Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 532/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 532/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR.532

Ședința publică de la 15 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. Ș.

Judecător V. M.

Grefier B. D.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

c.c.c.

Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul G. C., împotriva sentinței penale nr.6 din 16 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat Țapelea B., apărător oficiu, lipsind partea civilă L. G., precum și părțile vătămate R. C. C., F. V. D. și I. C. C..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost audiat inculpatul, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat Țapelea B. pentru inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și reținând cauza, să fie redozate pedepsele aplicate inculpatului, întrucât a recunoscut și regretat faptele, fiindu-i reținute dispozițiile art.374 Cod pr.penală coroborat cu art.365 Cod pr.penală și art.396 alin.10 Cod pr.penală, urmând a i se aplica pedepse orientate spre minimul special, cu deducerea perioadei arestului preventiv.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, întrucât pedepsele aplicate sunt just individualizate și nu trebuie reduse raportat la gravitatea faptei, natura infracțiunii, antecedente penale și frecvența săvârșirii acestora, în condițiile în care anterior acesta a suferit mai multe condamnări, ceea ce confirmă faptul că inculpatul nu s-a reeducat, pedepsele trebuind să fie aspre și nu blânde, nefiind realizată reinserția socială și prevenția generală.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.6 din 16 ianuarie 2015, Judecătoria Caracal, în baza art. 228 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, a condamnat pe inculpatul G. C., fiul lui M. și V., născut la data de 17.01.1986 în municipiul Caracal, județul O., domiciliat în municipiul Caracal, .. 8, județul O., CNP_, arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt în dauna persoanei vătămate R. C. C..

În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 2 lit. b din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul G. C., arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate F. V. D..

În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.32 alin.1 din Codul penal raportat la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 2 lit. b din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul G. C., arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat în dauna persoanei vătămate I. C. C..

În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 2 lit. b din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul G. C., arestat în prezenta cauză, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate L. G..

În baza art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a dispus aplicarea art. 60 din Codul penal.

În baza art. 38 alin. 1 și 39 alin. 1 lit. b din Codul penal raportat la art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului (în cauza dedusă judecății) urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 1 an și 9 luni, în total va executa 5 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 104 alin 2 teza a II – a din Codul penal raportat la art. 43 alin. 2 din Codul penal s-a adăugat pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare la restul rămas neexecutat de 256 de zile din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 4420/30.12.2013 pronunțată de Judecătoria C., urmând ca inculpatul G. C. să execute în total pedeapsa rezultantă de 5 ani, 11 luni și 16 zile în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a din Codul penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei rezultante a închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. 5 din Codul penal raportat la art. 65 alin. 1 și art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.404 alin. 4 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului G. C. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 26.06.2014, la zi.

În baza art. 399 alin. 1 și 4 din Codul de procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului G. C..

S-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, privind obligarea la tratament medical, ca măsură de siguranță, a inculpatului G. C..

În baza art.109 alin.1 raportat la art.109 alin.3 din Codul penal și art.246 alin.11 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul G. C. la tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

În baza art.566 alin.3 din Codul de procedură penală se vor comunica Administrației locului de deținere - Penitenciarul C. copii de pe dispozitivul hotărârii definitive și de pe raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.2400/A1/224 din 23.12.2014 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală O. .

În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 1357 din Codul civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. G., domiciliat în municipiul Caracal, ., județul O. și a fost obligat inculpatul G. C., la plata sumei de 400 lei reprezentând daune materiale, către partea civilă.

S-a luat act că persoanele vătămate R. C. C., F. V. D. și I. C. C., nu s-au constituit părți civile în cauză.

A fost obligat inculpatul G. C. la 1500 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.917/P/2014 din 10.07.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal și înregistrat la data de 14.07.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Caracal, constatând că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și că există probele necesare și legal administrate, precum și că faptele de furt calificat există, au fost săvârșite de inculpatul G. C. și că acesta răspunde penal, în temeiul art. 327 lit. a N.C.P.P., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G. C., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și a unei tentative de furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 228 alin. 1 C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 38 C.p..

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus privind pe inculpatul G. C., cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și a unei tentative de furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 228 alin. 1 C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 38 C.p., s-a reținut prin rechizitoriu următoarele:

În ziua de 24.03.2014, la ora 16,34, inculpatul G. C. a pătruns în sediul S.C. AGRO SOCIO S.R.L., situat pe . municipiul Caracal și, profitând de faptul că partea vătămată R. C. C. era într-o altă cameră, a sustras de pe birou un telefon mobil marca Samsung Duos, după care a părăsit incinta acestei societăți comerciale.

