Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 519/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 519/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 7288/104/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 519
Ședința publică de la 14 aprilie 2015
PREȘEDINTE A. C. M.- judecător
C. I.- judecător
Grefier F. I.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror A. G. din cadrul
D. – Serviciul Teritorial C.
***
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de inculpații D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 220 din data de 09 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanții inculpați D. N., asistat de avocat B. C., apărător ales, A. D. Oreastia, asistată de avocat Tîncu M., apărător ales și T. B., asistat de avocat C. S., apărător ales, lipsind apelantul inculpat B. M. C. pentru care se prezintă avocat C. F., apărător desemnat din oficiu, părțile civile ., SC M. SA S. G., . SRL București, . Iași, ., . C., . și partea vătămată . C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
După ce i s-a adus la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, atrăgând în prealabil atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 lit.a Cod pr. penală, în sensul că are dreptul să nu dea nicio declarație în cauză, iar în cazul în care consimte, tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lui, potrivit dispozițiilor art. 109 c.p.p. s-a procedat la audierea apelantului inculpat T. B., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, avocații prezenți precizează că nu asistă inculpații în faza de soluționare a laturii civile de la tribunal.
Avocat Tîncu M. pentru apelanta inculpată A. D. O., având cuvântul, solicită reaudierea inculpatului D. N., audierea părții vătămate V. A. și proba cu înscrisuri în circumstanțiere.
Avocat C. S. pentru apelantul inculpat T. B., având cuvântul, solicită întocmirea unui referat de evaluare a inculpatului de către Serviciul de Probațiune V., reaudierea martorului V. A. în calitate de reprezentant al unei firme și reaudierea celorlalți inculpați în cauză.
Avocat C. F. pentru apelantul inculpat B. M. C., având cuvântul, nu solicită probe.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, se opune la reaudierea inculpatului D. N., apreciind că nu se impune reaudierea în momentul în care un alt inculpat își angajează apărător; proba cu audierea martorilor consideră că este inadmisibilă și este de acord cu proba cu acte.
Instanța respinge cererea privind reaudierea inculpatului D. N., proba cu audierea martorilor o apreciază ca fiind inadmisibilă, în condițiile în care la prima instanță cauza s-a soluționat în procedura simplificată, reținându-se că inculpații au recunoscut faptele, și respinge probele privind întocmirea unui referat de evaluare a inculpatului T. B. și depunerea de înscrisuri în circumstanțiere formulată de inculpata A. D. O..
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. C. pentru apelantul inculpat D. N., având cuvântul, arată că instanța de fond a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 VCp și în dispozitivul sentinței face trimitere la disp.art.76 VCp, însă în realitate nu dă deplină eficiență acestor dispoziții pentru fiecare dintre infracțiuni.
Astfel, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev.de art.8 din Legea 39/2003 este de la 3 la 15 ani, rezultă că prin aplicarea procedurii judecării simplificate prev.de art.396 alin.10 NCpp limitele de pedeapsă se reduc la 2 ani minimul, respectiv 10 ani maximul.
Făcând aplicarea art.74 alin.1 Cp și reținând circumstanțele atenuante, instanța de fond trebuia ca aplicând dispozițiile imperative ale art.76 alin.1 Cp să coboare pedeapsa sub limita de 2 ani închisoare, redusă după aplicarea art.396 alin.10 NCpp.
În mod greșit instanța de fond a dispus executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni în condițiile art.57 VCp în regim de detenție, scopul pedepsei putând fi atins și fără ca inculpatul să fie privat de libertate, apreciind că în cauză se poate face aplicarea instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Arată că, de la data săvârșirii faptei și până în prezent au trecut aproximativ 6 ani, perioadă în care inculpatul D. N. nu a mai săvârșit nicio faptă penală; în acest moment este angajat, și-a întemeiat o familie și a urmat cursuri de specializare, la dosarul cauzei s-au depus mai multe caracterizări, s-a întocmit un referat de evaluare și trebuie avută în vedere atitudinea constantă de recunoaștere.
Solicită admiterea apelului în sensul celor menționate.
Avocat Tîncu M. pentru apelanta inculpată A. D. O., având cuvântul, arată că susține în parte motivele expuse pe larg la fila 85 dosar apel, fără teza desființării sentinței și trimiterii spre rejudecare la prima instanță.
Arată că, în momentul în care instanța de fond a pus în vedere inculpatei că poate beneficia de dispozițiile art.374 alin.4 NCpp, prin reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, aceasta a fost de acord să uzeze de această cale, însă când i-au fost prezentate faptele reținute în rechizitoriu – unele dintre ele nefiind recunoscute nici măcar în fața organului de urmărire penală – a considerat că nu trebuie să își însușească și celelalte fapte penale.
Menționează că inculpata nu a completat nici un contract de achiziția mărfurilor de care se face vorbire, a făcut numai muncă de secretariat și nu a semnat nicio filă CEC, fiind prezentă la solicitarea inculpatului D. N. numai în munca de secretariat.
Cu privire la individualizarea pedepsei și la modalitatea de executare, consideră că prima instanță nu a ținut cont de toate împrejurările concrete ale cauzei, atât sub aspect obiectiv, privind aportul și beneficiile urmărite prin săvârșirea faptei, cât și sub aspect subiectiv, privind persoana inculpatei. În momentul de față, inculpata este angajată cu contract de muncă, are un copil în întreținere și apreciază că pedeapsa condamnării cu executare în regim de detenție ar fi mult prea aspră.
Reiterează că inculpata A. nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și, prin urmare, judecarea cauzei nu se putea face în procedura simplificată și solicită, în teză principală, admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea în baza art.16 alin.1 lit.c) Cpp – nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea, iar în subsidiar, dacă instanța constată că se face vinovată de săvârșirea unei fapte, aplicarea unei pedepse cu suspendare.
Avocat C. S. pentru apelantul inculpat T. B., având cuvântul, menționează că susține în totalitate motivele expuse pe larg la fila 87 dosar apel și arată că instanța de fond în mod greșit a reținut că ar fi aplicabile dispozițiile art.374 alin.4 NCpp, considerând că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, în realitate, recunoașterea din fața instanței fiind una calificată, cu privire doar la unele fapte.
Precizează că inculpatul nu a folosit niciodată numele de B. I. și consideră că pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție este prea mare în raport de prejudiciul produs, în speță putându-se aplica dispoz.art.86 ind.1 VCp – suspendare sub supraveghere.
Avocat C. F. pentru apelantul inculpat B. M. C., având cuvântul, solicită în temeiul disp.art.421 pct.2 lit.a Cpp admiterea apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea unei pedepse în cuantum mai redus ca la instanța de fond, iar ca modalitate de executare suspendare sub supraveghere potrivit dispoz.art.86 ind.1 VCp, precizând că inculpatul a recunoscut fapta și nu are antecedente penale.
Având în vedere că în sarcina inculpatului B. M. C. s-au reținut două acte materiale cu un prejudiciu total sub 90.000 lei, solicită schimbarea încadrării juridice din înșelăciune în formă calificată cu prejudiciu de peste 200.000 lei în înșelăciune în formă simplă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiul art.421 alin.2 lit.b) Cpp admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fiind greșit aplicată procedura simplificată pentru inculpați, și în vederea reunirii acestei cauze cu latura civilă și cu cauza privind ceilalți inculpați. Consideră existența unui caz de indivizibilitate, dată fiind reținerea în sarcina inculpaților a unei forme de pluralitate constituită prevăzută de art.8 din Legea 39/2003 ce face imposibilă o soluție de disjungere.
Art.374 alin.4 Cpp nu prevede o posibilitate de revenire asupra solicitării de aplicare a procedurii simplificate, iar din declarațiile inculpaților T. și A. se constată că nu au recunoscut în totalitate faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare.
Arată că pentru art.8 din Legea 39/2003 pedeapsa este în alte limite decât cele legale, iar pentru inculpatul B. M. s-au reținut greșit consecințe deosebit de grave pentru infracțiunea de înșelăciune.
Instanța, având în vedere susținerile reprezentantului parchetului și motivele invocate de acesta din oficiu, acordă cuvântul în replică, asupra solicitării de desființare a sentinței și trimitere spre rejudecare la instanța de fond apărătorilor inculpaților.
Avocat B. C. pentru apelantul inculpat D. N., având cuvântul, apreciază că nu există motive pentru desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare.
Avocat Tîncu M. pentru apelanta inculpată A. D. O. și avocat C. F. pentru apelantul inculpat B. M. C. lasă la aprecierea instanței.
Apelantul inculpat D. N., având cuvântul, arată că recunoaște și regretă faptele.
Apelanta inculpată A. D. O., având cuvântul, este de acord cu susținerile apărătorului ales și regretă.
Apelantul inculpat T. B., având cuvântul, este de acord cu susținerile apărătorului ales și regretă.
CURTEA
Prin sentința penală nr. nr. 220 din data de 09 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în baza art.386 al.1 N.C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpaților D. N., B. M. C., T. B. și A. D. O. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea unui CEC fără acoperire cu consecințe deosebit de grave prev. de art.26 V.C.P. rap.la art.215 al.1, 3, 4 și 5 V.C.P. în complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea unui CEC fără acoperire cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 V.C.P. rap.la art.215 al.1, 3, 4 și 5 V.C.P. cu aplic.art.41 al.2 V.C.P.
Au fost admise cererile și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.396 al.10 N.C.P.P. în cazul inculpaților D. N., T. B., B. M. C. și A. D. O..
În baza art.26 C.p. rap.la art.215 al.1, 3, 4 și 5 V.C.P. cu aplic.art.41 al.2 V.C.P., cu aplic.art.396 al.10 N.C.P.P., cu aplic.art.74 al.1 lit.a V.C.P. rap.la art.76 al.2 V.C.P. și cu aplic.art.5 N.C.P. au fost condamnați inculpații D. N. și T. B. la pedepsele de câte 2 ani și 6 luni închisoare (faptele de la punctele 2-9 rechizitoriu), pe inculpatul B. M. C. la o pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare (faptele de la punctele 4 și 6 rechizitoriu) și pe inculpata A. D. O. la o pedeapsă de 3 ani închisoare (faptele de la punctele 2-9 rechizitoriu) – pedepse principale și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c V.C.P. – pe o durată de câte 2 ani – pedepse complementare pentru cei patru inculpați.
În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap.la art.323 al.1 V.C.P. cu aplic.art. 74 al.1 lit.a V.C.P. rap.la art.76 lit.c V.C.P., cu aplic. art.396 al. 10 N.C.P.P. și cu aplic.art.5 N.C.P. au fost condamnați inculpații D. N., T. B., B. M. C. și A. D. O. la câte 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 V.C.P., cu aplic.art.5 N.C.P. s-a dispus ca inculpații D. N. și T. B. să execute pedepsele cele mai grele de câte 2 ani și 6 luni închisoare privativă de libertate, în condițiile art.57 V.C.P. – pedepse principale și interzicerea drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c V.C.P. pe durată de câte 2 ani – pedepse complementare, iar inculpatul B. M. C. va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 2 luni închisoare privativă de libertate în condițiile art.57 V.C.P. – pedeapsa principală și interzicerea drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c V.C.P. – pe o durată de 2 ani pedeapsă complementară.
În baza art.86 ind.5 V.C.P. rap.la art.85 al.1 și 2 V.C.P. a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, la care a fost condamnată inculpata A. D. O. prin sentința penală nr.150/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul penale nr._, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 rap.la art.323 al.1 C.p. și 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art.215 al.1, 2, 3 și 4 V.C.P. cu aplic.art.41 al.2 V.C.P. și 33 V.C.P., care au fost repuse în individualitatea lor .
În baza art.33 lit.a V.C.P. – 34 lit.b V.C.P., rap.la art.36 V.C.P. și art.35 V.C.P. cu aplic.art.5 N.C.P., au fost contopite aceste pedepse cu pedepsele aplicate în prezenta cauză de 3 ani închisoare și 2 ani închisoare și pedepsele complementare, aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare care se sporește cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpata A. D. O. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare privativă de libertate în condițiile art.57 V.C.P. – pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit. b și c V.C.P. pe o durată de 2 ani – pedeapsă complementară.
În baza art.36 al.3 V.C.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei A. D. O., reținerea și arestarea preventivă pentru perioada 18.06. – 19.06.2010 și 20.06.2010 – 24.12.2010.
