rejudecând, solicită reducerea pedepsei aplicate, având în vedere că din declarațiile martorilor reiese că partea vătămată nu a fost speriată, inculpatul nu a avut intenția de a omorî copilul, ci de a o speria pe sora copilului, care era concubina inculpatului. De asemenea, trebuie reținut că inculpatul nu are pregătire școlară, a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și la reconstituire a conștientizat gravitatea faptei.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală, întrucât prima instanță în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a stabilit corect vinovăția și cuantumul pedepsei, în raport de probatoriul administrat, din care reiese modalitatea concretă de săvârșire a faptei, inculpatul s-a răzbunat pe concubină și ulterior a încercat să evadeze; de asemenea, precizează că în apel nu mai pot fi aplicabile dispozițiile art. 3201 cod pr. penală. Cu privire la starea de arest, solicită menținerea acesteia întrucât subzistă temeiurile care au determinat arestarea.
Apărătorul apelantului inculpat arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la menținerea arestării preventive.
Apelantul inculpat Ghergheșan P. în ultimul cuvânt, arată că nu a avut intenția a omorî copilul și solicită cercetarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 95/22.02.2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele;
„În baza art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal condamnă pe inculpatul: Ghergheșan P., la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 Cod penal și art. 175 alin. 1 lit. d Cod penal condamnă pe inculpatul Ghergheșan P. la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat.
În baza art. 65 alin. 1, 2 Cod penal în referire la art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 - art. 175 alin. 1 lit. d Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II - a si b Cod penal pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 20 Cod penal rap. la art.269 alin. 1 Cod penal condamnă pe inculpatul Ghergheșan P. la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de evadare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 11 (unsprezece) ani închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și perioada arestului preventiv de la 15.05.2012 la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului GHERGHEȘAN P..
În baza art. 14 Cod procedură penală, art. 17 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 1349, art. 1357 și urm. Cod civil, obligă pe inculpatul GHERGHEȘAN P. la plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă A. M. prin reprezentanți legali A. M. și A. A. M..”
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
P. rechizitoriul nr. 672/P/2012 din 07.06.2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Gherghesan P. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.189 alin.l si 2 C.pen., de art.20 C.pen. rap. la art.174 alin.l C.pen. si art.175 alin.l lit.d C.pen. si de art.20 C.pen. rap. la art.269 alin.l C.pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 14.05.2012, în jurul orei 10:30, l-a răpit de la locuința sa din satul T., . A. M., în vârstă de 2 ani, pe care l-a transportat într-o grotă de la marginea orașului O., situată într-o zonă nepopulată si frecventată de câini hoinari, după care l-a legat cu sfoară la mâini, picioare si în jurul gâtului, lipsindu-l astfel de libertate pentru mai multe ore și acceptând posibilitatea ca minorul să decedeze în aceste condiții, iar la data de 15.05.2012, cu ocazia reconstituirii modului în care au fost săvârșite faptele reținute în sarcina sa, a încercat să fugă de sub escortă spre interiorul grotei în care se afla si care prezenta si o a doua ieșire, deși la acel moment era reținut în baza ordonanței de reținere nr.672/P/2012 din data de 15.05.2012, ora 01:30 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta.
La data de 14.05.2012 A. M., tatăl părții vătămate A. M., a sesizat Secția 5 Rurală Constanta cu privire la faptul că în dimineața aceleiași zile, în jurul orei 11,00, fiul său minor, A. M., în vârstă de 2 ani, a dispărut de la domiciliul său din satul T., ..
În sesizare reprezentantul legal al părții vătămate a arătat că una dintre fiicele sale, A. A., avea o relație de concubinaj cu inculpatul Gherghesan P. care locuia în orașul O. și care, din cauza neînțelegerilor din cuplu, proferase amenințări la adresa membrilor familiei sale.
Urmare a sesizării reprezentantului legal al părții vătămate pe lista suspecților a fost inclus inculpatul Ghergheșan P..
La data de 14.05.2012, în jurul orei 18:30, lucrătorii Politiei orașului O. au fost sesizați telefonic de către șeful Secției 5 Politie Rurală Cogealac cu privire la dispariția minorului A. M. și cu privire la suspectul din cauză.