Fiind identificat după imaginile surprinse de camerele de supraveghere situate în incinta sediului societății comerciale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a predat telefonul sustras organelor de cercetare penală, prejudiciul fiind astfel recuperat, valoarea telefonului mobil sustras de inculpat fiind de 500 lei.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 24.03.2014, ora 16,34, a pătruns în sediul S.C. AGRO SOCIO S.R.L. și a sustras un telefon mobil, producând un prejudiciu de 500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate - f. 30 și 32-33, planșe foto camere de supraveghere –f. 35-37, declarație martor – f. 43, declarație inculpat – f. 40-41, alte acte.

Cu privire la latura civilă s-a reținut că valoarea bunului sustras de inculpat este de 500 lei și prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ziua de 06.06.2014, în jurul orei 20,45, inculpatul G. C. a pătruns fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței părții vătămate F. V. D. și a sustras o geantă a soției acestuia, în care se aflau acte de identitate, bani și bunuri de uz personal, fiind surprins de partea vătămată în timp ce încerca să părăsească locuința.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 06.06.2014, în jurul orei 20,45, a pătruns fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței părții vătămate F. V. D. și a sustras o geantă a soției acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 47 și 50-51, declarația inculpatului – f. 96, alte acte.

În ceea ce privește latura civilă, s-a menționat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal întrucât bunurile au fost recuperate.

După numai trei zile, respectiv în ziua de 09.06.2014, în jurul orei 18:00, inculpatul G. C. a pătruns fără drept pe ușa de acces, neasigurată în domiciliul părții vătămate I. C. C., de unde a încercat să sustragă bunuri, fiind însă surprins de partea vătămată mai înainte de a-și fi însușit vreun bun, astfel că fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 09.06.2014, a pătruns fără drept pe ușa de acces, neasigurată în domiciliul părții vătămate I. C. C., de unde a încercat să sustragă bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 rap. la art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP și a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 57 și 59-60, declarația inculpatului – f. 96, alte acte. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În cursul aceleiași luni, și anume în ziua de 25.06.2014, la ora 20,10, inculpatul G. C. a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate L. G. și a sustras un telefon mobil marca Vodafone, în valoare de 400 lei, după care a părăsit locuința părții vătămate, telefonul mobil fiind sustras de inculpat chiar din camera în care dormea partea vătămată.

Inculpatul a vândut ulterior telefonul mobil unei persoane necunoscute în zona pieței contra sumei de 70 lei.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 25.06.2014, la ora 20,10, a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate L. G. și a sustras un telefon mobil marca Vodafone, în valoare de 400 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 66 și 76-77, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto – f. 68-74, declarațiile martorilor – f. 79-80, 82-83, procesul verbal de identificare a persoanelor și planșă foto – f. 85-89, declarația inculpatului – f. 96, alte acte.

În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut în rechizitoriu că valoarea bunului sustras de inculpat din domiciliul părții vătămate este de 400 lei, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 400 lei.

Prin ordonanța din data de 26.06.2014 emisă de organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. O. – Poliția municipiului Caracal – Biroul de Investigații Criminale, suspectul G. C. a fost reținut pe o perioadă de 24 ore, începând de la data de 26.06.2014 ora 19,00, până la data de 27.06.2014, ora 19,00 și prin ordonanța nr. 917/P/27.06.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul G. C. zis C. pentru săvârșirea a doua infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 228 alin 1- 229 alin. 2 lit. b și o infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat prevăzută in art. 32 alin 1 rap. la art. 228 alin 1 -229 alin. 2 lit b, toate cu aplicarea art. 38 Cod penal.

Prin cererea înregistrată la nr. 2443/207/27 iunie 2014, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal a înaintat acestei instanțe propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârșirea celor trei infracțiuni de furt calificat .

Prin încheierea nr. 11 din data de 27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în baza art. 226 C.pr.p. raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.p., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. C., pe o durată de 30 zile, de la 27 iunie 2014 până la 26 iulie 2014, inclusiv .

