Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 159/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 159/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 3941/256/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 159/P
Ședința publică din 24.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – E. C. M.
Judecător - M. U.
Grefier – I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror L. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul C. N. împotriva sentinței penale nr. 3419 din data de 28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._, având ca obiect OUG 195/2002.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.02.2015 și 24.02.2015, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra apelului de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 3419 din data de 28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ s-au dispus următoarele:
”În baza art. 386 Cpp, dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor deduse judecății din art. 335 alin. 2 Cp, art. 337 Cp cu aplic. disp. art. 33 lit. a Cp 1969 în infracțiunile prev. de art. 335 alin. 2 Cp, art. 337 Cp cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp, rap. la art.41 alin. 1 Cp, cu aplic. art. 5 Cp.
În baza art. 335 alin. 2 Cp, cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp și art. 5 Cp condamnă pe inculpatul C. N. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 337 Cp, cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp și art. 5 Cp condamnă pe inculpatul C. N. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 Cp, rap. la art. 39 alin. 1 litera b Cp, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa neexecutabilă de 6 luni închisoare (respectiv 2 luni închisoare), rezultând pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 83 Cp 1969 raportat la art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 dispune revocarea beneficiului liberării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr.180/28.06.2012, dosar nr._, a Judecătoriei M., definitivă prin nerecurare, și executarea acesteia alăturat pedepsei stabilite prin prezenta hotărâre.
În final inculpatul execută pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 65 alin. 1și 3 Cp, rap. la art. 66 literele a și b Cp, interzice inculpatului drepturile prev. la art. 66 alin. 1 literele a si b Cp așa cum au fost interzise ca pedepse accesorii, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp, rap. la art. 12 din Lg. 187/2012, aplică inculpatului pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. în aceste texte de lege, respectiv dreptul de fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă sau după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 60 Cp, pedeapsa se execută în regim de detenție.”
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 3058/P/2013 din 05.05.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. N. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 335 alin. 2 și art. 337 din Cod penal.
La data de 15.07.2013, în jurul orei 1315, lucrătorii Serviciului Rutier C. au fost sesizați de un angajat al Inspectoratului de Jandarmi C. aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu la Trezoreria Băneasa cu privire la faptul că un autoturism BMW de culoare albastră, condus de inculpatul C. N., aflat sub influența băuturilor alcoolice, a intrat în coliziune ușoară cu un alt vehicul după care și-a continuat deplasarea pe ..
Polițistul rutier care s-a deplasat la fața locului nu a găsit niciunul din cele două autovehicule.
Din verificările preliminare a reieșit că cele două vehicule implicate în coliziune sunt un BMW cu nr de înmatriculare B-7700-VM condus de C. N. și o autoutilitară Dacia cu nr de înmatriculare_ proprietatea martorului P. C..
Proprietarul autoutilitarei s-a prezentat în scurt timp la locul coliziunii și a informat polițistul rutier că în jurul orei 1250 s-a deplasat la Trezoreria Băneasa, vehiculul fiind condus de o altă persoană. Șoferul a parcat vehiculul în fața instituției și a plecat iar martorul a rămas în mașină. Potrivit declarației acestuia, consemnată în procesul verbal de sesizare, la un moment dat un autovehicul BMW în care se aflau două persoane necunoscute a făcut o manevră pentru a ieși din parcare și a atins ușor autoutilitara. După această ușoară coliziune, șoferul autoturismului BMW și-a continuat deplasarea pe . Băneasa.
Autoturismul BMW condus de inculpat a fost identificat la cca 150 de metri
de locul coliziunii, într-o altă parcare de pe . prezentau doar ușoare urme de frecare, aspect în raport de care s-a apreciat că în cauză nu s-a produs un accident de circulație, consecințele produse neputând fi circumscrise noțiunii de avarii/pagube materiale. Însuși proprietarul autoutilitarei a precizat că nu a dat importanță coliziunii întrucât vehiculul său nu a suferit avarii.
În ceea ce privește auto BMW, acesta prezenta o avarie veche la nivelul barei față și o urmă de frecare ușor vizibilă.
În consecință, pentru fapta de părăsire a locului accidentului a fost dispusă o soluție de clasare întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Din procesul verbal de sesizare rezultă că polițistul rutier și doi martori s-au deplasat la domiciliul inculpatului C. N. care a declarat că în mod obișnuit pornește mașina fratelui său și o conduce „puțin” pe străzile din Băneasa pentru a încărca bateria.