În aceste condiții, polițiștii s-au deplasat la locuința inculpatului Gherghesan P. din orașul O., acesta confirmând împrejurarea că avusese o relație de concubinaj cu sora părții vătămate, A. A., relație care se încheiase la data de 09.05.2012, însă a negat că l-ar fi răpit pe minor sau că s-ar fi aflat recent în satul T., .> În timp ce inculpatul se afla la sediul Politiei orașului O. unde era audiat în legătură cu aspectele expuse în paragraful anterior, în fata organelor de urmărire penală s-a prezentat martorul Dobrinas G. care a afirmat că, după ce a vizionat un reportaj la TV Neptun despre dispariția minorului de la domiciliu, și-a dat seama că deține informații despre aceasta.
Audiat martorul Dobrinaș G. a declarat că la data de 14.05.2012, în jurul prânzului, se deplasa cu autoturismul condus de un prieten pe drumul dintre comunele Istria si Lumina, iar în dreptul satului T. l-a observat pe inculpat, pe care îl cunoaște de mai mult timp, care era însoțit de un copil si care părea că face autostopul. Martorul i-a cerut prietenului său să oprească și să-i permită inculpatului să urce în autoturism împreună cu minorul care îl însoțea.
Potrivit declarațiilor martorului, inculpatul si copilul pe care îl însoțea au coborât la marginea comunei Lumina, iar el și-a continuat drumul.
Potrivit procesului verbal încheiat la data de 14.05.2012, după audierea martorului Dobrinaș G., i-au fost solicitate din nou date cu privire la minor, inculpatului Gherghesan P., acesta negând din nou, fapt pentru care a fost confruntat direct cu martorul Dobrinaș G., însă și față de acesta a negat, susținând că nu are nici o implicare în cazul minorului dispărut sau răpit.
Ulterior, după plecarea martorului Dobrinaș G., inculpatul Gherghesan P., a recunoscut că a răpit minorul în ziua de 14.05.2012, în jurul prânzului, cu scopul de a se răzbuna pe concubina lui A. A., pentru faptul că l-a părăsit, declarând că minorul se află ascuns și abandonat într-o grotă de la marginea orașului O..
Inculpatul Gherghesan P. a condus organele de poliție la locul respectiv.
Lucrătorii de politie din cadrul Politiei orașului O. au pătruns în peștera situată în apropierea fostei Uzine Electrice a orașului O., într-o zonă nepopulată situată la aproximativ 200 m de ultima locuință din oraș, loc în care sunt aruncate gunoaie, cadavre de animale si oseminte.
S-a constatat că în interiorul grotei, se aflau gunoaie, cenușă si resturi de cabluri, iar la aproximativ 8 metri de la intrare, a fost găsită partea vătămată, întinsă la sol, cu ochii închiși, aparent fără semne vitale.
După ce au scos-o la lumină, polițiștii au constatat că aceasta avea mâinile și picioarele legate cu sfoară, iar o bucată de sfoară era înfășurată de mai multe ori și înnodată în jurul gâtului.
Deoarece partea vătămată a deschis cu greu ochii si a început să tremure, polițiștii au solicitat sprijinul unei ambulanțe care a transportat-o la Spitalul Clinic Județean de Urgentă Constanta unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.
Partea vătămată a fost examinată de medicul legist care a constatat că prezenta leziuni traumatice care puteau data din 14.05.2012, care au putut fi produse prin frecare de corp dur si care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Cu ocazia căutării părții vătămate și după eliberarea acesteia din grota în care fusese abandonată, au fost efectuate fotografii judiciare aflate în planșa fotografică din dosarul de urmărire penală.
Cu ocazia audierii sale în calitate de martor în faza de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești, martorul Dobrinas G. a susținut declarația inițială, relatând modul în care l-a transportat pe inculpat și pe minorul care îl însoțea de la locul în care aceștia făceau autostopul, respectiv de pe drumul județean dintre comunele Istria și S., aproximativ în zona satului T. și până la ..
Aceste declarații au fost confirmate și de declarațiile martorului R. D. I., șoferul autoturismului în care se afla martorul Dobrinaș G. și cu care au fost transportați inculpatul și partea vătămată.
Audiată martora A. A. în cursul urmăririi penale a declarat că a avut o relație de concubinaj cu inculpatul pe care însă a întrerupt-o deoarece acesta din urmă o obliga să întrețină relații sexuale și cu alți bărbați.
Martora a mai declarat că încă de la momentul la care a aflat de răpirea fratelui său l-a bănuit de săvârșirea faptei pe inculpat deoarece acesta avea o fire agresivă și obișnuia să o amenințe cu săvârșirea de acte de violentă împotriva membrilor familiei ei.