Prin încheierea din 16 iulie 2014, în temeiul dispozițiile art. 348 C.pr.p. raportat la art. 207 alin.4 C.pr.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea nr.11 din 27 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ și a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpatul G. C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/UP din 27.06. 2014 emis de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .

În temeiul dispozițiile art. 348 C.pr.p. raportat la art. 207 alin.4 C.pr.p., prin încheierea din 11 august 2014 s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea nr.11 din 27 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, luată față de inculpatul G. C. și s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă în continuare .

Prin încheierea nr.46 din 14.08.2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ /a1, s-a respins contestația formulată de inculpatul G. C. împotriva încheierii pronunțată la data de 11.08._ de judecătorul de cameră preliminară din cadrul de Judecătoriei Caracal în dosarul nr._ ca nefondată.

În temeiul dispozițiile art. 348 C.pr.p. raportat la art. 207 alin.6 C.pr.p., prin încheierea pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ /a2, s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și s-a menținut această măsură a arestării preventive dispusă prin încheierea nr.11 din 27 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, privind pe inculpatul G. C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/UP din 27.06. 2014 emis de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .

Prin încheierea nr.85 din 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 917/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal privind pe inculpatul G. C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/UP din 27.06. 2014 emis de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, prin care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și a unei tentative de furt calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 228 alin. 1 C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., art. 228 alin. 1-229 alin. 2 lit. b C.p., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 38 C.p.

S-a dispus prin aceeași încheiere, începerea judecății cauzei privind pe inculpatul G. C., citarea acestuia, a persoanelor vătămate R. C. C., F. V. D., I. C. C. și a părții civile L. G. pentru termenul din data de 3 octombrie 2014, încheierea fiind definitivă.

În ședința publică din 3 octombrie 2014 s-a constatat că la dosar, prin Serviciul Registratură, partea vătămată R. C. C., a depus cerere prin care a arătat că înțelege să nu se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpatului G. C. întrucât prejudiciul creat a fost recuperat, respectiv i s-a restituit telefonul mobil, totodată, instanța a adus la cunoștință inculpatului G. C., prevederile art.108 C.pr.p..

La interogatoriu luat în baza dispozițiilor art. 107- 110 C.pr.p., inculpatul G. C., a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cunoaște conținutul actului de sesizare a instanței și dorește să beneficieze de reducerea pedepsei cu 1/3.

Fiind audiate în temeiul art.107 și 111 C.pr.p. la termenul din 3 octombrie 2014, partea vătămată F. V. D. a arătat că nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpatului G. C., iar partea vătămată L. G. a arătat că înțelege să se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpatului G. C. cu suma de 400 lei reprezentând contravaloarea telefonului sustras și nerestituit, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Prezentă în ședința publică din 3 octombrie 2014, numita G. V., mama inculpatului G. C., a arătat că acesta are probleme medicale atât fizice cât și psihice și va depune la dosar acte medicale în acest sens, iar av. din oficiu F. M. G. a solicitat instanței amânarea cauzei pentru a lua legătura cu familia inculpatului și a depune la dosar acte medicale din care să rezulte starea de sănătate a inculpatului G. C., atât fizică cât și psihică.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 362 C.pr.p., a pus în discuția părților verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată în cursul procedurii de cameră preliminară.

Avocat din oficiu F. M. G., a solicitat instanței, în temeiul dispozițiilor art.43 alin.2 C.pr.p. reunirea dosarului nr._ cu dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Caracal, întrucât infracțiunile ce formează obiectul acestor cauze au fost săvârșite de același inculpat, faptele fiind concurente.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat prorogarea discuției cu privire la reunirea dosarului nr._ cu dosarul nr._, după ce inculpatul va depune la dosar acte medicale cu privire la stare psihică a acestuia de sănătate.

Având în vedere situația creată pentru inculpat prin prezența mamei sale, care a arătat că va depune la dosar actele medicale din care să rezulte că fiul său, inculpatul G. C. prezintă handicap nu numai fizic ci și psihic, instanța prorogă a se pronunța pe cererea de reunire a dosarului nr._ cu dosarul nr._, după depunerea actelor medicale.

Prin încheierea din 3 octombrie 2014, în temeiul dispozițiile art. 362 alin.1 C.pr.p. raportat la art. 208 alin.2 C.pr.p. s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și s-a menținut această măsură a arestării preventive dispusă prin încheierea nr.11 din 27 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, privind pe inculpatul G. C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/UP din 27.06. 2014 emis de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .

La termenul din 17 octombrie 2014, av. din oficiu F. M. G., pentru inculpatul G. C., a depus copii de pe Certificat de încadrare în grad de handicap Nr.2375/09.04.2014, Program individual de reabilitare și integrare socială Nr._/09.04.2014, carte de identitate provizorie, iar în original Bilet de ieșire din Spital din 22.03.2005 și Scrisoare Medicală.

Instanța a constatat că din actele medicale depuse la dosar de inculpat, prin apărător, nu rezultă boala de care suferă inculpatul și nici nu au fost depuse actele medicale care au stat la baza eliberării Certificatului de încadrare în grad de handicap Nr.2375/09.04.2014, cu asistent personal, motiv pentru care a pus în vedere inculpatului, prin apărător, să completeze înscrisurile medicale, respectiv să depună adeverință eliberată de medicul de familie din care să rezulte bolile de care suferă inculpatul G. C. în prezent și de care a mai suferit în trecut, precum și să depună la dosar actele medicale care au stat la baza eliberării Certificatului de încadrare în grad de handicap Nr.2375/09.04.2014, cu asistent personal.

La termenul din 24 octombrie 2014, av. din oficiu F. M. G., pentru inculpatul G. C., a depus la dosar adeverință medicală eliberată la data de 20.10.2014 de Dr.P. A.-C. și a solicitat instanței, având în vedere situația neclară din punct de vedere medical a inculpatului, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă inculpatul G. C. la data săvârșirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată avea discernământ. Totodată, a arătat că a purtat discuții cu familia inculpatului care a fost de acord să achite contravaloarea expertizei.

Reprezentantul Ministerului Public a considerat că nu se impune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice întrucât din actele medicale depuse la dosar nu rezultă că inculpatul nu are discernământ, ci numai că acesta are un discernământ diminuat.

Având în vedere actele medicale existente la dosar și cererea formulată de av. din oficiu F. M. G., instanța a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili, în funcție de actele medicale și examinarea inculpatului G. C., dacă la data săvârșirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată, precum și în prezent, acesta avea discernământ, motiv pentru care va acorda un nou termen de judecată în cauză și va dispune înaintarea unei adrese către Serviciul de Medicină Legală O..

S-a dispus astfel înaintarea unei adrese către Serviciul de Medicină Legală O. prin care s-a solicitat întocmirea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică care să răspundă la următoarele obiective: în funcție de actele medicale și examinarea medicală a inculpatului G. C., să se stabilească dacă la data săvârșirii faptelor penale (24.03.2014, 06.06.2014, 09.06.2014, 25.06.2014), dar și în prezent, inculpatul avea discernământul faptelor sale, totodată s-a solicitat a se comunica costul lucrării și contul în care trebuie achitată de către familia inculpatului, contravaloare lucrării, fiind înaintate alăturat adresei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele acte medicale: certificatul de încadrare în grad de handicap nr.2375 din 09.04.2014; adeverința medicală din 20.10.2014; bilet de ieșire din spital din 22.03.2005; scrisoare medicală din 02.03.2005.

La termenul din 7 noiembrie 2014 instanța a dispus a se reveni cu adresă către Serviciul de Medicină Legală O. prin care se va solicita întocmirea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică care să răspundă la următoarele obiective: în funcție de actele medicale și examinarea medicală a inculpatului G. C., să se stabilească dacă la data săvârșirii faptelor penale (24.03.2014, 06.06.2014, 09.06.2014, 25.06.2014), dar și în prezent, inculpatul avea discernământul faptelor sale, solicitându-se din nou a se comunica costul lucrării și contul în care trebuie achitată de către familia inculpatului, contravaloarea lucrării, iar la data de 13.11.2014 Serviciul de Medicină Legală O. a comunicat instanței că numitul G. C. este programat pentru expertiza medico legală psihiatrică la data de 20.11.2014, ora 9,00.

La dosar a fost depusă de către inculpat, fișa medicală pentru persoanele private de libertate.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2014 s-a constatat că la dosar nu s-a înaintat raportul de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul G. C. și prin adresa nr.2400/A1/224 din 12.11.2014 Serviciul de Medicină Legală O. a comunicat că inculpatul G. C. este programat pentru expertiza medico-legală psihiatrică în data de 20.11.2014, ora 9,00 iar odată cu prezentarea inculpatului solicită a fi comunicată și o anchetă socială întrucât acest document este necesar întocmirii raportului de expertiză medico-legală psihiatrică.