Inculpatul a afirmat totodată că în ziua de 5 iulie 2013 a fost cu mașina în zona Trezoreriei dar nu a lovit niciun alt vehicul apoi a dus mașina la imobilul în care locuiește împreună cu mama sa.
În momentul în care i s-a solicitat să consemneze o declarație cu privire la aceste aspecte, inculpatul a declarat că nu dă nici o declarație întrucât nu el a condus autoturismul.
Percepția polițistului rutier a fost că inculpatul se afla în stare evidentă de beție și i-a solicitat să facă testul Drager însă inculpatul a refuzat expres spunând că nu vrea să facă testul.
Polițistul rutier i-a cerut apoi inculpatului să se deplaseze la Spital pentru prelevarea mostrelor biologice de sânge însă acesta s-a opus.
În procesul verbal s-a consemnat afirmația inculpatului în sensul că nu merge nicăieri, refuză recoltarea de probe biologice de sânge și orice test întrucât nu el a condus mașina.
Din declarația martorului P. C. rezultă că în timp ce aștepta în autoturismul Dacia parcat în fața Trezoreriei un alt autovehicul a atins ușor mașina în care se afla.
Martorul a coborât din vehicul și a putut observa că este vorba despre un BMW de culoare albastră în care se aflau două persoane. Din aceeași declarație rezultă că șoferul autoturismului BMW și-a continuat deplasarea până în fața unui . a parcat.
Martorul P. a confirmat refuzul expres al inculpatului de a se supune testării alcoolscopice și prelevării probelor biologice de sânge.
Martorul M. M. este jandarm iar în ziua de 5 iulie 2013 își desfășura activitatea la Trezoreria Băneasa (control punct acces). Aflându-se la . a observat un autoturism marca BMW de culoare albastră care a parcat în fața Trezoreriei. Deplasându-se la autoturism cu intenția de a-i spune șoferului să nu parcheze în acel loc, martorul a observat că la volan se afla inculpatul C. Nelzu iar pasager pe locul din dreapta era martorul N. S.. Potrivit martorului, inculpatul părea foarte obosit și emana halenă alcoolică. Din aceeași depoziție rezultă că la solicitarea martorului de a parca în alt loc, inculpatul a repus autoturismul în mișcare context în care a intrat în coliziune ușoară cu o autoutilitară Dacia (în care se afla martorul P.). Potrivit martorului, inculpatul și-a continuat deplasarea pe . de metri și a parcat vehiculul.
Martorul a precizat și faptul că că pasagerul N. S. era la rândul său în stare de ebrietate.
Martorul D. P. l-a însoțit pe polițistul rutier la domiciliul inculpatului C. N. și la sediul Poliției Băneasa și a confirmat refuzul expres al inculpatului de a se supune testării alcoolscopice și prelevării probelor biologice de sînge. Din depoziția martorului rezultă și că inculpatul a declarat, în timp ce era condus la sediul Poliției Băneasa, că a condus din zona Trezoreriei până în fața blocului în care locuiește.
Din depoziția martorului M. C. A. reiese că în ziua de 5 iulie 2013, în timp ce se afla la locul de muncă (un magazin pe . cum un autoturism BMW încerca să parcheze între alte două autoturisme, în zona magazinului la care lucra și a Trezoreriei. Martorul a observat cum inculpatul a atins ușor un alt vehicul apoi a condus în continuare cca 150 de metri după care a parcat. Martorul i-a recunoscut atât pe inculpat (la volan) cât și pe N. S.. După ce a parcat, inculpatul s-a deplasat către un . că locuiesc părinții acestuia.
Martorul N. nu își amintește cu exactitate ce s-a întâmplat în ziua respectivă întrucât era în stare de ebrietate. Totuși, acesta a precizat că în ziua de 5 iulie 2013 s-a întâlnit cu inculpatul în zona Stadionului din orașul Băneasa și a fost preluat cu mașina de acesta. Potrivit martorului, inculpatul conducea un autoturism BMW aparținând fratelui acestuia din urmă.
Din aceeași declarație mai rezultă că pe . încercat să parcheze la Trezorerie dar a venit cineva (jandarmul) care i-a cerut să mute autovehiculul. Apoi, acesta a condus mai departe pe . zona domiciliilor lor.
Se precizează că inculpatul și martorul N. locuiesc pe . învecinate (nr 111 și 109).
