Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 343/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 343/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-03-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 343

Ședința din camera de consiliu de la 13 martie 2015

PREȘEDINTE C. C.- judecător

A. D.- judecător

Grefier V. D.

Ministerul public a fost reprezentat prin procuror A. G. din cadrul

D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C.

***

Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de condamnatul M. I., împotriva deciziei penale nr. 394 din data de 24 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părtilor, conform art. 431 alin.1 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate alte cereri, s-a acordat cuvântul.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a contestației în anulare ca inadmisibilă.

CURTEA

Asupra contestației în anulare;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 128 din 2 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în baza art. 334 C.p.p. în cazul inculpatului M. I. zis „B.”, fiul lui N. și I., născut la data de 31.08.1963 in municipiul Pitești, Jud. Argeș, domiciliat in municipiul Pitești, ., ., ., CNP_, în prezent deținut în P.M.S. C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune din art. 215 alin. 1,2 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. în art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu menținerea restului încadrării juridice a faptelor sesizate de procuror prin rechizitoriu.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. a fost achitat inculpatul M. I. pentru fapta de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003.

În baza art. 194 alin. 1 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 19 din legea nr. 682/2002 și a art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală 2 luni închisoare.

În baza art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cp rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 19 din legea nr. 682/2002 și a art. 74 alin. 1 lit. a Cp rap. la art. 76 alin. 2 C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de arz. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b Cp pe durată de 2 ani.

În baza art. 211 alin.1, alin. 21 lit. a C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 19 din legea nr. 682/2002 și a art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin.1 lit. c C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 279 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 19 din legea nr. 682/2002 și a art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. d C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.a rap. la art.34 alin. 1 lit. b C.p. și art. 35 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare pe care o sporește cu 6 luni închisoare ,astfel că pedeapsa principală totală este de 4 ani și 6 luni închisoare alături de pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe durată de 2 ani.

În baza art. 88 alin. 1 C.p. s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul reținerii și arestării preventive cu începere din data de 23 nov. 2011 până la data pronunțării acestei sentințe.

În baza art. 71 alin. 2 C.p. s-a interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de arz. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe timpul detenției.

În baza art. 334 C.p.p. în cazul inculpatului T. T. I. zis B., fiul lui M. L. și G., născut la 15.02.1984, în municipiul Pitești, jud. Argeș, domiciliat în municipiul Pitești, .. 1, ., ., jud. Argeș, CNP-_, în prezent deținut în P.M.S. C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune din art. 215 alin. 1,2 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. în art. 215 alin. 1 ,2, 3 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu menținerea restului încadrării juridice a faptelor sesizate de procuror prin rechizitoriu.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin.1 lit. d C.p.p. a fost achitat inculpatul T. T. I. pentru fapta de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003.

În baza art. 194 alin. 1 C.p. rap. la art. 41 alin.2 C.p. cu aplicarea a art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală 4 luni închisoare.

În baza art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 2 C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de arz. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe durată de 2 ani.

În baza art. 211 alin.1, alin. 21 lit. a C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin.1 lit. b C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit. b C.p. și art. 35 alin.1 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare pe care o sporește cu 6 luni închisoare ,astfel că pedeapsa principală totală este de 5 ani și 6 luni închisoare alături de pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe durată de 2 ani.

În baza art. 71 alin. 2 C.p. s-a interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe timpul detenției.

În baza art. 334 C.p.p. în cazul inculpatului A. V., fiul lui M. și I., născut la 30.07.1978 în municipiul Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, domiciliat în municipiul Pitești, ., ., CNP_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune din art. 215 alin.1 C.p. în art. 215 alin. 1 ,2 și 3 C.p. cu menținerea restului încadrării juridice a faptelor sesizate de procuror prin rechizitoriu.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p. a fost achitat pe inculpatul A. V. pentru fapta de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003.

În baza art. 194 alin.1 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu aplicarea a art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală 5 luni închisoare.

În baza art. 215 alin.1, 2 și 3 C.p. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. c C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.a rap. la art. 34 alin. 1 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporește cu 6 luni închisoare ,astfel că pedeapsa principală totală este de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 88 alin. 1 C.p. s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul reținerii și arestării preventive cu începere din data de 23 nov. 2011 și până la 19 oct. 2012.

În baza art. 71 alin. 2 Cp s-a interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. pe timpul detenției.

S-a constatat că inculpatului A. V. prin decizia penală nr. 2109 din 19.10.2012 pronunțată de Curtea de apel C. în dosarul nr._ /a6 i s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar și s-a dispus punerea sa de îndată în libertate.

În baza art. 139 alin. 1 C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive aplicată inculpaților M. I. și T. T. I. prin încheierea pronunțată la data de 24 nov. 2011 de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011 cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul Pitești, jud. Argeș, fără încuviințarea Tribunalului O..

Au fost revocate mandatele de arestare preventivă ale acestor inculpați emise de Tribunalul D. cu nr.129 la data de 24 nov. 2011 în cazul primului și cu nr. 130 din aceeași dată în cazul celui de-al doilea în dosarul nr._/63/2011 și s-a dispus punerea în libertate a acestor inculpați dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.

În baza art. 145 alin. 11 și alin. 12 C.p.p. s-a dispus ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi mun. Pitești jud. Argeș inculpații să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura anume Politia mun. Pitești jud. Argeș, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului O.;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

e) să nu se apropie de părțile vătămate, martorii și experții cauzei și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Au fost puse în vedere acestor doi inculpați prevederile art. 145 alin. 22 și alin. 3 C.p.p.

A fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității de parte vătămată a lui P. C. și T. M. .

În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații M. I. și T. T. I. la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.).

În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 au fost informați cei doi inculpați menționați că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului lor genetic.

Au fost obligați inculpații M. I. și T. T. I. în solidar la plata sumelor de 1.000.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale și de 40.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale către partea civilă P. C. L..

Au fost obligați inculpații M. I. și T. T. I. în solidar la plata sumelor de 82.500 de euro în echivalentul monedei naționale la data punerii în executare, 60.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale și de 30.000 de lei către partea civilă P. C. cu titlul de despăgubiri pentru daune morale.

A fost obligat inculpatul A. V. la plata sumei de 4.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale către partea civilă N. G. și să declare public că nu va mai agresa această parte vătămată și civilă.

S-a luat act că partea vătămată T. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a luat act că persoana vătămată G. B. nu participă în proces ca parte vătămată și nu se constituie parte civilă în cauză.

S-a luat act că partea vătămată M. F. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a luat act că partea vătămată P. A. I. nu se constituie parte civilă și că a renunțat la pretențiile de despăgubire formulate în cauză

A fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului M. I.

A fost admisă cererea de restrângere a măsurii asigurătorii a sechestrului formulată de inculpatul M. I. și s-a dispus restrângerea acestei măsuri asupra bunurilor mobile și imobile ale acestui inculpat la limitele despăgubirilor pentru daune materiale și morale stabilite ca obligații civile.

A fost obligat fiecare din inculpații M. I., T. T. I. și A. V. la plata a câte 5.000 de lei către stat cu titlul de cheltuieli judiciare.

A fost obligat fiecare din inculpații M. I. și T. T. I. la plata a câte 2250 lei către partea vătămată P. C., cu titlul de cheltuieli judiciare.

A fost obligat fiecare din inculpații M. I. și T. T. I. la plata a câte 2250 lei către partea vătămată P. C. L., cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului ICCJ- D.- Serviciul Teritorial C. emis la data de 17 mai 2012 cu nr. 290/P/2010 au fost trimiși în judecată inculpații M. I., T. T. I. și A. V. pentru comiterea faptelor penale susmenționate.

Instanța a procedat la cercetarea judecătorească în care sens au fost ascultați inculpații la cererea acestora, deoarece la început au optat pentru dreptul la tăcere ,părțile vătămate ,martorii propuși prin rechizitoriu, cei admiși pentru inculpați, respectiv s-a administrat proba cu înscrisuri iar în scopul soluționării cererii de restrângere a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor inculpatului M. I. și cu rapoartele de expertiză având ca obiect evaluarea bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M. I..