Instanța a pus în vedere inculpatului G. C., prin av. din oficiu F. M. G. și tatăl acestuia, numitul G. M., prezent în sala de judecată, să facă demersuri la Primăria Caracal în vederea obținerii unei anchete sociale astfel cum s-a solicitat de către Serviciul de Medicină Legală O. întrucât este necesară la întocmirea expertizei medico-legală psihiatrică, precum și să achite costul lucrării în sumă de aproximativ 85 lei la casieria unității.

Av. din oficiu F. M. G., a solicitat instanței acordarea unui termen de judecată pentru ca împreună cu familia inculpatului, cu care în prezent a comunicat mai greu, să facă demersuri pentru obținerea unei anchete sociale și pentru a fi expertizat inculpatul la Serviciul de Medicină Legală O..

Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 362 C.pr.p., a pus în discuția părților verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată în cursul judecății.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2014 în temeiul dispozițiile art. 362 alin.2 C.pr.p. raportat la art. 208 alin.4 C.pr.p. s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și s-a menținut această măsură a arestării preventive dispusă prin încheierea nr.11 din 27 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, privind pe inculpatul G. C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/UP din 27.06. 2014 emis de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .

La termenul din 5 decembrie 2014 s-a constatat lipsa dosarului nr._ al Judecătoriei Caracal, acesta fiind înaintat la Tribunalul O. pentru soluționarea contestației formulate de inculpatul G. C. împotriva încheierii din 21.11.2014, precum și lipsa raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul G. C..

Instanța a adus la cunoștință părților prezente că, în urma convorbirilor telefonice purtate cu reprezentanții Serviciul de Medicină Legală O. s-a comunicat că inculpatul G. C. a fost expertizat la data de 04.12.2014, însă pentru întocmirea raportului s-au solicitat copii de pe rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal și declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale și instanță.

La termenul din 18 decembrie 2014 instanța a dispus a se reveni cu adresă către Serviciul de Medicină Legală O., prin care se va solicita întocmirea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică dispus în cauză, dar și emiterea unei adrese către IPJ O. în vederea comunicării fișei de cazier judiciar privind pe inculpatul G. C., având în vedere că fișa de cazier judiciar existentă în dosarul de urmărire penală a fost eliberată la data de 26.06.2014.

S-a dispus și atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Caracal prin care inculpatul G. C. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate.

La data de 05.01.2015 la dosar a fost depusă copie de pe cazierul judiciar al inculpatului G. C., raportul de expertiză medico legală psihiatrică nr.2400/A1/224/30.11.2014, decizia penală nr.1501/03 dec.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ .

Pe parcursul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Totodată, a recunoscut pretențiile civile formulate de părțile civile din prezenta cauză.

Înainte de a fi începută cercetarea judecătorească, au fost audiate părțile civile F. V.-D. și L. G., în legătură cu pretențiile civile formulate de către acestea, iar persoana vătămată R. C. C. a depus la dosar în data de 3 octombrie 2014 o cerere prin care a arătat că înțelege să nu se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpatului G. C. întrucât prejudiciul creat a fost recuperat, respectiv i s-a restituit telefonul mobil.

Tot pe parcursul cercetării judecătorești la solicitarea instanței s-a atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 24.03.2014, la ora 16,34, inculpatul G. C. a pătruns în sediul S.C. AGRO SOCIO S.R.L., situat pe . municipiul Caracal și, profitând de faptul că partea vătămată R. C. C. era într-o altă cameră, a sustras de pe birou un telefon mobil marca Samsung Duos, după care a părăsit incinta acestei societăți comerciale.

Fiind identificat după imaginile surprinse de camerele de supraveghere situate în incinta sediului societății comerciale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a predat telefonul sustras organelor de cercetare penală, prejudiciul fiind astfel recuperat, valoarea telefonului mobil sustras de inculpat fiind de 500 lei.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 24.03.2014, ora 16,34, a pătruns în sediul S.C. AGRO SOCIO S.R.L. și a sustras un telefon mobil, producând un prejudiciu de 500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 CP cu aplicarea art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate - f. 30 și 32-33, planșe foto camere de supraveghere –f. 35-37, declarație martor – f. 43, declarație inculpat – f. 40-41, alte acte.

