Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 54/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 54/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-03-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 54/P/C

Ședința publică de la 3 martie 2015

Completul compus din:

Președinte - A. I.

Cu participarea: Grefier - C. S.

Procuror Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. – A. B.

S-au luat în examinare contestațiile formulate de M. PUBLIC - P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – S. TERITORIAL C. și inculpatul C. NICUȘOR D. – domiciliat în C., .. 13 împotriva încheierii de ședință din 26 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr._ 14, având ca obiect înlocuire măsură preventivă – art. 242 cod procedură penală

În conformitate cu dispozițiile art. 358 cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul inculpat și intimat C. Nicușor D., personal și asistat de avocat ales M. M., în baza împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei, emisă de Baroul C..

Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.258-262 Cod procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 372 cod procedură penală, s-a verificat identitatea contestatorului inculpat și intimat C. Nicușor D..

În conformitate cu dispozițiile art.363-366 cod procedură penală, părțile arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților în contestație pentru dezbateri.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public prin procuror A. B. arată că, concluziile sunt de admitere a contestației și de înlocuire a măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul C. Nicușor D. prin încheierea pronunțată în dosarul nr._ 14 din 6 decembrie 2014 a Curții de Apel C., cu măsura arestării preventive. Prin încheierea la care a făcut referire, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel C., a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul C. Nicușor D., cu măsura controlului judiciar. Inculpatul C. Nicușor D. este urmărit penal în prezent în dosarul nr. 200/P/2014, cauză în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de acesta pentru infracțiuni săvârșite după data înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal, constând în aceea că, pe 8 ianuarie 2015, în calitate de Președinte al Consiliului Județean C. a emis Dispoziția nr. 7 prin care în mod nelegal, a deposedat pe persoana vătămată T. F. de atribuțiile de director general al Direcției Economice Financiare din cadrul Consiliului Județean C., i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i o vătămare nepatrimonială a drepturilor și intereselor sale legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care-l ocupase prin concurs, organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cât și o pagubă patrimonială constând în diminuarea salariului.

De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la abuz în serviciu, constând în aceea că, pe 12.02.2015 a introdus pe ordinea de zi a Consiliului Județean C. a mai multor proiecte de hotărâri privind finanțarea de la bugetul Județului C. cu încălcarea Legii nr. 350/2005 a mai multor cluburi sportive, și a două infracțiuni de conflict de interese, constând în efectuarea unor plăți către . SRL și ., in ambele societăți fiind asociat cu o persoană cu care inculpatul se află în relații comerciale.

Nu va face referiri la situația de fapt care a fost expusă pe larg în fața Tribunalului C., de asemenea pe larg expusă și în cuprinsul cererii scrise pe care a formulat-o pentru înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive. Se va mărgini la arăta că măsura arestării preventive este singura de natură să-l împiedice pe inculpat să comită infracțiuni în legătură cu funcția publică pe care o ocupă. Subliniază că, măsura controlului judiciar s-a dovedit a fi ineficientă în a-l opri pe inculpat în a săvârși infracțiuni de acest gen. În raport de infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul și, în raport de întreaga presupus activitate infracțională a acestuia, doar măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acestor fapte.

Pentru aceste motive, solicită admiterea contestației formulată împotriva încheierii Tribunalului C. și luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul C. Nicușor D., pe o perioadă de 30 de zile.

Având cuvântul pentru contestatorul inculpat și intimat C. Nicușor D., avocat M. M. arată că, referitor la contestația formulată de D.N.A. – S. Teritorial C., solicită să se dispună respingerea acesteia, respectiv a cererii de înlocuire a măsurii controlului judiciar dispusă de către Curtea de Apel C. prin decizia din 6.12.2014 cu măsura arestării preventive, apreciind că în speță nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art. 215 alin. 7 Cod procedură penală, coroborate cu disp. art. 242 alin. 3, art. 202 alin 1 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.

În ceea ce privește contestația formulată de către inculpatul C. Nicușor D. aceasta vizează modalitatea de soluționare a cererii formulata de D.N.A. S. Teritorial Constanta, prin care s-a dispus arestul la domiciliu, in principal, apreciind ca nelegala soluția pronunțata de instanța de fond, iar in subsidiar ca netemeinica. Este de menționat ca ipoteza prevăzuta de legiuitor la art 215 alin. 7 din Codul de procedură penală nu este obligatorie pentru judecătorul care soluționează cererea de înlocuire, instanța urmând a aprecia in concreto daca o măsura privativa de libertate este necesara si proporționala cu scopul bunei desfășurări a procesului penal.

Având ca si fundament principiul care guvernează desfășurarea procesului penal, reglementat in mod expres de actualul cod de procedura penala, art 6 arată că si luarea, înlocuirea, modificarea sau revocarea masurilor preventive fata de un inculpat trebuie sa se circumscrie acestei reguli fundamentale ale procesului penal, ca parte in cadrul instrucției penale. Astfel, nici o persoana nu poate fi urmărita sau judecata pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când fata de acea persoana s-a pronunțat anterior o hotărâre penala definitiva cu privire la aceeași fapta, chiar si sub o alta încadrare juridica.

Ceea ce presupune aceasta regula fundamentala de drept penal este existenta unei hotărâri definitive, noul proces sa se îndrepte in contra aceleași persoane, sa privească fapte identice ori fapte care sunt in mod substanțial aceleași.

Solicită a se avea in vedere ca în cadrul dosarului penal nr 200/P/2014 al D. - S. Teritorial Constanta, dosar care are ca obiect cercetarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu, prevăzuta de art 297 alineat 1 cod penal, constând în aceea ca la data de 08.01.2015, in calitate de Președinte al Consiliului Județean Constanta, a emis Dispoziția nr 7 prin care in mod nelegal a deposedat-o pe persoana vătămata Taicutu F. de atribuțiile funcției de Director General al Direcției Economice -Financiare din cadrul Consiliului Județean Constanta, i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia o vătămare nepatrimoniala drepturilor si intereselor legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care il ocupase prin concurs, cat si o paguba patrimoniala reprezentata de diminuarea salariului; conflict de interese, prevăzuta de art 301 cod penal cu aplicarea art 35 alineat 1 c.penal, constând in aceea ca in intervalul 16.01._15, in mai multe rânduri si in baza aceleași rezoluții infracționale, a plătit suma totala de_,72 lei către Strutinsky G. S., aflat in relații comerciale cu el, tentativa la abuz in serviciu, prevăzuta de art 32 c.penal, raportat la art 13 indice 2 din Legea nr 78/2000, raportat la art 297 alineat 1 c.penal si art 309 cod penal, cu aplicarea art 35 alineat 1 constând in aceea ca la data de 12.02.2015, a introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Constanta mai multe proiecte de hotărâri privind finanțarea de la bugetul Județului Constanta cu încălcarea Legii nr 350/2005 a Clubului Sportiv Volei Municipal Tomis Constanta, HCM Constanta, Club Sportiv Rugby Județean Farul Constanta, Clubului Sportiv Universitar Neptun al Universității Maritime Constanta, Clubului Sportiv Top S. - 08, Asociației Hippontîca Constanta, Asociației Club sportiv Scoală de fotbal Farul Constanta 2010 si Clubului Sportiv Farul Constanta, urmărind prejudicierea bugetului jud Constanta cu sumele respective si obținerea unor foloase necuvenite pentru cluburile respective, urmări care nu s-au mai produs deoarece proiectele au fost retrase, conflict de interese prevăzuta de art 301 cod penal constând in aceea ca la data de 05.02.2015, a efectuat plați in suma totala de_,18 lei către . SRL, la care este asociat Strutinsky S. G., aflat in relații comerciale cu inculpatul.

