Infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990). Decizia nr. 586/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 586/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 12012/212/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 586/P
Ședința publică de la 17 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. I.
Judecător - D. I. N.
Cu participare: Grefier – M. V.
Ministerul Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr. 985 din data de 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ de:
- P. de pe lângă Judecătoria C. privind pe inculpatul G. S., trimis in judecata pentru savarsirea infracțiunilor de folosire a creditului societății prev. si ped. de art. 272 al. 1 pct.2 din Legea 31/1990 si votarea, in adunari generale, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni, care in realitate nu-i apartin, prev. si ped. de art. 279 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal, prin rechizitoriul înaintat de P. de pe lângă Tribunalul Constanta nr. 133/P/2010;
- partea civilă O. H., cu reședința în municipiul C., ., ., .> - partea civilă T. M. L., cu reședința în municipiul C., . nr. 59, ., .;
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 16.06.2015, a amânat-o la data de 17.06.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.985/30.09.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
In baza art.396 alin.5 in ref. la art.16 alin.1 lit.b NCPP achita inculpatul G. S. ,fiul lui I. si M., nascut la 14.05.1956, CNP_, domiciliat in Constanta, . nr.145, ., . intrucat faptele nu sunt prevazute de legea penala..
In baza art.25 alin.5 NCPP instanta lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partile civile O. H. si T. M..
In baza art.275 alin.3 NCPP cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.133/P/2010 a fost trimis in judecata inculpatul G. S., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de folosirea creditului societății cu rea credință, prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Leg:a nr. 31/1990; votarea, in adunări generale, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni, care în realitate nu-i aparțin, prev. de art. 279 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 28 august 2008, cetățenii turci Tevfic M. și O. H., în calitate de acționari în cadrul S.C. G. S.A. C., au formulat plângere penală împotriva învinuitului G. S. - administrator și co-acționar al societății G. S.A. C., solicitându-se efectuarea de cercetări penale fața de acesta, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 1 C.pen, art. 290 C.pen. și art. 291 C.pen.
In motivarea plângerii depuse, numiții Tevfic M. Și O. H. au precizat faptul că, în anul 2002, au fondat împreună cu cetățenii români - respectiv!cu învinuiții G. S. și Toanchină loan, dar și cu cetățeanul turc Emre Gunay societatea G. S.A. C., fiecare dintre ei fiind deținător a 24,5 % din capital, cu excepția ultimului dintre aceștia, care deținea 2 %.
In anul 2004, cetățenii turci Tevfic M., O. H. și Emre Gunay,, având încredere în probitatea comportamentală a partenerului lor, au hotărât să acorde învinuitului G. S. o procură specială pentru a-i reprezenta în cadrul societății și pentru a le administra interesele.
Mandatul s-a materializat în procura autentificată sub nr. 620/06.04.2004 la B.N.P. M. M..
Organul de urmarire penala retine ca ulterior, la data de 01.02.2007, utilizând în scop exact contrar celui în care a fost dată procura menționată în Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, învinuitul G. S. a revocat ilegal, cetățenii turci/petenții din cauză din funcțiile de administrare deținute până atunci, rămânând unicul care ocupa această funcție.
La data de 17.05.2007, utilizând în aceiași manieră frauduloasă evident aceeași procură, în Adunarea Generală a Acționarilor, învinuitul G. S. a obținut o modificare a cvorumului de 51 % la adoptarea deciziilor Adunării
Generale a Acționarilor, acesta devenind o chestiune procedurală, în urma căreia hotărârile nu mai puteau fi luate decât cu participarea și cu decizia învinuiților G. S. și Toanchină loan, votul astfel folosit fiind ilegal nu numai pentru că rezultatul contrazicea mandatul avut, dar și pentru că respectivul a contat la calcul și acțiunile ce nu îi aparțineau, dar a emis acte pe baza acestora.
De asemenea, se precizează in plangere faptul că, în data de 19 iunie 2008, învinuitul G. S. a ridicat în mod nelegal și în interes propriu sume de bani, dar în numele cetățenilor turci, cărora li se cuveneau cu titlu de dividende, sume pe care și le-a însușit, nefiind vreodată remise părților vătămate - petenții inițiali din cauză.
Din verificările efectuate în cauză organul de urmarire penala a stabilit următoarea situație de fapt.
La data de 06 aprilie 2004, cetățenii turci Tevfic M., O. H. și Emre Gunay, în calitate de acționari și administratori în cadrul S.C. G. S.A. C., îl împuternicesc pe învinuitul G. S. ca în numele lor și pentru ei să le administreze interesele și să îi reprezinte în mod legal în cadrul societății, hotărând în acest sens să acorde învinuitului G. S. o procură specială, mandatul fiind materializat în procura autentificată sub nr. 620/06.04.2004 la B.N.P. M. M..
Din conținutul procurii speciale susmenționate rezultă faptul că aceasta este o procură tipică și cu un conținut folosit în general pentru acordarea unui mandat de administrare în fapt, raportat la existența anterioară a calității de acționari și administratori în cadrul societății.