În baza art. 334 C.p.p. în cazul inculpatului M. I. zis „B. și T. T. I. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune din art. 215 alin. 1,2 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. în art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. cu menținerea restului încadrării juridice a faptelor sesizate de procuror prin rechizitoriu în baza constatării că actele materiale de inducere în eroare prin folosirea unui mijloc fraudulos (șantajul și doar pentru primii dopi inculpați și tâlhăria)la diferite intervale de timp conform condițiilor art. 41 alin. 2 C.p. prezentate de procuror au avut loc în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de împrumut ceea ce a impus raportarea la alin. 3 al acestui articol. În cazul inculpatului A. V. s-a dispus pentru aceleași argumente schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune din art. 215 alin.1 C.p. în art. 215 alin. 1 ,2 și 3 C.p. cu menținerea restului încadrării juridice a faptelor sesizate de procuror prin rechizitoriu.

Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut de prima instanță următoarea situație de fapt dar și următoarele rezolvări:

1. în perioada anilor 2009-2010 nu este dovedită legătura între primii doi inculpați și inculpatul A. V. în scopul constituirii și aderării la un grup infracțional organizat și nici a unei relații în timp între acești trei inculpați în care inculpatul M. I. să joace rolul de lider iar ceilalți doi pe acela de a recruta potențiale victime, după care să exercite împreună acte de constrângere în vederea deposedării acestora de bunuri în sensul art. 2 lit. a din legea nr. 39/2003

a. partea vătămată N. G. și martora N. I. R.,soția sa, nu și-au menținut declarațiile dată cu ocazia urmăririi penale .Astfel, primul nu a mai menținut declarația în sensul că la locul său de muncă de la A.D.P. Pitești l-ar fi văzut pe inculpatul M. I. care venea acolo cu mașina și nici pe aceea potrivit căreia ar fi recunoscut din fotografie pe inculpatul M. I. ca fiind acela care venea pe la inculpatul A. V., nici cu privire la calificativul de cămătar dat acestui inculpat și că deși a declarat altfel la urmărirea penală, nu are cunoștință că partea vătămată P. C. L. ar fi împrumutat bani de la un prieten al inculpatului M. I. și din această cauză ar fi rămas fără apartament și un TIR. De asemenea, martora N. I. R. nu a menținut declarația potrivit căreia ar fi auzit de la soțul său că inculpatul M. I. a fost cel care a dat suma primită de soțului său, cu titlu de împrumut, deoarece nu a citit-o înainte de a o semna și nici nu i s-a citit iar în ce privește declarația aflată la fila 142 din dos. de urm. penală că prin aceasta decât a relatat cele auzite de la soțul său, respectiv că inculpatul M. I. a venit pe la echipa în care lucra și a vorbit cu un coleg de serviciu, martorul Mârzacu. În același sens martora deși a relatat că nu știe despre informațiile referitoare la inculpatul M. I. totuși i s-a pretins să scrie despre acesta și să semneze și, în plus, că i s-a spus că așa este ,,bine” să declare. De asemenea, la instanță martora a arătat că plângerea aflată la fila 141 din dos. urm. penală a scris-o la dictarea anchetatorilor în sensul că ,,inculpatul M. I. este în legătură cu inculpatul A. V. ,în condițiile în care eu aveam legătură doar cu inculpatul A. V.” dar că,, nu îl cunosc pe inculpatul T. T. I. decât cu ocazia prezenței mele în sala de judecată și nu am auzit vorbindu-se despre acesta”. În plus, l-a văzut pe inculpatul M. I. doar în cursul ședinței de judecată și că nu îl știa de mai înainte pe acesta.

b) afirmația din rechizitoriu a procurorului potrivit căreia martora D. G. la data de 12.12.2011 a efectuat o recunoaștere din fotografii a celor trei inculpați nu a corespuns realității deoarece la dosarul de urmărire penală nu se află un proces verbal ce se întocmește în acest caz ci doar declarația din aceiași dată în care nu se face nici o referire la această operațiune. De asemenea, martora nu a confirmat afirmația din rechizitoriu potrivit căreia că i-ar fi fost prezentat inculpatul A. V. de către inculpatul M. I., ca fiind cel care dă bani cu camătă de 30 % pe lună sub porecla de Țiganul deoarece în finalul declarației a arătat că nu l-a văzut pe inculpatul A. V. decât cu această ocazie(a prezenței la instanță)și nici nu a auzit vorbindu-se despre acesta.

c) în cazul părții vătămate M. F. D. deși acesta a efectuat o recunoaștere din fotografii la data menționată de 12.12.2011 și s-a întocmit de către organele de urmărire penală un proces verbal acesta nu a mai menținut afirmația că ar fi recunoscut pe inculpatul A. V., ca fiind cel împrumutat de inculpatul M. I. deoarece a realizat că a făcut o confuzie atâta timp cât i s-a prezentat o poza despre care i s-a spus că este a lui Mârzacu F. V., martor în proces și de fapt era fotografia inculpatului A. V. și că la întrebarea pe cine cunoaște din fotografii a indicat două, una a lui A. V. și cealaltă a lui Mârzacu F. V. întrucât aveau aceiași fizionomie. În plus, s-a reținut că această parte vătămată arată în mod categoric că pe inculpatul A. V. nu îl cunoaște.

d) relația dintre primii doi inculpați și inculpatul A. V. a fost întâmplătoare și circumstanțiată de raporturile de prietenie dintre inculpatul M. I. și martorul Mârzacu F. V., în calitate de foști colegi și vecini, concretizată în vizitele de scurtă durată făcute de acest din urmă inculpat la locul muncă de la ADP Pitești al acestui martor dar fără a se constata că au purtat discuții. În acest sens relevante sunt declarația martorului C. C. C. care i-a văzut de două ori pe primii doi inculpați ce au venit la locul său de muncă de la ADP Pitești și că au vorbit cu un coleg, identificat apoi ca fiind Mârzacu F. V., nu cu inculpatul A. V. care s-a coroborat cu declarația martorului Mârzacu F. V. în calitate de coleg de serviciu cu inculpatul A. V. că nu cunoaște nici o situație care să-i impună concluzia că primii doi inculpați s-ar cunoaște cu inculpatul A. V.. Aceste probe s-au coroborat în același sens cu declarația martorului Pili B. I. că un coleg de serviciu cu numele de Mârzacu a fost vizitat de inculpatul M. I. zis B., care a venit cu o mașină BMW X5, însă nu cunoaște ce au discutat. Aceste constatări au fost confirmate și de inculpatul M. I. care a menționat în declarația sa că l-a cunoscut pe inculpatul A. V. pentru că era șef de echipă în cadrul punctului de lucru unde se afla prietenul său martorul Mârzacu F. V. dar că toate discuțiile sale cu acesta, s-au rezumat la întrebări despre acest martor.

e) partea vătămată P. C. L. a arătat în declarația sa că pe ,,inculpatul A. V. nu l-am văzut niciodată până în acest moment și nici nu i-a însoțit pe inculpații ceilalți în ce s-a întâmplat” iar martorul V. J. că atunci când a făcut deplasări la imobilele din . ale inculpatului M. I. nu l-a observat pe inculpatul A. V. și nici în alte împrejurări nu l-a văzut.

f) existența unei relații cauzale toți trei inculpați care reprezintă numărul minim pentru a reprezenta un grup infracțional organizat conform art. 2 lit. a din aceiași lege era esențială pentru consumarea acestei infracțiuni și avea implicații sub aspectul competenței organului de urmărire specializat al D.I.I.C.O.T. deoarece în lipsa acestei infracțiuni competența pentru restul faptelor penale revenea organelor cu competență generală și nu D.I.I.C.O.T. care are o competență specială prevăzută de art. 12 din legea nr. 508/2004 ce nu include restul faptelor. Ori,după cum s-a arătat infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003 nu s-a consumat datorită neîntrunirii elementelor constitutive ale acesteia.

2. instanța a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă continuată prevăzută de art. 194 alin. 1 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. în cazul fiecăruia din cei trei inculpați, dar fără vreun act de cooperare materială și subiectivă a primilor doi inculpați cu inculpatul A. V..