S-a formulat propunere de arestare preventiva înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub numărul_, dosar in cadrul căruia a fost admisa la fond propunerea de arestare preventiva, insa care in calea de atac formulata de inculpat, Curtea de Apel Constanta a admis contestația formulata, si a dispus fata de inculpat măsura arestului la domiciliu.

În contextul in care hotărârile dispuse de instanțele de judecata, chiar si in materia masurilor preventive prezintă autoritate de lucru judecat, apreciază ca pentru aceleași fapte si pentru aceeași persoana nu se poate solicita in doua rânduri luarea aceleași masuri preventive, respectiv a arestului preventiv. Prin aceasta modalitate de formulare a cererii de către parchet, se urmărește eludarea autorității de lucru judecat a hotărârii dispuse de către Curtea de Apel Constanta in data de 25.02.2012 prin care s-a luat fata de inculpat măsura arestului la domiciliu. Având ca si prim element împrejurarea ca au fost formulate doua cereri privind masurile preventive având ca si temei aceleași fapte, având al doilea element al autorității de lucru judecat al măsurii dispuse de Curtea de Apel Constanta, pentru aceleași fapte, apreciem ca instanța nu va putea crea o situație defavorabila inculpatului prin luarea celei mai grave masuri a arestului preventiv, in contextul in care instanța care a fost investita cu fondul propunerii de arestare a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu.

In legătura cu fapta de abuz in serviciu constând in emiterea dispoziției nr.7/08.01.2015 prin care numita Taicutu F. a fost deposedata de atribuțiile funcției de Director General al Direcției Economice-Financiare retrăgându-i-se viza de control financiar preventiv, facem precizarea ca in cauza nu subzista elementele constitutive ale infracțiunii respective. D. Taicutu F. se afla in concediu medical începând cu data de 08.01.2015 astfel cum rezulta din înscrisurile medicale depuse de aceasta la Consiliul Județean Constanta. In ce privește retragerea dreptului a aplica viza de control financiar preventiv, facem mențiunea ca aceasta nu si-a mai exercitat acest drept din decembrie 2011, astfel ca nu se mai justifica menținerea acestui drept, cu atat mai mult cu cat in legătura cu persoana în cauza urma sa intervină suspendarea de drept in temeiul dispozițiilor Legii nr. l88/1999, întrucât fusese trimisa in judecata pe rolul Curții de Apel București in legătura cu săvârșirea de infracțiuni asimilate celor de corupție si in legătura cu atribuțiile de serviciu. Prin dispoziția respectiva nu s-au diminuat drepturile salariale, iar începând cu data de 08.01.2015 si pana in prezent, D. Taicutu F. se afla fie in concediu medical, fie in concediu de odihna, neprezentându-se pana in acest moment la locul de munca pentru a se putea constata suspendarea de drept a raporturilor de munca. Totodată, motivat de împrejurările menționate, si anume efectuarea concediului medical, iminenta suspendarea de drept a raporturilor de munca, imposibilitatea de a lua legătura cu aceasta (inclusiv din cauza controlului judiciar din prezenta cauza) pentru a putea întocmi proiectul de buget județean pentru anul 2015, inculpatul in exercitarea atribuțiilor legale, in calitate de ordonator principal de credite, in conformitate cu Dispoziția nr.655/21.10.2014 emisa de vicepreședintele D. C., a dispus, pe de o parte, retragerea dreptului de a aplica viza de control financiar preventiv (oricum aceasta nu a mai exercitat aceasta viza de la momentul dobândirii calității de Director General, întrucât nu putea contrasemna ordinele de plata si sa aplice zi viza de control concomitent), iar pe de alta transferarea unor atribuții către o alta persoana din cadrul direcției respective in scopul asigurării continuității funcționarii direcției, fără a se diminua drepturile salariale ale pârtii vătămate. Inculpatul nu avea obligația de a respecta prevederile art.9 alin.6 din OUG nr.119/1999, întrucât aceste dispoziții legale sunt incidente numai in ceea ce privește numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului împuternicit sa exercite prin viza controlul financiar preventiv in cadrul Ministerului de Finanțe sau a direcțiilor de finanțe ce operează cu sume de bani din cadrul bugetului de stat, ceea ce nu este cazul in speța de fata, fiind vorba de buget cu caracter local. Aceasta parte vătămata a contrasemnat multe dintre rapoartele sau referatele întocmite de comisiile sau direcțiile de specialitate care au stat la baza aprobării Hotărârilor Consiliului Județean prin care au fost alocate sumele de bani despre care se susține ca au fost alocate ilegal, situație in care poziția subiectiva a acestei persoane care are calitatea de parte vătămata trebuie privita cu atenție sub aspectul valorii probatorii si a interesului pe care il are in cauza in ceea ce privește modul de soluționare al acesteia.

In ceea ce privește infracțiunea de tentativa la abuz in serviciu, constând in aceea ca au fost introduse si apoi retrase mai multe proiecte de hotărâri vizând finanțarea unor cluburi sportive cu încălcarea prevederilor Legii nr.350/2005, apreciem ca fapta respectiva nu exista raportat si la art.33 alin.l cp, in primul rând, datorita faptului ca legiuitorul nu incriminează ca fapta penala decât infracțiunea consumata, nu si acte preparatorii, cum sunt in speța de fata proiectele de hotărâri. Ar exista posibilitatea, cel puțin la nivel teoretic, ca fapta 4 sa fi existat in situația in care proiectele de hotărâri ar fi fost supuse măcar la vot si ar fi fost respinse prin manifestarea de voința a consilierilor județeni, ceea ce nu a fost cazul in situația de fata.

Dacă se va trece peste susținerile apărării, arată faptul motivul pentru au fost inițiate aceste proiecte de hotărâri a fost determinat de apariția Ordonanței nr.58/22.09.2014 privind stabilirea unor masuri financiare si modificarea unor acte normative, printre care si dispozițiile Legii nr.69/2000, unde la art.18 indice 1 se stipulează ca prin hotărâri ale consiliului județean se pot repartiza sume din bugetul local pentru finanțarea cluburilor sportive locale, apreciindu-se ca aceasta modificare legislativa are efecte si in ce privește aplicabilitatea Legii nr.350/2005. In acest sens, Consiliul Județean Constanta, prin inculpatul N. D. C., a efectuat un demers către Curtea de Conturi si unul către M. Finanțelor Publice, prin care a solicitat clarificări cu privire la procedurile legale de urmat in vederea finanțării cluburilor sportive. Urmare a răspunsului formulat in data de 12.02.2015 de către M. de Finanțe, prin care se precizează ca sunt in continuare aplicabile dispozițiile Legii nr.350/2005, inițiatorul proiectelor a dispus retragerea acestora de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Constanta din data de 12.02.2015, Trebuie menționat ca tot in cadrul ședinței din 12.02.2015, inițiata de inculpatul N. D. C., a fost adoptată Hotărârea nr.37/12.02.2015 privind aprobarea regimului finanțărilor nerambursabile din fondurile bugetului județean, in conformitate cu dispozițiile Legii nr.350/2005, relevanta in acest sens fiind chiar expunerea de motive semnata chiar de inculpat. In aceste condiții, sub aspectul laturii subiective este cert ca inculpatul nu a acționat cu forma de vinovăție ceruta de textul de lege, fiind lesne de constatat ca acesta practic s-a desistat in momentul in care a primit clarificările necesare din partea organelor competente.