În baza art.71 al.1 și 2 V.C.P., pe durata executării pedepselor s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c V.C.P. cu aplic.art.5 N.C.P.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul T. M. C. privind aplicarea dispoz. art.396 al.10 N.C.P.P., ca nefondată.
A fost disjunsă soluționarea laturii penale a cauzei cu privire la inculpații T. M. C., M. S. și P. I. și continuarea cercetării judecătorești cu privire la aceștia.
În baza art.25 N.C.P.P. a fost disjunsă soluționarea laturii civile a cauzei cu privire la toți inculpații.
A fost fixat termen de judecată la data de 04 septembrie 2014.
În baza art.274 al.1 teza I-a N.C.P.P. au fost obligați inculpații la câte 1500 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art.274 al.1 teza a II-a N.C.P.P., sumele de câte 50 lei onorariu parțial avocați oficiu pentru avocații P. C., D. M. G., A. A. C. și D. M. și sumele de câte 400 lei onorarii avocați oficiu pentru avocații P. C. S. si P. A. G., vor fi suportate de stat și vor fi avansate din fondul Ministerului Justiției in contul Baroului O..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr.33D/P/2011 din data de 26.11.2012 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial O., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților M. S., P. I., D. N., T. M. C., A. D. O., T. B. și B. M. C. ( în prezent arestat în altă cauză la Secția 4 Poliție București), pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, fapte prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 și art.26 rap.la art.215 alin.1,3,4 și 5 C.p. cu aplic.art.33 lit.a C.p. în ce îi privește pe inculpații M. S., P. I., D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C. și art.8 din Legea nr.39/2003 și art.215 alin.1,3,4 și 5C.p. cu aplic.art.33lit.a C.p. și art.41 al.2C.p. în ce îl privește pe inculpatul T. M. C., constând în aceea că în perioada februarie – aprilie 2009 au achiziționat mărfuri de la mai multe societăți comerciale din țară, iar pentru achitarea c.valorii mărfurilor, inculpatul T. M. C. a emis și semnat mai multe file CEC și bilete la ordin în calitate de administrator al . Strejeștii de Sus, care au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil bănesc, precum și pentru societatea aflată în interdicție bancară de a emite CEC-uri în perioada 16-03.2009 – 21.04.2010 din activitatea infracțională a inculpaților rezultând scopul acestora de a înșela societățile comerciale în cauză, inducerea și menținerea în eroare a acestora cu prilejul încheierii contractelor de vânzare cumpărare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, creând un prejudiciu în valoare totală de 397.598,49 lei.
Din actul de trimitere în judecată s-a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul M. S. împreună cu soția sa învinuita M. M. P. au înființat . Strejeștii de Sus la data de 7 aprilie 2006, în care M. M. P. a avut calitatea de administrator și unic asociat. Aceștia au desfășurat mai multe activități comerciale, iar la data de 4 martie 2008 prin procura autentificată nr. 1009 înv. M. M. P. l-a împuternicit pe soțul său inculpatul M. S. să desfășoare activitatea comercială privind . Strejeștii, județul O..
In acest sens, inculpatul M. S. a încheiat cu BCR - Sucursala O., două credite de scont, în numele . Strejești, respectiv contractul de scont nr. 201/8 decembrie 2008 și contractul de scont nr. 33/ 25 februarie 2009, prin mijloace frauduloase, creând astfel BCR un prejudiciu în valoare de 295.404,70 lei.
La scurt timp după încasarea contravalorii contractelor de scont, inculpatul M. S. împreună cu soția sa înv. M. M. P. au hotărât cesionarea . Strejești către o altă persoană care să ˝preia˝societatea pentru a nu mai achita datoriile către BCR – Sucursala O..
După aceasta, inculpatul M. S. aflându-se în relații foarte apropiate cu inculpatul P. I., l-au contactat pe inculpatul D. N. zis S., pentru ca împreună să găsească o persoană dispusă să preia . Strejești în schimbul unei sume de bani, urmând însă ca acea persoană să fie atrasă în grupul acestora, în scopul de a prejudicia firme, societăți comerciale, prin achiziționarea de mărfuri cu titluri de plată ( file CEC) fictive, fără acoperire bancară.
În consecință, în urma acestei rezoluții infracționale inculpatul D. N. zis S., cunoscându-l pe inculpatul T. M. C., interesat de desfășurarea unor activități comerciale sub aparență de legalitate, însă sub incidența legii penale, l-a contactat pe acesta din urmă și împreună cu inculpații M. S. și P. I., l-au convins pe inculpatul T. M. C. să preia, achiziționeze, . Strejești, de la înv. M. M. P. și împuternicitul acesteia, inculpatul M. S., contra unei sume de bani.
În urma discuțiilor purtate inculpatul T. M. C. a acceptat propunerea de a prelua societatea . Strejești și și-a manifestat interesul, disponibilitatea, de a semna file CEC în alb, pe baza cărora să fie prejudiciate diverse societăți comerciale din țară, în schimbul sumei de 10 % din fiecare tranzacție comercială frauduloasă, înșelăciune.
În acest sens, inculpatul T. M. C. însoțindu-l în municipiul Slatina pe inculpatul D. N., le-a înmânat inculpaților M. S. și P. I., actul său de identitate, iar la data de 27 ianuarie 2009 s-a făcut mențiunea la Oficiul Registrului și Comerțului, în urma încheierii prin care inculpatul T. M. C. a preluat . Strejești, în procent de 96,67 %, iar înv. M. M. P. a rămas cu 3,33% din acțiuni.
Referitor la acțiunile de 3,33% ale înv. M. M. P., s-a precizat că acestea erau grevate pe mai departe de administrarea lor de către inculpatul M. S., ca urmare a procurii autentificate nr. 1009 din 4 martie 2008, care nu a fost revocată.
După cesionarea societății, înv. M. M. P., a întocmit un act de predare primire la data de 29 ianuarie 2009, cu inculpatul T. M. C., a arhivei contabile, a ștampilei și a carnetelor de file CEC, care deși confirmă faptul că a semnat acest act, infirmă faptul că respectivul proces verbal a fost real și efectiv, contestând faptul că, ar fi primit aceste bunuri, înscrisuri.
La circa trei săptămâni după ce a preluat societatea, respectiv la data de 25.02.2009 inculpatul M. S. l-a trimis pe inculpatul T. M. C. la BCR Slatina, la numita D. F., consiliera contului curent al numele . pentru a ridica un carnet de CEC – uri, instruindu-l că dacă va fi întrebat unde se află cotorul CEC – urilor ridicate anterior, să răspundă că l-a aruncat în foc, din greșeală. Astfel, acesta a ridicat un carnet de CEC – uri din care a semnat mai multe CEC – uri în alb, primind suma de 100 lei de la inc.M. S., urmând ca în perioada următoare inculpatul T. M. C. să primească câte 10% din fiecare înșelăciune pe care aceștia reușeau să o facă cu filele de CEC semnate de el.
Inculpatul D. N. zis „S.” a luat legătura cu inculpatul T. B. zis „E.”, din mun. D., jud. V., cetățean de etnie romă, cunoscut cu preocupări pe linia infracționalității economice și comiterea de înșelăciuni cu instrumente de plată fără disponibil în cont.
La începutul lunii februarie 2009 grupul infracțional format în scopul prejudicierii unor societăți comerciale prin achiziționarea de mărfuri în numele . Strejeștii de Sus, în baza instrumentelor de plată fără disponibil în cont, alcătuită din inculpații M. S., B. M. C., A. D. O., D. N., P. I., T. M. C. și T. B., a săvârșit mai multe înșelăciuni cu file CEC și bilete la ordin fără disponibil în cont pe numele ., file CEC și bilete la ordin semnate în alb de inculpatul T. M. C. la solicitarea inculpaților M. S. și D. N..
În vederea realizării acestei activități infracționale, inculpatul M. S. a dat o parte din filele CEC semnate de inculpatul T. M. C., inculpatului D. N..
În cauză inculpații vindeau mărfurile obținute prin înșelăciune către diverși clienți la prețuri cu mult sub prețul pieței și împărțeau banii, după ce, în prealabil, scădeau cheltuielile privind transportul și altele, conform declarației inculpatului D. N..
Activitatea infracțională a grupului s-a extins la un număr de 9 societăți comerciale, acestea fiind prejudiciate cu suma totală de 276.098,49 lei plus 27.000 Euro x 4,5 lei/ Euro= 121.500 lei, cumulat, prejudiciul total fiind în valoare de 397.598,49 lei, valoarea prejudiciului cauzat de cei 4 inculpați care au solicitat aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 C.p.p. celor 8 societăți comerciale fiind de 386.176,00 lei.
Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale, rezultă că grupul infracțional organizat alcătuit din inculpații D. N. Zis „S.”, T. B. Zis „E.”, A. D. O., B. M. C. și T. M. C. au acționat în mun. Pitești, după cum urmează:
Inculpatul T. B. zis „E.” împreună cu inculpatul D. N. zis „S.” au stabilit să închirieze un spațiu în mun. Pitești, jud. Argeș, dotat cu calculator conectat la rețeaua Internet, telefon și fax pentru a putea da comenzi pentru achiziționarea de marfă cu instrumente de plată fără disponibil în cont, având nevoie și de o persoană de sex feminin care să se prezinte ca fiind contabila societății.
În acest sens, inculpatul T. B. l-a contactat pe numitul D. F. – O., proprietarul unui spațiu din mun. Pitești, ., ., parter, jud. Argeș, conform contractului de închiriere și Deciziei de impunere a AFP Pitești. După aproximativ o săptămână, acesta s-a prezentat împreună cu inculpata A. D. O. pentru încheierea contractului.
Anterior încheierii contractului, inculpații T. B. și D. N. au discutat cu inculpata A. D. O., iar aceasta a fost de acord să se deplaseze în mun. Pitești pentru întocmirea documentelor necesare închirierii spațiului precum și pentru desfășurarea de activități comerciale în numele unei societăți în care aceasta nu deținea nici o calitate, în scopul prejudicierii mai multor societăți comerciale în baza unor file CEC și bilete la ordin fără acoperire. Inculpata A. D. O. i-a solicitat numitului Verdeață C., pe care îl cunoștea de mai mult timp, să o transporte în mun. Pitești, jud. Argeș, pentru închirierea unui spațiu pentru o societate de tâmplărie de aluminiu și să o ia și pe concubina sa, P. Anișoara, pentru a o angaja ca femeie de serviciu la această societate.
Ajunși în mun. Pitești, jud. Argeș, inculpații A. D. O. și T. B. au făcut cunoștință cu numitul D. O., proprietarul spațiului, inculpata A. D. O. prezentându-se drept „D.”, stabilind să meargă împreună pentru a întocmi contractul pentru furnizarea de servicii RDS, conform declarației martorului D. O..
Inculpata A. D. O., cunoscând că în spațiul închiriat se vor desfășura activități infracționale de natură economică, pentru a-și ascunde identitatea, i-a solicitat numitei P. Anișoara cartea de identitate sub pretextul că ea a uitat-o acasă, cu scopul de a încheia contractul de închiriere spațiu și furnizare servicii RDS. De asemenea, pentru a crea confuzie, aceasta a încheiat ambele contracte pe o altă firmă, și anume . București, punând-o pe numita P. Anișoara să semneze ambele contracte.
Inculpata A. D. O. a declarat că ștampila a fost pusă de Verdeață C., lucru neadevărat întrucât martorul D. O. a declarat că inculpata A. D. O. a fost cea care i-a achitat chiria.
După întoarcerea în municipiul Târgoviște, jud Dîmbovița, inculpata A. D. O. i-a spus numitei P. Anișoara să aștepte la domiciliu întrucât o va suna ea când va începe lucrul la atelierul de tâmplărie din aluminiu, fapte nereale, deoarece la aproximativ o săptămână după închirierea spațiului, concubinul numitei P. Anișoara, numitul Verdeață C., a verificat spațiul iar acesta era închis, conform declarației înv. P. Anișoara.
Din probele dosarului s-a reținut că spațiul respectiv, ce urma să fie folosit ca punct de lucru al ., situat în mun. Pitești, ., . inculpatul T. M. C. în planșa fotografică prezentată de către organele de poliție, a fost dotat de către inculpații T. B. și D. N. zis „S.” cu telefon, fax, calculator și imprimantă, în vederea desfășurării activității infracționale.