In condițiile în care mențiunea din procură legată de existența unui mandat în interesul mandanților era clară, procura specială autentificată în acest mod nu a fost contestată timp de trei ani de către părți, fiind revocată abia în cursul anului 2007, mai precis în data de 17 iulie 2007 și în baza încheierii nr._, când au început efectiv litigiile între părți, după ce s-a aflat de faptele învinuitului.
Cu această ocazie, notarul public a înregistrat conform dispozițiilor legat pentru opozabilitate erga omnes, revocarea procurii - în Registrul General INFONOT București și comunicând-o totodată și învinuitului G. S..
Conform celor declarate de părți în explicitarea rațiunii emiterii acestui act aceștia au motivat faptul că, de comun acord, în anul 2004 și în baza unei reiați bazate pe încredere la momentul respectiv, a fost eliberată procura specială, cei trei asociați cunoscând conținutul acesteia.
la dosarul cauzei a fost atașată, în copie, Hotărârea nr. 2 a Adunării Generale a Acționarilor Societății Comerciale G. S.A. C., din data de 17 mai 2007, care face dovada modificării ilicite a condițiilor de cvorum necesare pentru adoptarea deciziilor.
In referire la ridicarea, în mod nelegal a sumelor de bani în numele cetățenilor turci, cu titlu de dividende, pe care învinuitul G. S. și le-a însușit pentru aflarea adevărului, în cauză a fost efectuată a expertiză judiciar contabilă, concluziile emise de expert, fiind următoarele:
I) Urmare analizării situației profitului aparținând S.C. G. S.A. C., în perioada 2004-2007 a rezultat că:
-în anul 2004, S.C. G. S.A. C. a înregistrat profit, din care suma de 834.115 lei reprezenta profitul brut și suma de 736.450 lei profitul net;
-în anul 2005, S.C. G. S.A. C. a înregistrat profit, din care suma de 799.258 lei reprezenta profitul brut și suma de 668.624 lei profitul net;
-în anul 2006, S.C. G. S.A. C. a înregistrat profit, din care suma de 571.530 lei reprezenta profitul brut și suma de 457.635 lei profitul net;
-în anul 2007, S.C. G. S.A. C. a înregistrat o pierdere în suma de 813.938 lei.
Prin Cererea de mențiuni nr._/26.04.2004, înscrisă la Registrul Comerțului în data de 04.05.2004, în baza încheierii nr._, capitalul S.C. G. S.A. C., a fost majorat, ajungând la 364.000 lei.
La data de 04.05.2004, S.C. G. S.A. C. avea emise 10.400 acțiuni, având ca asociați pe M. Tevfic L., O. H. și G. S..
Această formulă de administrare se păstrează până la data de 15.02.2007, când M. T. L. și O. H. sunt revocați din funcția de administratori (în maniera explicitată mai sus).
La data de 17 iulie 2007, în baza încheierii nr._, G. S. este revocat din funcția de administrator și sunt numiți administratori ai firmei M. T. L., O. H. și D. G..
In anul 2003, conform documentelor din dosarul cauzei, ponderea fiecărui acționar, în capitalul social al firmei este următoarea: -M. TevfikLutfi - 34%; -OzbekHaldun-33%; G. S. - 15,5%; Toanchină loan - 15,5%; Emre Gunay - 2%.
La dosarul cauzei se află procesul verbal al Adunării Generale Extraordinare din data de 29.03.2004, prin care s-a hotărât majorarea capitalului social al S.C. G. S.A. C..
Majorarea capitalului social s-a realizat prin incorporarea de rezerve în] valoarea de 70.500 lei și de dividende nete de 265.500 lei, după reținerea impozitului pe dividende.
In conformitate cu valoarea dividendelor aprobate, în perioada 2004-2006, acestea au fost repartizate conform ponderii în capitalul social, a hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor și au fost plătite, după cum urmează:
-în anul 2004:
-lui G. S., (având o pondere în capital de 24,5%,) i-au fost] repartizate dividende în sumă de 56.350 lei, valoarea netă de dividende ridicate fiind de 50.715 lei, diferența reprezentând impozitul în sumă de 5.635 lei;
-lui M. Tefvik L., (având o pondere în capital de 24,5%,) i-au fost repartizate dividende în sumă de 56.350 lei, valoarea netă de dividende ridicate fiind de 47.879,50 lei, diferența reprezentând impozitul în sumă de 8.452,50 lei;
-lui O. H., (având o pondere în capital de 24,5%,) i-au fost repartizate dividende în sumă de 56.350 lei, valoarea netă de dividende ridicatei fiind de 47.897,50 lei, diferența reprezentând impozitul în sumă de 8.452,50 lei;
-lui Toanchină loan, (având o pondere în capital de 24,5%), i-au fost repartizate dividende în sumă de 56.350 lei, valoarea netă de dividende ridicate fiind de 50.715 lei, diferența reprezentând impozitul în sumă de 5.635 lei;
-lui Emre Gunay, (având o pondere în capital de 2%), i-au fost repartizate dividende în sumă de 4.600 lei, valoarea netă de dividende ridicate fiind de 3.910 lei, diferența reprezentând impozitul în sumă de 690 lei.