Așa cum apare inclusiv in cererea formulata anterior de D. ST Constanta, după soluționarea definitiva a contestației formulata de Consiliul Județean Constanta, respectiv in luna februarie 2014, inculpatul a inițiat atât pentru anul 2014, cat si pentru anul 2015, hotărâri de consiliu privind finanțarea cluburilor sportive in concordanta cu dispozițiile Legii nr.350/2005, conformându-se astfel dispozițiilor deciziei irevocabile a instanțelor de judecata, deși timp de 8 ani de zile, anterior raportului Curții de Conturi, cluburile fuseseră finanțate in aceeași modalitate, fără ca organul de control sa constate vreo abatere legala.

Referitor la infracțiunile de conflict de interese, trebuie subliniat ca acuzarea considera ca aceste fapte au fost săvârșite nu prin prisma faptul ca inculpatul a semnat acte in favoarea societăților . SRL si S.C. Conpress Holding SRL unde a avut calitatea de asociat pana in anul 2003, ci prin prisma faptului ca unul dintre asociații acestor 2 societăți cu care Consiliul Județean Constanta a avut relații comerciale, respectiv S. G. Strutinsky, are calitate de asociat, împreuna cu inculpatul, in alte societăți comerciale care nu au niciun fel de relații comerciale cu Consiliul Județean Constanta.

Nu se poate susține ca simpla calitate de coasociat . nu are relații comerciale cu Consiliul Județean Constanta, reprezintă relație comerciala in sensul legii, întrucât raporturile dintre coasociați sunt reglementate de Legea nr. 31/1990 si actul constitutiv al societății,

Nu se poate susține ca existenta relațiilor comerciale prin semnarea contractelor cu cele doua societăți reprezintă infracțiunea de conflict de interese, întrucât inculpatul si unul dintre asociații din cele doua societăți, au calitatea de coasociați în societăți terțe.

A depus înscrisuri de unde rezulta lipsa de implicare a inculpatului in procedura de atribuire a celor două contracte, fiind obligația lui legala de a semna contractelor după desfășurarea procedurii competitive desfășurat in condițiile legii. Efectuarea acelor plați a fost făcuta in condițiile in care au fost întocmite note de comanda, serviciile au fost prestate, facturile erau acceptate la plata de către funcționarii care aveau atribuții de verificare si aplicare a vizei de control financiar preventiv, motiv pentru care simplu fapt al efectuării plații nu reprezintă conflict de interese.

In ceea ce privește plata efectuata către Soti TV Neptun se menționează ca nu s-a identificat temeiul, insa am depus la dosar înscrisuri de unde rezulta raportul contractul si faptul plata a fost efectuata in urma derulării unei proceduri de conciliere.

Sub aspectul temeiul pentru care s-a solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar, respectiv săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni noi, din punctul nostru de vedere, momentul consumării infracțiunii de conflict de interese, prin raportare la dispozițiile art.301 cp, îl reprezintă momentul semnării celor contracte, respectiv anul 2014 si anul 2013 (act adițional de prelungire la Conpress Holding), astfel ca nu ne aflăm in ipoteza reglementata de art.215 alin.7 cpp.

Apreciază că susținerea potrivit cu care este necesara privarea de libertate, pornind de la gravitatea unei infracțiuni, poate determina autoritățile sa dispună si sa mențină arestarea pentru împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, numai daca circumstanțele cauzei, în special antecedentele si personalitatea acuzatului, fac ca riscul săvârșirii unei noi infracțiuni sa fie plauzibil, iar măsura arestării preventive adecvata. Apreciază a fi injusta o soluție de privare de libertate a inculpatului, motivata gradul de pericol social abstract al faptei.

În raport de cele expuse, solicită respingerea contestației formulată de Direcția Națională Anticorupție, S. Teritorial C., admiterea contestației formulate de inculpatul C. Nicușor D. apreciind că, măsura controlului judiciar este una suficientă, aptă să îndeplinească scopul măsurilor preventive, prevăzute de dispozițiile art. 202 Cod procedură penală.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public prin procuror A. B. arată că, Direcția Națională Anticorupție nu a contestat dreptul Președinților Consiliilor Județene de a emite dispoziții ci dimpotrivă, ceea ce susține Direcția Națională Anticorupție este că toți președinții de consilii județene, inclusiv inculpatul C. Nicușor D. sunt obligați să emită asemenea dispoziții cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile in materia vizată de actele respective, nu după bunul plac în mod discreționar cu vătămarea drepturilor și intereselor legale a celor din subordine. În ceea ce privește tentativa la infracțiunea de abuz in serviciu înțelege să facă trimitere la dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 privind sancționarea tentativei, iar în ceea ce privește presupusa desistare, reamintește faptul că, această instituție funcționează numai pănă la momentul in care organele judiciare sunt sesizate cu fapta respectivă. Se poate observa că in data de 12 februarie 2015, D. era deja sesizată cu privire la tentativa de abuz în serviciu și tot în data de 12 februarie 2015, D. a formulat o propunere privind emiterea unui mandat de supraveghere tehnică în care este menționată inclusiv această faptă. În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese precizează că și în ipoteza în care contractele în baza cărora au fost făcute plățile în ianuarie și februarie 2015 ar fi fost încheiate anterior momentului înlocuirii măsurii arestării preventive față de inculpat, efectele lor continuă și în prezent, prin urmare, dacă respectivele contracte au fost încheiate anterior înlocuirii măsurii arestării preventive cu controlul judiciar față de inculpat, urmează să se rețină săvârșirea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, caz în care, momentul epuizării acestor infracțiuni de conflict de interese a survenit după momentul înlocuirii controlului judiciar, aceste infracțiuni urmând a fi epuizate, săvârșite, după momentul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

În ceea ce privește contestația formulată de apărare, solicită respingerea acesteia și, așa cum a arătat anterior, admiterea contestației formulată de Direcția Națională Anticorupție.

Având ultimul cuvânt, contestatorul inculpat și intimat C. Nicușor D. arată că, ar dori să spună câteva chestiuni și să răspundă la întrebări. Nu a încălcat nici una din obligațiile impuse prin dispozitivul Curții de Apel C. privind controlul judiciar. La dosarul cauzei, nu există nici o probă a reprezentantului Ministerului Public D. C. prin care să demonstreze instanței în analiza acestor solicitări că ar fi încălcat, măcar cu o virgulă. Nu a lipsit la nici un termen de judecată, nici de la Curtea de Apel București, nici de la Tribunalul București, nici de la Tribunalul C., nici de la Curtea de Apel C.. Nu a lipsit de la nici o prezență în graficul făcut conform dispoziției Curții de Apel C. privind controlul judiciar, graficul de a se prezenta conform hotărârii definitive privind controlul judiciar. De aceea, această încercare de a fi acuzat de către reprezentantul Ministerului Public pentru că, prin atribuțiile pe care le-a reluat în data de 8 ianuarie 2015, in baza hotărârii Curții de Apel C., aceea de a-și exercita funcția de Președinte al Consiliului Județean C. ar fi încălcat, prin acțiunile, dispozițiile date, controlul judiciar, nu sunt adevărate. Spune că nu sunt adevărate pentru că, dispozițiile Deciziei nr. 7/8 ianuarie 2015, țin cont de decizia Curții de Apel C. privind interdicția de a lua contact cu unii funcționari publici și unul dintre funcționari este doamna director T. F. care este vizată în dispozitivul hotărârii controlului judiciar.

Curtea, întreabă contestatorul inculpat și intimat C. Nicușor D. dacă consideră că, în exercitarea drepturilor sale, poate leza pe ale altora. I se dă dreptul să meargă să-și exercite atribuțiile și având obligația de a nu lua legătura cu funcționarii, le restricționează acestora atribuțiile, pentru a nu-i mai avea la locul de muncă, pentru a nu putea lucra cu ei.