În aceeași perioadă inculpatul T. B. zis „E.” a declarat că, în înțelegere cu inculpatul D. N. zis „S.”, a mers la hotelul „Monte Carlo” din mun. Pitești, jud. Argeș, pentru a găsi doi tineri să-i folosească drept „săgeți”, având cunoștință despre faptul că la acel hotel erau tineri de etnie romă interesați de săvârșirea de infracțiuni.
Astfel, inculpatul T. B. i-a adus pe cei doi tineri de etnie rromă, despre care susține că nu le cunoaște identitatea reală și nici numărul de înmatriculare a autoturismului marca Dacia L. pe care aceștia îl foloseau, știind doar numele cu care s-au prezentat respectiv B. I. și I., însă în bazele de date informatizate ale persoanelor, numele respective nu figurează.
În continuare, inculpatul T. B. împreună cu cei doi tineri, respectiv B. I. și I. au închiriat un spațiu de depozitare a mărfurilor, aflat la ieșirea din mun. Pitești, în com. Bascov, ., jud. Argeș, proprietatea ., spațiu recunoscut de inculpatul T. M. C. în planșa fotografică prezentată de către organele de urmărire penală și pentru care a încheiat cu proprietarul, D. M., contractul de închiriere nr. 31 din 20.02.2009.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că scopul închirierii acestui spațiu de depozitare mărfuri este clar de a prejudicia societăți comerciale și de a depozita mărfuri ce provin din înșelăciuni cu instrumente de plată fără disponibil în cont prin utilizarea spațiului închiriat ca punct de lucru dar pe numele altei societăți decât cea în numele căreia se efectuau înșelăciunile și folosirea celor doi tineri mai sus menționați ca „săgeți” cu identitate falsă, precum și utilizarea spațiului cu birotica necesară efectuării de comenzi de mărfuri iar plata să fie acceptată prin instrumente de plată fără acoperire (file CEC și bilete la ordin).
Astfel, grupul infracțional asigurându-și logistica necesară și având potențialul săvârșirii de infracțiuni, a început să acceseze prin calculator, telefon și fax mai multe societăți comerciale din țară care să accepte comercializarea de mărfurii cu plata prin filă CEC sau bilet la ordin, inculpatul D. N. recunoscând că, personal, a creat adresa de e-mail a firmei,_, societate cu sediul în mun. Pitești, .. 1, adresă aflată în apropierea spațiului închiriat ca punct de lucru. În scopul realizării rezoluției infracționale, inculpatul D. N. a accesat mai multe solicitări de mărfuri la diferite societăți ce erau menționate de membrii grupului și, de asemenea, răspundea la ofertele societăților furnizoare de mărfuri, împreună cu inculpata A. D. O..
În practică, grupul era organizat în așa fel încât fiecare să-și încaseze procente din valoarea înșelăciunilor după ce în prealabil se scădeau cheltuielile (de transport, avans marfă etc), astfel încât, cine iniția o tranzacție primea 50% din aceasta iar inculpații T. M. C. și D. N. care dețineau instrumentele de plată, documentele contabile ale firmei și ștampila câte 10% fiecare, inculpata A. D. O. 10% pentru că ea completa filele de CEC și biletele la ordin iar T. B. diferența, pentru că acesta împreună cu inculpatul D. N. găseau cumpărători pentru mărfurile respective, prețul acestora de vânzare fiind de aproximativ 50% din valoarea reală.
Grupul astfel organizat a început să-și desfășoare activitatea infracțională derulând activități comerciale cu . C. cu punct de lucru în ., . Tg. M., . G., jud. C., . SRL București, . Iași cu punct de lucru în localitatea Afumați, .. 31, jud. Ilfov, . Cerneteaz, jud. T., . Teaca, jud. Bistrița – Năsăud și ., punct de lucru Găești, prin intermediul societății . Strejești.
Inițial activitatea infracțională a fost demarată de inculpații P. I., M. S. și T. M. C., care au derulat o tranzacție comercială cu . C., dar această faptă nu face obiectul prezentei cauze motivat de faptul că inculpatul P. I. s-a sustras și se sustrage cercetării judecătorești iar inculpații M. S. și T. M. C. nu au recunoscut săvârșirea faptei, situație în care se va impune disjungerea cauzei și continuarea cercetării judecătorești pentru administrarea probatoriilor.
S-a precizat faptul că inculpatul T. M. C. a solicitat aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 NCPP dar cererea acestuia a fost respinsă întrucât nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de trimitere în judecată, precizând că a semnat CEC-uri în alb dar nu a știut la ce vor fi folosite acestea și a intrat în componența grupului cu credința că va fi angajat în cadrul societății respective.
Ori, potrivit art. 374 alin. 4 NCPP în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i-se la cunoștință dispoz. art. 396 alin. 10 NCPP.
Cum în speță, inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa în actul de trimitere în judecată, instanța a respins cererea acestuia privind aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 NCPP.
Inculpatul M. S. a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa dar nu în totalitate și nu a solicitat aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 NCPP.
Referitor la activitatea infracțională a inculpaților D. N. zis S., T. B., A. D. O. și B. M. C., care au recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată în condițiile art. 374 alin. 2 și 4 NCPP rap. la art. 375 alin. 1 și 2 NCPP rap. la art. 396 alin. 10 NCPP, desfășurată cu cele 8 societăți susmenționate, din materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, au rezultat următoarele:
1. Din declarația directorului ., numitul H. V., a reieșit faptul că acesta a fost contactat telefonic de către numitul B. I. (unul dintre tinerii romi aduși de inculpatul T. B. zis „E.” pentru a comite infracțiuni de înșelăciune) ce s-a prezentat ca reprezentant al . este interesat de achiziționarea unui număr de 90 calorifere din fontă. În perioada următoare a avut loc o conversație prin email privind comanda, plata și livrarea mărfurilor, activități ce erau efectuate de către inculpatul D. N. ZIS „S.”, conform declarației acestuia.
La data de 26.02.2009 cele 90 de calorifere au fost expediate cu un autoturism închiriat de ., în mun. Pitești, jud. Argeș, conform facturii fiscale.
La plecare, conducătorul auto a primit o fila CEC . 1BB_ de la . valoare de 28.291,68 lei, conform facturii fiscale ESYB 9115/ 26 februarie 2009. Fila CEC a fost semnată de către inculpatul T. M. C. și completată la toate rubricile de către inculpata A. D. O., ambii recunoscând acest lucru în declarațiile date.
Fila CEC folosită de inculpați a fost introdusă la plată la 19 martie 2009, fiind refuzată din lipsă totală de disponibil în cont din partea emitentului.
Inculpatul D. N. a declarat că aceste calorifere au fost vândute cu aproximativ 30 – 50% din prețul real al facturilor de achiziție și toți inculpații, respectiv T. B., D. N., A. D. și T. M. C., care au participat activ la prejudicierea părții civile, în urma comercializării caloriferelor, obținute în mod fraudulos ,și-au însușit sume de bani din vânzarea acestor calorifere, însă inculpatul D. N. arată că nu își amintește unde au fost comercializate. De asemenea, inculpatul T. B. a declarat că aceste calorifere care au fost vândute de către B. I. și celălalt cetățean rom, numit I., după care cei doi au fugit cu banii, aspect nereal, întrucât cei doi, au mai săvârșit infracțiuni cu inculpatul T. B..
Partea vătămată M. V. a arătat că se constituie parte civilă împotriva susnumiților cu suma de 28.291,68 lei.
2. Din declarația administratorului . Tg M., numitul V. A., a reieșit faptul că acesta a fost contactat telefonic de numitul B. I., reprezentant al . care a spus că l-a contactat după adresa de pe Internet și că dorește să închirieze 900 popi metalici reglabili.
După ce le-a transmis contractul de închiriere echipament din 02.02.2009, acesta s-a deplasat personal în mun. Pitești, în spațiul închiriat la parterul blocului pentru birou, unde a cunoscut-o pe inculpata A. D. O. care s-a prezentat drept contabila . precum și pe inculpatul T. B. care s-a prezentat drept B. I. (!!!)și pe inculpatul D. N., pe care l-a observat că i-a înmânat inculpata A. D. O. cele două file de CEC seriile RNCB 1BC_ și respectiv RNCB 1BC_, completate de înv. A. D. O. și semnate de inculpatul T. M. C. pe care aceasta le-a completat și le-a înmânat numitului V. A., conform declarației acestuia din urmă. Tot acesta a declarat că, pe parcursul a două zile cât s-a descărcat marfa, singurele persoane pe care le-a văzut au fost inculpații A. D. O., D. N. și T. B., care s-a prezentat drept „B. I.”, pe care le-a observat că se deplasau cu un autoturism marca Volkswagen Passat cu nr. de înmatriculare de Franța.
Ambele file CEC au fost introduse la plată la data de 18 martie 2009 și refuzate de către BCR Sucursala Tîrgu M., pentru lipsă totală de disponibil în cont și CEC emis de trăgător aflat în interdicție bancară.
Din declarația inculpatului T. B. reiese că acesta nu recunoaște că ar fi fost văzut la depozit la descărcarea popilor metalici, însă menționează și recunoaște că a împrumutat autoturismul său numitului B. I., care i-a spus că merge să descarce mai mulți popi metalici.
Filele de CEC . în valoare de 1453 lei și RNCB1BC0333367 în valoare de 7650 lei, în total 9103,5 lei, au fost completate de către inculpata A. D. O., reprezentând contravaloarea închirierii popilor metalici pentru 30 zile, aspect recunoscut de aceasta.
După ce filele de CEC au fost introduse la plată, acestea au fost refuzate din lipsă totală de disponibil în cont, iar reprezentanții ., respectiv inculpata A. D. O., D. N., T. B. și T. M. C. nu au mai răspuns la telefon și au părăsit atât spațiul închiriat pentru birou cât și depozitul.
Valoarea reală a popilor precum și prejudiciul creat este de 27.000 euro plus TVA.
Partea vătămată V. A., administrator al . M. a declarat faptul că, se constituie parte civilă împotriva învinuiților cu suma de 27.000 Euro plus TVA, reprezentând contravaloarea bunurilor cu care a fost prejudiciat de învinuiți.
Conform declarației cetățeanului sirian, martorul Al Samman Al Madani Ghassan, popii respectivi au fost vânduți de către inculpatul T. B. zis „E.”, numitului S. D. din Pitești cu suma de 20 lei/pop metalic (un preț de apx 40% din valoare), cu bani împrumutați de la cetățeanul sirian. Acesta recunoaște că a fost condus la acest depozit de către inculpatul T. B., acolo observând și alte bunuri pe care inculpatul T. B. le oferea spre vânzare la un preț foarte mic.
Din declarația martorului S. D. a reieșit faptul că popii au fost oferiți spre vânzare atât de inculpatul T. B. cât și de inc. D. N. și tot aceștia au încasat și contravaloarea.
Inculpatul D. N. recunoaște că a încasat foarte puțini bani din această tranzacție, iar inculpatul T. B. recunoaște și declară că au vândut acești popi metalici reglabili de la . (care erau, de fapt, închiriați) unui cetățean sirian, iar banii care i-a primit din această tranzacție nu i-au împărțit ci i-au păstrat pentru a încheia o altă tranzacție prin înșelăciune, trebuind să achite în prealabil un avans de 40% pentru a putea ridica marfă, respectiv făină, de la . G., conform declarației inc. T. B. zis „E.”.
3. După ce în prealabil inculpatului T. B. a obținut o sumă de bani prin înșelăciune din vânzarea popilor metalici, de la . S. G., acesta a stabilit împreună cu ceilalți membri ai grupului, respectiv inc. D. N., A. D. O., T. M. C. și B. M. să săvârșească o nouă înșelăciune în defavoarea . ce a fost descoperită prin intermediul Internetului de către înc. D. N. și prezentată inc. A. D. O. pentru a o apela telefonic.
Atât inc. A. D. O. cât și inc. D. N. recunosc că inc. A. D. O. s-a prezentat la telefon sub o identitate fictivă, ca fiind „A. T.”, reprezentanta .
Din declarațiile reprezentanților . I. și V. F., reiese același lucru, în sensul că aceștia au vorbit la telefon cu reprezentantul ., A. T., căreia a solicitat o întâlnire pentru încheierea contractului în vederea achiziționării de produse de morărit.