Audiat în trei rânduri pe durata anchetei, inculpatul a fost inconsecvent și frecvent nesincer. Inițial a refuzat să dea orice declarații. Ulterior, în prima declarație, inculpatul a afirmat că a mutat autovehiculul din parcarea unui magazin până în fața Trezoreriei Băneasa (cca 5 metri) deoarece se primea marfă. Inculpatul a precizat că în ziua respectivă nu consumase alcool și că polițistul rutier nu i-a solicitat în niciun moment să se supună testării alcoolscopice și nici să dea probe de sânge. În mașina sa se afla martorul N. S..
La reaudiere, după începerea urmăririi penale,inculpatul a declarat aproximativ aceeași situație de fapt, cu mențiunea suplimentară că s-a opus testării alcoolscopice și prelevării probelor de sânge întrucât în acea zi nu consumase băuturi alcoolice.
Cu prilejul audierii în calitate de inculpat, acesta a declarat că în ziua de 5 iulie 2013 s-a deplasat la Stadion pentru efectuarea unui antrenament de fotbal după care a fost condus, cu mașina, de martorul P. G.. Pe drum, acesta l-ar fi preluat și pe martorul N. S.. Șoferul i-ar fi lăsat pe cei doi în centrul localității Băneasa, în apropierea unui magazin în fața căruia se afla parcat autovehiculul fratelui său. La solicitarea vânzătoarei, inculpatul a încercat să mute vehiculul pentru a nu perturba activitatera magazinului. Încercând să o parcheze în fața Trezoreriei, inculpatul a atins autoutilitara Dacia. Potrivit inculpatului, acesta a mai condus câțiva metri după care a parcat vehiculul și a plecat spre casă pe jos. Pe drum, inculpatul ar fi intrat într-un bar și l-a rugat pe martorul P. G. să-i ducă mașina acasă.
Cu prilejul acestei audieri, inculpatul a declarat că nu își mai amintește dacă polițistul i-a cerut să se supună testării alcoolscopice și prelevării probelor biologice de sânge. Din declarația sa mai rezultă că acesta nu ar fi condus deloc pe . în parcare.
Practic, în cele trei declarații inculpatul a relatat situația de fapt în tot atâtea modalități: fie polițistul rutier nu i-a cerut să se supună testării alcoolscopice și prelevării probelor biologice de sânge, fie i-a cerut și a refuzat întrucât nu consumase alcool fie nu își mai amintește.
Martorul P. G. – inexistent/neindicat până la ultima audiere a inculpatului – a declarat că i-a transportat pe inculpat și pe martorul N. din zona Stadionului până în centrul localității și că nu știe ce s-a mai întâmplat după aceasta. După cca 15 minute, aflându-se într-un bar pe .-ar fi adus cheile vehiculului și l-ar fi rugat să îi ducă mașina acasă. Potrivit martorului, acesta ar fi luat mașina din zona Trezoreriei și ar fi dus-o la domiciliul inculpatului.
Declarația martorului este nesinceră, la fel ca și o bună parte din declarațiile inculpatului. Astfel, martorul N. a declarat că mașina a fost condusă de inculpatul C. N. și nu a precizat nimic despre P. G. iar martorii M. și M. au declarat expres că, după ușoara coliziune, inculpatul a continuat deplasarea pe . Trezorerie până în zona locuinței sale. Deși toți martorii au declarat că se afla în stare vădită de ebrietate, inculpatul a declarat că nu a băut nimic în ziua respectivă.
Trezoreria Băneasa are sediul pe ., la mică distanță de locuințele inculpatului și a martorului N..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu, planșa fotografică aferentă, adresa nr_/13 august 2013, declarațiile martorilor P. C., M. M., D. P., M. C. A. ,N. S. și declarațiile inculpatului C. N..
Inculpatul a fost depistat la data de 5 iulie 2013 conducând pe drumurile publice din orașul Băneasa autovehiculul BMW cu numărul de înmatriculare B-7700-VM deși îi fusese anulat permisul de conducere, faptă ce constituie infracțiunea prev. de disp. art.335 al. 2 Cod Penal și după ce a condus pe drumurile publice și a fost implicat într-o coliziune, a refuzat, la cererea expresă a polițistului rutier, să se supună testării alcoolscopice și prelevării mostrelor biologice de sânge, faptă ce constituie infracțiunea prev.de disp. art.337 Cod Penal.
În ceea ce privește infracțiunile prev. art. 335 al. 2 și art.337 Cod Penal, din procesul verbal de sesizare rezultă că polițistul rutier și doi martori s-au deplasat la domiciliul inculpatului C. N. care a declarat că în mod obișnuit pornește mașina fratelui său și o conduce „puțin” pe străzile din Băneasa pentru a încărca bateria.