Cu ocazia audierii sale, în cursul urmăririi penale, inculpatul Ghergheșan P. a recunoscut că l-a răpit pe minorul A. M. cu scopul de a o determina pe sora acestuia, martora A. A., să reia relația de concubinaj.
Procedându-se la reconstituirea modului în care a săvârșit fapta, inculpatul a arătat că l-a răpit pe minor din fata casei în care acesta locuia, profitând de neatenția mamei, l-a transportat pe minor în brațe până într-un șanț situat la câteva sute de metri în spatele casei, șanț prin care apoi s-a deplasat către drumul principal pentru a evita să fie văzut de persoanele care prestau diverse munci pe câmpurile de la marginea satului. În continuare, inculpatul a așteptat pe marginea drumului județean dintre comunele Istria si S., aproximativ în zona satului T., până când, împreună cu partea vătămată, a urcat în autoturismul martorilor R. D. I. și Dobrinaș G..
Inculpatul a arătat că a călătorit cu acest autoturism până la . unde a coborât împreună cu minorul. De aici, cei doi și-au continuat drumul până la marginea orașului O. cu un microbuz.
Inculpatul a precizat că din acest ultim loc a mers cu minorul până în zona fostului CET O., pe un teren viran, unde l-a legat pe acesta cu sfoară de mâini si picioare, precum și de gât.
Cu ocazia reconstituirii inculpatul a arătat că a abandonat-o pe partea vătămată într-o grotă săpată în stâncă, din zona arătată.
În declarația dată în cursul urmăririi penale, în prezenta apărătorului din oficiu, inculpatul a declarat că l-a abandonat pe minor în peștera respectivă, crezând că acolo nu va fi găsit de nimeni și că i-a legat mâinile si picioarele pentru a-l împiedica să fugă.
Inculpatul a declarat că avea de gând să îl tină pe minor în grota respectivă pentru câteva zile, până când fosta sa concubină avea să reia relația cu el.
Totodată, inculpatul a declarat că în zonă erau mai mulți câini si a adăugat că nu a crezut că minorul putea să moară în peștera în care a fost abandonat.
La data de 15.05.2012, în timpul reconstituirii modului în care au fost săvârșite faptele, inculpatul Gherghesan P. a încercat să evadeze din starea legală de reținere, fugind spre interiorul grotei în care se afla.
Această împrejurare rezultă nu doar din cuprinsul procesului verbal de reconstituire ci și din imaginile surprinse de camerele de luat vederi ale televiziunilor prezente la fata locului.
De asemenea, cu ocazia reaudierii sale, inculpatul a recunoscut că a încercat să fugă de sub escortă, motivând acest gest prin stările de emoție și temere care îl dominau la acest moment.
Grota în care a fost abandonat minorul și din care a încercat să evadeze inculpatul a fost explorată de organele de urmărire penală care au constatat că aceasta are o lungime de aproximativ 40 metri, prezintă un traseu sinuos, în forma literei U precum și o a doua gură de ieșire în capătul opus celui de intrare.
Audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul Ghergheșan P. a revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, declarând că în ziua de 14.05.2012, în jurul orei 10,30 s-a deplasat la locuința numitei A. A. pentru a o convinge pe aceasta să se împace cu el, a intrat în casă, unde a stat de vorba cu mama ei aproximativ 30 de minute, după care ieșind din casă l-a văzut în curte pe minorul A. M., pe care l-a luat cu el, având acordul acestuia întrucât se cunoșteau bine.
Martora A. A. M. nu confirmă cele susținute de inculpat, declarând că în ziua în care a fost răpit fiul său, A. M., nu l-a văzut pe inculpatul Ghergheșan P..
Nu s-a putut reține susținerea inculpatului potrivit căreia minorul A. M. și-a dat acordul să îl însoțească având în vedere vârsta minorului de doar 2 ani și 7 luni, vârstă la care acesta este lipsit total de discernământ.
Faptul că inculpatul a evitat să fie văzut însoțit de copil de către localnici este confirmat și de martorii R. D. I. și Dobrinaș G. care au declarat că inculpatul înainte de a urca în mașină, l-a luat pe copil din lanul de grâu aflat la marginea drumului.
