Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia nr. 596/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 596/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 3675/215/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 596/2015

Ședința publică de la 27 Aprilie 2015

PREȘEDINTE M. E. P. Judecător

T. M. Judecător

Grefier E. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de inculpatul C. I. și partea civilă S. C. V., împotriva sentinței penale nr. 5472 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit inculpatul apelant C. I., reprezentat de avocat P. M., apărător din oficiu și apelantul parte civilă S. C. V., reprezentat de avocat I. E., apărător ales, prezent fiind inculpatul intimat D. A. V., asistat de avocat P. N., apărător din oficiu, lipsind partea civilă S. C. DE URGENȚĂ C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, s-a luat declarație inculpatului D. A. V. conform prev. art. 420 alin.4 Cod procedură penală, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după care, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat I. E. pentru apelantul parte civilă S. C. V., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și majorarea daunelor morale la suma de 50.000 lei.

Cu privire la apelul inculpatului solicită respingerea acestuia și menținerea hotărârii instanței de fond care a individualizat în mod corect pedeapsa aplicată inculpatului.

Avocat P. M. pentru apelantul inculpat C. I. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și reindividualizarea pedepsei aplicate prin coborârea acesteia sub minimul special prevăzut de lege, avându-se în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului.

În ceea ce privește apelul părții civile solicită respingerea întrucât instanța de fond în mod corect a apreciat cuantumul daunelor morale.

Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului părții civile cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare statului iar în ceea ce privește apelul inculpatului C. I. solicită respingerea cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare statului.

Învederează că instanța de fond în mod corect a stabilit ca despăgubire pentru partea civilă suma de 30.000 lei, fiind rezonabilă iar cu privire la inculpat, arată că în mod corect a fost făcută individualizarea pedepsei, cuantumul pedepsei fiind corect stabilit; infracțiunea prezentând gravitate și fiind săvârșită fără nici o motivare, iar faptele de violență trebuie sancționate mai aspru.

Avocat P. N. pentru intimatul inculpat D. A. V., cu privire la apelul părții civile solicită respingerea iar pentru apelul inculpatului C. I., lasă la aprecierea instanței soluționarea.

Inculpatul D. A. V., având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu concluziile apărătorului.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 5472 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:

1. In temeiul art. 386 Cpp a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul Ceraceanu I., din infractiunea prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 în infractiunea prev. de art. 194 alin.1 lit.e Cp.

În temeiul art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp a fost condamnat inculpatul C. I., fiul lui N. și Florența, născut la data de 25.01.1987, în C., jud D., domiciliat în C., bld Dacia, nr. 181, ., CNP_, la pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare.

În temeiul 71 C.pen. 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. 1969 pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 86 ind. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 5 Cp si art. 16 din Legea 187/2012 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani si 6 luni închisoare aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 4 ani si 6 luni, calculat potrivit art. 86 ind.2 C.p. din 1969, compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă intervalul de timp stabilit de instanta de 2 ani.

In temeiul art. 86 ind.3 alin 1 Cp din 1969 cu aplic. art. 5 Cp s-a dispus ca până la împlinirea duratei termenului de încercare, inculpatul sa respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune D., conform programului întocmit de aceasta instituție;

- sa anunțe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

- sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

In temeiul art. 863 alin. 4 Cp din 1969 dispune încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere Serviciului de Probațiune D..

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 ind.4 rap. la art. 83 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

2. În temeiul art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp a fost condamnat inculpatul D. A. V., fiul lui A. și G., născut la data de 21.08.1984, în C., jud D., domiciliat în C., ., ., ., CNP_, la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare.

În temeiul 71 C.pen. 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. 1969 pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 86 ind. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 5 Cp si art. 16 din Legea 187/2012 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani si 6 luni închisoare aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 6 ani, calculat potrivit art. 86 ind.2 C.p. din 1969, compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă intervalul de timp stabilit de instanta de 2 ani si 6 luni.