In anul 2005 au fost plătite dividende în sumă totală de 201.135 lei, din
care G. S. suma de 151.215 lei și Toanchină loan - 49.919,85 lei.
Conform documentelor de plată puse la dispoziție de către S.C. G. S.A. C. dividendele repartizate pentru anul 2004 și achitate în anul 2005 au fost ridicate de către învinuiții G. S. și Toanchină loan, iar ceilalți asociați, respectiv M. Tefvik L., O. H. și Emre Gunay nu și-au ridicat aceste drepturi.
In concluzie, organul de urmarire penala constata ca pentru anul 2004, după calcularea impozitului pe dividende, învinuitul G. S. a ridicat în plus dividende în valoare de 100.500 Iei,acestea datorându-se în realitate celor trei acționari turci, după cum urmează: M. Tefvik L. -47.89 7,50 lei; O. H. -47.897,50 lei; Emre Gunay - 795,15 lei.
Aceste sume de bani au rezultat din analiza documentelor primare, respectiv "dispoziții de plată către casierie" și "formulare de eliberare numerar" care aveau înscrise la explicații "dividende 2004".
Organul de urmarire penala este de parere ca în contabilitatea .. C. figurează în mod nereal faptul că toți acționarii și-ar fi ridicat dividendele cuvenite, probele administrate în cauza de față fiind însă exact în sensul contrar.
Pentru repartizarea dividendelor, ca înscrisuri, s-au întocmit "procese verbale ale Adunării Generale a Acționarilor", "dispoziții de plată către casierie" (pentru sumele încasate în numerar) și "formulare de eliberare numerar" (pentru sumele ridicate din bancă), precum și "note contabile".
Fiind audiat, învinuitul G. S. a declarat faptul că, la inițiativa și solicitarea cetățenilor turci ar fi încheiat procura specială autentificată sub nr. nr. 620/06.04.2004 la B.N.P. M. M., aceștia motivând că nu pot fi prezenți fizic la toate Adunările A.G.A. iar pentru reprezentarea acestora în cadrul S.C. G. S.A. C. l-au desemnat să le reprezinte interesele.
De asemenea, învinuitul G. S. declară faptul că, în perioada în care a fost împuternicit de către cetățenii turci să-i reprezinte în cadrul S.C. G. S.A. C., acesta personal, a semnat și participat împreună cu Toanchină loan doar la Adunările A.G.A., obligatorii prin lege, iar alte activități nu ar mai desfășurat în cadrul S.C. G. S.A. C., în baza procurii susmenționate, chestiunea, prin ea însăși, și dacă ar fi fost să fie reală vădind rea-credință, întrucât era obligat să administreze societatea în sensul interesului mandanților, care nu presupunea în nici un caz inactivitate și nici activitatea care a avut loc în realitate.
Invinuitul mai menționează și că în cursul anului 2007, i-a anunțat pe cetățenii turci despre schimbarea legii societăților comerciale, cu privire la obligativitatea existenței unui contract de management pentru administrare, invocând faptul că respectivii nu ar fi fost de acord cu această nouă și diferită procedură.
In aceste condiții, învinuitul G. S. afirmă că le-a propus, ca soluție, să renunțe la calitatea de administratori în cadrul S.C. G. S.A. C., susținând deci ar fi avut un acord verbal al cetățenilor turci în acest sens, acesta fiind motivul pentru care a încheiat Hotărârea nr. 1 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Societății Comerciale G. S.A. din 01 februarie 2007, la care au participat doar G. S. și Toanchină loan.
Invinuitul G. S., în exercitarea dreptului său de apărare, mai arata faptul că personal a ridicat sumele de bani reprezentând dividende care se cuveneau în mod legal cetățenilor turci, dar invocă faptul că ar fi recurs la aceasta pentru a-și recupera în baza unui împrumut acordat partenerilor săi, cu care declară că ar fi stabilit verbal să-și recupereze împrumutul în această modalitate.
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt.
Art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 stabileste ca :”Se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii comerciale care:
2.foloseste, cu rea credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, . intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sa indirect.”
Creditul societatii consta in valoarea stocului la inceputul lunii care se gaseste in soldul initial debitor al conturilor din clasa 3, intrarile in gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe debitul conturilor din clasa 3-rulaj debitor-, iesirile din gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe creditul conturilor din clasa 3-rulaj creditor.
Creditul mai inseamna documentul care indica trecerea unui inscris in creditul unui cont.
Dividentul reprezinta cota parte din profitul unei societati revenind unui actionar in raport cu valoarea actiunilor pe care le poseda.
La fila 36 din vol.II al dosarului de urmarire penala dna expert Biscoveanu L. in raspunsul la obiectivul nr.3 privind valoarea dividendelor acordate in perioada 6.04._07, arata ca G. S. a ridicat in plus dividende in valoare de_,15 lei care se datorau celorlalti trei actionari astfel:
-M. Tefvik L. -47.89 7,50 lei;
-O. H. -47.897,50 lei;
-Emre Gunay - 795,15 lei.2
Instanta constata ca dna expert nu arata din ce inscrisuri rezulta ca G. S. a ridicat in plus dividendele pentru anul 2004 ce reveneau celorlati trei actionari(fila 34, volI-dup).