În acest sens s-au reținut actele materiale de constrângere a victimelor în cursul anilor 2009 -2010 prin violență și amenințare în scopul de a deposeda de bunuri pe acestea și de a dobândi astfel în mod injust un folos, în condițiile art. 41 alin. 2 C.p.,cu indicarea probelor și a mijloacelor de probă în modul următor:

a) pentru a determina partea vătămată P. C. L. să facă plata tuturor sumelor de bani împrumutate, inclusiv a unor dobânzi de 30% pe lună, peste nivelul pieței, inculpatul M. I. însoțit în permanență de inculpatul T. T. I. au amenințat cu moartea partea vătămată și i-au adresat injurii. În plus, s-a reținut că acești doi inculpați s-au întâlnit cu partea vătămată P. C. L. pe care l-au deposedat de un autoturism marca VW–Passat cu nr. de înmatriculare_ ce aparținea tatălui său, P. C., după ce mai înainte inculpatul M. I. l-a amenințat cu violența fizică, iar mai apoi și de un TIR format din cap tractor cu nr. de înmatriculare_ și semiremorcă cu nr._, după care au condus partea vătămată la cabinetul notarial G. C. unde a fost constrâns să semneze un antecontract de vânzare cumpărare al apartamentului său din Pitești. În urma amenințărilor primite din partea inculpatului M. I. la adresa sa și a familiei sale se reține că partea vătămată P. C. L. a părăsit România la data de 27.04.2010 în Germania unde s-a refugiat de frica inculpaților. Aceste probe au rezultat din declarația părții vătămate care arată că era îndemnat de inculpatul M. I. să se omoare altfel el îl va omorî dacă nu achită datoria și că aceste acte de constrângere s-au repetat până a reușit să fugă din țară în 27/28.04.2010.

b) la adresa părții vătămate P. C. s-a reținut că inculpații M. I. și T. T. I. au exercitat acte de constrângere materială prin refuzul de restituire a autoturismului marca Volkswagen Passat, proprietate a acestei părți vătămate, dar și prin condiționarea de plata unei sume de 20.000 de euro datorată de fiul său, în mod injust prin pretinderea de dobânzi cămătărești. În plus, s-au reținut și actele de constrângere morală a acestei părți vătămate, relatate de către martora P. M. soția părții vătămate P. C. a arătat că, după ce a fost sesizată poliția, au primit mai multe telefoane prin care pretindea plata unor sume de 40.000 de euro și respective 25.000 de euro și că în caz contrariu vor recurge la alte mijloace dar și că la locuința sa din . au venit cumnatul inculpatului T. T. I. și sotia acestuia, care după ce au intrat fără a fi cerut acordul în curtea locuinței, au pretins să li se restituie suma de 40.000 de euro, iar cea din urmă a pretins ca în vederea plății să își vândă mașina și tot ce au. Aceste elemente de fapt cu valoare de probe au rezultat din declarația părții vătămate, a martorei dar și a martorului I. R. ,vecin care a asistat la această vizită.

c) cu referire la părțile vătămate T. M. și G. B. s-a reținut că inculpații M. I. și T. T. I. le-au indus o stare de temere prin amenințările proferate în scopul de a dobândi injust imobilul apartament în care locuiau în condițiile în care după ce partea vătămată G. B. s-a împrumutat la inculpații M. I. și T. T. I. cu dobânzi cămătărești datorită problemelor în administrarea firmei sale nu a mai putut achita datoria. S-a mai reținut că din cauza presiunii celor doi inculpați partea vătămată G. B. a fost nevoit în luna oct. 2010 să plece din țară cu familia în Spania, iar imediat după aceasta, la domiciliul din Pitești al acestor două părți vătămate s-a prezentat inculpatul M. I. însoțit de inculpatul T. T. I. care a proferat amenințări că vor avea de a face cu el și că îi va lăsa fără casă din cauza neachitării împrumutului și dobânzilor. Aceste elemente de fapt cu valoare de probe au rezultat în principal din declarația părții vătămate T. M. în coroborare cu plecarea precipitată a ginerelui său G. B. ca urmare a intensificării presiunilor inculpaților. S-a constatat că în declarația sa la instanță partea vătămată G. B. nu a menționat această din urmă cauză ca fiind cea care a determinat plecarea sa în Spania cu familia, ci una de ordin general, anume criza financiară și oportunitatea angajării ca șofer de Tir, însă a recunoscut că plecarea a fost intempestivă și pe nepregătite și că a primit informații despre demersurile făcute la domiciliul său în vederea recuperării datoriilor. Explicația atitudinii acestei din urmă părți vătămate a fost interpretată ca fiind în scopul de a nu dăuna inculpaților dar și rezultat al influenței familiilor acestora ca efect al unor puternice raporturi de afinitate și solidaritate specifice mediului etnic de apartenență.

d) cu privire la partea vătămată P. A. I. s-a constatat că pentru a o constrânge la plata acestor sumelor împrumutate în mai multe tranșe (cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro) dar mai ales a dobânzilor de 15-20% pe lună majorate apoi în anii 2010-2011 la 30 % pe lună inculpatul M. I. ajutat de inculpatul T. T. I. au adresat părții vătămate amenințări și injurii.

e)cu referire la partea vătămată M. F. D. s-a mai constatat că inculpatul M. I. în condițiile în care a fost deranjat de intenția părții vătămate de a sesiza organele de urmărire penală s-a deplasat la domiciliul părții vătămate unde a formulat amenințări verbale la adresa familiei acesteia în scopul de a determina la plata împrumutului de 8.500 de euro perfectat în anul 2009 dar mai ales a dobânzii cămătărești de 20% pe lună, majorată apoi la 30% lunar concretizată în pretenția de a-i fi achitată suma de 22.000 de euro. Aceste elemente de fapt au rezultat din declarația acestei părți vătămate care s-a coroborat cu cele relatate de inculpatul M. I. care recunoaște că a împrumutat pe acest inculpat cu ocazia lucrărilor de execuția a vilei sale suma de 35.000de euro cu o dobândă inițială de 10 % sau 15 % lunar pe care apoi a majorat-o la 20% lunar dar și a recunoscut că aceasta este mai mare decât cea percepută pe piața bancară.

f) cu privire la partea vătămată N. G. s-a constatat că după ce a împrumutat în tranșe diferite de la inculpatul A. V. ,șeful său de echipă din cadrul Administrației domeniului public Pitești jud Argeș, suma totală de 2.000 de lei cu dobânzi cămătărești, spre a obține în mod injust plata acestor drepturi, în momentul în care i-a fost remisă suma l-a supus la constrângere materială prin aceea că i-a oprit cardul de salariu și, mai mult, că i-a pretins să îi dea cu același titlul și cardul de salariu al soției sale, N. I. R., fără acordul acesteia și l-a bătut și injuriat pentru a face plățile de dobânzi cămătărești .S-a mai constatat în acest context că timp de 3 luni partea vătămată N. G. ce avea un salariu de 950 de lei lunar a achitat inculpatului A. V. împrumutul și dobânda stabilite însă inculpatul a refuzat să îi restituie cardul de salariu și i-a majorat dobânda, în acest fel partea vătămată nemaiavând acces la cardul de salariu timp de 8-10 luni. De asemenea, s-a mai reținut că de pe cardul soției acestei părți vătămate inculpatul a scos suma de 500 de lei.

3. instanța a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.1,2,3 și 5 C.p. rap. la art. 41 alin. 2 Cp în cazul fiecăruia din primii doi inculpați și de art. 215 alin.1 ,2 și 3 C.p. rap.la art.41 alin.2 C.p. în cazul inculpatului A. V. dar fără vreun act de cooperare materială și subiectivă a primilor doi inculpați cu acest din urmă inculpat.