In temeiul art. 86 ind.3 alin 1 Cp din 1969 cu aplic. art. 5 Cp s-a dispus ca până la împlinirea duratei termenului de încercare, inculpatul sa respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune D., conform programului întocmit de aceasta instituție;

- sa anunțe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

- sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

In temeiul art. 863 alin. 4 Cp din 1969 s-a dispus încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere Serviciului de Probațiune D..

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 ind.4 rap. la art. 83 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 25 Cpp și art. 397 Cpp a fost admisă actiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Judetean de Urgenta C. cu sediul în C., ., jud D. și obligat în solidar pe inculpatii D. A. V. și C. I. la plata către această parte civilă a sumei de 9.123,75 lei, reactualizată cu indicele de inflație a sumei de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective a debitului, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părtii vătămate S. C. V..

În temeiul art. 397 Cpp și art. 25 Cpp, a fost admisă în parte acțiunea civila formulata de partea civilă S. C. V., cu domiciliul în C., . A și obligați, în solidar, inculpatii D. A. V. și C. I. la plata catre aceasta parte civila, a sumei de 30.068,36 lei, din care suma de 30.000 lei reprezinta daune morale si suma de 68,36 lei reprezintă daune materiale.

În temeiul art. 274 alin.1 și 2 Cpp a fost obligat inculpatul D. A. V. la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului.

În temeiul art. 274 alin.1 și 2 Cpp a fost obligat inculpatul C. I., la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului.

În temeiul art. 274 alin.1 teza finală Cpp, onorariul apărătorului din oficiu ( pentru inculpatul D. A. V.) în cuantum de 300 lei a rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 276 alin. 1 si 4 Cpp a fost obligat fiecare dintre inculpatii D. A. V. și C. I. la plata sumei de câte 1000 lei către partea vătămată S. C. V., reprezentând cheltuieli făcute de parte ( onorariu avocat ales).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 531/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., au fost trimiși în judecată inculpații D. A. V. și C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1, 2 Cpen.

În fața instanței de judecată, în conformitate cu art. 374 alin.4 Cpp, inculpatii au declarat că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În conformitate cu disp. art. 375 Cpp, au fost audiati inculpatii, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Partea vătămată S. C. V. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 9.000 lei, reprezentand daune materiale si cu suma de 30.000 lei, reprezentand daune morale.

Partea vatamata S. C. Judetean de Urgenta C. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 9.123,75 lei, reactualizată cu indicele de inflație a sumei de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective a debitului, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părtii vătămate S. C. V..

In cursul judecatii au fost administrate, pe latura civila, proba cu inscrisuri si proba cu martorul S. M. M., solicitat de partea civila S. C. V..

Analizând materialul probatoriu, instanța a reținut următoarele:

In noaptea de 16/17.12.2013, in jurul orei 01.30, inculpatii Ceraceanu I. si D. A. V. s-au deplasat cu autoturismul marca Rover 45 cu nr. de inmatriculare_, condus de catre inculpatul Ceraceanu I., la vulcanizarea apartinand ., situata pe str. . mun. C., pentru a repara autoturismul.

Ajunsi in locatia respectiva, inculpatii l-au intalnit pe partea vatamata S. C. V., angajat al societatii.

Partea vatamata a procedat la schimbarea rotii autoturismului, după care a observat ca inculpatul D. A. V. urina pe un perete din interiorul vulcanizarii, astfel că i-a atras acestuia atentia.

Inculpatul D. A. V. a inceput sa il loveasca pe partea vatamata, care a fost apoi lovit si de catre inculpatul Ceraceanu I. care coborase din autoturism.

Inculpati D. A. V. si Ceraceanu I. au continuat să il loveasca pe partea vatamata, tragandu-l in afara vulcanizarii, respectiv pe .-au doborât la sol si au continuat sa il loveasca pe partea vatamata cu picioarele.

După exercitarea actelor de violenta, inculpatii au urcat in autoturismul cu care se deplasasera initial si au plecat.