Dupa repartizarea din profit a dividendelor se calculeaza impozitul pe dividende si rezulta dividendele de incasat de catre fiecare actionar.
Prin urmare, dividendele de incasat nu reprezinta credit al societatii, nu fac parte din rulajul debitor-rulajul creditor, ci reprezinta un drept al actionarilor, cota parte din profitul societatii ce revine fiecarui actionar in raport cu valoarea actiunilor pe care le poseda.
Instanta constata astfel, ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 deoarece dividendele de incasat nu reprezinta creditul societatii comerciale pe actiuni.
Cu privire la ridicarea sau nu a dividendelor stabilite pentru cei trei actionari turci pentru anul 2004, instanta mai constata ca la data de 28.04.2014 martorul Toanchina I. a aratat ca dividendele au ajuns la actionarii turci, ca acestia au fost informati intotdeauna de mersul societatii si existau salariati care lucrau direct cu ei pentru diverse activitati.
La fila 66 din dosarul cauzei se afla declaratia martorei M. A. care arata ca a avut functia de contabil si ca in anul 2005 inculpatul a ridicat dividendele pe anul 2004 atat pentru el cat si pentru asociatii turci, dl H. si dl T., in baza procurii generale si ca le-a dus acestora. Mai arata ca stie ca inculpatul a dus dividendele asociatilor turci pentru ca in acea perioada acestia se aflau in tara, dar nu au venit personal pentru ca aveau treaba, respectiv afaceri . decat Constanta.
Mai arata ca inainte de ridicarea dividendelor a existat o hotarare de repartizare a acestora si de distribuire, ca s-au platit taxele si impozitele aferente,iar in perioada respectiva asociatii turci mai aveau afaceri in lol.Babadag in legatura cu exercitiile NATO.
Mai declara martora ca stia ca inculpatul este in relatii bune cu asociatii turci.
La fila 67 din dosarul cauzei se afla declaratia inculpatului G. S. care arata ca dividendele nu mai reprezinta creditul societatii si ca nu a savarsit faptele pentru care este trimis in judecata, plangerea partilor vatamate fiind doar o modalitate de a se pune la adapost de faptele penale pe care ei le-au savarsit si pentru care inculpatul a facut plangere la DNA.
In declaratia din data de 4.10.2014 partea vatamata T. L. nu declara nimic in legatura cu dividendele, ci doar in legatura cu cvorumul pentru adoptarea hotararilor A..-fila 16.
Partea vatamata O. H. arata ca inculpatul si-a insusit dividendele lor, utilizand semnaturi false si in baza procurii pe care ei au dat-o i-a eliberat din functiile de administrator. Mai arata ca nu a vazut semnaturile, dar nu a semnat nici un act cu privire la dividende.
Mai declara partea vatamata O. H. ca isi aduce aminte ca a semnat odata un act cu privire la dividende, insa nu stie exact cand.
Analizand toate probele administrate in cauza, instanta constata ca nu este dovedita fara nici o indoiala neincasarea dividendelor pentru anul 2004 de catre actionarii cetateni turci, mai ales in conditiile in care martora ce a avut functia de contabil a declarat ca inculpatul a ridicat dividendele in baza procurii generale si le-a dat actionarilor care nu au venit personal la casierie deoarece in acea perioada aveau alte activitati in Romania.
Prin urmare, indoiala profita inculpatului, potrivit art.4 alin.4 NCPP, dupa administrarea intregului probatoriu,orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului
Pe de alta parte, in legislatia romana dividendele nu reprezinta creditul societatii, iar potrivit art.1 din Noul Cod penal nici o persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data cand a fost savarsita-principiul legalitatii incriminarii.
Acesta este si motivul pentru care S.C.Gevdec.S.A nu s-a constituit parte civila in cauza, nesuferind nici un prejudiciu deoarece dividendele repartizate nu mai constituie creditul societatii, iesind din contabilitate, respectiv din rulajul debit-credit la conturilor.
In speta, fapta privind incasarea dividendelor pentru anul 2004 repartizate actionarilor turci nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 pentru motivele expuse mai sus.
Cu privire la fapta de a fi utilizat procura specială autentificată sub nr. 620/06.04.2004 la B.N.P. M. M. prin care prin care cetățenii turci l-au împuternicit să-i reprezinte, în manieră contrară scopului emiterii sale, adică împotriva intereselor acționarilor, revocându-i în mod ilicit din calitatea de administratori fără a fi înștiințați,
-de a fi procedat la semnarea fără drept a unei Hotărâri A., prin care s-a modificat ilicit în sensul explicitat mai sus, actul constitutiv al S.C. G. S.A. C., adică acela de a fi înlăturat cu intenție și fără drept, cvorumul de 51% necesar pentru adoptarea deciziilor A., împrejurare în care hotărârile nu puteau fi luate decât cu participarea și cu decizia coînvinuiților G. S. și Toanchină loan, votarea, în adunări generale, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni, care în realitate nu-i aparțin, prev. de art. 279 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, instanta retine urmatoarea situatie de fapt.