Inculpatul a afirmat totodată că în ziua de 5 iulie 2013 a fost cu mașina în zona Trezoreriei dar nu a lovit niciun alt vehicul apoi a dus mașina la imobilul în care locuiește împreună cu mama sa.
În momentul în care i s-a solicitat să consemneze o declarație cu privire la aceste aspecte, inculpatul a declarat că nu dă nici o declarație întrucât nu el el a condus autoturismul.
Percepția polițistului a fost că inculpatul se afla în stare de beție și i-a solicitat să facă testul Drager însă inculpatul a refuzat expres spunând că nu vrea să facă testul. Polițistul rutier i-a cerut apoi inculpatului să se deplaseze la Spital pentru prelevarea mostrelor biologice de sânge însă acesta s-a opus. În procesul verbal s-a consemnat afirmația inculpatului în sensul că nu merge nicăieri, refuză recoltarea de probe biologice de sânge și orice test întrucât nu el a condus mașina.
În fața instanței, inculpatul a precizat că dorește administrarea probei cu martorii audiați la urmărire penală și nu a dorit să fie audiat de instanță. În baza principiului nemijlocirii administrării probelor, instanța a audiat toți martorii de la urmărirea penală. În dosarul de urmărire penală se găsește o solicitare a inculpatului privind încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției în care se precizează că acceptă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.
În fața instanței au fost audiați toți martorii solicitați care și-au menținut declarațiile date la urmărire penală, martorul D. P. precizează că a asistat la discuția dintre inculpat și polițist care i-a cerut acestuia să meargă să i se recolteze probe de sânge, inculpatul refuzând cu motivarea că nu a condus el autoturismul. Martorul M. M. și în fața instanței este ferm raportat la situația de fapt expusă în declarațiile de la urmărire penală, în sensul că l-a văzut pe inculpat la volanul autoturismului marca BMW. I-a pus în vedere că nu are voie să parcheze în fața sediului Trezoreriei unde își desfășoară activitatea, a înțeles și a plecat conducând autoturismul după ce a acroșat apoi autoturismul marca Dacia și-a continuat drumul oprind după cca 100 m. El este cel care a anunțat polițistul rutier de cele întâmplate. Martorul P. C. își menține declarația de la urmărire penală cu mențiunea că nu crede că a fost inculpatul la volanul autoturismului marca BMW, poziția martorului raportat la acest aspect nu poate fi privită și înlăturată ca nesinceră datorită vârstei și a faptului că nu nu-l cunoaște pe inculpat atâta timp cât și inculpatul recunoaște că a fost la volanul autoturismului, dar a condus numai 5 m în parcare. Martorul M. C. A. este consecventă în declarații și a precizat în fața instanței că l-a văzut în acea zi pe inculpat care se afla la volanul autoturismului marca BMW, în autoturism se afla și martorul N. S., iar după ce i-a atras atenția martorul M. că nu are voie să parcheze în fața Trezoreriei, inculpatul a plecat cu mașina, oprind după cca 100-150 m - unde locuiesc părinții săi, în prealabil a fost ca o ștergere cu un autoturism marca Dacia P..
Având în vedere data săvârșirii faptelor s-a constatat că la momentul comiterii lor inculpatul era recidivist, fapt ce impune în baza art. 83 Cp 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 revocarea beneficiului liberării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 180/28.06.2012, dosar nr._, a Judecătoriei M., definitivă prin nerecurare, și executarea acesteia alăturat pedepsei stabilite prin prezenta hotărâre.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, s-a apreciat că pedepsele deduse judecății în codul penal sunt mai favorabile pentru inculpat raportat la limitele de pedeapsă de 2-7 ani pentru refuzul prelevării mostrelor biologice în art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 Rep., corespondență pentru art. 337 Cp.
Starea de recidivă și poziția nesinceră avută pe parcursul procesului penal generează imposibilitatea instanței de a reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante.
Pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 2 Cpp corespondent în art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 Rep., tratamentul sancționator este identic, respectiv de la 6 luni - 3 ani/ amendă.
Prin actul de inculpare nu s-a reținut starea de recidivă a inculpatului, motiv pentru care s-a dispus schimbarea de încadrare juridică a faptelor cu reținerea art. 41 Cp.