Având ultimul cuvânt, contestatorul inculpat și intimat C. Nicușor D. arată că, este dreptul lui de ordonator de credite. Conform Legii nr. 215 a Administrației Publice Locale, Legii contenciosului administrativ, Primarii de municipiu, Președinții de consiliu județean, în exercitarea atribuțiilor ce le dețin, pot să emită dispoziții de primar, respectiv dispoziții de președinte, care sunt apte, care sunt supuse controlului contenciosului administrativ. Arată că, doamna director T. F. era în concediu medical când acesta a venit in data de 8 ianuarie 2015 și este și astăzi. Având în vedere atribuțiile pe care le aveau Direcția Economico – Financiară, dar și celelalte compartimente ale Consiliului Județean era necesar. Are interdicție de a comunica și cu vicepreședinții Consiliului Județean. Împreună cu juriștii și cu avocații, pentru a nu încălca dispozitivul hotărârii Curții de Apel C., pentru a face în 4-5 zile proiectul de buget pentru anul 2015, pentru a afla și pentru a propune Consiliului Județean, cu care de asemenea nu are voie să se întâlnească în plenul ședințelor, despre execuția anului bugetar precedent, 2014. Nu exista o altă persoană, la data emiterii dispoziției care să fi avut o altă dispoziție sau o delegare, numai dânsa avea atribuții pe fișa postului și în organigramele votate în cadrul Consiliului Județean C., care sunt aprobate de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici ca formă de organigramă și ca atribuții, numai doamna director avea aceste atribuții de a avea execuția bugetară pe fiecare capitol de cheltuieli, de a avea veniturile aferente, de aceea nu exista o altă persoană și aceasta a fost înlocuită prin dispoziție ulterioară celei cu numărul 7 cu o altă subordonată a domniei sale, care i-a pus la dispoziție și cu care a putut să ia legătura pentru a afla execuția bugetară pe anul 2014. Toate sunt acoperite de documente și înscrisuri legale. Din alt punct de vedere, doamna director T. și alți funcționari publici sunt trimiși tor de către reprezentanții parchetului, că în nota de control a Curții de Conturi pe Consiliul Județean C. din 2014, deși ele sunt în contencios – administrativ, mare parte dintre ele, sunt trimiși în instanță la Curtea de Apel București, ca funcționari publici, suspendați de drept pe perioada cercetării penale a dosarului despre care a făcut vorbire. Drepturile salariale nu i-au fost diminuate cu nici un leu și sunt la dosarul cauzei dovezi și documente că acest lucru este adevărat. De asemenea, el i-a dat la Trezoreria Statului Român încă din 2011, după ce a câștigat concursul pe post, a doua semnătură ca ordonator principal de credite pentru ca, în lipsa lui, să semneze ordinele de plată pentru Consiliul Județean C. și pentru ordonatorii secundari și terțiari de credite. De aceea dânsa din anul 2011 nu a exercitat viza de control financiar pentru că nu putea să semneze și ca ordonator de plată, dublând semnătura lui și ca control financiar preventiv. Este falsă ipoteza că i-ar fi diminuat din drepturi pe care aceasta nu și le-a exercitat din anul 2011 și sunt documente la dosarul cauzei. În această dispoziție, a putut să-și exercite o perioadă, până pe 9 februarie atribuțiile. Conform Legii nr. 215 modificată, se anunță proiectul de convocator cu 5 zile înainte de ședință. Convocatorul a fost publicat pe 7 februarie și ședința a avut loc pe 12. A avut două adrese, una în ianuarie către Curtea de Conturi București, care se află la dosarul cauzei și una către M. de Finanțe. Conform Ordonanței nr. 58 publicată pe 29 septembrie 2014 care modifică legea sporturilor, Legea nr. 69 în sensul că, la art. 18¹ spune că, consiliile locale/consiliile județene, pot aloca sume individual cluburilor sportive, asociațiilor sportive sau culturale. În această idee, a inițiat ca și ales local pentru că, legea aleșilor locali, care garantează aleșilor locali dreptul de a iniția proiecte de hotărâri, dreptul de a vota sau de a se abține, de a vota împotrivă, de asemenea, obligă ordonatorii principali de credite să ducă președinții și primarii la îndeplinire hotărârile consiliului județean sau consiliului municipal. Și-a exercitat toate aceste atribuții cu bună credință și de aceea, situația în care este pus, umilința publică la care este supus în această perioadă în care a revenit în funcție, aproape la două zile a avut ordonanță de la procurorul D. C. prin care i s-au solicitat plăți, i s-au solicitat dosare, i s-au solicitat mii de documente și mii de hârtii încât nimeni din Consiliul Județean nu mai poate funcționa și nimeni nu mai poate să-și exercite atribuțiile, astăzi, se află în fața instanței spunând că nu există nimic care să demonstreze vinovăția lui. El, S. Strutinsky și cu R. M. a inițiat săptămânalul Contrast în anul 1990, în anul 1992 au făcut cotidianul „Telegraf”, în anul 1994 a reînființat televiziunea Soti Neptun, împreună le-au făcut și nu are de ce să ascundă pentru că sunt și declarațiile de avere care sunt publice începând cu anul 2003. Însă, și-a pierdut calitatea de acționar, plățile au fost făcute pe baza unor licitații publice, toate licitațiile publice fiind coordonate și organizate de Autoritatea Națională ANRMAP. Nu poți să publici un anunț pe site-ul de licitații publice fără avizul ANRMAP. O comisie nu poate adjudeca fără a avea viza de la această autoritate națională de reglementare. Ori astăzi se spune că el a făcut abuz în serviciu pentru televiziunea Neptun unde a fost asociat în 2002, pe un contract din anul 2014, Conpres Holding din 2009, un contract care privește o pază a bazelor de salvamar pe care l-a propus într-un program național cu ministrul Dezvoltării Regionale privind situațiile de pe litoralul românesc, care iarna sunt devalizate și defrișate. Această firmă a câștigat acest contract în mod legal, totul este în normalitate și legalitate. Faptul că el, după ce a semnat juridicul, financiarul și toate celelalte compartimente de legalitate, a dat drumul la acești bani, este o obligație contractuală, nu este o chestiune de conflict de interese acum, generată de contractul de acum câțiva ani de zile. De asemenea, toate programele europene trebuie să fie mediatizate, unul din capitolele, 5 ale Uniunii Europene este mediatizarea proiectelor europene. Multe din contractele de licitație publică le-au câștigat . de alte societăți. Faptul că exclude dreptul unei societăți unde el a fost acționar în anul 2002 de a participa la licitație nu i se pare o chestiune care să fie de echitate și egalitate. Dacă ar fi acționar la Petrom și s-ar duce să ia benzină de la Petrom nu înseamnă că face un act comercial pentru că, numai administratorii, conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale sunt executivul societăților comerciale. Consiliile de administrație aprobă bugetele, proiectele și exercițiile financiare precedente. Dar cel care decide în contracte la un subiect privat este administratorul societății. Faptul că în alte societăți este asociat cu S. Strutinski nu este nimic secret și nimic ilegal. Este asociat și cu domnul primar M.. Domnul M. a fost sesizat de către ANI pentru că ar fi conflict de interese pentru faptul că primăria are contracte cu . SRL și respectiv cu Advertising SRL, cotidianul Telegraf, pentru proiecte similare cu cele din speța de față. Procurorul D. București a dispus neînceperea urmăririi penale, domnul procuror P., pentru domnul M.. Era acuzat de același lucru, era asociat în alte societăți comerciale cu domnul Strutinsky. In speța de la Primărie care este identică ca și achiziție publică, ca și prestare de serviciu, ei, în calitate de trei asociați, în cele în care sunt contracte nu mai sunt asociați, iar în celelalte care sunt în declarația de avere nu mai sunt asociați. Acolo se dispune neînceperea urmăririi penale, iar aici este arestat preventiv și se cere în continuare arestarea sa preventivă. Este dispus în orice moment să furnizeze documente astfel încât să clarifice orice fel de problemă care se ridică la nivel de autoritate. Legea autonomiei locale pentru că una din acuzații este că nu exista viză pentru dispoziția nr. 7, autonomia locală înseamnă și dreptul autorității locale de a stabili singură, pe baza de hotărâri, dispoziții date de președinți și de primari modul de a gestiona și guverna pe plan local. Guvernarea locală este unul din principiile Uniunii Europene, este practica la nivel de Uniune Europeană și acolo ne îndreptăm și noi ca țară. Faptul că el, prin dispoziții sau prin ducerea la îndeplinire a unor hotărâri, inițierea unora este acuzat în mod eronat de fapte penale, este o mare eroare, cu excepția situațiilor când faptele penale sunt dovedite și probate. În rest, este vorba de administrație care este supusă contenciosului – administrativ. Sunt la dosar documentele răspuns ale Prefectului Județului C. I. C. care confirmă că toate hotărârile, proiectele de hotărâri, hotărârile comunicate, li s-a făcut controlul de legalitate și sunt in vigoare, și cele din dosarul de astăzi și cele din noul dosar de la Tribunalul C.. De asemenea, Dispoziția nr. 7 este în vigoare, are avizul Secretarului Consiliului Județean, avizul de legalitate, ca atare își produce efectele. Dacă ar fi fost o problemă de nemulțumire sau de codul muncii ar fi trebuit să se atace această dispoziție pe Codul muncii sau pe legea contenciosului – administrativ însă nu a existat o astfel de situație. A înțeles că, doamna director T. F. a devenit denunțătoarea lui la solicitarea parchetului. Toate actele sunt semnate și de dânsa, directorul general, acte, contracte juridice, tot ceea ce presupune angajarea lui, care semna ultimul. D. cu Direcția aveau atribuții de a justifica și de a cere justificarea ordonatorilor secundari, cluburilor sportive, modul în care au cheltuit sau nu legal acești bani, nu Nicușor C.. Poate tocmai de aceea a devenit brusc denunțătoarea lui, știind că are pe conștiință anumite fapte pe care le cunoaște parchetul, ca și cum i-ar fi aferente lui. Acestea sunt cuvintele pe care le poate spune, fiind convins că instanța va analiza și, așa cum instanța până acum a dispus cercetarea lui sub control judiciar, roagă instanța de control să o facă în continuare, pentru că nu există nici o încălcare a dispozitivului Curții de Apel C..