La data de 28.04.2014 martorul Toanchina I. care avea calitatea de actionar la S.C.G. S.A la fel ca si inculpatul, declara ca la sedintele A. din Romania actionarii turci il aveau imputernicit pe G. S. care nu a folosit procura in afara imputernicirii. Mai arata ca inculpatul nu a votat la nici o adunare A. in baza unor actiuni care nu ii apartineau.
In legatura cu evenimentul Romexton 5 arata ca a avut loc un eveniment la Babadag, legat de neplata drepturilor banesti ale salariatilor.
Actionarii turci de la S.C.SHIP SUP l-au rugat pe inculpat sa faca rost de bani pentru a aplana revolta salariatilor.
Acesta l-a sunat pe martor si au luat bani din fodurile inculpatului(_ lei) si martorului(_ lei) cu care actionarii turci au fost de acord pentru aplanarea conflictului de munca.
Mai arata martorul ca nu s-a modificat nici un cvorum, in nici o sedinta A. si potrivit Legii nr.31/1990 cvorumul trebuie sa fie ¾ din numarul actionarilor la prima convocare si peste 51% din actionari la a doua convocare.
Mai arata ca in anul 2006 a avut loc schimbarea legii societatilor comerciale conform cu care actionarii externi trebuia sa se inregistreze fiscal, lucru pe care nu l-au vrut. Actionarii externi erau si administratori.
Din acest motiv societatea a fost condusa de trei administratori independenti si la acea sedinta s-a hotarat sa fie condusa de un singur administrator.
Martorul declara ca in calitate de secretar A. nu putea permite inculpatului altceva decat ce era legal si ca intotdeauna s-a consemnat in procesele verbale ale adunarilor generale A. ca inculpatul voteaza prin imputernicire.
Mai stie martorul ca tot ce a facut inculpatul in acea perioada a facut in baza procuri de la cei doi actionari turci.
Analizand toate probele administrate in cauza, instanta constata ca inculpatul si-a indeplinit mandatul dat prin procura autentificata sub nr.620/6.04.2004-fila 64 vol.I dup- revocata la 21.05.2007 la Istanbul-fila 35 vol.I dosar urmarire penala.
Instanta constata ca partile vatamate au dat mandat general inculpatului deoarece lucrau in acelasi timp mai multe zone din Romania si Turcia si nu puteau exercita personal toate aceste activitati, ci doar prin mandatar.
Nici revocarea procurii nu s-a facut in Romania, ci in Istanbul tot din aceleasi motive(Beyan. Apostille din 22.05.2007- Besiktas Kaymakamligin”da)-fila 36 vol.I dosar urmarire penala.
Prin urmare, rezulta increderea totala a partilor vatamate in inculpat pe care i-au acordat-o prin procura in anul 2004.
De asemenea, rezulta ca intre parti exista o relatie de incredere si din faptul ca inculpatul si martorul au scos sume importante din fondurile lor pentru plata drepturilor banesti ale salariatilor de la Babadag, lucru pe care partile vatamate nu l-au facut.
Din toate actele societatii G. S.A rezulta si ca actionarii turci au acordat incredere si dlui Toanchina I., actionar si secretar A. ce era imputernicit de acestia la adunarile generale cu dreptul de reprezentare in fata notarului si CCINA Constanta- fila 59 vol.I-dup.
In declaratia din data de 2.07.2009 partea vatamata M. T. Lutif a declarat ca nu a avut cunostinta de continutul concret al procurii, dar cu toate acestea, chiar daca stia, considera ca dl G. nu a actionat in interesul lor, si in special al sau personal- fila 82 vol.I dup.
Instanta constata ca partea vatamata nu se poate prevala de faptul ca nu ar fi cunoscut continutul procurii pe care chiar el personal a dat-o inculpatului.
Nu se poate prevala nici de parerea ca inculpatul nu ar fi actionat in interesul sau, deoarece inculpatul a respectat intocmai prevederile Legii nr.31/1990 si continutul mandatului sau.
Instanta mai constata ca partile vatamate nu au formulat niciodata nici o opozitie, cerere, actiune in raspundere a administratorului prevazute de Legea nr.31/1990 cu privire la hotararile A. sau alte acte ale administratorului si nici contra mandatarului in temeiul mandatului.
Instanta constata ca nu este dovedita cu nici un mijloc de proba fapta constand in votarea in adunari generale de catre inculpat ca proprietar de actiuni sau obligatiuni care in realitate nu ii apartin.
Dimpotriva, inculpatul a facut dovada lipsei de temeinicie a acuzatiilor cu inscrisurile depuse si declaratiile martorilor.
Astfel, la fila 151 din dosarul cauzei se afla actul constitutiv al S.C.G. S.A. actualizat in baza hotararii actionarilor nr.1/22.01.2008 unde in art.15 stabileste cvorumul pentru validitatea deliberarii hotararilor adunarii ordinare si adunarii generale extraordinare, act semnat de toti actionarii-fila 156.
In declaratia de la fila 132 –vol.I dup inculpatul arata ca cei doi cetateni turci care sunt cunoscatori ai limbii romana au fost informati la notar de continutul procurii si l-au acceptat. De asemenea, partile vatamate au studii superioare si nivelul de educatie le permite sa inteleaga continutul procurii.