Cu privire la latura civilă s-a reținut că valoarea bunului sustras de inculpat este de 500 lei și prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ziua de 06.06.2014, în jurul orei 20,45, inculpatul G. C. a pătruns fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței părții vătămate F. V. D. și a sustras o geantă a soției acestuia, în care se aflau acte de identitate, bani și bunuri de uz personal, fiind surprins de partea vătămată în timp ce încerca să părăsească locuința.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 06.06.2014, în jurul orei 20,45, a pătruns fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței părții vătămate F. V. D. și a sustras o geantă a soției acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 47 și 50-51, declarația inculpatului – f. 96, alte acte.

În ceea ce privește latura civilă, s-a menționat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal întrucât bunurile au fost recuperate.

După numai trei zile, respectiv în ziua de 09.06.2014, în jurul orei 18,00, inculpatul G. C. a pătruns fără drept pe ușa de acces, neasigurată în domiciliul părții vătămate I. C. C., de unde a încercat să sustragă bunuri, fiind însă surprins de partea vătămată mai înainte de a-și fi însușit vreun bun, astfel că fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 09.06.2014, a pătruns fără drept pe ușa de acces, neasigurată în domiciliul părții vătămate I. C. C., de unde a încercat să sustragă bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 rap. la art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP și este dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 57 și 59-60, declarația inculpatului – f. 96, alte acte. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În cursul aceleiași luni, și anume în ziua de 25.06.2014, la ora 20,10, inculpatul G. C. a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate L. G. și a sustras un telefon mobil marca Vodafone, în valoare de 400 lei, după care a părăsit locuința părții vătămate, telefonul mobil fiind sustras de inculpat chiar din camera în care dormea partea vătămată.

Inculpatul a vândut ulterior telefonul mobil unei persoane necunoscute în zona pieței contra sumei de 70 lei.

Fapta inculpatului G. C., care, în ziua de 25.06.2014, la ora 20,10, a pătruns fără drept în domiciliul părții vătămate L. G. și a sustras un telefon mobil marca Vodafone, în valoare de 400 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 2 lit. b CP cu aplic. art. 41 alin. 1 CP, fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate - f. 66 și 76-77, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto – f. 68-74, declarațiile martorilor – f. 79-80, 82-83, procesul verbal de identificare a persoanelor și planșă foto – f. 85-89, declarația inculpatului – f. 96, alte acte.

În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut în rechizitoriu că valoarea bunului sustras de inculpat din domiciliul părții vătămate este de 400 lei, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 400 lei.

S-a apreciat că, acționând în acest mod inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui reținându-se ca formă de vinovăție, intenția directă cu privire la fiecare infracțiune în parte.

În sarcina inculpatului G. C. au fost reținute dispozițiile art. 41 alin. 1 în referire la recidiva postcondamnatorie în condițiile în care a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în perioada de liberare condiționată din executarea pedepsei dispuse prin sentința penală nr. nr. 4420/30.12.2013 pronunțată de Judecătoria C.. Instanța nu a reținut în sarcina inculpatului și dispozițiile art. 41 alin. 1 raportat la art. 43 alin. 5 din Codul penal în referire la recidiva postexecutorie în condițiile în care, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosarul cauzei, niciuna dintre pedepsele anterioare ale inculpatului aplicate pentru infracțiuni săvârșite în perioada majoratului nu a fost executată în întregime.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, dispozițiile art. 74 alin. 1 și 2 din Noul Cod penal prevede că stabilirea duratei sau cuantumului dar și alegerea pedepsei, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Având în vedere aceste criterii, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii – prin pătrunderea fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței șipe timpul nopții, împrejurare care sporește șansele de reușită ale activității infracționale iar autorul își asigură cu mai multă ușurință scăparea și produsul infracțiunii, prin săvârșirea unui număr de 4 infracțiuni într-oo perioadă de numai o lună de zile ceea ce denotă nu numai disprețul manifestat de către inculpat în raport de valorile protejate de lege dar și o periculozitate sporită a acestuia care a transformat activitatea de sustragere de bunuri din patrimoniul altor persoane într-o îndeletnicire, prejudiciul relativ mare cauzat persoanelor vătămate și care a fost recuperat numai parțial, starea de pericol deosebit de gravă creată pentru relațiile sociale de ordin patrimonial a căror ocrotire este condiționată de asigurarea situației de fapt, a poziției fizice pe care bunurile mobile o au în patrimoniul fiecărei persoane, motivul săvârșirii infracțiunii – obținerea unor sume de bani prin săvârșirea de acte ilicite, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale – inculpatul a fost condamnat anterior la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni îndreptate contra patrimoniului persoanelor, împrejurare care scoate în evidență nu numai faptul că implicarea inculpatului în comiterea de infracțiuni nu are caracter accidental dar și faptul că, în ceea ce îl privește, condamnările anterioare nu și-au îndeplinit rolul preventiv și educativ, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal – deși a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, inculpatul nu a făcut demersuri pentru a recupera prejudiciul suferit de persoanele vătămate rezumându-se doar, în faza de judecată, să declare că recunoaște pretențiile civile și este de acord să achite prejudiciul, vârsta inculpatului, situația familială și socială a acestuia – fără ocupație și cu posibilități de îndreptare greu de imaginat în condițiile în care a fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului în mod repetat începând cu anul 2006, urmează să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea a patru infracțiuni de furt, furt calificat și tentativă la furt calificat, la pedeapsa închisorii pentru fiecare în parte, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al măsurii dispuse.