În acest sens, inc. T. B. a stabilit împreună cu ceilalți membri ai grupului să-l folosească pe inc. B. M. din mun. București, pe care îl cunoștea de mai mult timp, drept săgeată (pentru a proteja identitatea grupului), pentru semnarea contractului din partea ., cu .. T. B., acesta recunoscând doar faptul că el, personal i-a dat numărul de telefon al inc. B. M. pe care îl cunoștea de mai mult timp pentru a încheia contractul cu .>
Din declarația inc. B. M. a reieșit faptul că inc.T. B. zis „E.”, cetățean de etnie romă din mun. D., a venit în mun. D. pentru a–l ruga să semneze un contract de achiziție produse de morărit de la S. G. și pentru care acesta urma să primească suma de 500 lei.
În aceeași zi, inc. T. B. s-a deplasat împreună cu acesta în localitatea Târgoviște, unde i-a făcut cunoștință cu inc. A. D. O., pe care i-a prezentat-o drept contabila societății ., spunându-i acestuia că va primi 500 lei pentru a încheia contractul cu .>
În biroul situat în mun. Pitești aparținând . inc. A. D. O. a întocmit o împuternicire inc. B. M., în calitate de reprezentant al ., în vederea încheierii unor contracte, reieșind din declarația acestuia că împuternicirea a fost semnată de inc. T. M. C. și ștampilată de inc. A. daniela orestia.
În aceeași zi, respectiv în data de 26.02.2009, grupul infracțional format din inc. T. B., D. N., A. D. O. și B. M. s-au deplasat în mun. S. G., la . intenția clară de a înșela această societate cu file CEC și bilete la ordin semnate deja de inc. T. M. C..
Astfel, inc. A. D. O. și B. M. s-au prezentat la numita Ambrus I., reprezentant al . s-a ocupat de întocmirea contractului nr. 300 din data de 26.02.2009, efectuând o copie a cărții de identitate a inc.B. M., iar acesta, în baza împuternicirii prezentate, a semnat contractul nr. 300 încheiat între . ..
Din declarația numitei Ambrus I., reprezentanta . reieșit că, aceasta, personal, a văzut-o pe inc. A. D. O. care s-a prezentat drept A. T., că deținea ștampila . și tot inc. A. D. O. i-a înmânat o filă CEC necompletată, dar semnată și ștampilată ce aparținea . ce a fost lăsată garanție de către aceasta, în vederea derulării contractului cu produse de panificație.
Inc. B. M. recunoaște în declarația dată faptul că s-a deplasat împreună cu inc. T. B. și A. D. O. pentru a semna contractul cu . că, personal, a primit ștampila de la inc.A. D. O. pentru a o aplica pe contract, ocazie cu care a acesta a observat că aceasta deținea o mapă cu mai multe documente ce aparținea ., iar după semnarea contractului acesta a fost transportat de către inc. T. B. în mun. București.
În perioada următoare inc. T. B. și A. D. O. au comandat de pe bursa de transport, mijloace de transport pentru a aduce făina de la S. G., iar în acest sens inc. D. N. recunoaște că atât el cât și inc. A. D. O. și T. B. au achitat șoferilor transportatori sumele de bani în procent de 40% conform contractului iar pentru diferență au fost emise fila de CEC RNCB 1BC_ în valoare de 23.984 lei și biletul la ordin RNCB 3 AB_ în valoare de 11.992 lei, în numele ., fiind refuzate la plată de către BCR pentru lipsă totală de disponibil în cont, CEC emis de trăgător aflat în interdicție bancară.
Banii au fost dați de inc. T. B., aspect recunoscut de acesta, în sensul că banii proveneau din înșelăciunea cu popi metalici de la . Tg M..
În aceste condiții au fost achiziționate de inc. T. B., D. N., A. D. O., B. M. și T. M. C., 65 tone de făină în valoare totală de 64.974 lei din care a fost achitată valoarea de 28.998 lei și a rămas un prejudiciu total de 35.976 lei, pentru care . constituie parte civilă.
După semnarea contractului cu ..T. B. recunoaște că a luat legătura cu numitul Ș. G., administrator al . D., care deținea o moară și o brutărie, în vederea comercializării de făină tip 650 de la . cunoscute și de inc. A. D. O. și D. N..
Transportul a fost efectuat direct cu autocamioanele contractate de la B. de Transport de către inc. T. B. și A. D. O. și au descărcat făina direct la sediul . D..
Din declarația administratorului . D., martorul Ș. G., a reieșit faptul că inc. T. B. zis „E.”, cetățean rom, i-a oferit spre vânzare cantitatea de_ kg făină albă tip 650 la un preț foarte convenabil, însă Ș. G. i-a acceptat oferta doar cu documente de proveniență, respectiv factură, iar plata o va efectua doar prin sistemul bancar
În acest sens, inc. T. B. a apelat la serviciile vărului său, T. L., administrator al . P. pentru a-i întocmi două facturi fiscale fictive ca furnizor făină tip 650 în cantitate totală de 40.000 kg către ., în valoare totală de_ lei din care TVA 4560 lei, plata efectuându-se în data de 11.03.2009 prin ordinul de plată nr. 21, în valoare de 28.560 lei, la aceeași dată cu livrarea mărfurilor la data de 11.03.2009.
Inculpatul T. B. recunoaște că și-a însușit suma de 28.560 lei din vânzarea făinii, după ce acești bani au fost retrași din bancă de către vărul său, T. L.. De asemenea, inc. T. B. a declarat că el a vândut cantitatea de 19.920 kg făină către ., administrată tot de un cetățean de etnie romă, însă nu poate preciza cu ce documente a vândut această marfă ce provenea de la . înșelăciune și, de asemenea, nu poate preciza de ce l-a implicat pe administratorul ., T. L., care îi este cumnat, pentru a întocmi facturi de furnizare făină către ., făină despre care cunoștea foarte bine că este provenită din înșelăciune de la .>
Inc. T. B. a fost nevoit să treacă în mod fictiv făina prin cele două societăți, deoarece administratorul . i-a solicitat documente reale de proveniență a mărfurilor iar contravaloarea achitând-o prin bancă, era necesar ca patronii să fie persoane de încredere pentru a-i restitui banii din bancă. Inc. T. B. recunoaște că, personal, l-a adus pe M. M., administratorul . la . pentru a vinde aceeași marfă care, de fapt, el o avea de la . înșelăciune.
De asemenea, T. B. recunoaște că din această tranzacție el și-a însușit doar suma de 8.000 lei, iar restul i-ar fi luat inc. D. nicolae.
Inc. D. N. a declarat că banii din această tranzacție au fost împărțiți între inc. A. D. O. care ar fi luat, după scăderea cheltuielilor, 50% pentru că era o afacere inițiată de aceasta, iar diferența a fost împărțită între inc.T. B. și T. M. C., cel din urmă achiziționându-și din acești bani, respectiv 3000 euro, un autoturism marca Opel Astra, conform declarației inc. D. N..
Numitul Ambarus I. a declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpaților T. B., D. N., A. D. O., B. M. și T. M. C. cu suma de 35.976 lei .
4. La data de 23.02.2009 grupul infracțional a făcut o ofertă prin email . SRL București, fiind interesați de mărfurile acestora, respectiv lanț zincat, plasă fibră de sticlă și cablu din polipropilenă împletită. La data de 24.02.2009 au primit răspuns prin email că . SRL București este de acord cu prețurile și ca marfa să fie efectuată prin file CEC la termen de 15 zile (comenzile și dialogurile cu diferite firme prin email erau efectuate de către inc. D. N. zis „S.” care a recunoscut acest lucru).
La data de 26.02.2009 a fost încărcată marfa din București conform facturii fiscale și descărcată la depozitul închiriat de grupul infracțional de la . Pitești din . desfășurau activitatea inc. T. B., D. N., A. D. O. și T. M. C.. Conform declarației reprezentantului S. C. & DISTRIBUTION SRL București, numitul Gogorina M., a reieșit faptul că acesta a primit cele două file de CEC, respectiv RNCB11BB0121807 în valoare de 32.970,61 lei și cea de-a doua RNCB1BC0333361 în valoare de 20.944.00 lei de la inc. A. D. O., (file CEC pe care le-a semnat inc. T. M. C. ) ce se afla în biroul închiriat de la parterul blocului de pe .. Pitești, unde A. D. O. i-a înmânat cele două file CEC completate, semnate și ștampilate împreună cu contractul de livrare marfă și a declarat reprezentantul S. C. & DISTRIBUTION SRL București, că reprezentantul . era plecat în mun. C., jud. D..
Din declarația inc.A. D. O. a reieșit faptul că aceasta recunoaște că, personal, a completat cele două file CEC pe care le-a dat reprezentantului S. C. & DISTRIBUTION SRL București, pe care, la rândul său, le primise de la inc. D. N., și fuseseră semnate de către inc. T. M. C., în calitate de administrator al ..
Inc. D. N. recunoaște că materialele respective au fost descărcate în depozitul din Pitești, iar banii au fost împărțiți în cadrul grupului.
Cele două file CEC au fost refuzate la plată pentru lipsă totală disponibil în cont de către BCR și Raiffeisen Bank.
Numitul S. G. administrator al . SRL București, se constituie parte civilă cu suma de 53,914,61 lei.
5. Din declarația inc. B. M. C. a reieșit faptul că la începutul lunii martie 2009, inc. T. B. și A. D. O. au venit la domiciliul acestuia pentru a-i solicita să se deplaseze împreună la depozitul din ., pentru a semna un proces – verbal de predare - primire popi metalici în numele reprezentanților ., iar pentru acest lucru urma să primească suma de 200 lei și un procent de 5% în urma vânzării popilor metalici.
Inc. B. M. C. fost de acord, iar la data de 03.03.2009 s-a deplasat la biroul închiriat din mun. Pitești pe numele . unde inc. A. D. O. i-a întocmit o nouă împuternicire în numele . pe care aceasta a semnat-o și a ștampilat-o, totodată făcând și o copie de pe cartea acestuia de identitate.
La depozitul respectiv a fost condus de către inc. T. B. zis „E.”, iar după ce inc. B. M. C. a semnat procesul – verbal de predare primire a celor 600 popi metalici, i-a înmânat reprezentantului . fila CEC, copia cărții de identitate și împuternicirea în numele ..
După descărcarea mărfurilor și predarea documentelor ., inc. B. M. C. recunoaște că a primit suma de 200 lei de la inc. T. B. și a fost transportat în mun. București. Tot cu această ocazie, inc. B. M. C. a observat mai multe materiale de construcții în depozitul respectiv (marfa de la S. C. & DISTRIBUTION SRL București).
Tot din declarația inc. B. M. C. a reieșit că acesta a mai primit o filă CEC de la inc. T. B. zis „E.” ce aparținea ., pe care a dus-o în mun. București inc.B. M. pentru a o înmâna reprezentantului ., numitul Cocernan G..
Acest aspect demonstrează clar faptul că de această tranzacție s-a ocupat inc.T. B. .
P. metalici au fost vânduți de inc. D. N. și T. B. martorului S. D., cu banii împrumutați de la cetățeanul sirian Al Sammad Al M. Ghassan. Din declarațiile cetățeanului sirian și a martorului S. D. se confirmă faptul că în depozitul respectiv au observat mai multe materiale de construcții (marfă de la S. C. & DISTRIBUTION SRL București), pe care T. B. le-a oferit spre vânzare acestora.
Întrebat de numitul S. D. de unde are mărfuri și popii metalici, inc. T. B. a declarat că le deține de la o societate cu care a efectuat o compensare în urma unor lucrări făcute de acesta în construcții.
Tot acesta declară că în depozitul respectiv din . recunoscut pe inc. T. B., D. N., B. M. și A. D. O..
Inculpatul T. M. C. a recunoscut faptul că fila CEC . în valoare de_,68 lei a fost semnată de el personal și că a observat popii metalici în depozitul pe care l-a încuiat cu lacăt inc. D. N.. De asemenea, inc. T. B. a recunoscut că acești popi metalici i-a vândut martorului S. D. și cetățeanului sirian.
Fila CEC a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont, iar partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 47.209,68 lei.
6. La data de 02.03.2009 grupul infracțional a lansat o comandă pe internet (respectiv inc. D. N. accesa comenzile prin intermediul Internetului) către . privind cantitatea de 600 popi metalici cu plata prin fila CEC la termen de 5 zile, comanda fiind efectuată, ca în toate cazurile, pe numele fictiv B. I., folosit de inc. T. B.. . este de acord cu această comandă, confirmând prin email acest lucru.