În acest sens în aceiași perioadă sub aspectul laturii obiective actele materiale de inducere în eroare a victimelor cu ocazia perfectării și executării contractelor de împrumut prin crearea aparenței că suma împrumutată și predată de împrumutător va fi cea convenită, urmată de realitatea că era remis creditul minus dobânda pe o lună înainte dar și că dobânda va fi una la nivelul stabilit ,deși mult peste cea a pieței(care este în jurul a 20% dobândă dar anuală), urmată de majorarea acesteia, consecința fiind deposedarea victimelor de bunuri, incluzând sume de bani, bunuri mobile și imobile. După ce victimele și-au dat seama de realitate, pentru a o accepta inculpații au recurs în formă continuată la acte de șantaj, fără însă a se putea constata vreo legătură infracțională între primii doi inculpați cu inculpatul A. V. și doar în cazul inculpaților M. I. și T. T. I. de tâlhărie.

Situația de fapt s-a constatat cu indicarea probelor și a mijloacelor de probă, în modul următor:

a) cu privire la partea vătămată P. C. L. că fiind cunoștință a inculpatului T. T. I., i-a solicitat acestuia un împrumut în sumă de 4.000 de euro pentru care i-a pretins o dobândă de 30% pe lună iar atunci când i-a înmânat suma i-a reținut 1.200 de euro reprezentând dobânda și ca urmare i-a dat doar 2.800 de euro. În luna următoare această parte vătămată i-a achitat inculpatului T. T. I. încă 1.200 de euro cu titlul de dobândă însă în luna următoare întrucât a întârziat plata a fost contactat de către inculpatul M. I. care i-a adus la cunoștință că de fapt banii pe care i-a primit ca împrumut erau ai lui. Se mai reține că în ziua următoare partea vătămată P. C. L. a plătit celor doi inculpați suma de 10.000 de lei până către finele anului 2009, câte 1.200 de euro lunar dar și alte sume cuprinse între 500-1.000 de euro sub formă de penalități. În plus acești doi inculpați s-au întâlnit cu partea vătămată P. C. L. pe care l-au deposedat de un autoturism marca VW –Passat cu nr. de înmatriculare_ ce aparținea tatălui său, P. C., iar mai apoi și de un TIR format din cap tractor cu nr. de înmatriculare_ și semiremorcă cu nr._ după care au condus partea vătămată la cabinetul notarial G. C. unde a fost constrâns să semneze un antecontract de vânzare cumpărare al apartamentului său din Pitești. Ca mijloace de probă în dovedirea acestor elemente de fapt au fost declarațiile date de partea vătămată care se coroborează cu cele menționate de partea vătămată P. C. dar și cu cele declarate de cei doi inculpați care arată că pentru împrumuturile date acestei părți au convenit o dobândă de 20% lunar.

b)cu referire la părțile vătămată G. B., acesta a administrat o firmă cu obiect de activitate montaj ferestre termopan, . Srl, în a cărei activitate în anul 2010 au apărut probleme astfel că a fost nevoit să se împrumute la cei doi inculpați, M. I. și T. T. I., cu dobânzi cămătărești. Ca probe și mijloace de probă în acest sens au fost declarația părții vătămate G. B. care a recunoscut că firma sa a avut datorii și că îi cunoaște pe inculpații M. I. și T. Theordor I. și cea a părții vătămate T. M. ,soacra părții vătămate G. B., care a realizat că ginerele său are probleme din fizionomia schimbată în rău acestuia și a fiicei sale dar și din faptul că au ajuns să nu își mai poată achita obligațiile de întreținere a imobilului în care locuiau împreună iar în ce privește raporturile de împrumut că la locuința s-a prezentat inculpatul M. I. care a făcut scandal, a cerut actele de la mașina ginerelui său și a strigat că are chitanță pe apartament dar și cu notele de redare a convorbirilor telefonice dintre partea vătămată și inculpatul M. I.. În acest context declarația părții vătămate G. B. prin care nu a recunoscut să fi fost împrumutat de către inculpații M. I. și T. T. I. a apărut ca rezultat al unei atitudini subiective

c)cu privire la partea vătămată P. A. I. s-a reținut că aceasta având în administrare firma . cu obiect de activitate confecțiile metalice a împrumutat de la inculaptul M. I. în mai multe tranșe sume de bani cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro, din care de la început era reținută dobânda, pentru care dobânzile percepute inițial au fost de 15-20 % pe lună iar în anii 2010-2011 de 30 % pe lună,peste nivelul pieței deci cu caracter cămătăresc dar și că efectiv a făcut plata creditului și dobânzilor, ca probe și mijloace de probă în acest sens sunt declarația părții vătămate P. A. I. care a relatat cele de mai sus, coroborate cu cele din declarația inculpatului M. I. care a confirmat un împrumut acordat acesteia de 10.000 de euro cu o dobândă de 20 % pe lună dar și că i-au fost achitate atât creditul cât și dobânzile.

d) cu referire la partea vătămată M. F. D. s-a reținut că în cursul anului 2009 a împrumutat de la inculpatul M. I. suma de 8.500 de euro cu o dobândă de 20% pe lună majorată apoi la 30% pe lună de asemenea peste nivelul pieței, astfel că după plata unei sume de 37.000-38.000 de euro către inculpatul M. I. reprezentând rate și dobânzi între cei doi au intervenit neînțelegeri deoarece acest inculpat a majorat unilateral dobânzile, drept pentru care a pretins să-i fie achitată suma de 22.000 de euro. Ca probe și mijloace de probă în acest sens au fost cele declarate de partea vătămată ca confirmă constatările de mai sus.

e)elementele de fapt din declarația martorului D. Ș. care a arătat că inculpatul M. I. participa la diferitele propuneri de afaceri ale prietenilor fie în cotă parte de 50% și chiar integral de 100%, în prima variantă urmând să împartă câștigul fie în cazul în care nu participa cu capital că mergea pe varianta unui împrumut acordat acelor persoane care de obicei erau prieteni apropiați, cele din declarația martorului D. M. L. potrivit căruia inculpatul M. I. era prieten cu inculpatul T. Thodor I. dar și că a auzit în oraș în Pitești vorbindu-se că primul inculpat dădea bani cu împrumut dar și acea a martorului V. J. care a auzit despre inculpatul M. I. că are renumele de cămătar. Aceste probe au sensul de a constata preocupările acestui inculpat identice sau strâns legate de domeniul în care s-au comis faptele.

f) averea deținută de inculpatul M. I. include mai multe autovehicule cu mărci de renume (6 mașini), terenuri în Pitești și jud. Argeș(în 5 amplasamente) și 3 apartamente în aceleași locuri a căror valoare a fost evaluată potrivit expertizelor întocmite pentru care s-au depus și înregistrat la Trib.O. la nr._ din 3 iunie 2013 Raportul de evaluare extrajudiciară și Raportul de evaluare imobiliară cu completarea ulterioară a fost evaluată la o valoare de piață de 2.113.846 lei.

g) susținerea inculpaților potrivit cărora scopul împrumuturilor luate de către partea vătămată P. C. L. era satisfacerea viciilor sale ,precum jocurile sistematice de noroc la cazinouri, și s-a înlăturat ca neconcludentă. Chiar dacă este reală participarea la astfel de jocuri pe baza confirmării martorului D. M. L., că l-a întâlnit la ruleta din cazinou, argumentul a fost apreciat ca irelevant întrucât că elementul determinant al prejudicierii părților vătămate este conduita dolosivă a acestora în scopul prejudicierii,în concurs cu fapte de șantaj și tâlhărie, dar și cu specificul activității de transport care era practicată de partea vătămată potrivit declarației acesteia din urmă întârzierile în plata taxelor de cărăușie sunt mari.

f) cu privire la partea vătămată N. G. s-a constatat că aceasta a împrumutat în mai multe tranșe de la inculpatul A. V. ,șeful său de echipă din cadrul Administrației domeniului public Pitești jud Argeș suma de 2.000 de lei cu dobânzi cămătărești. S-a mai constatat că timp de 3 luni partea vătămată N. G. ce avea un salariu de 950 de lei lunar a achitat inculpatului A. V. împrumutul și dobânda stabilite însă i-a majorat dobânda,în acest fel partea vătămată nemaiavând acces la cardul său de salariu timp de 8-10 luni. De asemenea, s-a reținut că de pe cardul soției acestei părți vătămate inculpatul a scos suma de 500 de lei. Ca probe și mijloace de probă în acest sens s-au reținut declarația acestei părți vătămate că a fost împrumutată de acest inculpat cu sume de câte 500-600 de lei dar și că salariul său acoperea totuși împrumutul și dobânzile, coroborată cu aceea a martorei N. I. R.,soția părții vătămate, că periodic, pe durata a 8 luni partea vătămată a fost împrumutată de acest inculpat și ,ca urmare, nu a mai avut acces la cardul de salariu dar și că spre a releva nivelul cămătăresc al dobânzii pentru un împrumut de 200 de lei dobândă pretinsă de inculpatul A. V. a fost de 100 de lei pentru perioada unei luni dar și cu cele din declarația martorului C. C. C., că știe că inculpatul A. Valertiu o împrumuta pe partea vătămată N. Gheoghe cu sume de câte 10-15 lei dar că nu cunoaște nivelul cumulate al acestor împrumuturi.