A mai declarat inculpatul că s-a hotărât să îl lase pe copil într-o grotă, în care nu erau gunoaie și nici animale, lucru pe care l-a și făcut, legându-l totodată de mâini și de picioare, că în drum spre casă s-a întâlnit cu lucrători de poliție, care l-au condus la sediul poliției unde l-au întrebat dacă știe unde este A. M., le-a spus că da și i-a condus la locul în care îl lăsase pe copil.
A menționat inculpatul că minorul a stat singur în acea grotă aproximativ 30 minute, maxim o oră.
S-a stabilit că, nici aceste susțineri nu sunt confirmate de actele și lucrările dosarului, astfel, potrivit procesului verbal de la fila 6 din dosarul de urmărire penală, lucrătorii de poliție în jurul orei 18,30 l-au găsit pe inculpat pe . A din O., jud. C., l-au întrebat dacă știe ceva de minor, însă acesta a negat că l-ar fi răpit pe minor sau că s-ar fi aflat recent în satul T., . la sediul poliției a negat în continuare implicarea în răpirea copilului, chiar și în timpul confruntării cu martorul Dobrinaț G., care l-a văzut împreună cu copilul a continuat să nege, pentru ca abia după plecarea martorului, în jurul orei 20,00 să recunoască că a răpit minorul în ziua de 14.05.2012, în jurul prânzului, cu scopul de a se răzbuna pe concubina lui A. A. M., pentru faptul că l-a părăsit, declarând că minorul se află ascuns și abandonat într-o grotă de la marginea orașului O. și să conducă organele de poliție la locul respectiv.
Astfel, susținerea inculpatului că minorul a stat abandonat în grotă aproximativ 30 minute, nu este reală, având în vedere totodată și declarația inculpatului din cursul urmăririi penale potrivit căreia l-a legat pe minor și l-a abandonat în grotă a în jurul orei 17,00 și procesul verbal de cercetare la fața locului din care rezultă că minorul la fost găsit și salvat de organele de poliție în jurul orei 20:40.
Susținerea inculpatului că în grota în care l-a lăsat pe copil nu erau gunoaie și nici animale este contrazisă de procesele verbale întocmite în cauză, din care rezultă că locul în care a fost abandonat minorul era unul nepopulat și folosit ca o groapă de gunoi ad-hoc, în acea zonă fiind aruncate cadavre si oseminte de animale, de planșele fotografice atașate la dosar la filele 100 – 109 din dosarul de urmărire penală, precum și de imaginile video efectuate cu ocazia reconstituirii faptelor reținute în sarcina inculpatului.
În legătură cu săvârșirea tentativei de evadare, inculpatul a declarat în cursul cercetării judecătorești că în momentul în care a vrut să iasă din grotă a călcat pe ceva și astfel a avut o reacție bruscă întorcându-se spre dreapta, moment în care lucrătorii de poliție au crezut că vrea să fugă.
Instanța de fond a înlăturat această apărare a inculpatului, având în vedere că scenariu relatat de acesta nu se coroborează cu nici o probă administrată în cauză.
Astfel, din procesul verbal încheiat la data de 15.05.2012, cu ocazia conducerii inculpatului în teren, reiese că în momentul în care i s-a solicitat inculpatului să indice locul unde a abandonat minorul, acesta în timp ce a încercat să indice locul, având mâinile încătușate în față, s-a smucit încercând să fugă în interiorul grotei, după aproximativ 2 metrii fiind prins și imobilizat de un lucrător de poliție; aceste aspecte fiind confirmate de martorul A. B. M. (fila 123), care a asistat la reconstituire și care a declarat că aflându-se la aproximativ 2 metrii de . văzut când inculpatul a încercat să fugă, a parcurs aproximativ 2 metrii după care a fost prins și de înregistrarea video intitulată “tentativă de evadare, reconstituire polițist cu bărbatul care a răpit copilul”, în care se observă la minutul 05:41 cum în timp ce polițiștii se aflau cu spatele la inculpat, acesta, având în continuare mâinile încătușate, se smucește de lângă lucrătorul de poliție și fuge către dreapta ieșind din cadru, imediat lucrătorul de poliție pornește în urmărirea inculpatului; la minutul 06:11 se aude vocea lucrătorului de poliție care strigă că inculpatul a vrut să fugă după care la minutul 06:18 acesta este scos din grotă de către lucrătorii de poliție, imobilizat și condus în autospeciala poliției.