În aceeași zi, numita Baicuși S. a întocmit factura fiscală în valoare de_,60 lei și a comandat și transportul prin intermediul . conducătorul auto să nu descarce marfa decât după primirea filei CEC. Astfel, cei 600 popi metalici au fost descărcați în același depozit din ., unde conducătorul auto primit fila CEC cu . în valoare de_,60 lei, conform înțelegerii.
Inc. D. N. și T. B. recunosc faptul că acești popi metalici, după ce au fost descărcați, au fost vânduți numitului S. D. și cetățeanului sirian din mun. Pitești.
De asemenea, inc. A. D. recunoaște faptul că, personal, a completat respectiva filă de CEC pe care a primit-o semnată de la inc. D. N. și cunoaște faptul că banii obținuți din vânzarea acestor popi au fost împărțiți, aspect recunoscut și de inc. D. N. și T. B..
Inc.T. M. C. recunoaște că semnătura de pe respectiva filă CEC îi aparține.
Fila CEC a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont, iar . CerneteazTimișoara, se constituie parte civilă în cauză cu suma de 27.060,60 lei.
7. La data de 24.02.2009 grupul infracțional format din inc. T. B., Dragomit N., A. D. și T. M. C., au hotărât să prejudicieze altă societate, astfel că l-au contactat telefonic pe administratorul ., numitul C. M. E. comandând prin email o cantitate de 800 popi metalici, cu plata prin fila CEC la termen de 15 zile.
Astfel, la data de 25.02.2009 au fost trimiși primii popi metalici, conf. facturii fiscale 102 în valoare de_ lei și descărcați în același depozit din ., pentru care inc. A. D. O. i-a înmânat fila CEC cu ., completată la toate rubricile în valoare de_ lei.
A doua zi, când trebuia să livreze diferența de 400 popi metalici, administratorul societății respective a fost contactat telefonic de același personaj fictiv „B. I.” care i-a comunicat faptul că nr. de cont de pe prima filă de CEC este greșit și că la descărcarea mărfurilor în Pitești, îi va înmâna o nouă filă CEC cu suma totală a celor două facturi.
În acest sens, la data de 26.02.2012 a fost întocmită factura fiscală nr. 103 pentru încă 400 popi metalici, în valoare de_,62 lei, ce au fost descărcați în aceeași locație iar administratorul firmei a primit în schimb o altă filă CEC cu . cu valoare totală pentru ambele facturi fiscale, respectiv 33.198,62 lei, semnată și completată la toate rubricile.
Ambele file CEC au fost semnate de inc. T. M. C. cunoscând faptul că acestea vor fi folosite la prejudicierea societății comerciale.
La data de 02.03.2009. același personaj fictiv, de inc. T. B. alias B. I., l-a contactat pe administratorul ., numitul C. A., căruia i-a solicitat din nou marfă, însă acesta a refuzat să-i mai livreze alți popi metalici până la decontarea filei de CEC. Acesta a introdus fila CEC, care a fost respinsă de bancă pentru lipsă totală de disponibil în cont, iar reprezentanții . nu au mai putut fi contactați.
Din declarația inc. D. N. zis „S.” reiese că acesta recunoaște că popii metalici au fost achiziționați prin înșelăciune, fiind apoi vânduți de el și de inc. T. B. tot numitului S. D. și cetățeanului sirian, iar banii au fost împărțiți în cadrul grupului, aspect recunoscut și de inc. T. B. și A. D. O., cea din urmă declarând că a completat respectiva filă de CEC pe care o avea de la inc. D. N., banii fiind împărțiți după vânzarea popilor metalici.
Partea vătămată . Teaca, Bistrița – Năsăud prin administratorul C. A. E., se constituie parte civilă cu suma de 33.198,62 lei, împotriva învinuiților T. B., D. N., A. D. și T. M. C..
8. La fel ca și în cazul celorlalte societăți comerciale înșelate, și aceasta a fost găsită prin intermediul Internetului de către inc. D. N., conform declarației inc. A. D. O..
La sfârșitul lunii februarie 2009 inc. A. D. O. a luat legătura cu reprezentantul ., cu punct de lucru în orș. Găești, jud. Dîmbovița, prezentându-se drept A. E., șefa serviciului de aprovizionare a . (se remarcă același mod de operare ca și în cazul . - G.), negociind prețul și modul de plată a fierului beton pe care aceștia urmau să-l livreze.
La data de 25.02.2009 reprezentantul . a înaintat pe email-ul . creată de inc. D. N., în atenția doamnei „A. E.”, o ofertă de prețuri.
În urma negocierilor duse de către inc. A. D. O., dându-se drept A. E., s-a stabilit ca înainte de livrarea mărfii să se achite un avans prin ordin de plată în valoare de 15.000 lei, achitat la data de 06.03.2009 și să se semneze și un contract de vânzare – cumpărare.
Astfel, la data de 06.03.2009 a fost facturată cantitatea de 40 tone fier beton, în valoare de 35.850,24 lei, iar marfa a fost transportată în mun. Pitești, ., o altă locație stabilită de membrii grupului infracțional, întrucât aveau nevoie de o macara pentru descărcarea mărfii, conform declarației inc.D. N..
Pentru achitarea diferenței până la suma de 35.850,24 lei, a fost emisă fila de CEC ., în valoare de 20.850,24 lei, care a fost completată de către inc. A. D., care recunoaște acest lucru, declarând că fila CEC a fost dusă la sediul . de lucru Găești, jud. Dîmbovița, de către inc.D. N. zis „S.”.
Fila de CEC semnată de unul dintre inculpați a fost introdusă la plată, fiind refuzată din lipsă totală de disponibil în cont.
Marfa respectivă a fost vândută de către inc. T. B., iar banii au fost împărțiți în cadrul grupului, conform declarațiilor inc. D. N. și A. D. O..
Prin același rechizitoriu față de învinuiții N. I. P. A., N. I. M., Ș. C., P. Anișoara și M. P. - cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de inițiere, constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, complicitate la infracțiunea de înșelăciune, fapte prev de art. 8 din legea 39/2003, art. 26 rap. la art.215 alin.1, 3, 4 și 5 c.p., cu aplic art 33 lit a c.p. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru aceste infracțiuni, întrucât din materialul probator administrat în cauză a rezultat că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni, sub aspectul laturii subiective, întrucât nu a rezultat, dincolo de orice îndoială faptul că, aceștia au fost implicați în derularea mijloacelor frauduloase săvârșite de învinuiții T. M. C., A. D. O., D. N., T. B., M. S., B. M. C. și P. I. neexistând elemente că aceștia au cunoscut și participat efectiv cu intenție, la săvârșirea infracțiunilor, dubiul creat profită principial făptuitorului, in dubio pro reo.
De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de N. I. P. A., N. I. M., Ș. C., P. Anișoara și M. P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea 39/2003, întrucât din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat săvârșirea infracțiunii de către susnumiți, neexistând elemente legate de existența acestei infracțiuni a grupului infracțional organizat care presupune conlucrarea mai multor persoane de natură să dureze în timp și cu o pronunțată coeziune determinată de un obiectiv comun, concepție unică, roluri prestabilite și disciplină statornică a membrilor, așa cum pretind disp.art. 7 din Legea 39/2003 și s-a arătat în literatura de specialitate. ( a se vedea Al.B., Gh. N., D. penal Partea generală. Editura All B. București 2004, pag. 183 ) .
Analizând actele și lucrările dosarului, s-a reținut ca situație de fapt că inculpații D. N., B. M. C., A. D. O. și T. B. împreună cu alte persoane s-au constituit într-un grup infracțional în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune, grup care și-a desfășurat activitatea infracțională prin intermediul . Strejești.
După preluarea acestei societăți de către unul din membrii grupului, aceștia au închiriat două spații în municipiul Pitești, unul pentru birouri și unul pentru depozitarea mărfurilor obținute prin înșelăciune, pe care le-au dotat cu birotică și cu cele necesare desfășurării activității infracționale.
Ca mod de operare s-a reținut că prin intermediul societății comerciale susmenționată, acționând împreună și în mod concertat și coordonat, cei 4 inculpați depistau societăți comerciale active pe piață și care își manifestau disponibilitatea livrării mărfurilor cu plata la termen, de la aceste societăți achiziționând mărfuri și emițând în vederea efectuării plății CEC-uri sau bilete la ordin fără a exista intenția onorării la plată, mărfurile achiziționate fiind valorificate imediat după achiziționare, la prețuri mult mai mici decât valoarea de achiziție fără a fi întocmite documente legale de vânzare a mărfurilor, obținând câștiguri rapide și facile.
Folosind acest mod de operare cei 4 inculpați în perioada 16.03.2009 – 21.04.2010 au indus în eroare următoarele societăți comerciale: . C. cu punct de lucru în ., . Tg. M., . G., jud. C., . SRL București, . Iași cu punct de lucru în localitatea Afumați, .. 31, jud. Ilfov, . Cerneteaz, jud. T., . Teaca, jud. Bistrița – Năsăud și ., punct de lucru Găești, prin intermediul societății . Strejești.
De la . C. inculpații în ziua de 26.02.2009 au obținut cantitatea de 90 calorifere din fontă, care au fost expediate cu un autoturism închiriat de societatea furnizoare care după livrarea mărfii a primit prin intermediul conducătorului auto o filă CEC în valoare de 28.291,61 lei, conform facturii fiscale care a fost completată la toate rubricile de către inculpatul A. D. O..
Fila CEC folosită de inculpați a fost introdusă la plată la data de 19.03.2009, fiind refuzată din lipsă totală de disponibil în cont din partea emitentului iar marfa a fost vândută cu aproximativ 30-50% din prețul real al facturilor de achiziție și toți inculpații care au participat activ la prejudicierea părții civile, în urma comercializării caloriferelor obținute în mod fraudulos și-au însușit sume de bani din vânzarea acestora.
De la .. G. inculpații prin intermediul . Strejești au luat cantitatea de 900 popi metalici reglabili în valoare de 27.000 euro plus TVA, pentru care au emis două file CEC completate de inculpata A. D. O., file CEC care au fost introduse la plată la data de 18 martie 2009 și care au fost refuzate de către BCR – Sucursala Tg. M. pentru lipsă totală de disponibil în cont și CEC-ul emis de trăgător aflat în interdicție bancară.
O altă firmă înșelată de inculpați este .. G., jud. C., relația comercială cu aceasta derulându-se în următoarele împrejurări:
După ce inculpatul T. B. a obținut o sumă de bani prin înșelăciune din vânzarea popilor metalici, de la .. G., acesta a stabilit împreună cu ceilalți membri ai grupului, respectiv inculpații D. N.. A. D. O. și B. M. C. să săvârșească o nouă înșelăciune în defavoarea . ce a fost descoperită prin intermediul internetului de către inculpatul D. N. și prezentată inculpatei A. D. O., pentru a o apela telefonic.
Pe parcursul cercetărilor ambii inculpați au recunoscut că inculpata A. D. O. s-a prezentat la telefon sub o identitate fictivă, ca fiind „A. T.” – reprezentanta . Strejești.
După ce aceasta a purtat o convorbire telefonică cu reprezentații . cu care a stabilit să se întâlnească pentru încheierea unui contract în vederea achiziționării de produse de morărit, în aceeași zi, respectiv în data de 26.02.2009 grupul infracțional format din cei 4 inculpați s-a deplasat în municipiul Sf. G. la . intenția clară de a înșela această societate cu file CEC și bilete la ordin care erau deja semnate, după care au achiziționat cantitatea de 65 tone făină în valoare totală de 64.974 lei, din care a fost achitată suma de 28.998 lei, rămânând un prejudiciu total de 35.000 lei.
Inculpații au achitat șoferilor transportatori sumele de bani în procent de 40% conform contractului iar pentru diferență a fost emisă o filă CEC în valoare de 23.984 lei și un bilet la ordin în valoare de 11.992 lei în numele ., fiind refuzată la plată de către BCR pentru lipsă totală de disponibil în cont, CEC emis de trăgător aflat în interdicție bancară.
Prin aceleași metode, la data de 26.02.2009, grupul infracțional s-a aprovizionat cu mărfuri, respectiv lanț zincat, plasă fibră de sticlă și cablu din polipropilenă împletită de la . SRL București, pentru care s-au emis de către inculpata A. D. O. două file CEC în valoare de 32.970,61 lei și respectiv 20.944,00 lei, acestea fiind refuzate la plată pentru lipsă totală disponibil în cont de către BCR și Raiffeisen Bank.