CURTEA:

Deliberând în secret asupra contestațiilor penale de față a pronunțat următoarea hotărâre:

Circumstanțele cauzei

Prin rechizitoriul nr.179/P/2013 din data de 25.04.2015 al D. - S. Teritorial C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de “abuz în serviciu” prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.5 alin.1 cod penal prin aceea că în perioada 2009 – 27.11.2013, cu știință în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și pagube acestei instituții.

Prin Încheierea din 04.09.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C., astfel cum a rămas definitivă prin Încheierea nr.2/P/C din data de 15.09.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C., s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului C. Nicușor D. pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art.223 alin.1 lit.a cod procedură penală.

Prin Încheierea din 07 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14, rămasă definitivă prin Încheierea din 13 noiembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus confirmarea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul C. Nicușor D. și executarea mandatului de arestare preventivă nr.5 din 04.09.2014, emis de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C. cu valabilitate pe o durată de 30 de zile cu începere de la data încarcerării - 06.11.2014 și până la data de 05.12.2014, inclusiv.

Ulterior, prin Decizia penală nr.289/P din 05.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a5 și lămurită prin Decizia penală nr.6 din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. Nicușor D. cu măsura controlului judiciar, instituindu-se o . obligații în sarcina acestuia.

Sesizarea tribunalului

Prin cererea din 23.02.2015, Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art.242 Cod procedură penală și art.215 alin.7 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive a inculpatului C. Nicușor D. pentru următoarele aspecte:

Inculpatul C. Nicușor D. este urmărit penal în prezent și în dosarul nr.200/P/2014 al D. - S. Teritorial C..

În această cauză, prin ordonanța din data de 11.02.2015 a D. - ST C. s-a dispus, printre altele, extinderea urmăririi penale față de inculpatul C. Nicușor D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “abuz în serviciu” prevăzută de art.297 alin.1 cod penal, constând în aceea că la data de 08.01.2015, în calitate de Președinte al Consiliului Județean C., a emis Dispoziția nr.7 prin care în mod nelegal a deposedat-o pe persoana vătămată T. F. de atribuțiile funcției de Director General al Direcției Economice – Financiare din cadrul Consiliului Județean C., i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor și intereselor legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât și o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului.

Prin intermediul dispoziției arătate, emisă după bunul său plac, în temeiul unui referat întocmit tot de el, inculpatul a privat-o pe T. F. de toate atribuțiile specifice funcției pe care o dobândise prin intermediul concursului câștigat, urmând ca aceasta să se ocupe pe viitor doar de S. Taxe și Impozite.

Pe calea acestei dispoziții, inculpatul nu numai că a modificat unilateral raporturile de muncă ale persoanei vătămate care nu făcuse obiectul vreunei cercetări disciplinare și nici nu fusese sancționtă pentru vreo abatere.

Conform art.30 alin.1 din Legea nr.53/2003 încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caziar potrivit art.41 alin.1 din același act normativ contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.

Potrivit art.42 din Legea nr.53/2003, locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detașarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă iar pe durata delegării, respectiv a detașării, salariatul își păstrează funcția și toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.

În continuare, potrivit art.248 alin.1 din Legea nr.53/2003, sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris și b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile, această din urmă sancțiune fiind aplicabilă, sub sancțiunea nulității absolute, doar în condițiile efectuării unei cercetări disciplinare prealabile.

Conform art.9 alin.6 din OUG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfășoară activități de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entității publice, cu acordul entității publice superioare, iar în cazul entităților publice în care se exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.

În mod cu totul abuziv, cu încălcarea flagrantă a acestor dispoziții legale menite să protejeze funcționarii publici în general dar în special pe cei care dețin atribuții privind controlul financiar preventiv, inculpatul C. Nicușor D. a acționat în mod absolut discreționar, luându-i persoanei vătămate toate atribuțiile specifice funcției, procedând astfel la o retrogradare de facto.

Încălcarea drepturilor și intereselor persoanei vătămate nu a avut doar o componentă nepatrimonială, raportată la dreptul acesteia de a-și exercita funcția câștigată prin concurs, cu plenitudinea atribuțiilor sale.

Dimpotrivă, manifestarea abuzivă și discreționară a inculpatului a provocat și prejudicii materiale persoanei vătămate, constând în reducerea salariului.

Aceasta deoarece una din atribuțiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziției criticate a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv.

Conform art.20 alin.4 din Legea nr.284/28.12.2010, pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deținut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.