În raport de situația de fapt reținută, s-a stabilit că, fapta inculpatului Gherghesan P., care la data de 14.05.2012, în jurul orei 10:30, l-a răpit de la locuința sa din satul T., . A. M., în vârstă de 2 ani și 7 luni, pe care l-a transportat apoi până în apropierea orașului O., după care l-a legat cu sfoară la mâini, picioare și în jurul gâtului, lipsindu-l astfel de libertate pentru mai multe ore, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin. l si 2 C.pen.
De asemenea, s-a stabilit că, fapta inculpatului Gherghesan P. care la data de 14.05.2012 a abandonat-o pe partea vătămată A. M., legată cu sfoară la mâini, picioare și în jurul gâtului, într-o grotă de la marginea orașului O., situată într-o zonă nepopulată și frecventată de câini hoinari, acceptând posibilitatea ca minorul să decedeze în aceste condiții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.174 alin.l C.pen. si art.175 alin.l lit.d C.pen.
Sub aspectul laturii subiective, această infracțiune a fost săvârșită de către inculpat cu intenție indirectă.
Astfel, inculpatul, cunoscând împrejurarea că pe de o parte din cauza vârstei iar pe de altă parte din cauza faptului că avea mâinile și picioarele legate partea vătămată nu se putea salva singură, a abandonat-o pe aceasta în interiorul unei peșteri situate la marginea orașului O., într-o zonă nepopulată folosită ca groapă de gunoi, într-o zonă în care trăiau mai mulți câini care ar fi putut să o ucidă si să o devoreze pe aceasta și a mers la domiciliu fără ca ulterior să mai revină în acel loc, negat în repetate rânduri că ar avea vreo legătură cu dispariția minorului, refuzând astfel să coopereze pentru găsirea și salvarea acestuia.
Totodată, s-a stabilit că, fapta inculpatului Gherghesan P. care la data de 15.05.2012, cu ocazia reconstituirii modului în care au fost săvârșite faptele reținute în sarcina sa, a încercat să fugă de sub escortă spre interiorul grotei în care se afla și care prezenta și o a doua ieșire, deși la acel moment era reținut în baza ordonanței de reținere nr.672/P/2012 din data de 15.05.2012, ora 01:30 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la evadare, prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.269 alin.1 C.pen.
S-a reținut incidența art.33 lit. a C.pen. având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunile înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune comisă conform disp. art. 72 Cod penal, s-au avut în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare, dispozițiile părții generale ale codului penal, normele care impun regimul sancționator, natura și gravitatea faptelor comise raportat la modalitatea premeditată și elaborată de săvârșire a acestora, (respectiv inculpatul, în plină zi, în timp ce în casă erau mai multe persoane, a răpit-o de acasă pe partea vătămată, minor în vârstă de doar 2 ani și 7 luni, a lipsit-o de libertate, după care a abandonat-o legată, de gât, mâini și picioare, într-o grotă, acceptând posibilitatea decesului acesteia), scopul urmărit, respectiv acela de o determina pe sora părții vătămate să reia legătura de concubinaj, valorile sociale însemnate lezate și ocrotite de normele penale, dar și datele ce-l caracterizează pe inculpat, vârsta de 30 de ani, studii - 4 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără loc de muncă, comportament de nerecunoaștere a faptelor în fața instanței.
În acest context, s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse în cuantumul prevăzut de lege, peste minimul fiecărei infracțiuni și numai cu executarea în regim de detenție.
Pe latura civila, s-a apreciat ca fapta reținută în sarcina inculpatului, prin natura ei este aptă a provoca victimei o puternică suferință psihică ce se impune a fi reparată prin echivalent bănesc.
Ținând cont de starea de minoritate a victimei, de agresiunile de ordin fizic și psihic la care a fost supusă, a fost obligat inculpatul la plata de daune morale.
Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel inculpatul Ghergheșan P. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În mod greșit instanța de fond a reținut intenția inculpatului de a suprima viața părții vătămate, scopul inculpatului fiind ca, prin dispariția copilului să o sperie pe sora părții vătămate pentru a o determina pe aceasta să reia relațiile de concubinaj cu inculpatul.
În acest sens se solicită să se ia în considerare nivelul de educație și pregătire al inculpatului.
Instanța de fond a realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată inculpatului, impunându-se reducerea cuantumului acesteia.
În acest sens se face trimitere la scopul avut în vedere de inculpat la comiterea faptelor, vârsta, lipsa pregătirii școlare și atitudinea sinceră adoptată în cursul procesului penal.