Valoarea totală a prejudiciului cauzat acestei societăți fiind de 53.914,61 lei.
Prin aceleași mijloace grupul infracțional a luat de la . Iași cu punct de lucru în localitatea Afumați, jud. Ilfov, cantitatea de 600 popi metalici, pentru care s-a emis o filă CEC care a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont, valoarea prejudiciului fiind de 47.209,68 lei.
P. metalici obținuți în acest mod au fost vânduți de inculpații D. N. și T. B., martorului S. D..
La data de 2.03.2009, prin aceleași mijloace și în numele aceleași societăți, inculpații au obținut de la ., jud. T., cantitatea de 600 popi metalici, care a fost transportată și descărcată în același depozit din ., unde conducătorul auto a primit o filă CEC în valoare de 27.060 lei conform înțelegerii, popii metalici fiind de asemenea vânduți numitului S. D. și cetățeanului sirian din municipiul Pitești.
Fila CEC emisă pentru plata celor 600 popi metalici a fost de asemenea efectuată la plată pentru lipsă disponibil.
Inculpații prin intermediul aceleași societăți în numele căreia acționau și prin aceleași metode, în zilele de 25 și 26 februarie 2009 au obținut în două rânduri cantitatea de 800 popi metalici de la partea civilă . Teaca, jud. Bistrița Năsăud în valoare totală de 33.198,62 lei pentru care au emis o filă CEC care fiind introdusă la plată a fost respinsă de bancă pentru lipsă totală de disponibil în cont iar reprezentații . nu au putut fi contactați. Și de această dată cantitatea de popi metalici achiziționată prin înșelăciune a fost vândută numitului S. D. și cetățeanului sirian iar banii au fost împărțiți în cadrul grupului.
O altă societate prejudiciată de inculpați este ., punct de lucru Găești, de la care aceștia prin aceleași metode, au obținut cantitatea de 40 tone fier beton, în contul căreia au achitat un avans prin ordin de plată în valoare de 15.000 lei, rămânând o diferență în valoare de 20.850,24 lei din valoarea totală de 35.850,24 lei. Pentru diferența de 20.850,24 s-a emis o filă CEC de către inculpata A. D. O., care a recunoscut acest aspect. Fila CEC introdusă la plată a fost refuzată din lipsă totală de disponibil.
Valoarea totală a prejudiciului cauzat de acești inculpați este de 386.176,00 lei și nu a fost recuperat dar pe parcursul judecății inculpații au declarat că sunt de acord să achite prejudiciul cauzat.
Din analiza faptelor de înșelăciune săvârșite de către grupul infracțional s-a reținut faptul, așa cum s-a arătat, că modul de operare a fost asemănător pentru fiecare societate înșelată în parte, respectiv contactarea firmelor prin intermediul Internetului, iar ulterior telefonic prin folosirea unor nume fictive precum A. E., A. T. și B. I. și prin descărcarea mărfurilor în același depozit, mărfuri revândute către diverși clienți care au recunoscut că au achitat contravaloarea acestora.
Din cercetări și din declarația dată de inc. B. M. C. pe parcursul urmăririi penale s-a reținut faptul că inc. T. B. și A. D. O. se cunoșteau de mai mult timp, săvârșind infracțiuni prin înșelăciune cu file CEC și documente contabile pe . ceea ce demonstrează faptul că aceștia, în mod intenționat, au întocmit actele de închiriere a spațiului utilizat ca birou din mun. Pitești, . furnizare servicii RDS, în numele unei societăți ale cărei documente le dețineau deja, pentru a nu se face nici o legătură cu ., societate pe care aceștia urmau să o folosească doar pentru săvârșirea de înșelăciuni, ulterior părăsind spațiul închiriat, fără ca în acea locație să figureze ., ci ..
În urma administrării materialului probator, pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii, inc. D. N. zis „S.” a recunoscut faptele comise împreună cu inc. T. B. zis „E.”, A. D. O. zisă „D.” și B. M. C., fapte recunoscute în mare parte și de aceștia.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că grupul a acționat în scopul de a prejudicia cât mai multe societăți comerciale prin achiziționarea de cât mai multe mărfuri de la societăți comerciale cu file CEC fără disponibil în cont ,prin utilizarea instrumentelor de plată fără disponibil în cont și a facturilor fiscale fictive, într-un timp cât mai scurt, respectiv lunile februarie, martie 2009, pentru a preîntâmpina descoperirea acestora.
Audiați de instanța de judecată inculpații D. N. zis S., T. B., A. D. O. și B. M. C., au recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți pe care le cunosc și le însușesc, iar în consecință să se facă aplicarea art. 396 alin. 10 NCPP.
In depozițiile date în fața instanței de judecată, inculpații au recunoscut că într-adevăr au constituit un grup infracțional cu scopul de a înșela mai multe societăți comerciale de la care s-au aprovizionat cu mărfuri iar pentru plata acestora au emis CEC-uri și bilete la ordin fără a avea disponibil în cont.
Inculpații au recunoscut că au vândut mărfurile cu prețuri situate sub nivelul prețurilor pieței și și-au însușit sumele de bani obținute în acest fel, pe care le-au împărțit în funcție de contribuția avută la săvârșirea faptelor ( filele 143, 144, 145 și 147- vol. II, filele 12, 13, 14 și 24 - vol. III).
Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost pe deplin dovedite cu recunoașterea acestora pe parcursul urmăririi penale și al judecății și cu celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probatoriu însușit de către cei 4 inculpați, respectiv: plângerile și adresele formulate de părțile civile, ordonanță declinare PT O., rezoluții începere urmărire penală, acte constitutive și cesionare ., procese verbale predare primire înscrisuri și bunuri, procură, contracte de închiriere nr. 31 /20.02.2009, nr. 1/ 10 .02.2009, facturi, planșe foto privind depozitul ., procese verbale căutare T. M. C., încheierea nr. 9/22.04.2012 a Tribunalului O. privind autorizarea perchezițiilor domiciliare, autorizații și procese verbale percheziții, proces verbal restituire bunuri, plic ce conține S. ridicate de la T. B., depozițiile martorilor audiați pe parcursul urmăririi penale, plângeri părți vătămate, facturi, adrese BCR și Raifffesen privind refuzul plată CEC, file CEC, proces verbal recunoaștere, proces verbal de confruntare, adrese constituie ca parte civilă, bilete la ordin, împuternicire . Strejești făcută de inculpata A. D. O. pentru inculpatul B. M. C., documente bancare BCR privind incidente plăți, refuz plată, file CEC, extrase cont . Strejești, acte constituire ., procese verbale de investigații, raport de expertiză grafică nr._/12.01.2011, forme de căutare, ordonanțe de delegare ofițeri poliție judiciară, procese verbale confruntare, caziere judiciare și procese verbale prezentare material urmărire penală.
S-a apreciat, în drept, că faptele inculpaților D. N., T. B. și A. D. O., astfel cum au fost descrise mai sus, constând în aceea că după ce au primit mai multe file CEC aparținând . Strejești semnate de unul dintre inculpați, au prejudiciat prin faptele descrise mai sus ( punctele 2-9 rechizitoriu), prin manopere dolozive și emiterea unor file CEC și bilete la ordin fără acoperire și care au condus la prejudicierea .( 28.291, 68 LEI) ; . M. (27.000 EURO); . G. (35.976 LEI); S. C. SRL BUCUREȘTI( 53.914,61 LEI); H. RO IAȘI (47.209 LEI); G. SRL TIMIȘOARA (27.060,06 LEI) ; ..198, 62 LEI); ..850,24 LEI), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere, constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, fapte prev. de art. 8 din Legea 39/2003, și de art.26 VCP rap la art. 215 al.1,3,4 și 5 V. C.p. cu aplic. 41 alin. 2 V.C.p. art 33 lit aV.C.p. și în consecință se impune condamnarea acestora.
Faptele inculpatului B. M. C., astfel cum au fost descrise mai sus constând în aceea că împreună cu inc. A. D. O., D. N. și T. B., au prejudiciat prin faptele frauduloase de la punctul 4 și 6 din rechizitoriu, prin manopere dolozive și emiterea unor file CEC și bilete la ordin fără acoperire și care au condus la prejudicierea . G. (35.976 LEI); . (47.209 LEI), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere, constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, fapte prev. de art. 8 din Legea 39/2003, 26 rap la art. 215 al.1,3,4 și 5 V. C.p. cu aplic.art. 41 alin. 2V. C.p. cu aplic art 33 lit a C.p., și în consecință se impune condamnarea acestuia.
Referitor la infracțiunea de înșelăciune în convenții în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave comise de inculpații A. D. O., D. N., T. B. și B. M. C. în literatura de specialitate ( a se vedea în acest sens - D. penal român, Partea specială - O.L. și T.T., editura Șansa, București 1994, pag.259),s-a menționat că ,, aceasta constă în inducerea în eroare sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate. Iar pentru existența înșelăciunii în convenții este necesar ca inducerea sau menținerea în eroare să se fi produs în așa fel încât fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Prin alte cuvinte, este necesar ca inducerea sau menținerea în eroare să fi avut un rol hotărâtor în determinarea persoanei la încheierea contractului sau executarea contractului în condițiile stipulate.
Raportat la forma agravată, textul de lege incriminează înșelăciunea comisă prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase.
Circumstanța agravantă se referă la mijloacele folosite de făptuitor, mijloace pe care legea le caracterizează ca fiind ˝ frauduloase ˝ dând ca exemplu nume sau calități mincinoase.
Astfel, prin nume mincinos se înțelege un nume care nu aparține făptuitorului, indiferent dacă a fost inventat sau aparține unei alte persoane, iar prin calități mincinoase, se înțeleg calitățile pe care și le atribuie făptuitorul, fără a le avea în realitate, în cazul inc. A. D. O. și T. B.
Legea nu face nici o distincție între aceste calități, ceea ce înseamnă că ele pot fi de orice natură, de exemplu, făptuitorul își atribuie o falsă stare civilă, o falsă calitate profesională, ceea ce în cauză se realizează prin prezentarea sub o identitate fictivă și folosirea documentelor fără acoperire, ca și reprezentanți ai ..
Contrar susținerilor apărătorilor inculpaților constând în aceea că în cauză nu poate fi reținută în sarcina inculpaților și infracțiunea prev. de art. 8 din legea 39/2003 rap. la art. 323 V.C.p., nefiind îndeplinite elementele constitutive ale unei astfel de infracțiuni, s-a reținut în raport cu materialul probator administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, însușit de inculpați, dincolo de orice dubiu, raportat la latura obiectivă a unei astfel de infracțiuni că în speță s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cerute sub aspectul laturii obiective, respectiv a celei subiective a infracțiunii că faptele descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 8 din Legea 39/2003 conform căruia ,, inițierea sau constituirea, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal” în sensul că inculpații au acționat ca un grup pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.
Conform art. 2 lit.a teza a II-a din Legea 39/2003 nu constituie grup infracțional organizat, grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Deși la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare un nou cod penal, infracțiunea prev . de art. 8 din legea nr. 39/2003 nu a fost abrogată.
Astfel, prin decizia penală nr. 12 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P dispusă de Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de D. în Materie Penală s-a stabilit că faptele prev. de art. 323 din codul penal anterior și art. 8 din legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 286/2009 privind codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din noul cod penal, nefiind dezincriminată.
In consecință, s-a constatat că în mod obligatoriu se impune reținerea în sarcina celor 4 inculpați a infracțiunii prev. de art. 8 din legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 VCP, din probele dosarului rezultând în mod indubitabil săvârșirea acestei infracțiuni, care așa cum s-a arătat și cum a dispus ICCJ, nu a fost dezincriminată.
Observând actul de trimitere în judecată s-a constatat că încadrarea juridică dată complicității la infracțiunea de înșelăciune nu este legală, motivat de faptul că în mod greșit s-a dispus trimiterea în judecată a celor 4 inculpați pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 C.p. în formă simplă, deși inculpații au săvârșit în baza aceleași rezoluții infracționale mai multe acte materiale de înșelăciune, respectiv n dauna unui număr de 8 societăți comerciale (inculpații D. N., T. B. și A. D.) și 2 societăți comerciale (inculpatul B. M. C.), situație în care această infracțiune este în formă continuată potrivit dispoz. art. 41 alin. 2 C.p.