Instanta a retinut ca urmare a agresiunii suferite, partea vatamata a fost internata la S. C. Judetean de Urgenta nr. 1 C., in perioada 17.12.2013 – 13.01.2014, cu diagnosticul: traumatism cranio-facial acut, cu hemoragie subconjunctivala bilaterala, traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale, hemopneumotorax bilateral si contuzie pulmonara stanga, traumatism toracoabdominal.

Pentru a retine aceasta stare de fapt, instanta a avut in vedere declaratia părtii vatamate coroborată cu concluziile actelor medicale atasate la dosar.

Astfel, instanta a retinut, din cuprinsul raportului de constatare medico-legala nr. 4155/A1/13.01.2014, ca partea vatamata S. C. V. a prezentat leziuni traumatice ce pot data din 16/17.12.2013, care s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure si care au necesitat 25 de zile de ingrijiri medicale.

Totodata, instanta a constatat ca din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 90/A2 din 14.01.2014 emis de IML C. reiese ca partea vatamata a prezentat leziuni care s-ar fi putut produce in data de 17.12.2013, prin lovire cu sau de corpuri dure, iar ca urmare a leziunilor si aparitiei complicatiilor, partea vatamata a necesitat 35-40 de zile de ingrijiri medicale de la data producerii leziunilor, iar leziunile au pus in pericol viata părtii vatamate.

De asemenea, s-a retinut că partea vatamata i-a recunoscut pe cei doi inculpati după planse fotografice, indicandu-i ca fiind cei care in noaptea de 16/17.12.2013 l-au agresat fizic, astfel cum reiese din declaratia partii vatamate coroborata cu procesul verbal de recunoastere dupa plansa fotografica, insotit de planse fotografice si cu declaratia martorului asistent T. Piparus L.).

S-a mai retinut ca exercitarea actelor de violenta de catre cei doi inculpati rezulta si din declaratiile martorilor O. C. si Zupea C. care au observat momentul in care cei doi inculpati il loveau pe partea vatamata in timp ce se aflau pe . vulcanizarii. Totodata, instanta are in vedere si declaratiile martorilor Tufis A. M. si G. A. M. si procesul verbal de redare a imaginilor suprinse de camerele video amplasate la vulcanizare.

De asemenea, inculpatii, desi pe parcursul urmaririi penale au recunoscut nuantat fapta, pe parcursul judecatii au declarat ca recunosc fapta astfel cum a fost descrisa in rechizitoriu, iar aceste ultime declaratii date de inculpati se coroboreaza cu ansamblul materialului probatoriu administrat in cauza.

In drept,

Fapta inculpatului Ceraceanu I. care in data de 17.12.2013, in jurul orei 01.30, impreuna cu inculpatul D. A. V. a lovit-o pe partea vătămată S. C. V., tragand-o in afara vulcanizarii pe . la sol și continuând să o lovească cu picioarele, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de ingrijiri medicale și care au pus in pericol viața părții vătămate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969.

Fapta inculpatului D. A. V. care in data de 17.12.2013, in jurul orei 01.30, impreuna cu inculpatul Ceraceanu I. a lovit-o pe partea vătămată S. C. V., tragand-o in afara vulcanizarii pe . la sol și continuând să o lovească cu picioarele, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de ingrijiri medicale și care au pus in pericol viața părții vătămate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969.

Instanta a retinut ca la data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare noul Cod penal.

Infractiunea prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 are corespondent in noua reglementare in art. 194 alin.1 lit.e Cp, iar legea prevede pentru sanctionarea acesteia pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani, spre deosebire de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 care prevede pentru aceiasi infractiune pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani.

S-a constatat astfel că, legea mai favorabilă, sub aspectul limitelor de pedeapsa este legea noua.

Analizand însă în mod global legea penala mai favorabila, s-a retinut că, fata de considerentele deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale, în situatia concreta a fiecaruia dintre cei doi inculpati, legea penala mai favorabila o constituie vechiul cod penal.