De asemenea se solicită să se aibă în vedere că partea vătămată nu a fost speriată și de lipsa intenției inculpatului de a suprima viața părții vătămate.
Examinând legalitatea și temeinicia susmenționatei sentințe din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.371 alin.1 și 2 cod procedură penală, Curtea constată:
În mod corect instanța de fond a stabilit situația de fapt și încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat, în acord cu materialul probator administrat în cauză.
Astfel, în mod corect s-a stabilit că, urmare a unor relații conflictuale cu numita A. A., sora părții vătămate și pentru a o determina pe aceasta să reia relațiile de concubinaj, inculpatul Ghergheșan P. s-a deplasat în data de 14.05.2012, în jurul orei 10:30, la locuința minorului A. M., în vârstă de 2 ani, unde profitând de neatenția mamei sale, l-a luat.
Reprezentantul legal al părții vătămate, numitul A. M. a confirmat în declarațiile sale faptul că fiica sa, A. A., avea o relație de concubinaj cu inculpatul Gherghesan P. care locuia în orașul O. și care, din cauza neînțelegerilor din cuplu, a proferat amenințări la adresa membrilor familiei sale.
Totodată, martora martora A. A., arată în declarațiile date că a avut o relație de concubinaj cu inculpatul pe care însă a întrerupt-o deoarece acesta din urmă o obliga să întrețină relații sexuale și cu alți bărbați, susținând și comportamentul agresiv al inculpatului dar și faptul că inculpatul a amenințat-o cu săvârșirea de acte de violentă împotriva membrilor familiei ei.
În declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpatul Gherghesan P., a recunoscut că a răpit minorul în ziua de 14.05.2012, în jurul prânzului, cu scopul de a se răzbuna pe concubina lui A. A., pentru faptul că l-a părăsit.
Inculpatul, după ce l-a luat pe minor din fata casei și l-a transportat în brațe până într-un șanț situat la câteva sute de metri în spatele casei, șanț prin care apoi s-a deplasat către drumul principal, pentru a găsi un mijloc de transport care să îl transporte spre locul unde urma să îl ascundă pe minor.
Inculpatul a așteptat pe marginea drumului județean dintre comunele Istria si S., aproximativ în zona satului T., până când, împreună cu partea vătămată, a urcat în autoturismul martorilor R. D. I. și Dobrinaș G., cu mențiunea că, până în acest moment l-a ascuns pe copil în lanul de grâu.
Martorul Dobrinaș G. a declarat că la data de 14.05.2012, în jurul prânzului, se deplasa cu autoturismul condus de un prieten, respectiv martorul R. D. I., pe drumul dintre comunele Istria si Lumina, iar în dreptul satului T. l-a observat pe inculpat, pe care îl cunoaște de mai mult timp, care era însoțit de un copil si care părea că face autostopul, fapt pentru care, martorul i-a cerut prietenului său să oprească și să-i permită inculpatului să urce în autoturism împreună cu minorul care îl însoțea, inculpatul călătorind cu acest autoturism până la . unde a coborât împreună cu minorul.
Declarația martorului Dobrinaș G. este confirmată de declarațiile martorului R. D. I., acestea coroborându-se și cu declarațiile inculpatului.
În continuare, inculpatul, însoțit de minor și-a continuat drumul până la marginea orașului O. cu un microbuz, după care a mers cu minorul până în zona fostului CET O., pe un teren viran, unde l-a legat pe acesta cu sfoară de mâini si picioare, precum și de gât și a abandonat-o pe partea vătămată într-o grotă săpată în stâncă, din zona arătată.
Ulterior, după identificarea inculpatului ca presupus autor al răpirii minorului, și după ce inițial a negat implicarea sa în luarea copilului de la domiciliul său, și urmare a declarațiilor martorului Dobrinaș G., care s-a prezentat la sediul poliției pentru a da relații despre minor, după confruntarea inculpatului cu acest martor, inculpatul a recunoscut că l-a luat pe minor cu scopul de a se răzbuna pe concubina lui A. A., pentru faptul că l-a părăsit.
Inculpatul a adus la cunoștința organelor de poliție că minorul se află ascuns și abandonat într-o grotă de la marginea orașului O., loc unde a i-a și condus pe lucrătorii de poliție și unde a fost găsită victima care avea mâinile și picioarele legate cu sfoară, iar o bucată de sfoară era înfășurată de mai multe ori și înnodată în jurul gâtului și aceasta pentru a împiedica victima să fugă.