h) susținerea inculpatului A. V. potrivit cărora scopul împrumuturilor luate de către partea vătămată N. G. era satisfacerea viciilor sale ,precum consumul frecvent de băuturi alcoolice și fumatul, și că nu se pune problema vreunei induceri în eroare voită a acesteia de către acest inculpat, întrucât avea reprezentarea realităților urmărite de către aceștia (că dobânda va fi nu doar una cămătărească și că va fi majorată), s-a înlăturat ca neconcludentă. Chiar dacă au fost reale susținerile pe baza confirmării martorului Pili B. I. că a observat pe această parte vătămată că venea băută la serviciu dar și fuma, argumentul a fost irelevant întrucât trebuie admis că elementul determinant al prejudicierii acestei părți vătămate este conduita dolosivă a acestui inculpat în scopul prejudicierii acestuia ,în concurs cu fapta de șantaj, după cum s-a arătat.

4. instanța a mai constatat că în cazul inculpaților M. I. și T. T. I. au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1, alin. 21 lit. a C.p. rap. la art. 41 alin. 2 C.p. Sub aspectul laturii obiective a acesteia s-a reținut în intervalul anilor menționați mai sus actele materiale ale celor doi inculpați la diferite intervale de timp în condițiile art. 41 alin. 2 C.p. de deposedare a părților vătămate vătămate P. C. și P. C. L. de un autoturism VW Passat proprietate a primei părți vătămate aflat în posesia celei de a doua, de un TIR format din cap tractor și semiremorcă aflat în posesia celei de doua părți vătămate, respectiv de un apartament aparținând celei de a doua părți vătămate prin folosirea ca mijloc a constrângerii morale. Sub aspectul laturii subiective se reține vinovăția celor doi inculpați stabilită în raport de conduita acestora, în condițiile prezumției de discernământ.

Ca probe și mijloace de probă s-au reținut:

- elementele de fapt din declarația părții vătămate P. C. L. care a arătat că, după ce a fost indus în eroare cu privire la termenii împrumutului convenit cu primii doi inculpați dar și cu privire la executarea contractului întrucât nu a putut face față pretențiilor acestor doi inculpați de plată a împrumutului dar mai ales a dobânzilor majorate atunci când au constatat acest lucru cu ocazia întâlnirii din cartierul Trivale din Pitești la îndemnul inculpatului M. I. ,inculpatul T. T. I. s-a urcat la volanul mașinii marca VW Passat cu care partea vătămată a venit,proprietate a tatălui părții vătămate P. C. și fără acordul posesorului au plecat cu vehiculul spunând părții vătămate că i-o vor da restitui când le va da suma de 10.000 de lei. De asemenea, din aceiași declarație s-au reținut elementele de fapt cu privire la deposedarea sa de un TIR format din cap tractor și semiremorcă,deținut în leasing prin aceea că mai înainte cu 5 săptămâni de data la care această parte vătămată a plecat în străinătate (27mai 2010) după ce acești doi inculpați au găsit în mașina sustrasă de la partea vătămată documentele și cheia acestuia s-a deplasat în parcarea de la bazinul Olimpic din Pitești unde erau parcate și a constatat că nu se mai aflau acolo. De aceea, partea vătămată a vorbit în aceiași seară cu inculpatul T. T. I. iar la întrebarea ce i-a adresat-o în sensul dacă vor să-i ia și TIR-ul acesta i-a răspuns ,,aduci banii și ți-l dăm înapoi” dar și că a doua zi a fost sunat de către inculpatul M. I. care i-a pretins să aducă suma de 20.000 de euro pentru că în caz contrar vinde atât TIR-ul cât și mașina tatălui său. Actele materiale de însușire a TIR-ului de către cei doi inculpați au continuat și cu ocazia deplasării împreună cu partea vătămată la locul unde era vehiculul – parcarea . Argeș - aceștia au condiționat în continuare restituirea vehiculului de plata datoriilor. Tot din declarația acestei părți vătămate s-a reținut că atunci când cei doi inculpați au pătruns în apartamentul proprietatea sa din Pitești iar inculpatul M. I. a văzut contractele notariale prin care partea vătămată s-a împrumutat de la alte persoane, a luat un cuțit de la bucătărie și l-a pus lângă ei ,după care i-a pretins să scrie ce va spune el sub forma unei chitanțe privind suma datorată. În continuare, partea vătămată în declarația sa a arătat că sub influența acestor amenințări s-au deplasat la notarul G. C.,martor în cauză, unde a încheiat cu inculpatul M. I. un antecontract prin care, dacă nu i se achita suma de 20.000 de euro datorată, inculpatul s-a obliga să achite creditul către Banca ING și să devină proprietar al apartamentului său care avea o valoare de piață de 45.000de euro și să rămână astfel cu diferența de 25.000 de euro.Tot sub influența amenințărilor acestor doi inculpați această parte vătămată a plecat în Germania, că a locuit sub cerul liber timp de 2 săptămâni înt-un parc și că la sosire nu a avut în buzunar decât 25 de euro.

- elementele de fapt din declarația părții vătămate P. C. care mediază cele relatate de G. E. M., prietena fiului său în sensul că atunci când cei doi inculpați au pătruns în apartamentul părții vătămate P. C. L. l-au pus pe un scaun, au căutat peste tot și au luat documente și că mașinile acestuia au fost luate de către cei doi inculpați. dar și că au luat partea vătămată, au suit-o într-un vehiculul marca Hummer a inculpatului M. I. și au dus-o la un notar. De la fiul său această parte vătămată a aflat că pentru a acoperi împrumutul și dobânzile către inculpatul M. I. a luat împrumuturi de la persoane din jud. Argeș și O. pentru care a încheiat contracte notariale dar și că atunci când i-a telefonat din străinătate fiul său i-a spus că are o situație grea deoarece i s-au furat mașinile și trebuie să dea bani mereu inculpatului M. I..

c)elementele de fapt din declarația inculpatului M. I., că a primit de la partea vătămată P. C. L., ca garanție a datoriilor, autovehiculul marca VW Passat dar și că a restituit acest vehicul către partea vătămată P. C., ca proprietar al acestuia, cu proces verbal de predare întocmit la poliție. Din aceiași declarație de inculpat s-au reținut elementele de fapt privind ,,vizita” la apartamentul părții vătămate P. C. L. recunoașterea demersurilor făcute în vederea încheierii unui antecontract prin care pentru prețul de 45.000 de euro să îi dea în plată creanța sa și în numerar suma de 20.000 de euro dar și la notar în același scop .De asemenea, s-a reținut că acești doi inculpați au intrat în posesia TIR-ului deținut în leasing de firma părții vătămate și că l-au parcat împreună cu partea vătămată menționată care i-a asigurat că în câteva zile îi va face plata. S-a concluzionat că aceste garanții mobiliare ale datoriilor cu vehiculele arătate au fost constituite prin constrângerea părții vătămate P. C. L. dar că la fel, a avut loc restituirea mașinii de către inculpați. De aceea, s-a înlăturat susținerea inculpatului privind existența unui acord al părții vătămate P. C. L. dar și elementele de fapt desprinse tot din declarațiile martorilor (C. Lucică și C. G.)potrivit cărora partea vătămată avea deplină libertate cu ocazia acestor operațiuni.

d) declarația inculpatului T. T. I. că este cunoștință a părții vătămate P. C. L. încă de la vârsta de 18 ani și a fost prezent deși doar în calitate de șofer la operațiunile care au concretizat raporturile inculpatului M. I. cu părțile vătămate, că a participat la operațiunea de parcare a TIR-ului deținut de firma părții vătămate la . de Pitești dar și că a fost prezent atunci când a intrat alături de inculpatul M. I. în apartamentul din Pitești al acestei părți vătămate. Susținerile acestui inculpat potrivit căruia rolul său nu a inclus actele materiale de deposedare prin constrângere a părților vătămate s-a înlăturat, de asemenea, prin coroborarea probelor de mai sus.