In acest sens, a fost avută in vedere, modalitatea de executare a pedepsei ce urmeaza a fi aplicata fiecaruia dintre cei doi inculpati, instanta apreciind ca in cauza se impune condamnarea fiecaruia dintre cei doi inculpati la câte o pedeapsa cu inchisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepselor.

S-a apreciat ca dispozitiile art. 86/1 Cp din 1969 privind suspendarea sub supraveghere e executarii pedepsei sunt mai favorabile decat cele prev. de art. 91 Cp.

In acest sens, au fost avute in vedere dispozitiile art. 16 alin.2 din legea 187/2012, potrivit cu care pentru determinarea legii mai favorabile se are in vedere sfera obligatiilor impuse si efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fata de durata termenului de incercare sau supraveghere. Astfel, instanta constata ca dispozitiile legii vechi sunt mai favorabile sub aspectul obligatiilor ce trebuie impuse condamnatului pe durata termenului de incercare, dar si sub aspectul efectelor suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere intrucat potrivit art. 86/6 Cp din 1969, in cazul in care pana la implinirea termenului de incercare condamnatul nu savarseste o noua infractiune si nu se revoca suspendarea executarii, intervine reabilitarea de drept, in timp ce potrivit art. 98 Cp, in cazul in care nu se savarseste o noua infractiune descoperita pana la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispune revocarea suspendarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata.

În consecință, față de considerentele deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale, privind aplicarea globală a dispozitiilor privind legea penală mai favorabila și avand in vedere faptul ca in prezenta cauza s-a impus aplicarea unor pedepse cu inchisoarea pentru infractiunile comise de inculpati, dar ca scopul acestora poate fi atins si fara privare de libertate, s-a apreciat ca, privite global, mai favorabile sunt dispozitiile Codului penal din 1969.

Pentru aceste considerente, instanta în temeiul art. 386 Cpp a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul Ceraceanu I., din infractiunea prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 în infractiunea prev. de art. 194 alin.1 lit.e Cp.

La individualizarea pedepsei aplicata fiecaruia dintre cei doi inculpati, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cp. din 1969, limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din modul de săvârsire a faptelor, instanta retinand ca inculpatii, impreuna au aplicat multiple lovituri partii vatamate, acesta fiind singur, iar . a a avut loc atat in incinta vulcanizarii, dar si pe stradă. Totodata s-a avut în vedere importanta valorilor sociale vătămate, respectiv integritatea corporală si sănătatea persoanei, precum si rezultatul produs, respectiv producerea de leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale, precum si imprejurarea ca leziunile produse au pus in pericol viata părtii vatamate.

De asemenea, au fost avute în vedere si circumstantele personale are inculpatilor.

In acest sens, instanta a retinut ca inculpatul Ceraceanu I. este la primul conflict cu legea penala, nefiind cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul D. A. V. a mai fost condamnat anterior la pedeapsa amenzii penale pentru comiterea altor infractiuni de violenta, iar fata de acesta s-a dispus aplicarea sanctiunii amenzii administrative pentru comiterea infractiunii prev. de art. 32/1 din Legea 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, fiind instituita si masura de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive pe o perioada de 1 an ( conform fiselor de cazier judiciar atasate la dosar).

Totodată s-a reținut că inculpatii, pe parcursul urmaririi penale au recunoscut nuantat fapta, insa pe parcursul judecatii au avut o atitudine sincera, recunoscand faptele.

Punând în balantă toate aceste aspecte, instanta nu a retinut in favoarea inculpatilor circumstante atenuante.

Prin urmare, în temeiul art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp instanta l-a condamnat pe inculpatul C. I. la pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare, iar în temeiul art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 Cp, cu aplic. art. 375 Cpp si art. 396 alin.10 Cpp va condamna pe inculpatul D. A. V. la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare.

Instanta a apreciat ca aceste pedepse sunt proportionale cu gradul de pericol social al infractiunilor săvârsite de inculpati, fiind totodată apte să ducă la realizarea scopurilor pedepsei.