Cu respectarea limitelor prevăzute de lege și ținând cont de considerentele anterior expuse, instanța a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea situată peste minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, în sensul că va pronunța condamnarea inculpatului care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și cu privire la fiecare faptă în parte se va face aplicarea art. 60 din Codul penal.

În cauza de față instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal referitoare la concursul de infracțiuni având în vedere că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni, prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Urmează ca în baza art. 38 alin. 1 și 39 alin. 1 lit. b din Codul penal raportat la art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal să se contopească pedepsele aplicate inculpatului (în cauza dedusă judecății) urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare la care s-a adaugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 1 an și 9 luni, în total va executa 5 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție și în baza art. 104 alin 2 teza a II – a din Codul penal raportat la art. 43 alin. 2 din Codul penal se va adăuga pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare la restul rămas neexecutat de 256 de zile din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 4420/30.12.2013 pronunțată de Judecătoria C., urmând ca inculpatul G. C. să execute în total pedeapsa rezultantă de 5 ani, 11 luni și 16 zile în regim de detenție.

În baza art.404 alin. 4 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului G. C. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 26.06.2014, la zi și în baza art. 399 alin. 1 și 4 din Codul de procedură penală se va dispune menținerea stării de arest a inculpatului G. C..

Având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.2400/A1/224 din 23.12.2014 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală O. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, privind obligarea la tratament medical, ca măsură de siguranță, a inculpatului G. C. și în baza art.109 alin.1 raportat la art.109 alin.3 din Codul penal și art.246 alin.11 din Codul de procedură penală inculpatul G. C. a fost obligat la tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

În baza art.566 alin.3 din Codul de procedură penală se vor comunica Administrației locului de deținere - Penitenciarul C. copii de pe dispozitivul hotărârii definitive și de pe raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.2400/A1/224 din 23.12.2014 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală O. .

Referitor la latura civilă a cauzei, potrivit art. 1357 Cod civil, orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara, iar omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a fost cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a fost cauzat prin neglijența sau imprudența sa.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, întrucât s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, în baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 1357 din Codul civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. G. și a fost obligat inculpatul G. C., la plata sumei de 400 lei reprezentând daune materiale, către partea civilă, iar în baza art.20 și 397 din Codul de procedură penală s-a luat act că persoanele vătămate R. C. C., F. V. D. și I. C. C., nu s-au constituit părți civile în cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul G. C., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale și reținând cauza, să fie redozate pedepsele aplicate, întrucât a recunoscut și regretat faptele, fiindu-i reținute dispozițiile art.374 Cod pr.penală coroborat cu art.365 Cod pr.penală și art.396 alin.10 Cod pr.penală, urmând a i se aplica pedepse orientate spre minimul special, cu deducerea perioadei arestului preventiv.

Verificând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma dispozițiilor art.417 Cod pr.penală, cât și a criticilor formulate, Curtea constată ca nefondat apelul, pentru următoarele considerente:

Se constată că din probele administrate în cauză, respectiv plângerile și declarațiile persoanelor vătămate, planșe foto, procese-verbale de cercetare la fața locului, proces-verbal de identificare a persoanelor, declarațiile martorilor și ale inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanței, însușindu-și întreg materialul probator strâns în cursul urmăririi penale, beneficiind astfel de procedura simplificată, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în sensul că:

În data de 24.03.2014, ora 16:34 inculpatul G. C. a pătruns în sediul . și a sustras un telefon mobil, producând un prejudiciu de 500 lei, care a fost recuperat.