5. instanța a mai constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev.de art.279 alin. 1 Cp .Sub aspectul laturii obiective a acestei infracțiuni s-au reținut actele materiale ale inculpatului M. I. de deținere fără autorizație, deci fără drept a unei arme cu aer comprimat calibrul 4,5 mm și a trei cutii cu muniție, urmarea aflată în raport de la efect la cauză cu cele menționate fiind o stare de pericol pentru ordinea publică în domeniul activității de deținere a acestor arme. Sub aspectul laturii subiective s-a reținut în raport de această conduită, vinovăția inculpatului.

Ca probe și mijloace de probă în acest sens s-au reținut constatările de la percheziția domiciliară la inculpatul T. T. I. din 23.11.2011 când a fost depistată arma menționată despre care acesta a declarat că nu cunoaște cui aparține dar și cele trei cutii cu muniție din care două marca Gomo TS-10 cu 170 și respectiv 170 proiectile calibrul 4,5și una D/S Special Magnum cu 53 proiectile de calibrul 4,5 mm, constatările și concluziile din Raportul de expertiză cu privire la caracteristicile armei și muniției nr._ din 5.04.2012 al IPJ O. – Serviciul Criminalistic ce confirmă aceste constatări. Aceste probe s-au coroborat cu prezumția că arma și muniția erau ale inculpatului M. I. pe baza strânselor relații dintre acesta și inculpatul T. T. I. în care acesta din urmă avea ca preocupare sprijinul total în afaceri al celuilalt inculpat care avea și potențialul financiar necesar achiziționării de astfel de arme și proiectile. În plus aceste probe s-au corelat în același sens cu comunicările făcute de IPJ Argeș –serviciul arme, explozibili și substanțe periculoase cu adresa nr._ din 9.05.2012 în care arată că acest inculpat nu este deținător legal de armă neletală din categoria celor supuse autorizării și nu are eliberat permis de port armă.

La individualizarea pedepselor aplicate pentru fiecare din infracțiuni instanța a avut în vedere criteriile cu caracter general prevăzute de art. 72 alin. 1 C.p. între care conduita inculpaților și nivelul de implicare a acestora dar și pe ce pe cele cu caracter personal prin existența unor familii închegate ,respective prin implicarea în activități comerciale a inculpatului M. I. și profesionale în cazul inculpatului A. V.. Astfel, cu privire la inculpatul M. I. s-a avut în vedere faptul că acesta a formulat un denunț către organele de urmărire penale speciale D. pentru care Serviciul teritorial C. cu adresa nr. 206/D/P/2012 din 25.03.2013 au comunicat că informațiile furnizate de acesta au permis identificarea unui alt participant la comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, anume inculpatul T. C. S. pentru care s-a început urmărirea penală iar prin ordonanța din 19.03.2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru art. 7 alin. 1 și 3 din legea nr. 39/2003 și de art.2 alin. 1 din legea nr. 143/2000 rap.la art.41 alin.2 Cp. Ca urmare s-a constatat că sunt incidente normele de la art.19 din Legea nr. 682/2002 privind reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepselor prevăzute de normele de incriminare pentru fiecare din infracțiuni. Pe de altă parte, s-a reținut în vederea individualizării datele cu caracter personal menționate în referatul de evaluare al inculpatului M. I. întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Trib. Argeș în care s-au evidențiat ca factori care au influențat și influențează conduita sa generală caracteristicile infracțiunilor, atitudinea procesuală de nerecunoaștere a faptelor, diminuarea responsabilității comiterii infracțiunilor prin dorința de a-și primi înapoi sumele de bani date cu împrumut și neconștientizarea gravității acestor fapte dar și factori care pot motive inculpatul să nu mai comită alte infracțiuni între care intenția sa de a nu se mai implica în conduite ilicit penale, sprijinul activ din partea familiei, calificarea profesională de mecanic auto, experiența lucrativă, existența unei locuințe și a unor venituri, imaginea pozitivă la nivelul, comunității și lipsa antecedentelor penale iar în ce privește perspectivele de reintegrare socială că acestea pot fi reale în raport de factorii protectivi menționați. În ce privește pe inculpații T. T. I.(care nu a acceptat întocmirea unui referat de evaluare similar spre a nu se afla de situația sa de rudele apropiate cărora aceste informații le-ar agrava boala) și A. V. s-a constatat că trebuie să fie reținuți factori de influență și protectivi similari cu deosebirea că nu s-a reținut o pregătire profesională în cazul inculpatului T. T. I. însă că aceasta există dar cu specific în domeniul asfaltării de drumuri în cazul inculpatului A. V., în raport de probele cauzei menționate mai sus.

Continuând operațiunea de individualizare a pedepsei instanța a reținut, că inculpații au vocație la circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a C.p. pe baza lipsei antecedentelor penale iar, pe de altă parte ,prin raportare la restul criteriilor de individualizare, stabilind că este necesar să se recunoască aceste circumstanțe pentru toți cei trei inculpați. De asemenea ,în același sens s-a reținut că în cazul tuturor coborârea nivelului pedepsei principale sub minimul special realizează scopul preventiv și educativ ale acestei sancțiuni

Pe latură civilă s-a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale prevăzute de art.998,999 și 1003 cod civil pentru stabilirea obligației solidare de despăgubire a primilor doi inculpați către părțile civile cărora le-au produs prejudicii materiale și morale prin faptele lor ilicite, respectiv distinct a obligației inculpatului A. V. în favoarea părții civile N. G..

Astfel, față de partea civilă P. C. L. s-a constatat că este dovedit prejudiciul produs acestuia prin deposedarea sa de un camion TIR compus din cap tractor și semiremorcă dar și prin diminuarea patrimoniului firmei ce o administra, ., cu sumele plătite în contul împrumuturilor cu dobânzi cămătărești percepute de cei doi inculpați și că suma proporțională este la nivelul de 1.000.000 de lei pretinse de partea civilă ca despăgubiri iar cel pentru daune morale prin traumele produse prin conduita a acestor doi inculpați în condițiile în care a fost nevoit să plece în străinătate și să îndure un disconfort(mergând până la a dormi sub cerul liber într-un parc din Germania) la nivelul de 40.000 lei. Se reține aici că deși partea civilă a solicitat cu titlul de despăgubiri pentru daune morale suma de 600.000 lei aceasta nu este proporțională cu întinderea prejudiciului de acest fel și că funcțiile reparatorie și preventivă pot fi realizate de o despăgubire în limita menționată.

Pentru partea civilă P. C. s-a reținut că prejudiciul material produs acestuia constă în diminuarea patrimoniului său cu sumele de bani pe care le-a înmânat fiului său P. C. L. pentru a face plățile împrumuturilor cu dobânzi cămătărești dar și în distrugerile aduse de inculpați autoturismului marca VW Passat proprietate iar cel moral în suferințele încercate ca urmare a dispariției pentru o perioadă relativ mare de timp a fiului său, partea vătămată P. C. datorită conduitei de șantaj, tâlhărie și înșelăciune a celor doi inculpați .Nivelul acestor despăgubiri a fost dovedit prin cele declarate cu ocazia constituire de parte civilă în coroborare cu restul probelor menționate anterior.

Pentru partea civilă N. G. s-a constatat că prejudiciul material ce i s-a produs de către inculpatul A. V. constă în diminuarea patrimoniului său cu sumele plătite în mod injust cu titlul de dobândă cu caracter cămătăresc iar cel moral în trauma produsă prin actele de constrângere la care a fost supus spre a accepta să facă plățile necuvenite.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel D. – Biroul Teritorial O. și inculpaților M. I., T. T. I. și A. V..