In acesta declaratie inculpatul mai arata ca toate modificarile din cadrul societatii, deciziile sale au fost aduse la cunostinta coasociatilor turci, acestia fiind informati permanent.
Prin urmare, fapta de a fi procedat la semnarea fără drept a unei Hotărâri A., prin care s-a modificat ilicit în sensul explicitat mai sus, actul constitutiv al S.C. G. S.A. C., adică acela de a fi înlăturat cu intenție și fără drept, cvorumul de 51% necesar pentru adoptarea deciziilor A., împrejurare în care hotărârile nu puteau fi luate decât cu participarea și cu decizia coînvinuiților G. S. și Toanchină loan nu exista.
Instanta constata ca probele administrate in faza de urmarire penala din volumul II constand in suplimentul la raportul de expertiza si vol.III nu privesc faptele pentru care este trimis in judecata inculpatul.
In vol.IV dup la fila 46 se afla hotararea nr.2 a A. din 17.05.2007 prin care s-a hotarat schimbarea sediului social si cvorumul pentru validitatea hotararilor adunarilor ordinare si extraordinare a Gevdec S.A semnata de presedintele A. dl G. S. si de secretarul A. dl Toanchina I..
La fila 47 se afla certificatul de inregistrare mentiuni din 18.05.2007, toate aceste acte nefiind atacate pe cale civila de catre actionarii turci, desi aveau la indemana contestatiile si actiunile prevazute de Legea societatilor comerciale si Codul civil roman.
Nici procesul verbal al sedintei Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor S.C.G. S.A. din 1.02.2007-fila 43 vol.I dup- nu a fost contestat de actionarii turci, iar persoana autorizata sa efectueze inscrierile mentiunilor la CCINA a fost dl Pasali T..
Din analiza tutoror acestor probe instanta constata ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de votare, în adunări generale, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni, care în realitate nu-i aparțin, prev. de art. 279 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 nici pe latura obiectiva, nici pe latura subiectiva.
Pentru toate aceste considerente, in baza art.396 alin.5 in ref. la art.16 alin.1 lit.b NCPP instanta va achita inculpatul G. S. intrucat faptele nu sunt prevazute de legea penala..
In baza art.25 alin.5 NCPP instanta va lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partile civile O. H. si T. M..
Împotriva sentinței penale nr.985/30.09.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ , au declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile O. H. și T. M. L..
Apelurile declarate în prezenta cauză vizează soluția de achitare pronunțată cu privire la infracțiunile prevăzute de Legea nr.31/1990 republicată. Sub acest aspect, se arată, în esență, că inculpatul a acționat în baza procurii acordate de către părțile civile contrar intereselor acestora, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății. În apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. se mai arată că, în raport de dispozițiile Codului penal din 1968 a intervenit prescripția răspunderii penale.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate de P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile, precum și din oficiu, Curtea constată că apelurile sunt nefondate.
În baza propriei analize asupra materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța de apel reține următoarele:
Părțile civile T. M. L. și O. H. au relatat că în anul 1997 au fondat . cu inculpatul G. S., martorul Toanchină I. și cetățeanul turc Emre Gunay. Societatea a fost înmatriculată la ORC C. sub nr.J_, având sediul în Incinta Port C., Clădirea Administrativă Romtrans, D. 15, etaj I, camera 106. Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor G. din data de 29.03.2004, cele două părți civile au numiți ca administratori în cadrul societății.
Părțile civile au arătat că, fiind cetățeni turci, neavând posibilitatea unei șederi permanente în România, în vederea bunului mers al societății și al ocrotirii intereselor în calitate de acționari, au hotărât să acorde inculpatului G. S. o procură specială, pentru a-i reprezenta în cadrul . procura autentificată sub nr.620/06.04.2004 de către BNP M. M. din C., au fost stabilite limitele mandatului acordat de părțile civile inculpatului, astfel: ”reprezentarea în fața organelor notariale, judecătorești, în fața Oficiului Registrului Comerțului, a organelor bancare, a celor financiare, putând încheia contracte în numele societății și, în general, orice act spre folosul și buna administrare a societății, semnând în numele și pentru mandanți, acolo unde este necesar”.
Se susține că inculpatul, în calitate de mandatar, a înțeles să acționeze împotriva intereselor celorlalți asociați, prejudiciindu-i în mod direct. Astfel, exercitându-și dreptul de a semna acte modificatoare ale actului constitutiv al . Hotărârea A. din data de 01.02.2007 T. M. L. și O. H. au fost revocați din calitatea de administratori, inculpatul G. S. rămânând unicul administrator al societății. Atât hotărârea menționată, cât și procesul-verbal încheiat cu prilejul ședinței este semnat în nume propriu, dar și ca mandatar al părților civile, de către inculpatul G. S..