S-a constatat că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de către inculpat, prin cercetarea judecătorească efectuată în cauză fiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care se bucură orice făptuitor, motiv pentru care urmează să răspundă penal.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului C. N., care, la data de 5.07.2013 a condus pe drumurile publice din orașul Băneasa autovehiculul BMW cu nr. de înmatriculare B-7700-VM deși îi fusese anulat permisul de conducere, constituie infracțiunea prev. de art.335 al. 2 Cod Penal, fapta inculpatului C. N. care, la data de 5.07.2013, după ce a condus pe drumurile publice și a fost implicat într-o coliziune, a refuzat, să se supună testării alcoolscopice și prelevării mostrelor biologice de sânge, constituie infracțiunea prev. de art. 337 Cp.
La individualizarea judiciară a pedepselor s-au avut în vedere dispozițiile părții generale ale Cp privind starea de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în textele de lege, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului, atitudinea procesuală a acestuia, vârsta de 54 de ani, căsătorit, cu studii liceale, fără loc de muncă sau ocupație, prestrează servicii voluntare de antrenorat sportiv și este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist. Figurează în fișa de cazier judiciar cu condamnări pentru conducere cu alcool și părăsirea locului accidentului. A fost nesincer pe durata audierilor.
Întrucât fapta ce face obiectul prezentului dosar a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 180/28.06.2012, dosar nr._, a Judecătoriei M., definitivă prin nerecurare, în baza art. 83 Cp 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate și executarea pedepsei menționate alăturat pedepsei stabilite prin prezenta hotărâre.
S-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special, în final inculpatul executând pedeapsa rezultantă în regim de detenție.
Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel inculpatul C. N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În mod greșit s-a apreciat de instanța de fond că, la momentul la care a condus autovehiculul s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice întrucât la data respectivă ar fi avut program sportiv la stadion.
Se susține că inculpatul doar a întreținut mașina fratelui său, a pornit mașina pentru a nu se descărca bateria, iar jandarmul i-a spus să mute autoturismul în parcarea care se afla la 5 metri distanță și, în acel moment a lovit cealaltă mașină.
Se solicită să se ia în considerare că martorii nu și-au mai menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale,.
Se face trimitere la declarațiile martorului D. care a spus că a fost dus la poliție, dar procesul verbal a fost făcut ulterior, când acesta nu mai era de față.
Se relevă că nu i-a fost adus la cunoștință inculpatului că va fi dus pentru recoltarea de probe biologice, martorul confirmând că nu a fost identificat în trafic sau că i se vor recolta probe de sânge după cum nu i s-a spus ce se va întâmpla dacă nu se prezintă.
Se arată că autoturismul era în fața magazinului și i s-a solicitat să plece întrucât urmau niște activități la trezorerie.
Inculpatul a condus de la magazin la trezorerie, dar conducerea a avut loc doar în parcare, magazinul aflându-se pe aceeași stradă cu parcarea, la o distanță foarte mică.
În raport de această situație de fapt se solicită achitarea inculpatului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.417 alin.2 cod procedură penală, Curtea constată:
În mod corect instanța de fond a stabilit situația de fapt și încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, în acord cu materialul probator administrat în cauză, dispunând, în mod corect condamnarea acestuia pentru cele două infracțiuni.
Relevante în acest sens sunt declarațiile martorului M. M., date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, jandarm care efectua serviciul de pază în fața clădirii unde funcționează trezoreria Băneasa care a precizat că inculpatul, la data de 05.07.2013 a condus un autoturism BMW, autoturism pe care a încercat să îl parcheze în parcarea din fața instituției.
Se poate reține deci că inculpatul a condus un autovehicul și anterior momentului parcării în fața Trezoreriei.
Conform declarației martorului menționat din cursul urmăririi penale, inculpatul era sub influența băuturilor alcoolice stare de care și-a dat seama întrucât a discutat cu inculpatul solicitându-i să mute autoturismul din acea parcare, solicitare căreia inculpatul i s-a conformat, însă în timpul manevrelor a acroșat o autoutilitară ce era parcată.
În declarația dată în cursul cercetării judecătorești s-a susținut de martor că, în momentul în care a discutat cu inculpatul din interiorul mașinii a venit un puternic miros de alcool fără a putea preciza dacă acest miros venea de la inculpat sau de la cealaltă persoană aflată în autoturism.
Această mențiune a martorului va fi înlăturată întrucât, tocmai starea de ebrietate a inculpatului l-a determinat pe martor să anunțe Poliția Rutieră.
Același martor confirmă că inculpatul a condus autoturismul și după plecare din zona Trezoreriei, pe . distanță de aproximativ 150 metri.