În ceea ce privește stabilirea și aplicarea pedepsei accesorii, s-a apreciat că natura faptelor comise de inculpati reflectă o atitudine de sfidare a inculpatilor in raport cu valori sociale importante, ceea ce releva existenta unei nedemnități de a participa la organizarea si reprezentarea comunității din care fac parte. Prin urmare, având în vedere jurisprudența C.E.D.O. și principiul proporționalității, în raport de natura infracțiunilor, s-a apreciat că este proportională și justificată numai interdicția drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II a și lit. b C.p. din 1969, respectiv interdicția dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și interdicția dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, acestea urmând ca în temeiul art. 71 Cp din 1969 să fie interzise fiecarui inculpat, ca pedepse accesorii, pe durata executării pedepsei.

Cât priveste modalitatea de executare, s-a apreciat că pronuntarea condamnarilor constituie un avertisment pentru inculpati si, chiar fara executarea pedepselor, inculpatii nu vor mai savarsi alte infractiuni.

Prin urmare, în temeiul art. 86 ind. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 5 Cp si art. 16 din Legea 187/2012, instanta a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate fiecăraruia dintre cei doi inculpati, stabilind pentru inculpatul Ceraceanu I., un termen de încercare de 4 ani si 6 luni, calculat potrivit art. 86 ind.2 C.p. din 1969, compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă intervalul de timp stabilit de instanta de 2 ani, iar pentru inculpatul D. A. V. un termen de încercare de 6 ani, calculat potrivit art. 86 ind.2 C.p. din 1969, compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă intervalul de timp stabilit de instanta de 2 ani si 6 luni.

In temeiul art. 86 ind.3 alin 1 Cp din 1969 cu aplic. art. 5 Cp a dispus ca până la împlinirea duratei termenului de încercare, fiecare dintre cei doi inculpati sa respecte următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune D., conform programului întocmit de aceasta instituție; - sa anunțe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea; - sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; - sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

In temeiul art. 863 alin. 4 Cp din 1969 a dispus încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere Serviciului de Probațiune D..

Totodata, instanta a atras atenția inculpatilor asupra dispozițiilor art.86 ind.4 rap. la art. 83 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Având în vedere modalitatea de executare a pedepselor ce va fi aplicata inculpatilor, în baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 instanta a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate fiecarui inculpat, pe durata suspendării executării pedepsei principale.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a constatat ca partea vătămată S. C. V. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 9.000 lei, reprezentand daune materiale si cu suma de 30.000 lei, reprezentand daune morale.

Partea vatamata S. C. Judetean de Urgenta C. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 9.123,75 lei, reactualizată cu indicele de inflație a sumei de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective a debitului, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părtii vătămate S. C. V..

Instanta a retinut că potrivit art. 1357 cod civil cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită săvârsita cu vinovătie este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai usoara culpă. Potrivit art. 1382 Cod civil cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.

Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi îndeplinite următoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu si vinovătia persoanei care a săvârsit fapta ilicită, conditii ce au fost îndeplinite în cauză.

Astfel, fapta ilicită a inculpatilor constă în actiunea acestora de lovire a părtii vătămate, fapt ce a determinat cauzarea de leziuni care au necesitat pentru vindecare 35 -40 de zile de îngrijiri medicale si care au pus in pericol viata părtii vatamate.

Această faptă ilicită este cauzatoare de prejudicii materiale si morale.

De asemenea, fapta inculpatilor a fost săvârsită cu praeterintentie, inculpatii urmarind lovirea partii vatamate, insa rezultatul mai grav, respectiv punerea in primejdie a vietii s-a produs din culpa.

Totodată, între faptele inculpatilor si urmarea produsă (respectiv leziunile suferite de partea vătămată) există raport de cauzalitate, asa cum reiese din înscrisurile medicale existente la dosar.

Instanta a retinut că potrivit art. 1387 alin.1 Cod Civil: În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condițiile Art. 1388 și 1.389, după caz, echivalentul câștigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacității sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală și, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte prejudicii materiale.