P. a criticat sentința pentru nelegalitatea achitării inculpaților privind infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003cu motivarea că cei trei inculpați au constituit un grup infracțional organizat pentru acordarea de împrumuturi cămătărești și acordarea nejustificată a dobânzilor, acționând coordonat, cu sarcini prestabilite, rolul de lider avându-l M. I. sprijinit de inculpatul T. T. I., concubinul fiicei sale și A. V., care recrutau victimele și le acordau împrumuturi. Aceeași hotărâre este criticată și pentru netemeinicie considerând că faptele comise prezintă un pericol social deosebit, astfel că se impune înlăturarea dispozițiilor art. 74, 76 cod penal, cu consecința aplicării unor pedepse proporționale cu gravitatea faptelor comise.

Inculpatul M. I. a solicitat încetarea procesului penal pentru infracțiunile de șantaj, înșelăciune și tâlhărie întrucât plângerea celor două părți vătămate P. C. și P. C. L. au fost soluționate prin neînceperea urmăririi penale, constatarea lipsei calității procesuale a persoanelor vătămate P. C., T. M. și G. B. care nu s-au împrumutat de la inculpat și a se lua act totodată de voința părților vătămate P. A. I. și M. F. D. în apel. Pe latură civilă s-a solicitat respingerea acțiunilor civile formulate de părțile vătămate P. C. și P. C. L. și înlăturarea sechestrului dispus asupra bunurilor mobile și imobile dispuse prin Ordonanța Parchetului din 14 decembrie 2011. S-au completat aceste motive la 4 decembrie 2013 în sensul că nu se justifică despăgubirile materiale și morale acordate, primele ca nedovedite iar ultimele pentru că infracțiunile deduse judecății nu sunt de natură a produce prejudicii morale, fără a putea produce traume efective. Totodată, s-a cerut restrângerea măsurii asigurătorii a sechestrului, având în vedere cele două expertize potrivit cărora valoarea bunurilor aparținând inculpatului este de 2.113.846 lei.

Inculpatul T. T. I. a solicitat achitarea pentru faptele deduse judecății, considerând că acestea nu au fost dovedite pe parcursul cercetărilor iar subsidiar cere schimbarea încadrării juridice, cu aplicarea unor pedepse mai mici, corespunzătoare perioadei executate la zi. Apreciază și că despăgubirile acordate sunt nedovedite sau, subsidiar cere reducerea semnificativă a acestora.

La rândul său inculpatul A. V. a solicitat a se lua act de împăcarea părților pentru infracțiunea prev. de art. 244 cod penal față de poziția părții vătămate N. G.. Totodată cere achitarea cu referire la art. 10 lit. d C.p.p. pentru infracțiunea de șantaj pentru că lipsește latura obiectivă a infracțiunii, nefiind probată amenințarea cu acte de violență. Subsidiar cere menținerea disp. art. 74 – 76 cod penal și aplicarea art. 81 cod penal, fiind reintegrat social, căsătorit, dându-se eficiența cuvenită perioadei executate și comiterii unei singure infracțiuni pentru care se va dispune condamnarea în apel.

Prin decizia penală nr. nr. 394 din data de 24 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, au fost admise apelurile declarate de D. – Biroul Teritorial O. și inculpații M. I., T. T. I. și A. V.. A fost desființată în parte sentința și au fost înlăturate dispozițiile art. 74 alin.1 lit. a cod penal și art. 76 alin.1 lit. e cod penal, reținute în favoarea celor trei inculpați și de asemenea au fost înlăturate sporurile aplicate.

În baza art. 386 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor:

Pentru inculpatul M. I. zis „B.” din infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal; din infracțiunea prev. de art. 194 alin.1 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 207 alin.1 și 3 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal; din infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 244 alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1 (2/1) și (2/1)1, cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal, în infracțiunea prev. de art. 233 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și din infracțiunea prev. de art. 279 alin.1 cod penal în infracțiunea prev. de art. 342 alin. 2 cod penal.

Pentru inculpatul T. T. I. zis „B.”, din infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal; din infracțiunea prev. de art. 194alin.1 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 207 alin.1 și 3 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal; din infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 244 alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și din infracțiunea prev. de art. 211 alin.(1), (2/1) și (2/1)1 cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 233 cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal.

Pentru inculpatul A. V. din infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal; din infracțiunea prev. de art. 194 alin.1 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal în infracțiunea prtev. De art. 207 alin.1 și 3 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și din infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2 și 3 cod penal în infracțiunea prev. de art. 244 alin.1 și 2 cod penal.

În baza art. 396 (5) cod penal cu art. 16 lit. b cod penal, a fost achitat inculpatul M. I. pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal.

În baza art. 194 alin.1 cod penal cu art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal a fost condamnat inculpatul M. I. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 244 alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal, a fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 396 (6) cod pr.penală cu art. 10 lit. g Cod procedură penală, a fost încetat procesul penal pentru infracțiunea prev. de art. 244 alin.1 și 2 cod penal, prin împăcare cu părțile vătămate P. A. I. și M. F. D..

În baza art. 233 cod penal cu art. 41 alin.2 cod penal, a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

În baza art. 33 lit. a cod penal anterior cu art. 36 lit. b cod penal și 35 cod penal, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, alături de pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

Au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

A fost menținută starea de arest și s-a dedus arestarea preventivă de la 12 iulie 2013, la zi.

În baza art. 396 (5) cod pr. penală cu art. 16 lit. b Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul T. T. I. pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal.

În baza art. 194 alin.1 cod penal cu art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal, a fost condamnat pe inculpatul T. T. I. la 2 ani închisoare.

În baza art. 244 alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal, condamnă inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 233 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal, a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

În baza art. 33 lit. a cod penal anterior cu art. 34 lit. b cod penal și art. 35 cod penal, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, alături de pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

Au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 66 lit. a și b cod penal.

A fost menținută starea de arest și s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 12 iulie 2013 la zi.

În baza art. 396 (5) cod pr.penală cu art. 16 lit. b Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul A. V., pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal.

În baza art. 194 alin.1 cod penal cu art. 41 alin.2 cod penal și art. 5 cod penal, a fost condamnat inculpatul A. V. la 2 ani închisoare.

S-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 23 noiembrie 2011 la 19 octombrie 2012.

În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani (2 ani pedeapsă la care se adaugă un interval de 2 ani).

S-a atras atenția asupra consecințelor art. 83 cod penal.

A fost înlăturată obligarea inculpatului A. V. la plata sumei de 4000 lei despăgubiri civile către partea civilă N. G..

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Au fost obligați inculpații M. I., T. T. I. și A. V. și de asemenea persoanele vătămate P. A. I., Marinerscu F. D. și N. G. la câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului ca urmare a împăcării.

Onorariu avocat oficiu către B.A.C. privind pe inculpatul T. T. I. a fost avansat din fondurile avansate de Ministerul Justiției.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea, făcând analiza de ansamblu asupra legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate a constatat că prima instanță a administrat toate probele necesare pentru aflarea adevărului care au fost complet și just apreciate, reținându-se o situație de fapt exactă și concordantă cu aceste probatorii, pe baza cărora faptele inculpaților au fost corespunzător încadrate în drept la data pronunțării.

Potrivit însă art. 5 cod penal în cazul în care de la săvârșirea infracțiunilor până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, ceea ce este cazul și în speță în condițiile intrării în vigoare a noului cod penal.

Ca atare, în baza art. 386 Cod procedură penală, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor cin infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 367 alin.1 cod penal, din infracțiunea prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 cod penal în infracțiunea prev. de art. 244 alin.1 și 2 cod penal, din infracțiunea prev. de art. 211 alin.1 (2/1) și (2/1)1 în infracțiunea prev. de art. 233 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și din infracțiunea prev. de art. 279 alin.1 cod penal în infracțiunea prev. de art. 342 alin. 2 cod penal, întrucât noile incriminări prevăd în noul cod penal pedepse mai mici. Privitor la infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin.1 cod penal sancționată cu pedeapsă de la 6 luni la 5 ani în vechiul cod penal, noua reglementare prev. de art. 207 alin.1, 3 cod penal sancționează faptele prevăzute în alin.1 și 2, dacă au fost comise în scopul de a dobândi injust un folos, patrimonial, pentru sine sau pentru altul, cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Comparând pedepsele, s-a reținut că pentru infracțiunea de șantaj pedeapsa anterioară este mai favorabilă și, ca atare, au fost condamnați inculpații în baza disp. art. 194 alin.1 vechiul cod penal.