Tot în dosarul nr.200/P/2014 al D. – ST C., prin ordonanța din data de 17.02.2015 a D. - ST C. s-a dispus, printre altele, extinderea urmăririi penale față de inculpatul C. Nicușor D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la “abuz în serviciu” prevăzută de art.32 cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 cod penal și art.309 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, constând în aceea că la data de 12.02.2015, a introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean C. mai multe proiecte de hotărâri privind finanțarea de la bugetul județului C., cu încălcarea Legii nr.350/2005, a Clubului Sportiv Volei Municipal Tomis C., HCM C., Clubului Sportiv Rugby Județean Farul C., Clubului Sportiv Universitar Neptun al Universității Maritime C., Clubului Sportiv Top S. -08, Asociației Hippontica C., Asociației Club Sportiv Școala de Fotbal Farul C. 2010 și Clubului Sportiv Farul C., urmărind prejudicierea bugetului jud.C. cu sumele respective și obținerea unor foloase necuvenite pentru cluburile respective, urmări care însă nu s-au mai produs deoarece proiectele au fost retrase, “conflict de interese” prevăzută de art.301 alin.1 cod penal, constând în aceea că la data de 05.02.2015, a efectuat plați în sumă totală de de 218.856,18 lei către . SRL, la care asociat este Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el și “conflict de interese” prevăzută de art.301 alin.1 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, constând în aceea că în intervalul 16.01._15, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a plătit suma totală de 121.687,72 lei, către ., la care este asociat Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el.

La data de 12.02.2015 a avut loc prima ședință a Consiliului Județean C. din anul 2015, iar ordinea de zi a cuprins mai multe puncte privind alocarea unor sume, de la bugetul județului C. către cluburi sportive.

Aceste proiecte au fost însă retrase în cursul ședinței, astfel încât nu au fost adoptate.

Cu ocazia percheziției efectuate la sediul Consiliului Județean C. au fost ridicate mai multe înscrisuri referitoare la ședința din data de 12.02.2015 însă printre acestea nu se regăsesc și cele legate de proiectele de la punctele 32-38 din convocator, ele nefiind identificate în sediul percheziționat.

Proiectele respective au fost însă trimise prin poștă Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C..

Din conținutul lor rezultă că ele au fost inițiate de către inculpatul C. Nicușor D. care a semnat expunerile de motive prin care se justifica alocarea sumelor din bugetul județului.

De asemenea, aceste proiecte vizau finanțarea de la bugetul județean, în mod direct, fără contract de finanțare și cu încălcarea flagrantă a Legii nr.350/2005, a mai multor cluburi sportive.

Sub acest aspect mai trebuie observat că începând cu anul 2012, cu ocazia fiecărui control efectuat asupra Consiliului Județean C., Curtea de Conturi a constatat că această manieră de finanțare a activităților sportive și culturale este profund nelegală și păgubitoare pentru bugetul județean.

Atât existența obligației Consiliului Județean C. de a respecta prevederile Legii nr.350/2005 care reglementează finanțarea nerambursabilă din fonduri publice cât și omisiunea instituției publice de a se conforma acestei îndatoriri au fost constatate de către instanțele civile competente, cu ocazia soluționării unor plângeri formulate împotriva actelor de control ale Curții de Conturi.

Astfel, prin sentința civilă nr.3799/CA din 20.09.2013 a Tribunalului C., irevocabilă prin decizia civilă nr.201/CA din 19.02.2014 a Curții de Apel C. a fost respinsă cererea Consiliului Județean C. în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi C. ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de contencios a reținut că finanțarea nerambursabilă din fonduri publice este reglementată de Legea nr.350/2005 și se aplică pentru orice acordare de sume de bani publici de către o autoritate publică către o organizație nonprofit pentru desfășurarea unei activități de interes public.

În continuare, instanța de contencios a observat că efectuând plăți din fonduri publice către organizații nonprofit în anul 2011, Consiliul Județean C. nu a respectat niciuna din prevederile Legii nr.350/2005, deși era obligat la aceasta.

Apreciem în acest sens că împrejurarea existenței sau inexistenței unei obligații a Consiliului Județean C. de a respecta dispozițiile Legii nr.350/2005 în efectuarea unor plăți de genul celor arătate mai sus constituie o chestiune prealabilă în sensul art.52 cod procedură penală.

Prin urmare, hotărârile instanțelor civile cu privire la fondul acestei împrejurări prezintă autoritate de lucru judecat în procesul penal, conform art.52 alin.3 cod procedură penală.

Cu toate acestea, consecvent în atitudinea sa de sfidare a organelor judiciare și a dispozițiilor acestora, inculpatul C. Nicușor D. a introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean C., mai multe proiecte privind finanțarea cu încălcarea Legii nr.350/2005 a unor cluburi sportive.

În continuare, din înscrisurile ridicate de la Trezoreria C. rezultă că la data de 05.02.2015, inculpatul C. Nicușor D. a efectuat plați în sumă totală de 218.856,18 lei către ., la care asociat este Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el.

Temeiul acestei plăți nu a fost identificat până în prezent.

Din aceleași înscrisuri, ridicate de la Trezoreria C. rezultă că în intervalul 16.01._15, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul C. Nicușor D. a plătit suma totală de 121.687,72 lei, către ., la care este asociat Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el.

Din relațiile comunicate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. rezultă că cele mai multe părți sociale ale . sunt deținute de către Strutinsky G. S., care este și administratorul societății.

De altfel, Strutinsky G. S. a și încheiat, reprezentând această societate, contractul de prestări servicii nr.4252/27.02.2013.

Din analiza înscrisurilor comunicate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. rezultă că inculpatul C. Nicușor D. este asociat cu Strutinsky G. S. în cinci societăți comerciale, respectiv ., ., ., . SRL și ..

Totodată, inculpatul C. Nicușor D. este asociat cu ., al cărei asociat este Strutinsky G. S., în alte trei societăți comerciale, respectiv ., ., .>

Prin ordonanța nr.200/P/2014 din data de 19.02.2015 a D. - S. Teritorial C. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul C. Nicușor D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- “abuz în serviciu” prevăzută de art.297 alin.1 cod penal, constând în aceea că la data de 08.01.2015, în calitate de Președinte al Consiliului Județean C., a emis Dispoziția nr.7 prin care în mod nelegal a deposedat-o pe persoana vătămată T. F. de atribuțiile funcției de Director General al Direcției Economice – Financiare din cadrul Consiliului Județean C., i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor și intereselor legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât și o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului;

- tentativă la “abuz în serviciu” prevăzută de art.32 cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 cod penal și art.309 C.pen cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, constând în aceea că la data de 12.02.2015, a introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean C. mai multe proiecte de hotărâri privind finanțarea de la bugetul județului C., cu încălcarea Legii nr.350/2005, a Clubului Sportiv Volei Municipal Tomis C., HCM C., Clubului Sportiv Rugby Județean Farul C., Clubului Sportiv Universitar Neptun al Universității Maritime C., Clubului Sportiv Top S. -08, Asociației Hippontica C., Asociației Club Sportiv Școala de Fotbal Farul C. 2010 și Clubului Sportiv Farul C., urmărind prejudicierea bugetului jud.C. cu sumele respective și obținerea unor foloase necuvenite pentru cluburile respective, urmări care însă nu s-au mai produs deoarece proiectele au fost retrase;

- “conflict de interese” prevăzută de art.301 alin.1 cod penal constând în aceea că la data de 05.02.2015, a efectuat plați în sumă totală de de 218.856,18 lei către . SRL, la care asociat este Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el și

- “conflict de interese” prevăzută de art.301 alin.1 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal constând în aceea că în intervalul 16.01._15, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a plătit suma totală de 121.687,72 lei, către ., la care este asociat Strutinsky G. S., aflat în relații comerciale cu el.

Toate aceste infracțiuni au fost comise, cu intenție, de către inculpatul C. Nicușor D. după momentul luării față de el a măsurii controlului judiciar.

De asemenea, toate aceste patru infracțiuni sunt indisolubil legate de calitatea de președinte al Consiliului Județean C., fiind comise în această calitate și în exercitarea atribuțiilor specifice funcției publice.