Fiind examinată medico-legal victima, s-a constatat că prezenta leziuni traumatice care puteau data din 14.05.2012, care au putut fi produse prin frecare de corp dur si care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Referitor la locul unde a fost găsită victima, s-a constatat că era o peșteră situată în apropierea fostei Uzine Electrice a orașului O., într-o zonă nepopulată situată la aproximativ 200 m de ultima locuință din oraș, loc în care se aflau aruncate gunoaie, cadavre de animale si oseminte.
De asemenea, în zonă erau mai mulți câini.
La data de 15.05.2012, în timpul reconstituirii modului în care au fost săvârșite faptele, inculpatul Gherghesan P. a încercat să evadeze din starea legală de reținere, fugind spre interiorul grotei în care se afla.
Grota din care a încercat să evadeze inculpatul a fost explorată de organele de urmărire penală care au constatat că aceasta are o lungime de aproximativ 40 metri, prezintă un traseu sinuos, în forma literei U precum și o a doua gură de ieșire în capătul opus celui de intrare.
În mod corect s-au înlăturat declarațiile inculpatului date în cursul cercetării judecătorești, în sensul că, în ziua de 14.05.2012 l-a luat pe minorul A. M., cu acordul acestuia întrucât se cunoșteau bine întrucât, luarea minorului s-a realizat în așa fel încât nici o persoană adultă să nu observe, inculpatul nu a anunțat nici o persoană adultă că îl va lua pe minor și totodată, o persoană în vârstă de 2 ani, lipsită de discernământ nu poate exprima un acord valabil.
De asemenea, modul în care s-a realizat deplasarea cu minorul, respectiv prin șanț, pentru a nu fi observat, ascunderea minorului în lanul de grâu și ulterior, ascunderea faptului că l-ar fi luat pe minor la momentul când a fost interogat de organele de poliție și chiar la momentul confruntării cu martorul Dobrinaș G. și nu în ultimul rând scopul declarat al inculpatului al luării minorului de la domiciliul său, respectiv determinarea fostei concubine de a relua relațiile cu el, infirmă susținerile inculpatului potrivit cu care ar fi dorit să îl ducă pe minor la locuința sa sau să nu îl abandoneze pentru mai mult timp în grotă.
Totodată, susținerile inculpatului potrivit cu care nu l-ar fi legat pe minor cu o sfoară de gât sunt infirmate de procesul verbal încheiat cu ocazia descoperirii victimei și de declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale dar și cu ocazia audierii sale de instanța de judecată la soluționarea propunerii de luare a măsurii arestării preventive.
Susținerea inculpatului că în grota în care l-a lăsat pe copil nu erau gunoaie și nici animale este contrazisă de procesele verbale întocmite în cauză, din care rezultă că locul în care a fost abandonat minorul era unul nepopulat și folosit ca o groapă de gunoi ad-hoc, în acea zonă fiind aruncate cadavre si oseminte de animale, de planșele fotografice atașate la dosar la filele 100 – 109 din dosarul de urmărire penală, precum și de imaginile video efectuate cu ocazia reconstituirii faptelor reținute în sarcina inculpatului.
În mod corect s-a înlăturat de instanța de fond și susținerile inculpatului potrivit cu care nu a vrut să evadeze, mișcarea sa bruscă de întoarcere spre dreapta fiind interpretată eronat de organele de poliție. moment în care lucrătorii de poliție care au crezut că vrea să fugă.
Relevant este procesul verbal încheiat la data de 15.05.2012, cu ocazia conducerii inculpatului în teren, din care rezultă că în momentul în care i s-a solicitat inculpatului să indice locul unde a abandonat minorul, acesta în timp ce a încercat să indice locul, având mâinile încătușate în față, s-a smucit încercând să fugă în interiorul grotei, după aproximativ 2 metrii fiind prins și imobilizat de un lucrător de poliție.
Aspectele reținute prin acest proces verbal sunt confirmate de martorul A. B. M., care a asistat la reconstituire și care a declarat că aflându-se la aproximativ 2 metrii de . văzut când inculpatul a încercat să fugă, a parcurs aproximativ 2 metrii după care a fost prins precum și de înregistrarea video intitulată “tentativă de evadare, reconstituire polițist cu bărbatul care a răpit copilul”.