Folosindu-se de aceeași procură, inculpatul G. S. a semnat la data de 17.05.2007 a Hotărâre A., prin care s-a modificat actul constitutiv al societății, în sensul înlăturării regulii cvorum-ului de 51% la adoptarea deciziilor A., și a adoptării unui cvorum de 3/4 din acționarii societății. Se arată că, în această modalitate, deși părțile civile dețineau, împreună cu Emre Gunay, pachetul majoritar de acțiuni în cadrul societății (69%), putând vota decisiv în hotărârile A., potrivit regulii generale prevăzute de legea nr.31/1990, au fost împiedicați să își exercite drepturile de acționari majoritari, neputând lua nicio hotărâre fără acordul acționarilor G. S. și Toanchină I..
Tot în baza procurii menționate, în cadrul unei ședințe A. din data de 19.06.2008, inculpatul G. S. a ridicat în numele părților civile sume cu titlu de dividende, ce li se cuveneau acestora în urma încheierii exercițiilor financiare ale societății. Toate dispozițiile se încasare numerar sunt semnate la rubrica „beneficiar” de către inculpatul G. S.. Se susține că sumele de bani ridicate în numele părților civile nu le-au fost predate niciodată. Părțile civile mai precizează că de fiecare dată când îl întrebau pe inculpatul G. S. dacă s-a obținut profit, acesta le comunica că nu s-a obținut sau că profitul este foarte mic.
La data de 22.05.2007 părțile civile au decis revocarea procurii acordate inculpatului G. S. la dta de 06.04.2004, acesta fiind revocat și din calitatea de administrator al .>
Inculpatul G. S. a declarat că, întrucât dispozițiile legale obligau administratorii societăților pe acțiuni să se constituie într-un consiliu de administrație și de asemenea, instituiau obligativitatea înregistrării fiscale a administratorilor cetățeni străini, a discutat aceste aspecte cu părțile civile, T. M. spunându-i că „și așa nu îl interesează”. Partea civilă a spus că „este prea mare deranjul” să se înregistreze fiscal în România și să rămână inculpatul unic administrator, astfel cum s-a întâmplat și în perioada 1997-2004. La data de 29.06.2007 a fost încheiat contractul nr.1306 între SHIPSUP Ltd Gibraltar și . care . să execute servicii de spălătorie haine pentru beneficiarul din Gibraltar. Toate dividendele ce i se cuveneau inculpatului, părților civile, precum și martorului Toanchină I. au fost folosite în perioada mai-august 2005 pentru plata salariilor muncitorilor care lucrau la Babadag pentru firma SHIPSUP din Gibraltar. A convenit în acest sens cu părțile civile, întrucât acestea nu mai aveau bani să plătească salariile, iar angajații au declanșat o revoltă pe data de 15 sau 30 iunie 2005. În aceste condiții, atât el, cât și Toanchină I., au luat din banii personali pentru a-i plăti pe cei mai vehemenți, în scopul aplanării conflictului. Întrucât avea încredere în părțile civile, s-au înțeles ca în septembrie 2005 să încaseze o parte din profitul SHIPSUP și să își recupereze banii.
Susținerile inculpatului sunt confirmate de martorul Toanchină I., care a arătat că dividendele pretinse de către părțile civile au fost remise acestora. Astfel, acționarii turci l-au rugat pe inculpat să facă rost de bani pentru a aplana revolta angajaților de la baza Babadag. Inculpatul i-a telefonat martorului, iar acesta a luat bani de la el și de la inculpat, pentru plata salariaților. A fost vorba despre 180.000 lei, din care 120.000 lei din fondurile inculpatului, iar 60.000 lei din banii săi. Martorul a mai declarat că, urmare a modificărilor legislative intervenite în anul 2006, întrucât era necesar ca administratorii cetățeni străini să se înregistreze fiscal în România, iar acționarii turci nu doreau acest lucru, s-a hotărât ca societatea să fie condusă numai de către administratorul român.
De asemenea, martorul Faroga E. a declarat că în luna mai 2005 a fost angajat la firma SHIPSUP pentru a ține evidența persoanelor care lucrau la baza militară de la Babadag. În luna iulie 2005 a avut loc o revoltă a celor care lucrau în bază deoarece nu își primiseră drepturile bănești în ziua stabilită. Inculpatul G. S. a avut o discuție cu cetățenii turci, iar drepturile bănești au fost achitate a doua zi. Martorul a mai arătat că Toanchină I. transporta banii, iar inculpatul G. S. îi remitea muncitorilor, pe bază de semnătură.
Sub un prim aspect, se constată că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale sub aspectul ambelor infracțiuni deduse judecății, având în vedere prevederile art.122 alin.1 lit.d Cod penal din 1968 și art.124 Cod penal 1968 (anterior modificării prin Legea nr.63/2012), inculpatul G. S. solicitând continuarea procesului penal
Prin actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea prevăzută de art.279 din Legea nr.31/1990 republicată, constând în aceea că inculpatul a folosit procura nr.620/06.04.2004 într-un scop contrar intereselor cetățenilor turci, revocându-i pe aceștia din funcțiile de administratori, modificând totodată cvorumul de 51% necesar pentru adoptarea hotărârilor A..
Potrivit textului de lege menționat, constituie infracțiune votarea în cadrul Adunării Generale a Acționarilor în calitate de proprietar de acțiuni care în realitate nu îi aparțin.