In această situație s-a apreciat că în baza dispoz. art. 386 alin.1 NCPP se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina celor 4 inculpați din complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea unui CEC fără acoperire cu consecințe deosebit de grave prev. de art.26 V.C.P. rap.la art.215 al.1, 3, 4 și 5 V.C.P. în complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea unui CEC fără acoperire cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 V.C.P. rap.la art.215 al.1, 3, 4 și 5 V.C.P. cu aplic.art.41 al.2 V.C.P. și în consecință condamnarea inculpaților pentru această infracțiune.
Potrivit dispoz. art. 5 alin. 1 NCP în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În raport cu aceste dispoziții legale și cu decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României în dosarul nr. 269/D/2014, s-a apreciat că în speță legea mai favorabilă este vechiul cod penal, motivat de faptul că potrivit dispoz. art. 36 alin. 1 noul cod penal infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită al cărei maxim se poate majora cu el mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, dispoziție care nu se regăsește în situația prev. de art. 41 alin. 2 V.C.p. iar pe de altă parte, în speță, faptele săvârșite de inculpați se află în concurs, situație în care potrivit dispoz. art. 39 alin. 1 lit. b NCPP este obligatorie în caz de condamnare aplicarea unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate fiecăruia dintre inculpați, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei reglementate de dispoz. art. 74 alin. 1 lit. a, b, c, d, e, f și g NCP, potrivit cărora la stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
In speță, inculpații D. N., T. B., B. M. C. și A. D. O. sunt tineri, sunt la primul conflict cu legea penală, au recunoscut săvârșirea infracțiunilor și anterior săvârșirii faptelor au avut o comportare bună atât în familie cât și în societate, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei pe parcursul cercetării judecătorești, au învederat că sunt de acord să achite prejudiciile cauzate părților civile și au întreprins demersuri de mediere cu părțile civile în acest sens.
Totodată, la individualizarea pedepselor la care au fost condamnați inculpații, prima instanță a avut în vedere participația avută de fiecare dintre aceștia în cadrul activității infracționale desfășurate, inculpatul B. M. C. având o contribuție redusă în comparație cu ceilalți trei inculpați, acesta participând la săvârșirea a două acte material în comparație cu ceilalți inculpați care au participat la săvârșirea a opt acte materiale, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de partea generală a codului penal anterior, limite care vor fi stabilite în condițiile dispoz. art. 396 alin. 10 NCPP.
Având în vedere aceste elemente și ținând cont de datele ce caracterizează potrivit persoana inculpaților și care constituie circumstanțe atenuante în condițiile art. 74 alin. 1 lit. a VCP, prima instanță a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoare privativă de libertate în condițiile art. 57 C.p., al căror cuantum să fie stabilit și în raport cu dispoz. art. 76 alin. 2 C.p. pentru infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea de Cec-uri fără acoperire cu consecințe deosebit de grave în formă continuat și în raport cu dispoz. art. 76 lit. c VCP și care să fie orientat spre minimul special prevăzut de lege, va fi de natură să-și atingă scopul preventiv-educativ și să conducă la reeducarea inculpaților.
Având în vedere că din fișa de cazier judiciar a inculpatei A. D. O. (fila 89 vol. I. dosar) rezultă că împotriva acesteia a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de 16.11.2010 în dosarul nr. 96/D/P/2009 de către Biroul Teritorial Dîmbovița pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional nonorganizat prev. de art.8 din legea 39/2003 și înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 și 4 C.p., instanța a solicitat relații Tribunalului Dîmbovița, care cu adresa din data de 07.07.2014 a comunicat în copie sentința penală nr. 150/19.04.2013 pronunțată de această instanță în dosarul nr._, din care rezultă că inculpata A. D. O. a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 8 din legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. 1 C.p. și înșelăciune în convenții prin mijloace frauduloase prin emiterea de CEC-uri fără acoperire prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 4 cu aplic.art. 41 alin. 2 C.p. și cu aplic.art. 320/1 alin. 7 VCPP sentință rămasă definitivă pentru inculpată la data de 28 mai 2013, prin neapelare.
Din sentința penală susmenționată s-a reținut că activitatea infracțională anterioară a inculpatei s-a desfășurat în perioada aprilie – iunie 2010 iar faptele pentru care inculpata a fost condamnată în prezenta cauza s-au desfășurat în perioada 16 martie 2009 – 21 aprilie 2010 iar sentința anterioară de condamnare a rămas definitivă la data de 28 mai 2013, situație în care s-a constatat că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu faptele prin care inculpata A. D. O. a fost condamnată prin sentința penală nr. 150/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul Dîmbovița în dosarul nr._ .
Potrivit dispoz. art. 36 alin. 1 VCPP dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 34 și 35 VCP.
Potrivit dispoz. art.86/5 alin. 1 VC.p.p. rap. la art. 85 alin. 1 și 2 VC.p.p. dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei se anulează, aplicându-se dispozițiilor privitoare la concursul de infracțiuni.
Intrucât în speță inculpata a fost condamnată anterior prin sentința penală susmenționată la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar după aceasta s-a descoperit că inculpata mai săvârșise și alte infracțiuni înainte de rămânerea definitivă a acestei hotărâri, în speță prima instanță a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare la care aceasta fusese condamnată.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicate pentru infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 rap.la art.323 al.1 C.p. și 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.215 al.1, 2, 3 și 4 V.C.P. cu aplic.art.41 al.2 V.C.P. și 33 V.C.P., care au fost repuse în individualitatea lor.
În baza art.33 lit.a V.C.P. – 34 lit.b V.C.P., rap.la art.36 V.C.P. și art.35 V.C.P. cu aplic.art.5 N.C.P., au fost contopite aceste pedepse cu pedepsele aplicate în prezenta cauză și pedepsele complementare, aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea care se va spori cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpata A. D. O., să execute pedeapsa rezultantă prin privare de libertate în condițiile art.57 V.C.P. – pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit. b și c V.C.P.– pedeapsă complementară.
Referitor la modalitatea de executare a pedepselor, prima instanță a apreciat că scopul preventiv educativ al acestora poate fi atins numai prin privare de libertate motivat de faptul că inculpații au săvârșit mai multe acte materiale de înșelăciune în convenții prin emiterea de CEC-uri fără acoperire, cu consecințe deosebit de grave prin înșelarea în mod premeditat a mai multor părți civile, în baza aceleași rezoluții infracționale, faptă care prezintă un pericol social deosebit de ridicat întrucât a fost pus în pericol circuitul economico-financiar precum și relațiile de încredere care trebuie să stea la baza relațiilor comerciale dintre agenții economici.
Întrucât în speță s-a dispus condamnarea inculpaților iar pentru infracțiunea de înșelăciune în convenții prin emiterea de CEC-uri fără acoperire cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, legea prevede aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unora din drepturile prev. de art. 64 VCP, astfel că s-a aplicat inculpaților și această pedeapsă pe o durată orientată spre minimul special prevăzut de leg iar potrivit art. 71 alin. 1 și 2 VCP pe durata executării pedepselor s-a aplicat inculpaților și pedeapsa accesorie a interzicerii unora din drepturile prev. de art. 64 alin. 1, respectiv drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c VCP cu aplicarea art. 5 NCP.
În baza art.36 al.3 V.C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei A. D. O., reținerea și arestarea preventivă pentru perioada 18.06. – 19.06.2010 și 20.06.2010 – 24.12.2010.
În baza art.71 al.1 și 2 V.C.P., pe durata executării pedepselor s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c V.C.P. cu aplic.art.5 N.C.P.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul T. M. C. privind aplicarea dispoz. art.396 al.10 N.C.P.P., ca nefondată pentru motivele arătate anterior, respectiv pentru faptul că nu a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată așa cum au fost reținute în rechizitoriu.
A fost disjunsă soluționarea laturii penale a cauzei cu privire la inculpații T. M. C., motivat de faptul că nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, M. S., pentru că nu a solicitat aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 C.p.p. și P. I., pentru că s-a sustras de la judecată și s-a dispus continuarea cercetării judecătorești cu privire la aceștia.
În baza art.25 N.C.P.P. a fost disjunsă soluționarea laturii civile a cauzei cu privire la toți inculpații.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C..
Inculpatul D. N. prin motivele de apel depuse la filele 135 – 140 a criticat sentința penală sub aspectul legalității și temeiniciei solicitând în principal ca, în condițiile în care prima instanță a reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante să se facă și aplicarea disp. art. 76 V.Cp., respectiv să se aplice pedepse stabilite sub limita minimă prevăzută de lege astfel cum rezultă prin aplicarea disp. art. 396 alin. 10 C.p.p.
De asemenea a solicitat să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere prin evaluarea conduitei procesuale sar și a modului în care s-a schimbat comportamentul său după momentul săvârșirii faptelor.
Inculpata A. O. D. prin motivele de apel depuse de apărătorul ales la filele 85 – 86 a solicitat în principal desființarea sentinței și rejudecarea cauzei prin administrarea integrală a probatoriului invocând că în mod greșit tribunalul a reținut incidența în cauză a disp. art. 374 alin. 4, art. 375 și art. 396 alin.10 C.p.p. în condițiile în care declarația sa de recunoaștere a faptelor a fost una calificată și nu pură și simplă, neînțelegând niciodată să recunoască fapte pe care nu le-a săvârșit.
În subsidiar a solicitat reindividualizarea sancțiunii aplicate și stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.
Inculpatul T. B. prin motivele de apel depuse de avocatul ales (fila 87 – 88) a solicitat în principal desființarea sentinței și rejudecarea cauzei prin administrarea integrală a probatoriului invocând că în mod greșit tribunalul a reținut incidența în cauză a disp. art. 374 alin. 4, art. 375 și art. 396 alin.10 C.p.p. în condițiile în care declarația sa de recunoaștere a faptelor a fost una calificată și nu pură și simplă, neînțelegând niciodată să recunoască fapte pe care nu le-a săvârșit.
În subsidiar a solicitat reindividualizarea sancțiunii aplicate și stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.
Inculpatul B. M. C. prin avocat desemnat din oficiu a solicitat în principal reindividualizarea sancțiunii aplicate iar la ultimul termen de judecată a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp., art. 41 alin. 2 V.Cp. în infracțiunea prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 V.Cp., art. 41 alin. 2 V.Cp., arătând că prin actul de sesizare a instanței s-a reținut contribuția acestuia la săvârșirea a doar două acte materiale în dauna SC M. și . Iași, prejudiciul în cazul acestora fiind mai mic de 100.000 lei.
S-a procedat la audierea inculpaților în fața instanței de apel, declarațiile acestora fiind consemnate la filele 202 – 204 respectiv 234 dosar apel.
S-au respins probele solicitate de inculpați la ultimul termen de judecată pentru motivele expuse în preambulul prezentei decizii.
Analizând apelurile declarate în raport de motivele invocate de părți și în limitele impuse de disp. art. 417 alin. 2 și art. 418 C.p.p. Curtea apreciază că acestea sunt fondate și urmează să fie admise în consecință urmând ca în baza art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. să dispună desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul O. – secția penală pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Prima instanță la termenul din data de 11 noiembrie 2013 (încheierea atașată la filele 30 – 32 vol. III dosar fond) a dispus disjungerea acțiunii civile pentru toți inculpații din cauză, și totodată disjungerea laturii penale în ceea ce îi privește pe inculpații T. B., B. M., A. D. și D. N. acordând cuvântul avocaților acestora pentru concluziile pe fond.
La data de 28 noiembrie 2013 (încheiere atașată la fila 37 dosar) instanța a dispus repunerea cauzei pe rol pentru reluarea cercetării judecătorești apreciind că se impune în condițiile art. 334 C.p.p. schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Au fost acordate, după repunerea cauzei pe rol, 10 termene succesive (16.12.2014 – fila 58 vol. III; 13.01.2014 fila 73 vol. III; 27.01.2014 fila 143 vol. III; 31.01.2014 fila 150 vol. III; 27.02.2014 fila 1 vol. IV; 13.03.2014 fila 24 vol. IV; 03.04.2014 fila 39 vol. IV; 10.04.2014 fila 43 vol. IV; 08.05.2014 fila 53 vol. IV; 29.05.2014 fila 94 vol. IV- dosar prima instanță) la opt dintre acestea dispunându-se amânarea cauzei fie pentru lipsă de procedură fie pentru lipsa apărătorilor aleși sau desemnați din oficiu.