Privitor la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 cod penal, a fost avut în vedere faptul că aceasta în prezent este prevăzută de art. 244 alin.1 și 2 noul cod penal și se sancționează cu închisoarea de la 1 la 5 ani, cu precizarea că potrivit art. 244 (3) împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Ca atare, s-a luat act de pozițiile din apel ale părților vătămate P. I. și M. F. D. în sensul că se împacă cu inculpații M. I. și T. T. I. și de asemenea că partea vătămată N. G. se împacă cu inculpatul A. V. și, ca atare, în baza art. 396(6) cod pr.penală cu art. 16 lit. g Cod procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pentru această infracțiune. Pentru ultima parte vătămată în condițiile în care instanța de fond i-a acordat și despăgubiri, inculpatul A. V. a fost exonerat de plata sumei de 400 lei, întrucât împăcarea este personală și fără condiții.

Buna comportare a inculpaților și lipsa antecedentelor penale nu justifică în raport cu pericolul social, recunoașterea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, care au acordat mai multe împrumuturi cămătărești și au majorat nejustificat dobânzile stabilite inițial în scopul deposedării persoanelor vătămate ce au împrumutat bani girând cu bunurile mobile și imobile personale și cauzând astfel prejudicii importante, prin șantaj, amenințări și tâlhărie.

Ca atare au fost înlăturate disp. art. 74 alin.1 lit. a cod penal și art. 76 alin.1 lit. e cod penal, stabilindu-se pentru inculpații M. I. și T. T. I. pedepse individuale pentru fiecare infracțiune și pedepse rezultante de câte 4 ani închisoare fiecare.

Pentru inculpatul M. I. care a fost condamnat pentru fiecare infracțiune, cu reținerea și a art. 19 din Legea nr. 682/2002 avându-se în vedere starea de fapt reținută, rolul său de lider, renumele de cămătar, contribuția infracțională sporită dar și faptul că banii împrumutați îi aparțineau, pedepsele înjumătățite pentru infracțiunile de tâlhărie și înșelăciune au fost sporite până la maximul special permis la care a fost adăugat și un spor, considerându-se că acesta se impune pentru considerentele expuse dar și ca urmare a reținerii infracțiunii continuate și concursul de infracțiuni. În acest sens au fost reținute în continuare dispozițiile sentinței ce vizează și aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru fiecare infracțiune de condamnare cu consecințele ce se impun.

S-a constatat că nu se impune achitarea solicitată pentru infracțiunile de șantaj și furt, pentru autoritate de lucru judecat, întrucât așa cum rezultă din materialitatea faptelor s-a realizat prejudicierea mai multor părți vătămate, fiind îndeplinite în consecință elementele constitutive ale acestora în raport de probatoriul administrat luat în ansamblu.

Privitor la inculpatul A. V. întrucât în apel a fost condamnat doar pentru o infracțiune, fiind arestat preventiv de la 23 noiembrie 2011 la 19 octombrie 2012, dar și statul său de infractor primar s-a apreciat că reeducarea acestuia se poate realiza în condițiile aplicării art. 81 cod penal, existând suficiente garanții în acest sens.

Nu a fost reținută critica parchetului ce vizează greșita achitare a inculpaților pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 în condițiile în care probatoriul administrat nemijlocit de instanța de judecată nu demonstrează existența unei asemenea asocieri, respectiv coordonarea primilor doi inculpați cu inculpatul A. V., relația lor fiind caracterizată corect doar una întâmplătoare.

Privitor la criticile ce vizează soluționarea laturii civile s-a reținut că obligația de a despăgubi, rezultă potrivit principiilor răspunderii civile delictuale în sarcina celor care au comis faptele, în temeiul raportului de cauzalitate între acestea și paguba rezultată pe de o parte și al existenței vinovăției pe de altă parte.

În acest context despăgubirile materiale și morale acordate către părțile civile P. C. L. și P. C., s-a apreciat că reprezintă o justă și integrală reparație, vizând în principal deposedarea de camionul TIR compus din cap tractor și semiremorcă, distrugerile aduse autoturismului VW Passat, diminuarea patrimoniului firmei dar și traumelor produse, în condițiile în care fiul a fost obligat să plece de frică, în străinătate și să sufere astfel un disconfort cert dar și suferințele psihice produse prin actele de constrângere la care au fost supuși, pentru tatăl reiterându-se și traume evidente ca urmare a plecării fiului său din mediul familial.

S-a constatat că nu este întemeiată nici critica ce vizează restrângerea măsurilor asiguratorii sau înlăturarea acestora având în vedere concluziile expertizelor aflate la dosarul cauzei, potrivit cărora valoarea bunurilor indisponibilizate depășesc valoarea despăgubirilor acordate ele având menirea reparării prejudiciului cert produs părților civile.

Inculpații și părțile vătămate care s-au împăcat în apel, au fost obligați la cheltuieli judiciare statului datorate în baza art. 275 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, iar onorariu avocat oficiu către BA C. privind pe inculpatul T. T. I. a fost suportat din fondurile avansate statului în baza art. 275 pct. 4 (3) cod pr.penală.

Împotriva acestei decizii condamnatul M. I. a formulat contestație în anulare, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel C. la data de 01 aprilie 2014 sub nr._, invocând cazurile de contestație în anulare prevăzute de art. 426 alin.1 lit. b) C. proc. pen., în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal și anume autoritatea de lucru judecat prevăzută de art. 16 alin.1 lit.i) C.p.p.

Procedând la examinarea admisibilității în principiu a cererii de contestație, în conformitate cu dispozițiile art. 431 alin.1 și 2 Cod procedură penală, Curtea reține că, aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce urmează.

Deși contestatorul invocă cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) Cod procedură penală, acesta nu este incident în cauză, fiind invocat în mod formal.

În sprijinul acestei afirmații, se menționează conținutul cererii de contestație în anulare în care contestatorul invocă cazul de contestație prevăzut de art. 426 lit. b) Cod procedură penală. raportat la art. 16 lit. i) Cod procedură penală., cu argumentul că anterior s-a dispus o soluție de neîncepere a urmăririi penale pentru aceleași fapte care au făcut obiectul deciziei penale din data de 24.03.2014 a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul nr._ .

Este adevărat că, motivele pe care se sprijină contestația în anulare sunt din cele reglementate de dispozițiile art. 426 Cod procedură penală, însă contestatorul invocă dispozițiile art. 10 lit. i) Cod procedură penală, care deși privesc o cauză de încetare a procesului, nu sunt argumentate și susținute de dovezi care să facă posibilă incidența cazului de contestație în anulare invocat, fapt pentru care Curtea consideră că cererea de contestație în anulare este inadmisibilă.

Astfel, chiar dacă pentru aceleași fapte s-a dispus anterior o soluție de neurmărire penală, prin rezoluția procurorului, nu se poate dispune încetarea procesului penal în baza art. 10 lit. i) Cod procedură penală pentru existența autorității de lucru judecat, întrucât numai hotărârile judecătorești definitive, nu și actele procurorului, au autoritate de lucru judecat, parchetul putând redeschide oricând urmărirea penală.

Pentru considerentele ce preced, constatându-se că cererea de contestație în anulare nu îndeplinește, cumulativ, condițiile reglementate de dispozițiile art. 431 alin.1 și 2 Cod procedură penală aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă

În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală, contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul M. I., împotriva deciziei penale nr. 394 din data de 24 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Obligă contestatorul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 100 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 martie 2015.

Președinte, Judecător

C. C. A. D.

Grefier,

V. D.

Red.jud.A.D.

V.D. 19 Martie 2015

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 343/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 343/2015. Curtea de Apel CRAIOVA