Din probele administrate pe parcursul procesului penal a rezultat că inculpatul G. S. nu a votat în cadrul adunărilor generale și nu a semnat hotărârile A. în calitate de proprietar al acțiunilor aparținând părților civile O. H. și T. M. L., ci în calitate de mandatar al acestora, în baza procurii autentificate sub nr.620/06.04.2004.
Prin urmare, nu se poate reține că inculpatul G. S. și-a atribuit calitatea de proprietar al unor acțiuni care în realitate nu îi aparțin, astfel că acuzațiile reținute prin actul de sesizare nu au corespondent în realitatea obiectivă relevată de ansamblul probator evidențiat mai sus.
Referitor la infracțiunea prevăzută de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, Curtea reține că inculpatul a ridicat dividendele aparținând acționarilor turci în baza procurii acordate, după adoptarea Hotărârii A. privind distribuirea dividendelor. În consecință, astfel cum în mod corect a subliniat și inculpatul prin susținerea motivelor de apel, sumele respective nu mai aparțineau . fiecărui acționar, conform hotărârii prin care au fost distribuite.
Latura obiectivă a infracțiunii incriminate prin dispozițiile art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 constă în fapta fondatorului, administratorului, directorului general, directorului, membrului consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societății care folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect.
Prin termenul „bun” se înțelege orice obiect sau valoare care are importanță în circulația economică (spre exemplu, obiecte mobile sau imobile, drepturi de creanță, titluri de valoare, etc.)
Prin expresia „creditul societății”, fără vreo altă precizare în textul incriminator, trebuie înțeles sensul economic al noțiunii, respectiv o formă de mișcare a valorilor; vânzarea mărfurilor cu plata în rate ori vânzarea pe credit; transferarea temporară de bani, cu titlu de împrumut; mișcarea capitalului sub forma împrumutului, în scopul desfășurării unei activități profitabile, a efectuării unor investiții, dotări, plata unor datorii anterioare, etc.
La stabilirea conținutului juridic al infracțiunii analizate trebuie avute în vedere toate sensurile economice ale noțiunii de „credit”, iar nu numai cel de împrumut a unei sume de bani, deoarece fiecare din sensurile economice ale acestei noțiuni relevă un interes economic legitim al unei societăți comerciale, de care se pot folosi abuziv, cu rea-credință, administratorii, directorii sau lichidatorii.
Prin termenul „interes”, termen utilizat în mod repetat de text, se înțelege un avantaj, un folos, un profit. În consecință, prin „scop contrar intereselor societății” se înțelege un scop contraproductiv, aducător de pagube în loc de profit sau de profituri mai mici decât cele care s-ar obține în cazul în care făptuitorul nu ar săvârși fapta ilicită.
În cazul acțiunii infracționale analizate, făptuitorul procedează la scoaterea temporară din patrimoniul societății a unor valori, perioadă în care societatea este lipsită de atributul folosinței. Prin acțiunea săvârșită, contrară intereselor societății comerciale, se creează acesteia un dezavantaj material, ce poate fi evaluat în bani, prin privarea societății, chiar și temporar, de folosința bunurilor sau a creditului de care dreptul să dispună.
Prin urmare, concomitent cu obținerea unui folos ilicit, fie în favoarea făptuitorului, fie în favoarea unei alte societăți comerciale, în care făptuitorul are un interes direct sau indirect, se creează o pagubă societății comerciale, ce constituie urmarea imediată prevăzută de lege.
Concluzionând, reținem că dividendele nu constituie creditul societății, nefăcând parte din patrimoniul . cum în mod judicios a reținut și prima instanță.
În ceea ce privește încadrarea juridică sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, trebuie precizat că în cadrul adunărilor generale ale acționarilor din datele de 01.02.2007 și 17.05.2007 inculpatul a exprimat dreptul de vot în calitate de mandatar al părților civile, în baza procurii autentificate sub nr.620/06.04.2004. De asemenea, tot în baza procurii menționate, în anul 2005 a ridicat dividendele aparținând cetățenilor turci O. H. și T. M. L..
Prin urmare, faptele redate anterior nu au fost comise în exercitarea funcției de administrator al societății, ci în baza mandatului acordat, astfel că nu se poate reține calitatea de funcționar a inculpatului, cerință esențială pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei.
În final, evidențiem că neînțelegerile dintre mandatar și mandant, modalitatea în care mandatarul a înțeles să exercite mandatul, precum și eventuala depășire a limitelor mandatului, sunt supuse legii civile în ceea ce privește răspunderea contractuală.
Pentru aceste considerente, apreciind că hotărârea prime instanțe este legală și temeinică, în temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile O. H. și T. M. L. împotriva sentinței penale nr.985/30.09.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală părțile civile vor fi obligate la plata a câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. vor rămâne în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu-avocat Bușuricu I., în cuantum de 50 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și părțile civile O. H. și T. M. L. împotriva sentinței penale nr.985/30.09.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală obligă părțile civile la plata a câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. rămân în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu-avocat Bușuricu I., în cuantum de 50 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. I. D. I. N.
GREFIER,
M. V.
Jud. fond: C.I. B.
Jud. red. dec: A. I.
2ex. / 13.07.2015
| ← Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006).... | Revocare măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