Totodată art. 1391 Noul Cod Civil prevede că: În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

În ceea ce priveste daunele materiale solicitate de partea vătămată, instanta a retinut, din probatoriul administrat, ca partea vatamata S. C. V. a facut dovada unor cheltuieli materiale in cuantum de numai 68,36 lei.

In acest sens, instanta a avut in vedere inscrisurile atasate la dosar, constand in chitanta nr. 340 emisa de IML C. care atesta achitarea sumei de 40 lei – f. 62 si bonul fiscal atasat la dosar f. 66, care atesta achizitionarea de medicamente in cuantum de 28,36 lei.

In ceea ce priveste celelate cheltuieli pretinse de partea vatamata, instanta a constatat ca partea vatamata nu a facut dovada acestora.

Astfel, desi in cauza s-a incuviintat proba cu inscrisuri, instanta a constatat ca partea vatamata nu a depus la dosar alte inscrisuri doveditoare ale pretentiilor materiale formulate.

Instanta a retinut ca declaratia martorei S. M. M., sotia părtii vătămate nu poate face dovada pretentiilor materiale solicitate.

Astfel, instanta a retinut ca martora a declarat ca partea vatamata a cheltuit suma de 5000 lei, reprezentand contravaloarea interventiilor chirurgicale si alte cheltuieli efectuate la spital, respectiv instrumente necesare efectuarii operatiei pentru care nu s-au remis inscrisuri, dar si alte sume care au fost platite pentru anestezie, precum si bani dati asistentelor medicale si pentru efectuare de radiografii, tomograf. Instanta constata ca, desi martora a aratat ca aceste sume nu sunt incluse in cheltuielile cu care s-a constituit parte civila S. C. Judetean de Urgenta C., sustinerea sa nu poate fi primita, nefiind confirmata de alte probe.

Ori, analizand cuprinsul decontului de cheltuieli atasat la dosar de S. C. Judetean de Urgenta C. – f.41 d.u.p., instanta a constatat ca in cuprinsul acestuia sunt mentionate mai multe sume care reprezinta atat cheltuieli pentru hrana si medicamente pe perioada spitalizarii, dar si alte cheltuieli pentru medicamente din urgenta, pentru materiale sanitare de urgenta, pentru laborator urgenta si radiologie urgenta si pentru alte materiale sanitare, astfel că se constata ca in aceste cheltuieli sunt cuprinse majoritatea cheltuielilor arătate de martora, ca fiind efectuate cu ocazia spitalizarii părtii vătămate.

In consecinta, in lipsa altor probe din care sa rezulte ca aceste cheltuieli nu sunt cele solicitate de spital, instanta nu a putut retine declaratia martorei in sensul aratat, aceasta fiind singulara.

In ceea ce priveste suma de 1000 lei pretins a fi acordată asistentelor medicale pe perioada spitalizarii părtii vatamate, avand in vedere ca nu se poate stabili cu exactitate cu ce titlu a fost remisa aceasta suma, aceasta nu a fost acordata.

Totodata, in ceea ce priveste suma de 900 lei cheltuită pentru deplasarile efectuate cu taxi, nici aceasta nu a fost acordata, avand in vedere ca nu s-a făcut dovada achitarii acestei sume cu inscrisuri, desi martora a invederat ca partea vatamata detine inscrisuri in acest sens.

În ceea ce priveste daunele morale, instanța a reținut că, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani. În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.

Instanta a apreciat că partea vătămată S. C. V. a suferit un prejudiciu de ordin moral, intrucat . suferita a avut repercusiuni majore asupra starii sale de sanatate, intrucat leziunile suferite i-au pus in pericol viata, dar si asupra activitatii desfasurate in mod normal de partea vatamata, care după . suferita a fost internat in spital o perioada mare de timp, inclusiv in perioada sarbatorilor de iarna, partea vatamata fiind astfel privat de prezenta celor apropiati ( sotia si fiul sau minor) in acele zile de sarbatoare.

