Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 638/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 638/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 5735/256/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 638/P
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.615 din 03.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr._ de inculpatul:
- D. M., zis Șuncă, domiciliat în orașul Cernavodă, .. 14, ., ., jud. C., CNP_.1713.3401, cunoscut cu antecedente penale, cercetat în stare de libertate, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducereprev. de art. 335 alin. 1 din noul Cod penal și două infracțiuni de ultrajprev. de art. 257 alin. 1 noul Cod penal, rap. la art. 206 alin. 1 noul Cod penal asupra polițiștilor V. D. și S. D., din cadrul Poliției orașului Cernavodă, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 noul Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 26.06.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.615/03.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._, în baza art.386 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D. M. din infracțiunea prevăzută de art.335 alin.1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.335 alin.2 Cod penal, ca neîntemeiată.
În baza art.335 alin.1 Cod penal, raportat la art.5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.257 alin.1, raportat la art.206 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj asupra părții vătămate V. D.,la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.257 alin.1, raportat la art.206 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj asupra părții vătămate S. D.,la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.39 alin.1 litera b Cod penal, raportat la art.38 alin.1 și 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului D. M. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse stabilite, rezultând în total o pedeapsă 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art.83 Cod 1969, raportat la art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr.959/06.03.2011 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin decizia penală nr.81/02.09.2011 a Curții de Apel C. și executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre.
În final, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art.66 alin.1 literele a și b Cod penal, raportat la art.12 din Legea nr.187/2012, i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care să implice exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, conform art.68 alin.1 lit. c Cod penal.
În baza art.65 alin.1 și 3, raportat la art.66 literele a, b Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 literele a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.60 Cod penal, s-a dispus ca pedeapsa să se execute în regim de detenție.
S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
La data de 05.09.2013, în jurul orei 20.25, inculpatul D. M. a condus mopedul cu numărul de înregistrare Cernavodă 132, pe drumurile publice de pe raza orașului Cernavodă, fără a poseda permis de conducere, fiind depistat pe .>
În urma depistării în trafic de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului Cernavodă, inspector V. D. și agent șef adjunct S. D., inculpatul D. M., a abandonat mopedul și a fugit printre blocurile din zonă.
În aceste condiții, fiind urmărit, prins și imobilizat de către lucrătorii de poliție, inculpatul s-a opus imobilizării, adresându-le celor doi polițiști injurii și amenințări că le va da foc.
Potrivit procesului-verbal de depistare din data de 05.09.2013, la acea dată, în jurul orei 20.25, lucrătorii Poliției orașului Cernavodă, formațiunea de poliție rutieră, compusă din inspector V. D. și agent șef adjunct S. D., aflați în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, au oprit în trafic pe . Cernavodă, mopedul cu numărul de înregistrare Cernavodă 132.
Conducătorul mopedului a fost identificat în persoana inculpatului D. M., căruia i-au fost solicitate documentele vehiculului, însă acesta a afirmat că nu le are asupra sa. Totodată, acesta a declarat verbal că nu posedă permis de conducere.
La solicitarea poliției de a se urca în autospeciala MAI_, inculpatul a devenit violent, a început să țipe și să adreseze injurii și cuvinte obscene și jignitoare la celor doi polițiști, după care a fugit printre blocuri.
Polițiștii au pornit în urmărirea inculpatului și l-au ajuns în spatele blocului H4, de pe . a fost imobilizat și condus cu mare greutate la autospeciala MAI_.
În tot acest timp, inculpatul D. M. a continuat să adreseze injurii și cuvinte obscene organelor de poliție, de față cu mai multe persoane. La urcarea în autospeciala MAI_, inculpatul D. M. i-a amenințat pe cei doi polițiști că le va da foc.
Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
Testarea cu aparatul etilotest a fost efectuată în prezența martorei B. D..
Depistarea în trafic este confirmată și de procesul-verbal de vizionare camere de supraveghere din data de 13 mai 2014, de pe suportul optic pus la dispoziție de administratorul casei de pariuri S.C. SERIOUS BET.
Conform adresei nr._/13.09.2013 emisă de către S.P.C.R.P.C.I.V. C. inculpatul D. M. nu figurează ca deținător al permisului de conducere.
Urmărirea inculpatului fugar, prinderea și imobilizarea sa, precum și comportamentul violent al acestuia au fost confirmate de martorii T. I., Ș. R., D. G. și D. I., cei doi lucrători de poliție, confirmând că au fost amenințați de către inculpat.
Audiat ca învinuit, D. M. a declarat că la data de 05.09.2013 a mers la domiciliul bunicii sale pe ., conducând mopedul cu numărul de înregistrare 132 Cernavodă. A condus pe ., apoi pe . la blocul H4.