În data de 6.06.2014, în jurul orelor 20:45, același inculpat, a pătruns fără drept pe poarta de acces în curtea locuinței persoanei vătămate F. V. D. și a sustras o geantă a soției acestuia în care se aflau acte de identitate, bani și bunuri de uz personal, fiind surprins de persoana vătămată în timp ce încerca să părăsească locuința.

În data de 9.06.2014, în jurul orei 18:00 același inculpat a pătruns fără drept pe ușa de acces neasigurată în domiciliul persoanei vătămate I. C. C. de unde a încercat să sustragă bunuri, fiind însă surprins de aceasta înainte de a fi sustras vreun bun.

În data de 25.06.2015 ora 20:10 inculpatul G. C. a pătruns în domiciliul persoanei vătămate L. G., de unde a sustras un telefon mobil marca Vodafone în valoare de 400 lei, prejudiciul nefiind recuperat.

Raportat la data săvârșirii infracțiunilor, se constată că în cauză este aplicabilă legea penală nouă, faptele fiind încadrabile în dispozițiile art.228 alin.1 Cod penal; art.228 alin.1 rap.la art.229 alin.2 lit.b Cod penal; art.32 alin.1 Cod penal rap.la art.228 alin.1 –art.229 alin.2 lit.b Cod penal și art.228 alin.1 rap.la art.229 alin.2 lit.b Cod penal.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului se reține că acesta a fost condamnat definitiv de mai multe ori în perioada 2007-2011.

Prin s.p.nr.160 din 11.05.2011 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin d.p.nr.1345din 7.09.2011 a Curții de Apel C. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, pedeapsă care însă a fost contopită cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 468 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin s.p.nr.687 din 7.04.2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, executând pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 7.01.2014 cu un rest de executat de 256 zile închisoare.

Întrucât faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost săvârșite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată s.p.nr.160 din 11.05.2011 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin d.p.nr.1345din 7.09.2011 a Curții de Apel și până la împlinirea termenului de reabilitare, Curtea constată că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie fapt pentru care se vor reține dispozițiile art.41 alin.1 Cod penal, fapt ce va atrage regimul sancționator prev.de art.43 alin.1 și 2 Cod penal.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev.de art.74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunilor (infracțiuni care aduc atingere relațiilor sociale ce ocrotesc patrimoniul persoanei), modalitatea și împrejurările concrete (prin același mod de comitere inculpatul a pătruns de mai multe ori în locuințele a 4 persoane vătămate de unde a încercat sau a sustras bunuri), starea de recidivă a inculpatului, acesta perseverând în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, suferind anterior mai multe condamnări la pedeapsa închisorii, dar și atitudinea sinceră a inculpatului, ce a atras aplicarea procedurii simplificate, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, Curtea constată că aceste aspecte se regăsesc atât în dozarea pedepsei, cât și în stabilirea modalității de executare, apreciindu-se că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi realizat numai prin privarea de libertate, neexistând împrejurări speciale care să atragă reducerea pedepselor, pedepsele aplicate fiind deja orientate către minimul special, redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art.396 alin.10 Cod pr.penală.

Având în vedere natura infracțiunilor săvârșite, valoarea socială lezată, precum și jurisprudența CEDO și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea constată că în mod corect i-au fost interzise drepturile prev.de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, atât ca pedeapsă complementară, cât și ca pedeapsă accesorie.

Pe considerentele sus-menționate și având în vedere și dispozițiile art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, Curtea constată că sentința penală este legală și temeinică, urmând să respingă apelul ca nefondat.

Se va deduce arestul preventiv de la 16.01.2015 la zi.

Văzând și art.275 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de inculpatul G. C., împotriva sentinței penale nr.6 din 16 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, ca nefondat.

Deduce arestul preventiv de la 16.01.2015 la zi.

Obligă apelantul-inculpat la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 15 aprilie 2015.

C. Ș. V. M.

Grefier,

B. D.

Red.jud.CȘ

j.f.D.S.

PS/20.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 532/2015. Curtea de Apel CRAIOVA