Singurele dezbateri privind o eventuală schimbare de încadrare juridică au avut loc la termenul din data de 27 februarie 2014 când reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice pentru toți inculpații potrivit dispozițiilor noului Cod penal (filele 1 – 3 vol. IV dosar fond), dată la care s-a dispus acordarea unui termen pentru ca aceștia să facă demersuri în vederea împăcării cu părțile civile.
La termenul din data de 29 mai 2014 (filele 94 – 96 vol. IV dosar fond) prima instanță a acordat din nou cuvântul în dezbateri pentru cei patru inculpați dar și pentru inculpatul M. S., punând în discuție schimbarea încadrării juridice doar pentru acesta și pentru inculpatul P. I. (file 94 verso) pentru ca prin sentința penală 220 pronunțată la data de 09 iulie 2014 să dispună condamnarea a patru inculpați (apelanții D. N., B. M. C., T. B. și A. D. O.) pentru altă infracțiune decât cea pentru care aceștia fuseseră trimiși în judecată (complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp., art. 41 alin. 2 V.Cp. în condițiile în care prin rechizitoriu se reținuse pentru fiecare din cei patru săvârșirea infracțiunii în formă simplă), fără a punere în discuție această schimbare de încadrare juridică. Prin aceeași sentință s-a dispus (încă o dată) disjungerea laturii penale a cauzei pentru inculpații T. M., M. S. și P. I., și totodată disjungerea soluționării laturii civile a cauzei cu privire la toți inculpații deși aceeași măsură fusese dispusă și prin încheierea din data de 11 noiembrie 2013, termen la care s-a acordat cuvântul pe fond doar reprezentantului Ministerului Public și apărătorilor a patru din cei șapte inculpați.
1. Procedând în felul acesta, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea garanțiilor impuse de art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a dispozițiilor ce reglementează participarea procurorului și asistența juridică a inculpaților.
1. A. Astfel, în ceea ce privește garanțiile impuse de art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului exprimată ca atare în cauza Sadak și alții contra Turciei (hotărârea din 17 iulie 2001), Mattei c. Italiei (hotărârea din 19.12.2006), Miraux c. Franței (hotărârea din 26.09.2006) și cu precădere în cauza A. C. contra României (hotărârea din 12 aprilie 2011) rezultă că, atunci când jurisdicțiile interne care se pronunță asupra fondului dispun de dreptul de a da o nouă încadrare juridică faptelor cu care sunt sesizate, acestea trebuie să se asigure că acuzații au posibilitatea de a-și exercita concret și efectiv dreptul la apărare cu privire la acest aspect, fiind informați în timp util și în mod detaliat în legătură cu faptele de care sunt acuzați cât și referitor la încadrarea juridică a acestor fapte.
În dreptul procesual român, respectarea acestei garanții se realizează între altele prin dispozițiile art. 386 alin. 1 C.pr.pen. potrivit cărora dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare - în felul acesta atât procurorul cât și părțile și persoana vătămată putându-și expune concluziile lor cu privire la necesitatea și la temeiurile schimbării încadrării juridice - și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
Aceste dispoziții se coroborează cu prevederile art. 10 alin. 5 C.p.p. prin care se instituie obligația organelor judiciare de a face toate demersurile necesare astfel încât dreptul la apărare să fie unul efectiv și nu unul formal.
Or, prima instanță nesocotind dispozițiile art. 386 C.pr.pen. a încălcat implicit și prevederile art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât deși cei patru inculpați au fost trimiși în judecată printre altele pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă simplă prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp - în acest sens dispozitivul rechizitoriului de la filele 31– 32 dar și paragrafele privind încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de aceștia de către procuror din rechizitoriul filele 26 – 27 – aceștia au fost condamnați pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp., art. 41 alin. 2 V.Cp., fără ca o astfel de schimbare de încadrare juridică să fie pusă vreodată în discuție (așa cum s-a arătat în paragrafele anterioare, singurele dezbateri în condițiile art. 386 C.p.p. în privința acestor inculpați au avut loc la termenul din data de 27 februarie 2014 însă nu au privit aceste aspecte, întrucât la acel termen reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice potrivit dispozițiilor legale în vigoare începând cu data de 01 februarie 2014, analizându-se doar legea penală mai favorabilă în cazul inculpaților.
Or, reținerea infracțiunii în formă simplă sau calificată este o chestiune care ține de încadrarea juridică a faptei cu atât mai mult cu cât în cazul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, săvârșită prin acte materiale multiple, prejudiciul final se calculează prin însumarea prejudiciilor specifice fiecărei acțiuni din cuprinsul infracțiunii continuate, tratamentul juridic fiind la rândul său diferit întrucât potrivit disp. art. 42 V.Cp. în cazul infracțiunii continuate pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită la care se poate adăuga un spor de până la 5 ani.
1.B. Pe de altă parte, în speță sunt incidente și cazurile de nulitate absolută prev. de art.281 alin. 1 lit. d și f C.pr.pen. conform cărora atrage nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind „participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii” și încălcarea dispozițiilor privind „asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie”.
În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor privind „participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii” se reține în primul rând că potrivit art. 363 alin. 1 C.pr.pen. „Participarea procurorului la judecată este obligatorie”, în speță nefiind incidentă vreo dispoziție care să înlăture această regulă cu caracter general.
În al doilea rând, în doctrina și practica judiciară penală s-a decis că, prin „participarea” procurorului se înțelege nu numai participarea sa fizică (prezența în sala de judecată), ci și activitatea sa ca procuror, astfel încât dacă instanța nu i-a dat cuvântul procurorului și acesta nu și-a spus punctul său de vedere, se poate considera că nu a participat la judecată. (Gr.Gr. T., Tratat de drept procesual penal, ediția a 2-a, fila 824, M.U., Procedură penală, ediția a 2-a, fila 331, decizia ÎCCJ nr. 2683/2005).
În cauză, din examinarea încheierilor de la termenele din data de 11 noiembrie 2013 respectiv 29 mai 2014 sentinței apelate rezultă că procurorul, prezent la judecata cauzei, cu ocazia dezbaterilor pe fond a solicitat condamnarea inculpaților D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C., printre altele pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă simplă prev. de art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp – conform rechizitoriului, și doar în cazul inculpatului T. M. C. ( inculpat pentru care s-a dispus disjungerea soluționării laturii penale prin hotărârea din data de 09 iulie 2014) a solicitat condamnarea pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp., art. 41 alin. 2 V.Cp. – fila 95 vol. IV dosar prima instanță.
Nici la termenul din data de 11 noiembrie 2013 – fila 30 vol. III – reprezentantul Ministerului Public nu a avut ocazia să pună concluzii cu privire la încadrarea juridică pentru care tribunalul a dispus condamnarea celor patru inculpați, astfel cum a fost schimbată prin hotărârea apelată.
1.C. Aceeași este situația și cu privire la nesocotirea prevederilor referitoare la „asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie”.
Sub acest aspect curtea reține în primul rând că asistența juridică a inculpaților era obligatorie în cauză în raport de prevederile art. 90 lit. c C.pr.pen., infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată fiind sancționate de lege cu închisoare mai mare de 5 ani.
În al doilea rând dreptul la apărare al inculpaților, drept care cuprinde inclusiv dreptul la asistență juridică, nu trebuie să fie un drept iluzoriu, un drept formal, instanțele de judecată având obligația de a efectua demersurile necesare pentru a garanta respectarea acestuia.
Or, în condițiile în care prima instanță nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice iar cu ocazia deliberării a dispus condamnarea inculpaților pentru o altă infracțiune decât cele pentru care au fost trimiși în judecată și care au făcut obiectul dezbaterilor, apărătorii inculpaților s-au aflat în imposibilitatea de a pregăti apărarea și de a formula concluzii cu privire la noua încadrare juridică, situație care, așa cum s-a arătat cu ocazia examinării cazului de nulitate absolută prev. de art. 281 alin. 1 lit. d C.pr.pen. echivalează cu ignorarea garanției dreptului la apărare și, pe cale de consecință, cu nesocotirea dispozițiilor privind asistența juridică obligatorie.
2. Pe de altă parte, Curtea reține că în raport de natura infracțiunilor pentru care apelanții inculpați au fost trimiși în judecată și condamnați de prima instanță (art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp. – potrivit actului de sesizare respectiv art. 26 V.Cp. rap. la art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 V.Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 V.Cp. – potrivit sentinței apelate) se impunea judecarea cauzei în ansamblul său atât în ceea ce privește acțiunea penală cât și acțiunea civilă tocmai în vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului produs întrucât prejudiciul, în cazul faptelor analizate reprezintă un element al formei calificate a infracțiunii comise determinând astfel nu doar încadrarea juridică dată faptei ci și limitele de pedeapsă .
Astfel, se apreciază că prima instanță, în mod greșit prin sentința apelată a dispus disjungerea soluționării laturii civile a cauzei întrucât în cadrul soluționării unitare a cauzei penale stabilirea întinderii prejudiciului produs prin faptele inculpaților constituie un important criteriu reflectat în privința modului de soluționare a laturii penale a cauzei atât cu privire la încadrarea juridică, limitele de pedeapsă și vinovăția inculpaților cât și cu privire la individualizarea pedepsei prin evaluarea gravității consecințelor păgubitoare, aspect pe care prima instanță l-a lăsat total nelămurit.
În acest context apare ca discutabilă chiar opțiunea primei instanțe de a admite cererea formulată de inculpați privind judecarea lor în procedură simplificată în condițiile art. 374 alin. 4, art. 375, art. 377 C.p.p. (anterior art. 320/1 C.p.p.) întrucât în condițiile în care a apreciat că inculpații nu recunosc prejudiciul reținut în sarcina lor, ca element esențial al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, și, prin urmare este necesar administrarea de probe pentru lămurirea acestui aspect, înseamnă că declarația acestora de recunoaștere a faptelor nu a fost în nici un caz una pură și simplă ci o recunoaștere calificată, care nu putea fi valorificată în condițiile art. 320/1 V.C.p.p. (în vigoare la momentul la care inculpații au fost audiați – declarații atașate la filele 143 – 145 vol. II, art. 12 - 14 vol. III respectiv fila 24 vol. III).
Prin urmare latura penală a cauzei nu a fost corect soluționată nici cu priire la reținerea vinovăției inculpaților, nici cu privire la individualizarea pedepselor în raport de prejudiciul produs în condițiile în care întinderea prejudiciului nu a fost stabilită în integralitate dar nici în privința modului în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească, ca urmare a faptului că declarațiile acestora de recunoaștere a faptelor nu au fost conforme disp. art. 320/1 V.C.p.p. respectiv art. 374 – 375 N.C.p.p.
Aceste lipsuri nu pot fi suplinite de instanța de apel prin administrarea de probe în vederea stabilirii prejudiciului întrucât, ca efect al disjungerii laturii civile a cauzei, instanța de control judiciar nu este investită potrivit cu art. 417 alin. 2 C.p.p. decât cu ceea ce s-a judecat la prima instanță, neputând administra probe pentru lămurirea unor aspecte care nu au fost încă analizate de prima instanță și cu privire la care aceasta nu s-a pronunțat.
Această discuție este cu atât mai importantă în cazul inculpatului B. M., cu privire la care prin rechizitoriu s-a reținut că ar fi contribuit doar la săvârșirea faptelor în dauna părților vătămate SC M. și . Iași, prejudiciul însumat pentru cele două acte materiale conform rechizitoriului fiind de doar 83.186 lei, un cuantum net inferior celui pentru care pot fi incidente disp. alin. 5 al art. 215 V.Cp. (prejudiciul peste 200.000 lei)
Pentru aceste considerente, vor fi admise apelurile declarate de inculpații D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 220 din data de 09 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, se va desființa sentința cu trimitere pentru rejudecare la prima instanță.
Vor fi menținute actele întocmite până la momentul pronunțării.
Onorariile avocat oficiu, către B.A. C. se vor suporta din fondurile avansate de M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admise apelurile declarate de inculpații D. N., A. D. O., T. B. și B. M. C. împotriva sentinței penale nr. 220 din data de 09 iulie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Desființează sentința cu trimitere la prima instanță.
Mențin actele întocmite până la momentul pronunțării.
Onorariile avocat oficiu, către B.A. C. se vor suporta din fondurile avansate de M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
A. C. M. C. I.
Grefier,
F. I.
Red.jud.A.C.M.
j.f.Gh.M.
O.A. 04 mai 2015
| ← Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