În fața unei case de pariuri a fost depistat de un echipaj de poliție, care i-a solicitat documentele. A răspuns că nu le are asupra sa, după care a fugit printre blocuri, fiind ajuns de către organul de poliție. A început să țipe că este nervos, întrucât în cursul zilei de 05.09.2013 bunicul său decedase. A urcat în mașina poliției și, întrucât era nervos, le-a spus organelor de poliție că le dă foc dacă pățește ceva familia sa. Le sediul poliției s-a calmat și și-a cerut scuze polițiștilor. A mai arătat că nu deține permis de conducere.
Audiat fiind ca inculpat, D. M. a arătat că în acea zi bunicul său decedase. Mama sa l-a trimis din cartierul Nou către cartierul Columbia să ia niște bani, pentru că trebuia să pregătească înmormântarea.
Pentru acest motiv, s-a urcat pe mopedul său, pe care l-a condus pe traseul arătat, fără a poseda permis de conducere. Arată că la acea dată nu se făcuseră școli pentru moped. Mai avea 200 de metri până la destinația din cartierul Columbia, din . oprit de către echipajul de poliție format din doi polițiști, care i-au cerut actele mopedului și documentele personale. A răspuns că nu am permis și că nu are actele la mine, moment în care cei doi polițiști i-au solicitat să urce în mașina poliției spre a fi condus la Poliția Cernavodă pentru cercetări.
Arată inculpatul că le-a răspuns polițiștilor că are o problemă și că nu poate ajunge la poliție, motiv pentru care cei doi ar trebui să îl lase să urce să își rezolve problemele, arătând că va coborî ulterior, moment în care s-a smucit și a fugit printre blocuri, către stația de microbuz.
Inspectorul V. a fugit după el și l-a prins, apoi l-a condus către mașină. Între timp, venea și tatăl său, deoarece urca către apartament. Acesta le-a cerut explicații polițiștilor, referitor la motivul pe l-au oprit tocmai pe fiul său. La acel moment, le-a spus că le dă foc dacă îi fac ceva tatălui său.
Mai precizează că tatăl său încerca să se impună între ei, să îl lase în pace deoarece, în opinia sa, nu făcuse accident și nu este grav ce a făcut. Nu i-a înjurat pe polițiști, ci doar le-a zis că le dă foc. Între timp, polițiștii l-au urcat în mașină și l-au condus către secția de poliție.
Audiat în fața instanței, inculpatul a precizat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, precizând că nu i-a văzut pe cei doi polițiști când s-au luat după el și că a făcut un curs de legislație la o școală de șoferi, despre care consideră că îi dă dreptul să conducă mopedul.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul D. M., considerând-o drept netemeinică și nelegală, pentru motivele expuse oral și consemnate în cuprinsul încheierii de dezbateri, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, în conformitate cu dispozițiile art.317 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, pronunțând condamnarea inculpatului la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcină, pe baza probelor administrate în cauză, potrivit exigențelor prevăzute de art.396 alin.2 Cod procedură penală.
Deși inculpatul susține că nu se face vinovat de săvârșirea în totalitate a faptelor, întrucât ar fi urmat cursuri de legislație rutieră, iar mopedul nu reprezintă un autovehicul, pentru ca fapta lui să constituie infracțiunea prevăzută de art.335 alin.1 Cod penal, Curtea observă că dispozițiile art.6 pct.21 din O.U.G. nr.195/2002 definesc mopedul ca fiind autovehiculul cu două sau trei roți a cărui viteză prin construcție este mai mare de 25 km/ h, acesta neputând fi condus decât de o persoană care posedă un permis de conducere corespunzător, ceea ce nu este cazul inculpatului.
Prin urmare, această apărare, chiar reală de ar fi, nu absolvă inculpatul de răspunderea ce îi revine ca autor al infracțiunii prevăzute de art.335 alin.1 Cod penal, acesta cunoscând că nu are dreptul de a conduce acel vehicul, săvârșind fapta cu intenție directă.
De asemenea, recunoscând că i-a înjurat și amenințat pe lucrătorii de poliție, inclusiv prin faptul că le va da foc, inculpatul a admis că se face vinovat de săvârșirea celor două infracțiuni de ultraj, faptele consumându-se odată cu producerea stării de temere, indiferent de împrejurarea că la sediul secției de poliție inculpatul s-a calmat și le-a cerut scuze părților vătămate.
Poziția procesuală a inculpatului, exprimată încă de la urmărirea penală este susținută prin declarațiile părților vătămate și cele ale martorilor audiați, care l-au văzut pe inculpat cum a fugit printre blocuri, fiind adus de lucrătorii de poliție pentru a fi urcat în mașină, în tot acest timp inculpatul adresând cuvinte jignitoare polițiștilor și amenințându-i că le va da foc.