Aspectele evidențiate referitoare la caracteristicile locului unde a fost abandonat minorul, respectiv o peșteră situată într-o zonă nepopulată, la aproximativ 200 m de ultima locuință din oraș și deci imposibilitatea oricărei persoane de a interveni, loc în care se aflau aruncate gunoaie, cadavre de animale si oseminte și totodată mai mulți câini, condițiile în care a fost imobilizat minorul, legat de mâini și de picioare și cu o funie la gat, care făcea imposibilă orice deplasare a acestuia, vârsta copilului de numai doi ani, aspecte care au creat un pericol real ca victima să se axfiieze la mișcările pe care realiza sau de a fi atacată și mușcată de câini și astfel să i se producă răni grave, timpul îndelungat în care minorul a fost abandonat în peșteră, constituie elemente în baza cărora se poate stabili că inculpatul și-a dat seama că victima își poate pierde viața și că a acceptat această posibilitate.
Scopul avut de inculpat exclude susținerea inculpatului în sensul că nu ar fi avut în intenție să îl țină pe minor în peșteră o perioadă mai mare de timp.
De altfel condițiile în care a fost abandonat minorul pot conduce chiar și după un interval scurt de timp, în lipsa unei supravegheri și a posibilității de intervenție la decesul victimei.
În consecință se va înlătura apărarea inculpatului potrivit cu care nu se poate reține intenția acestuia de a ucide victima.
Prima instanță a avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptei prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanțiază cât și circumstanțele personale ale inculpatului apelant, realizând o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, astfel încât acestea să conducă la realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt stabilite prin dispozițiile art.52 alin.1 și 2 cod penal.
Faptele comise de inculpat prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social, determinat de împrejurările și modalitatea de comitere, în principal, vârsta victimei, 2 ani, deci o persoană lipsită de discernământ, care nu se poate apăra, dependentă total de persoanele adulte în îngrijirea cărora se afla, starea fizică a victimei, cruzimea cu care a acționat, legarea minorului de mâini și de picioare și în jurul gâtului și abandonarea sa într-un loc părăsit în care se aflau animale ce îi puteau face rău, scopul urmărit de inculpat și nu în ultimul rând consecințele deosebit de grave ce se puteau produce.
Raportat la circumstanțele reale în care s-au comis faptele, circumstanțele personale ale inculpatului constând în vârstă, lipsa antecedentelor penale și situația familială nu pot conduce la reducerea cuantumului pedepsei.
Față de cele reliefate, Curtea, apreciază criticile formulate ca neîntemeiate, astfel încât în baza art.379 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală, va respinge, ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat Ghergheșan P. împotriva sentinței penale nr. 95/22.02.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ .
Apreciem că și la acest moment procesual subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, la dosarul cauzei există probe din care rezultă vinovăția inculpatului în comiterea celor două infracțiuni, probe ce au fost analizate atât de instanța de fond cât și de instanța de apel și totodată, există date în baza cărora se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, pericol determinat pe de o parte atât de circumstanțele reale în care s-a comis fapta și care sunt de natură să creeze în rândul populației un puternic sentiment de insecuritate dar și de indignare.
În consecință, Curtea, în baza art.383 alin.1 ind.1 cod procedură penală în ref. la art.350 cod procedură penală și art.160 ind.b alin.3 cod procedură penală, va menține starea de arest a inculpatului Ghergheșan P..
În baza art.383 alin.2 cod procedură penală, se va deduce arestul preventiv, pentru inculpatul Ghergheșan P. de la 22.02.2013, la zi.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală, va fi obligat apelantul inculpat Ghergheșan P. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 lei.
În baza art.189 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat T. O. C. M. .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală,
Respinge, ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat GHERGHEȘAN P. născut la 07.10.1981 – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 95/22.02.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ .
În baza art.383 alin.1 ind.1 cod procedură penală în ref. la art.350 cod procedură penală și art.160 ind.b alin.3 cod procedură penală,
Menține starea de arest a inculpatului Ghergheșan P..
În baza art.383 alin.2 cod procedură penală,
Deduce arestul preventiv, pentru inculpatul Ghergheșan P. de la 22.02.2013, la zi.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală,
Obligă apelantul inculpat Ghergheșan P. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 lei.
În baza art.189 cod procedură penală,
Onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat T. O. C. M. .
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. U. E. C. M.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond. M.M.
Tehnored. jud. dec. E.C.M.
3 ex./15.05.2013
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 381/2013. Curtea de Apel... → |
|---|