Sub același aspect, nu se poate face abstracție de lipsa de respect față de lege, autoritățile și regulile statului de drept manifestate de inculpat în comiterea infracțiunilor care îi sunt imputate.

Astfel, inculpatul a utilizat resursele instituției pe care o conduce după bunul său plac, finanțând cluburi, asociații și fundații fără să respecte regulile și procedurile impuse în acest sens.

Același comportament discreționar l-a avut inculpatul și în ceea ce privește funcționarii din subordinea sa cărora le-a modificat în mod unilateral raporturile de muncă, răpindu-le atribuțiile și diminuându-le retribuțiile, exclusiv după voința sa.

Ultimele fapte reproșate inculpatului au fost comise după ce acestuia i s-a permis să exercite funcția de președinte al Consiliului Județean C..

Aceasta este dovada cea mai bună a sfidării legii, procedurilor judiciare și magistraților care le-au condus de către inculpat care a nesocotit clemența care i-a fost acordată și a reînceput, de îndată ce a reocupat funcția publică, să comită infracțiuni în legătură cu aceasta.

De altfel, ziua de 08.01.2015, în care a fost emisă Dispoziția nr.7/2015 a fost prima zi de lucru a inculpatului la Consiliul Județean C..

Apoi, după ce inculpatul a revenit în funcția de președinte al Consiliului Județean C., toate procesele acestei instituții prin care ea solicita beneficiarilor fondurilor publice restituirea lor, ca urmare a concluziilor Curții de Conturi, au fost suspendate.

În acest context, după suspendarea proceselor respective, inculpatul a introdus pe ordinea de zi din 12.02.2015 același gen de proiecte de hotărâri ca și cele în baza cărora în trecut efectuase plăți nelegale către cluburile sportive, aspect constatat atât de către Curtea de Conturi cât și de către instanțele judecătorești.

Această perseverență a inculpatului pe calea comiterii de infracțiuni demonstrează și că măsura controlului judiciar este complet ineficientă în a-l opri pe inculpat de a continua actele ilicite.

Și din acest motiv se impune luarea față de inculpat a unor măsuri preventive mai severe, apte să pună capăt manifestărilor lui antisociale.

Nu în ultimul rând, inculpatul tinde să își constituie un serviciu paralel de informații care să obțină date despre magistrații implicați în procedurile judiciare care îl privesc pe el sau pe apropiații săi.

Relevante în acest aspect sunt discuțiile purtate cu martorul D. G. C. în care acesta îi comunică date despre magistratul de la Curtea de Apel București care a soluționat contestația formulată de către Strutinsky G. S..

„C. N. D.: Dar ce complet? Ai zis că era un singur judecător...

D.: O. B. o cheamă.

C. N. D.: Și din ce divizie e? Din L. Națiunilor Unite...

D.: L. Națiunilor Unite... A terminat în 99...și tot așa, a avansat repede...

C. N. D.: Universitatea Ecologică.. .care?

D.: București, Facultatea București... 99...procuror la P. pe lângă Judecătoria S.... șef de secție penală la Judecătoria Sector 6, Tribunal... și Curte de Apel, dar repede... în câțiva ani.” (vol.45, filele 175-176)

În continuare, mai trebuie menționată și preocuparea inculpatului de a stabili în ce ligă sau în ce divizie joacă judecătorul respectiv, discuție codificată care încă nu a fost lămurită.

Această întrebare a fost adresată de către inculpat atât apărătorului ales al lui Strutinsky S.:

„C. N. D.: Dar cine a fost judecător?

M.: O. B.... B.... O. B..

C. N. D.: Și ce zice colegul tău? În ce divizie e? A, B, C...?

M.: A zis că...așa...unpic...neutră, ca să zic, știi...” (vol.45, filele 172 - 172)

Cât și unui bărbat necunoscut, utilizator al postului telefonic cu nr._:

„TB – Păi, nu, te-am sunat să-ți mai dau niște … astea, că acuma, sincer îți spun, nu știu acum exact dacă s-a dat verdictul !

CND – Păi nu s-a dat.

TB – Ei, atunci nu știu, știu cine a fost judecătoare, știu care au fost astea, c-am vorbit cu al meu …

CND – Ce divizie ?

TB – Divizia …ăia … aia care care i-a arestat ….le-a dat la toți fotbaliștii verdictele. Cu anii … ăia, toți anii care i-au luat ăia, asta li … i-a dat.

CND – Aha. Aha.”

Soluția instanței de fond

Prin încheierea de ședință din data de 26 februarie 2015, pronunțată de în dosarul penal nr._ 14, respingând cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive, Tribunalul C. a înlocuit, în baza art.242 alin.3 cod procedură penală și 215 alin.7 cod procedură penală cu referire la art.218 alin.1 și 2 cod procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu a inculpatului C. Nicușor D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., județul C., ..13, cetățenia română pe o perioada de 30 de zile, de la data de 26.02.2015 și până la data de 27.03.2015 inclusiv, măsură pe durata căreia, în baza art.221 alin.(1) cod procedură penală, inculpatul are următoarele obligații:

- să nu părăsească imobilul în care locuiește, situat în municipiul C., ..13, fără permisiunea instanței.

- să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat.

- să nu comunice direct sau indirect și prin orice mijloace de comunicare, cu martorii și experții din prezenta cauză, cu personalul Centrului M. Zonal C., cu personalul din cadrul Consiliului Județean C. și cu consilierii județeni care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie și execuție a celor două hotărâri ale Consiliului Județean C. care au vizat Centrul M. Zonal C. (HCJ 153/2009 și HCJ 339/2012), să nu divulge sau să redea în presă sau pe rețelele sociale, direct sau indirect, informații din cauza penală, atrăgându-se atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive și, fiind desemnat organ de supraveghere poliția în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul.

Pentru pronunțarea hotărârii, în complet legal constituit, judecătorul a reținut următoarele:

Potrivit art.242 alin.3 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai grea, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1.

Totodată art.215 alin.7 Cod procedură penală stabilește că, în cazul în care pe durata controlului judiciar, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție, o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Din economia dispozițiilor legale enunțate se reține că, într-o primă etapă, este obligatorie analizarea, în concret, a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive, iar într-o a doua etapă, judecătorul este chemat să evalueze oportunitatea adoptării unei măsuri preventive atât de grele, în raport de necesitatea realizării scopului prevăzut la art.202 alin.1.

Din analiza activității de investigație realizată de organele de urmărire penală, se prefigurează aspecte ce indică comiterea de către inculpat a infracțiunii ce formează obiectul instrucției penale în cauza penală nr.200/P/2014 a D.N.A. – S. Teritorial C., existând presupunerea verosimilă ca inculpatul C. Nicușor D. a săvârșit faptele pentru care este cercetat, probele administrate în cursul urmăririi penale fiind relevante în acest sens.

Acest aspect privind existența unei presupuneri verosimile că inculpatul ar fi comis noi fapte după luarea măsurii controlului judiciar s-a stabilit, de altfel, și prin Încheierea nr.41 din 20.02.2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin Încheierea nr.2/JDL din 25.02.2015 a Curții de Apel C..

Astfel se constată că, din probele culese de organul de urmărire penală, rezultă suspiciunea rezonabilă că, după instituirea măsurii controlului judiciar în prezenta cauză, inculpatul C. Nicușor D. ar fi comis, cu intenție, următoarele infracțiuni:

- abuz în serviciu, prevăzută de art.297 alin.1 C.pen., constând în aceea că la data de 08.01.2015, în calitate de Președinte al Consiliului Județean C., a emis Dispoziția nr.7 prin care în mod nelegal a deposedat-o pe persoana vătămată T. F. de atribuțiile funcției de Director General al Direcției Economice – Financiare din cadrul Consiliului Județean C., i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor și intereselor legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât și o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului;

Tribunalul a observat că este întrunită și condiția de procedabilitate prevăzută de lege, respectiv prin Ordonanța nr.200/P/2014 din data de 19.02.2015 a D. - S. Teritorial C., punându-se în mișcare acțiunea penală față de inculpatul C. Nicușor D. sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni.