Nici apărarea inculpatului, care a susținut că s-a comportat astfel datorită decesului unei rude apropiate, nu poate fi luată în considerare, având în vedere că nimănui nu îi este îngăduit a încălca legea și a sfida autoritățile statului, sub pretextul că acționează astfel datorită unei stări emoționale specifice, ce nu pot funcționa ca și cauză justificativă.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată că faptele există, constituie infracțiuni și au fost comise de către inculpat cu intenție directă, prin cercetarea judecătorească efectuată în cauză fiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care inculpatul se bucură, antrenarea răspunderii penale fiind pe deplin justificată.
În condițiile în care situația de fapt nu comportă discuții, Curtea constată că din perspectiva aplicării legii penale în timp, faptele reținute în sarcina inculpatului au fost comise sub legea veche și anume la data de 05.09.2013, sub imperiul Codul penal 1968, ale cărui efecte au încetat odată cu . Noului Cod penal, adoptat prin Legea nr.286/2009.
Tinând seama de principiului consfințit de dispozițiile art.5 Cod penal, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.265/6._, publicată în Monitorul Oficial al României nr.372/20.05.2014, a stabilit că prevederile cuprinse în textul de lege menționat sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Față de toate acestea și având în vedere că, potrivit art.147 alin.4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, instanța constată că singura modalitate de aplicare a legii penale mai favorabile în cauza de față este prin stabilirea, în mod concret, a mecanismului de răspundere penală conform ambelor coduri și de a aplica inculpatului mecanismul răspunderii penale cel mai favorabil.
Deși în privința infracțiunii prevăzute de art.335 alin.1 Cod penal limitele pedepsei cu închisoarea din legea nouă sunt similare celor din legea veche, Curtea constată că, deosebit de regimul sancționator mai sever instituit în materia infracțiunii de ultraj, legea penală veche este totuși mai favorabilă inculpatului, datorită reglementărilor specifice concursului, Codul penal din 1968 instituind doar posibiliatea aplicării unui spor de pedeapsă.
Întrucât în cazul concursului de infracțiuni aplicarea unui spor de pedeapsă este obligatoriu, potrivit legii noi și întrucât aplicarea pedepselor complementare este condiționată de aplicarea unei pedepse principale de doi ani închisoare, potrivit legii vechi, Codul penal din 1968 apare ca fiind legea mai favorabilă inculpatului, Curtea urmând a-i acorda eficiență, prin efectul admiterii apelului și schimbării încadrării juridice a faptelor.
Deoarece independent de pedepsele aplicate inculpatului, pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi este mai mică decât pedeapsa aplicată în baza legii noi, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul inculpatului D. M., va desființa în parte sentința apelată și, rejudecând, în baza art.386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prevăzute de art.335 alin.1 Cod penal și art.257 alin.1 raportat la art.206 alin.1 Cod penal (două fapte), toate cu aplicarea art.38 alin.1,2 și art.5 Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată și art.239 alin.1,5 Cod penal 1968 (două fapte), toate cu aplicarea art.33 lit. a,b Cod penal 1968 și art.5 Cod penal.
În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpatul D. M. D. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. art.239 alin.1,5 Cod penal 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe același inculpat la două pedepse a câte 9 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj asupra persoanelor vătămate V. D. și S. D..
În baza art.33 lit. a,b și art.34 lit. b Cod penal 1968, Curtea va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Având în vedere că faptele deduse judecății au fost săvârșite în termenul de încercare al suspendării condiționate anterioare, Curtea, va menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.959/06.03.2011 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin decizia penală nr.81/02.09.2011 a Curții de Apel C. și va dispune executarea prin cumul aritmetic a acestei pedepse, alături de pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin prezenta decizie, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art.71 Cod penal 1968, Curtea va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a doua și b Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
Totodată, va înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și va menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în faza apelului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul inculpat D. M., zis Șuncă, domiciliat în orașul Cernavodă, .. 14, ., ., jud. C., CNP_.1713.3401, împotriva sentinței penale nr.615/03.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art.386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D. M. din infracțiunile prevăzute de art.335 alin.1 Cod penal și art.257 alin.1 raportat la art.206 alin.1 Cod penal (două fapte), toate cu aplicarea art.38 alin.1,2 și art.5 Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată și art.239 alin.1,5 Cod penal 1968 (două fapte), toate cu aplicarea art.33 lit. a,b Cod penal 1968 și art.5 Cod penal.
În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul D. M. D. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. art.239 alin.1,5 Cod penal 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe același inculpat la două pedepse a câte 9 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj asupra persoanelor vătămate V. D. și S. D..
În baza art.33 lit. a,b și art.34 lit. b Cod penal 1968, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.959/06.03.2011 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin decizia penală nr.81/02.09.2011 a Curții de Apel C. și dispune executarea prin cumul aritmetic a acestei pedepse, alături de pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin prezenta decizie, în final inculpatul D. M. D. urmând a executa pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art.71 Cod penal 1968, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a doua și b Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei închisorii.
Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. C. M. M. D.
GREFIER,
C. A.
Jud. fond: F. S.
Jud. red. dec: C. C.
6 ex. / 17.08.2015
| ← Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 510/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