Totodata, instanta a constatat ca ulterior externarii, partea vatamata a beneficiat de concediu medical, insă a fost nevoita sa renunte la locul de munca avut anterior, dat fiind specificul muncii desfasurate ( angajat in cadrul unei vulcanizari) si recomadarile medicale de evitare a efortului fizic, astfel cum rezulta din actele medicale atasate la dosar si declaratia martorei S. M. M..

Totodata, raportat la numărul mare de îngrijiri medicale (35 - 40 de zile), la gravitatea leziunilor suferite, care au pus in pericol viata părtii vatamate, precum si la suferinta fizică inerentă loviturilor primite, astfel cum a fost evidentiata si prin declaratia martorei S. M. M., instanta a apreciat că acordarea sumei de 30.000 lei, solicitata de partea vatamata, reprezintă o modalitate echitabilă de acoperire a prejudiciului, fiind totodată proportionala cu întinderea pagubei suferite.

În consecintă, fata de toate aceste considerente, instanta în temeiul art. 397 Cpp și art. 25 Cpp, a admis în parte acțiunea civila formulata de partea civilă S. C. V. și va obliga în solidar, inculpatii D. A. V. și C. I. la plata catre aceasta parte civila, a sumei de 30.068,36 lei, din care suma de 30.000 lei reprezinta daune morale si suma de 68,36 lei reprezintă daune materiale.

În ceea ce priveste actiunea civila exercitată de S. C. Judetean de Urgenta C., instanta a retinut că potrivit art. 313 alin.1 din Legea 95/2006 persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Având în vedere că inculpatii prin faptele comise a adus daune sănătătii părtii vătămate Sumilan C. V., iar partea civila S. C. Judetean de Urgenta C., în calitate de furnizor de servicii medicale s-a constituit părti civile cu suma reprezentând cheltuieli ocazionate de asistenta medicala acordată părtii vătămate, constatând că între fapta inculpatilor si prejudiciul suferit de aceasta parte civila există legătură de cauzalitate, iar partea civila a făcut dovada prejudiciului suferit prin înscrisul atasat la dosar (decont fila 41 d.u.p), în care sunt detaliate costurile serviciilor prestate, instanta în baza art. 25 Cpp și art. 397 Cpp a admis actiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Judetean de Urgenta C. și a obligat în solidar pe inculpatii D. A. V. și C. I. la plata către această parte civilă a sumei de 9.123,75 lei, reactualizată cu indicele de inflație a sumei de la data producerii prejudiciului și până la data plății efective a debitului, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părtii vătămate S. C. V..

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul C. I. și partea civilă S. C. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Partea civilă critică hotărârea cu privire la cuantumul daunelor morale și materiale, considerând că au fost acordate într-un cuantum foarte mic, față de cheltuielile ocazionate cu spitalizarea și tratamentele aferente.

Inculpatul prin motivele scrise depuse la dosar, critică hotărârea cu privire la individualizarea pedepsei, care este prea mare și solicită coborârea acesteia sub minimul special prevăzut de lege, ținându-se cont și de circumstanțele reale și personale ale lui.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prev. art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că prima instanță a reținut o stare de fapt și o încadrare juridică în concordanță cu întregul probatoriu administrat în cauză vinovăția apelantului – inculpat C. I. și intimatului inculpat D. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 și 2 din vechiul cod penal săvârșită împotriva părții civile S. C. V. la data de 16/17.12.2013 fiind dovedită inclusiv cu recunoașterea de către inculpați aceștia beneficiind de aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 375 c.p.p..

In drept, fapta inculpatului Ceraceanu I. care in data de 17.12.2013, in jurul orei 01.30, impreuna cu inculpatul D. A. V. a lovit-o pe partea vătămată S. C. V., trăgând-o in afara vulcanizării pe . la sol și continuând să o lovească cu picioarele, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de îngrijiri medicale și care au pus in pericol viața părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin.1 si 2 Cp din 1969.

Cu privire la criticile formulate de inculpatul C. I. instanța de apel constată că în cauză s-a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor art. 5 c.p. privind legea penală mai favorabilă dar și a dispozițiilor art. 72 c.p.v. privind individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare.

În cauză nu se identifică împrejurări care să poată fi reținute ca și circumstanțe judiciare atenuante.

Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe judiciare atenuante este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Văzând limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, în raport de modul și împrejurările în care se reține a fi comisă fapta – inițierea conflictului, după ce persoana vătămata le-a atras atenția asupra comportamentului indecent, târârea și loviri repetate ce au pus în primejdie viața persoanei vătămate -, dar și persoana inculpatului care a recunoscut fapta este tânăr și la primul conflict cu legea penală, Curtea apreciază că pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere corespunde gradului de pericol social concret al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, periculozității acestuia și poate duce la îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei.

Astfel, însăși pronunțarea condamnării în prezenta cauză se apreciază că aceasta va constitui un avertisment pentru inculpat și, în raport de împrejurările săvârșirii faptei, pentru realizarea scopului preventiv, conduita sa viitoare trebuie să fie verificată pe un termen îndelungat, de 4 ani și 6 luni, prin supravegherea exercitată de către Serviciul de Probațiune.

Sub aspectul laturii civile se constată că cauzei, instanța de apel constată ca partea vătămată S. C. V. s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 9.000 lei, reprezentând daune materiale si cu suma de 30.000 lei, reprezentând daune morale, conform cererii scrise depuse la dosarul cauzei la fond (fila 21).

Criticile părții civile cu privire la neteminicia soluției instanței în condițiile în care aceasta i-a diminuat despăgubirile materiale, sunt nefondate.

Cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească.

Afirmațiile părții civile cu privire la cuantumul și natura daunelor materiale suportate urmare a faptei comise de inculpați, nu sunt susținute de probatoriul administrat în cauză, astfel că, în lipsa unor dovezi certe, a înscrisurilor, nu se poate reține că partea civilă a achitat suma de 5000 lei la spital - pentru intervențiilor chirurgicale si alte cheltuieli respectiv instrumente necesare efectuării operației, anestezie, tomografie, pentru care nu s-au remis înscrisuri – suma de 1000 lei bani dați asistentelor medicale și suma de 900 lei cheltuită pentru deplasările efectuate cu taxi.

Daunele morale solicitate de partea civila în cuantum de 30 000 lei au fost acordate, inculpații fiind obligați în solidar la plata acestei sume, astfel că solicitarea acordării unui cuantum majorat, direct în apel, contravine dispozițiilor art. 20 alin. 5 lit. b c.p.p., care prevăd că partea civilă poate să mări sau micșora întinderea pretențiilor numai până la terminarea cercetării judecătorești.

Neconstatând alte motive de nelegalitate ce pot fi avute în vedere din oficiu, pentru aceste considerente în temeiul art. 421 alin.1 lit. a c.p.p. se vor respinge apelurile formulate ca nefondate hotărârea instanței de fonf urmând a fi menținută ca fiind legală și temeinică.

Văzând și dispozițiile art. 275 c.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile declarate de inculpatul C. I. și partea civilă S. C. V., împotriva sentinței penale nr. 5472 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondate.

Obligă partea civilă și apelantul inculpat C. I. la plata sumei de câte 500 lei fiecare, din care 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu respectiv delegația nr.3808/2015 pentru inculpatul D. A. I. în sarcina părții civile și delegația nr.871/2015 pentru apelantul inculpat C. în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Aprilie 2015.

M. E. P. T. M.

Grefier,

E. L.

Red.jud. T.M.

j.f.A.C.

I.B.

← Cerere de contopire a executării pedepselor (alte modificări...		Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 506/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 533/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 522/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Cerere de contopire a executării pedepselor (alte modificări de pedepse) (art.449 C.p.p.). Decizia nr. 174/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 506/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 503/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr. 62/2015. Curtea de Apel CRAIOVA Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 519/2015. Curtea de Apel CRAIOVA