S-a relatat de martor că în autoturismul condus de inculpat se mai afla o persoană, numitul N. S. care, de asemenea era în stare de ebrietate.
Chiar și în situația în care în acel moment inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, atâta timp cât s-a raportat un eveniment rutier, inculpatul era obligat să accepte prelevarea probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
Este de observat că, potrivit materialului probator administrat în cauză refuzul inculpatului a fost motivat de faptul că nu ar fi condus autoturismul, fapt nereal atâta timp cât s-a stabilit fără nici un dubiu că, în ziua respectivă inculpatul a condus acel autovehicul și a acroșat un alt autoturism în zona Trezoreriei din localitatea Băneasa.
Declarația martorului M. M. se coroborează cu declarațiile martorului N. S., date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești care a precizat că în data de 05.07.2013 fiind în stare de ebrietate s-a aflat, în calitate de pasager în autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare B-7700-VM.
S-a arătat de martor că s-a urcat în autoturism pe . fost condus la domiciliu, martor care a relatat și incidentul din parcarea Trezoreriei.
Se poate reține că inculpatul a circulat pe drumurile publice atât anterior momentului sosirii la Trezorerie cât și ulterior acestui moment.
Martorul D. P. a susținut atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de fond că a fost solicitat de un polițist rutier să se deplaseze împreună la domiciliul inculpatului care a fost adus la poliție loc unde a asistat la momentul în care polițistul i-a cerut inculpatului prelevarea de probe însă inculpatul a refuzat, refuz ce a fost motivat prin aceea că nu ar fi condus autoturismul pe drumurile publice.
Martorul P. C., proprietarul autoutilitarei acroșată de inculpat în fața Trezoreriei a susținut în declarațiile date în cursul urmăririi penale, că împreună cu un polițist rutier și cu martorul D. P. s-a deplasat la locuința inculpatului loc unde polițistul a discutat cu inculpatul care a spus că a condus autoturismul din parcarea Trezoreriei pe . distanță de 150 metri.
Același martor a precizat că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și că împreună cu inculpatul și celălalt martor s-au deplasat la sediul poliției loc unde inculpatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest și totodată a precizat că nu este de acord să meargă la spital pentru a i se preleva probe biologice de sânge.
Se impune a fi înlăturată declarația martorului P. C. dată în cursul cercetării judecătorești având în vedere că martorul a susținut că nu inculpatul este persoana care a condus autoturismul care i-a acroșat autoutilitara, în condițiile în care celelalte probe, inclusiv declarația inculpatului sunt în sensul că inculpatul a fost persoana care a condus autoturismul BMW în momentul acroșării autoutilitarei.
Confirmă însă martorul că inculpatul a fost condus la sediul poliției și că a refuzat prelevarea de probe biologice fără a putea arăta motivul refuzului.
Martora M. C. A. confirmă că inculpatul a condus autoturismul din fața Trezoreriei pe . distanță de 150 metri, fără să cunoască alte aspecte.
Este evident că din materialul probator analizat rezultă fără dubiu că în data de 05.07.2013, inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism deși avea permisul de conducere anulat și, cu toate că a acroșat un autovehicul și exista suspiciunea că se afla sub influența băuturilor alcoolice a refuzat prelevarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Nu se poate reține că inculpatul doar a vrut să deplaseze autoturismul pentru întreținere deoarece a condus nu numai din fața Trezoreriei pe o distanță de 150 metri ci și din zona stadionului de unde l-a luat pe martorul N. S..
Față de cele reliefate, criticile formulate de inculpat cu privire la greșita stabilire a situației de fapt și deci a greșitei condamnări sunt neîntemeiate.
Raportat la împrejurările cauzei, la persistența infracțională a inculpatului în comiterea infracțiunilor la regimul rutier, considerăm că în mod corect inculpatul a fost condamnat la pedepse cu închisoare în cuantumul și în modalitatea stabilite de instanța de fond.
În consecință, Curtea, în baza art.421 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat C. N. împotriva sentinței penale nr.3419/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ .
În baza art.275 alin.2 cod procedură penală, va fi obligat apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală,
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat C. N. împotriva sentinței penale nr.3419/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr._ .
În baza art.275 alin.2 cod procedură penală,
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă,
Pronunțată în ședință publică, azi 24.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. M. M. U.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond. F.S.
Tehnored.jud. E.C.M.
5 ex./28.03.2015
| ← Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 161/2015.... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... → |
|---|