În raport de aceste elemente, s-a constatat că inculpatul a încălcat o obligație instituită de lege, respectiv aceea de a se abține de la orice conduită care încalcă relațiile sociale ocrotite de legea penală, fiind necesară înlocuirea măsurii controlului judiciar, sub imperiul căreia ar fi comis noi fapte penale, cu o măsură mai aspră de natură a asigura îndeplinirea scopului măsurilor preventive prev de art.202 Cod procedură penală.

Examinând cea de-a doua componentă, respectiv oportunitatea măsurii, potrivit dispozițiilor legale, măsura preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse și necesară pentru realizarea unuia dintre scopurile prev. de art.202 alin.1 cod procedură penală, ținându-se seama de gradul de pericol al infracțiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situația familială și alte împrejurări ce țin de persoana inculpatului.

Ori, se reține că presupusele fapte ar fi fost comise de către inculpat după momentul plasării acestuia sub control judiciar, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Constanță, persoană obligată să vegheze la respectarea și aplicarea legii în instituțiile administrației publice, aspect de natură a da o anumită greutate acuzațiilor.

Cu toate acestea, s-a apreciat că, deși privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, aceasta se poate realiza nu în modalitatea arestării preventive, ci a arestului la domiciliu, măsură care corespunde în mai mare măsură criteriului proporționalității măsurii preventive cu persoana inculpatului, în raport de starea, de circumstanțele reale ale cauzei și necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, se impune respingerea cererii de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive, în baza art.242 alin.3 Cod procedură penală și art.215 alin.7 Cod procedură penală în referire la art.218 alin.1 și 2 Cod procedură penală, dispunându-se înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu a inculpatului C. Nicușor D. pe o perioada de 30 de zile, de la data de 26.02.2015 și până la data de 27.03.2015 inclusiv.

Contestația, cale de atac exercitată împotriva măsurii judecătorului de înlocuire a controlului judiciar

În termen legal, împotriva încheierii din data de 26.02.2015 pronunțată de Tribunalul C., ministerul Public, D.N.A. – S. Teritorial C. a formulat contestație motivând că sunt întrunite condițiile înlocuirii cu măsura arestării preventive, arestul la domiciliu fiind insuficient.

Împotriva hotărârii, a formulat contestație și inculpatul C. Nicușor D. care a motivate că nu este justificată înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu deoarece a respectat obligațiile instituite de instanță și faptele imputate, deși comise, nu constituie infracțiuni.

Aprecierea Curții

Contestațiile formulate în cauză sunt nefondate pentru considerentele expuse în continuare.

Conform art.215 alin.(7) cod procedură penală, instanța de judecată poate dispune, la cererea procurorului, înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege în cazul în care, pe durata acestuia, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție, o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa.

Din actele dosarului, rezultă că prin rechizitoriul D. - S. Teritorial C. nr.179/P/2013 din data de 25.04.2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arrest preventive a inculpatului C. Nicușor D. pentru săvârșirea infracțiunii de “abuz în serviciu” prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.5 alin.1 cod penal prin aceea că în perioada 2009 – 27.11.2013, cu știință în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și pagube acestei instituții, iar, după sesizarea instanței, prin prin decizia penală nr.289/P din 05.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a5 și lămurită prin Decizia penală nr.6 din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. Nicușor D. cu măsura controlului judiciar, instituindu-se o . obligații în sarcina acestuia.

Ulterior,momentului luării măsurii controlului judiciar, revenind în fruntea Consiliului Județean cu permisiunea instanței, contestatorul inculpat a fost acuzat de alte fapte comise în exercitatea activității motiv pentru careprin ordonanța nr.200/P/2014 din data de 19.02.2015, D. - S. Teritorial C. a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

Faptele în materialitatea lor sunt confirmate de probele administrate de cătree procuror, precum și de către apărare care neagă numai caracterul penal al acestora.

În aceste condiții, câtă vreme nu s-a reușit verificarea apărărilor contestatorului inculpate, dat fiind timpul scurt de la declanșarea cercetărilor, în mod corect s-a apreciat existența suspiciunii rezonabile că inculpatul ar fi săvârșit cele 4 fapte pentru care se efectuează urmărirea penală în dosarul nr.200/P/2014.

Referitor la cea de a doua condiție a necesității și proporționalității măsurii preventive, raportat la multitudinea faptelor imputate contestatorului justifică la acest moment luarea măsurii arestului la domiciliu, fiind probe că în timpul controlului judiciar, la scurt timp de la revenirea în activitatea publică, ar fi săvârșit noi fapte penale;în acest sens, se are în vedere și maniera total nepotrivită în care contestatorul a înțeles să se conformeze obligației de a nu intra în contact cu anumite persoane din cadrul Consiliului județean C. și anume reducându-le atribuțiile.

Ținând seama totuși că faptele de abuz în serviciu, în formă consumată sau în cea a tentativei, nu au produs consecințe grave este suficientă măsura arestului la domiciliu pentru buna desfășurarea a procesului penal, respective a anhetei penale în dosarul nr.200/P/2014, nemai existând riscul afectării situației celorlalți angajați și nici a efectuării altor operații care să se circumscrie infracțiunilor de “conflict de interese”.

Față de comportamentul contestatorului în aplicarea controlului judiciar, de refuzul acestuia de a înțelege exigențele dispozițiilor date de către judecător, de încercarea de exercitarea mai multor acte în detrimental personalului Consiliului sau a bugetului acestuia, deși avea chiar îndoieli asupra legalității unora dintre măsuri-cum ar fi finanțarea de la bugetul județului C. a Clubului Sportiv Volei Municipal Tomis C., HCM C., Clubului Sportiv Rugby Județean Farul C., Clubului Sportiv Universitar Neptun al Universității Maritime C., Clubului Sportiv Top S. -08, Asociației Hippontica C., Asociației Club Sportiv Școala de Fotbal Farul C. 2010 și Clubului Sportiv Farul C., este evident că măsura preventivă a controlului judiciar este insuficientă, impunându-se o măsură preventivă mai aspră.

Prin urmare, negăsind niciun caz de nulitate a hotărârii atacate, contestațiile formulate atât de către procuror cât și de către contestatorul C. Nicușor D. sunt neîntemeiate și, în baza art.425¹ alin.(7) pct.1. lit.b) cod procedură penală rap. la art.203 cod procedură penală, vor fi respinse.

Conform art.275 alin.2 Cod procedură penală, contestatorul C. Nicușor D. va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.425¹ alin.(7) pct.1. lit.b) cod procedură penală, respinge contestațiile formulate de M. PUBLIC - P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – S. TERITORIAL C. și inculpatul C. NICUȘOR D. – domiciliat în C., .. 13 împotriva încheierii de ședință din 26 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr._ 14, ca nefondate.

În baza art.275 alin.(2) cod procedură penală, obligă pe contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.400 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.03.15.

Președinte, Grefier,

A. I. C. S.

Jud. fond: I.C. S.

Red. dec. Jud. A. I.

2 ex./11.03.15

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 443/2015. Curtea de...		Traficul de migranţi. Art.263 NCP. Decizia nr. 192/2015. Curtea... →

Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 54/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 54/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA