Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 503/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 503/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 1568/317/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 503

Ședința publică de la 08 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. M. - judecător

M. E. P. - judecător

Grefier: E. L.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror I. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

¤¤¤¤¤

Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de inculpații R. A. și B. I. O., împotriva sentinței penale nr.386/ din 02.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești, în dosarul nr._, având ca obiect furtul (art.228 NCP).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelant inculpat B. I. O. asistat din oficiu de avocat R. M. și apelantul inculpat R. A. asistat din oficiu de avocat R. C. și martorul B. M. C., lipsind partea vătămată . & FACILITIES SUPPORT SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, a fost audiat sub prestare de jurământ martorul prezent, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Inculpatul Boboeanu I. O. solicită reaudiarea lui F. D. și B. F. pentru a justifica dacă era transformatorul la locul lui în noaptea furtului și dimineața, precum și a lui B. I., pentru că a fost de față la o discuție între S. și B. P., în care acesta îi spune că el l-a învățat să îl incrimineze pe R. pe aceștia cu privire la furtul de transformator.

Inculpații R. A. și B. I. O., arată că nu mai insistă în audierea lui B. E., dar insistă în emiterea adresei către . pentru a preciza orarul microbuzului.

Apărătorii inculpaților arată că nu mai au cereri noi de formulat.

Reprezentantul ministerului Public arată că probele solicitate de inculpați nu sunt utile cauzei, deja s-au audiat și reaudiat mulți martori; la instanța de fond 21 martori și alți martori în apel, iar reaudierea angajatului părții vătămate nu poate aduce elemente noi; aspectele arătate de martor fiind prezentate și în procesul verbal, polițistul nu are legătură cu fapta dedusă judecății, administrarea nu este utilă; nu se poate demonstra nimic în legătură cu furtul respectiv, iar emiterea adresei nu este utilă.

Apărătorii inculpaților lasă la apreciere.

Instanța respinge cererile de probatorii formulate ca nefiind utile și concludente.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat R. C. pentru apelantul inculpat R. A., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și într-o primă teză, achitarea inculpatului în temeiul art.16 lit.c C.p.p., întrucât în cauză nu sunt suficiente probe care să dovedească vinovăția.

Arată că doar B. a indicat prezența celor doi la locul săvârșirii infracțiunii, iar martora B. C. nu a văzut transformatorul, nu a fost prezentă în momentul sustragerii acestuia, iar faptul că a fost prietena inculpatului arată că nu există certitudinea că declară adevărul. Declarația martorei B. M. C. este una subiectivă și nu corespunde adevărului.

Susține că inculpatul R. nu a fost prezent la locul sustragerii transformatorului.

Într-o teză subsidiară, solicită reducerea pedepsei, aceasta fiind prea mare în raport de gradul de pericol social al infracțiunii.

Avocat R. M. având cuvântul pentru apelantul inculpat B. I. O. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului în baza art. 16 lit.c C.p.p., întrucât nu s-a făcut dovada vinovăției sale, în cauză neexistând suficiente probe pentru dovedirea vinovăției inculpatului.

Într-o a doua teză solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, criticând faptul că nu a fost reținută în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art 74 lit e Cod penal, inculpatul fiind o persoană tânără, reținându-se că a încercat să zădărnicească adevărul, ceea ce constituie o dublă pedeapsă aplicată de instanță întrucât a fost condamnat și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor.

Nu au fost avute în vedere dispozițiile art.74 lit.e C.p.p.; s-a reținut că a încercat zădărnicirea aflării adevărului – este o dublă pedepsire.

Solicită să se aibă în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului la individualizarea pedepsei

Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul, arată că criticile aduse sunt nefondate, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Referitor la apărările inculpaților arată că va răspunde punctual.

Cu privire la depoziția martorului B., arată reprezentanta Parchetului că aceasta este amănunțită și constantă, coroborându-se alte probe administrate în cauză.

Apărările inculpatului R. nu se coroborează cu probele administrate, iar tatăl inculpatului nu poate preciza dacă la acea dată a fost sau nu acasă. Martorii A. I. și I., vecini cu tatăl inculpatului, au declarat că nu l-au văzut în acea noapte, infirmând astfel prezența acestuia la domiciliu.

Referitor la susținerile inculpatului B., acestea sunt infirmate de declarațiile angajaților . observat transformatorul în aceiași locație anterior săvârșirii faptei și lipsa acestuia a doua zi.

Bobinele au fost descoperite după doi ani, la indicațiile inculpatului Baorchescu, care a evidențiat modul în care a fost săvârșită fapta, locul în care au fost ascunse aceste bobine ale transformatorului, modul de deplasare al transformatorului, prin rostogolire, iar o singură persoană nu putea transporta prin rostogolire transformatorul, care are peste 600 kg.

Susține reprezentanta parchetului că relevante sunt și declarațiile martorei B. M. C., ce se coroborează cu declarația mamei sale și cu convorbirile telefonice aflate la filele 7-13 d.u.p., care atestă participarea inculpaților la săvârșirea faptei.

Rezultă că săvârșirea faptei de toți inculpații este dovedită.

Referitor la individualizarea pedepsei, arată reprezentanta Parchetului că pedepsele aplicate au fost orientate spre minimul special și nu se impune reducerea acestora, limitele de pedeapsă fiind mari, fiind săvârșită infracțiunea de furt.

Mai arată reprezentanta Parchetului că s-a realizat o corectă individualizare, nu se impune reducerea pedepsei aplicate, având în vedere modalitatea, împrejurările și perseverența infracțională a inculpatului R. A., care este recidivist.

Solicită respingerea apelurilor formulate de inculpați, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare statului.

Apelantul inculpat R. A., arată că nu este vinovat de săvârșirea faptei, și din anul 2011 s-a angajat cu forme legale, dacă era vinovat recunoștea neputând să își asume o faptă pe care nu a săvârșit-o

Apelantul inculpat B. I. O., arată că recunoștea fapta dacă ar fi săvârșit-o.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.386/ din 02.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești, în dosarul nr._, în baza art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin. 3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen., și cu aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul B. A., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. i s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabili ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Drăguțești sau Școlii Gimnaziale Drăguțești pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 27.03.2014, ora 21,30, la 28.03.2014, ora 21,30.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. raportat la disp.art.112 lit.e) C.pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 200 lei.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 1400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei rămâne în sarcina statului.

În baza art. 228 alin. 1-229 alin.1 lit. b) și alin. 3 lit. c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen., a condamnat inculpatul B. I. O., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.272 alin.1 C.pen. a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor.

În baza art. 38 alin.1 C.pen. s-a constatat că infracțiunile sunt concurente și în baza art. 39 alin.1 lit. b) C.pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3( trei ) ani închisoare la care s-a adaugat un spor de 4 (patru) luni, urmând ca inculpatul să execute 3( trei) ani și 4( patru) luni închisoare.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 30.04.2014, ora 10,05, la 01.05.2014, ora 10,05 și a arestării preventive, de la data de 30.04.2014 la zi.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei rămânând în sarcina statului( din care 200 au fost avansați prin încheierea din 04.09.2014).

În baza art. 386 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R. A. din infracțiunea prev. și ped. de art. art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen., art.37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen., în infracțiunea prev. și ped. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a) și g) și alin.3 lit.c) C.pen. de la 1968 cu aplicarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a) și g) și alin.3 lit.c) C.pen. de la 1968 cu aplicarea dispozițiilor art. 37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen. a condamnat inculpatul R. A., la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 27.03.2014, ora 21,00, la 28.03.2014, ora 21,00 și a arestării preventive, de la data de 30.04.2014 la zi.

În baza art.404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la inculpații B. I. O. și R. A..

S-a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Prin încheierea din data de 06.10.2014, prima instanță a îndreptat eroarea materială din cuprinsul s.p. nr.386/02.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-Cărbunești în dosarul nr._ în sensul că a fost menționat ,, În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului R. A. durata reținerii de la 27.03.2014, ora 21,00, la 28.03.2014, ora 21,00 și a și arestării preventive, de la data de 05.05.2014 la zi’’ în loc de ,,În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 27.03.2014, ora 21,00, la 28.03.2014, ora 21,00 și a și arestării preventive, de la data de 30.04.2014 la zi.’’

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-Cărbunești nr.6/P/2013 din 23.05.2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: R. A.- pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1 - 229 alin. 1 lit. b și alin. 3 lit c din N.C.pen., cu aplicarea art. 77 lit a din N. C.pen., art. 37 alin 1 lit. b din C.pen. și art. 5 N.C.pen; B. I. O., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 1 lit. b și alin 3 lit. c din N. C.pen., cu aplic art. 77 lit. a N.C.P.., art. 272 alin 1 N .C.pen, cu aplic art. 38 alin 1 N.C.P.., și art. 5 N.C.P.., și B. A. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 228 alin. 1 -229 alin. 1 lit. b și alin 3 lit c din N.C.pen., cu aplic art. 77 lit a N.C.P.., și art. 5 N.C.P..

În fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că cei trei inculpați, B. A. M., R. A. și B. I. O., se cunosc de mult timp, între R. A. și B. I. O. existând relații asemănătoare celor de rudenie, în sensul că R. A. este concubinul numitei B. E., sora inculpatului B. I. O.. De asemenea, inculpatul B. A. M. a locuit o perioadă de timp la locuința lui B. I. O., din satul Floreșteni, unde avea grijă de animalele tatălui acestuia, B. P..

Ulterior, în luna septembrie 2012, inculpatul B. A. M. a plecat de la ferma lui B. P., din cauza unor conflicte cu acesta, revenind la locuința sa din com. Drăguțești, ..

În seara zilei de 14.12.2012, în jurul orelor 23,00, în timp ce se afla la locuința sa din . A. M. a fost apelat telefonic de către martora B. E., care l-a chemat la locuința acesteia din satul Floreșteni, pentru a-l ajuta pe concubinul său, inc. R. A., să transporte o anumită cantitate de fier vechi.

Inc. B. A. M. a dat curs solicitării și s-a deplasat cu un microbuz până la locuința martorei B. E., din satul Floreșteni.

Pentru a ajunge aici, inc. s-a deplasat cu un autoturism de ocazie până la stația PECO de la .-J., din direcția Rovinari, iar de acolo, a continuat deplasarea cu un microbuz până în satul Floreșteni, ajungând la locuința martorei în jurul orelor 12,00, noaptea.

Acolo s-a întâlnit cu inc. R. A., care i-a solicitat să se schimbe de haine și să-l însoțească până într-un loc anume, de unde urmau să ridice fierul, fără a-i da prea multe detalii, cu privire la ce urmau să facă în continuare.

Cei doi inculpați au ieșit din curte, împrejurare în care a apărut și cel de-al treilea inculpat, B. I. O., toți trei deplasându-se pe jos, până la extremitatea satului, de unde au mai parcurs cca 500-600 metri, până într-o zonă situată la marginea unei păduri de pin, unde erau amplasați mai mulți stâlpi de electricitate pe care erau montate transformatoare electrice.

La locul respectiv, inculpatul B. A. M. a rămas în drum, asigurând paza, inculpatul R. A. s-a urcat pe stâlp, în timp ce inculpatul B. I. O. a așteptat jos, lângă stâlpul electric.

Inculpatul R. A. a decuplat sursa de alimentare electrică a transformatorului, acționând maneta comutatorului electric, și, cu ajutorul unei pânze de bomfaier, a secționat cablurile electrice ce alimentau transformatorul, în partea superioară a acestuia, după care, l-a doborât la pământ, împingându-l de pe suporții pe care era amplasat.

La impactul cu solul, transformatorul s-a spart, tot uleiul din interiorul acestuia împrăștiindu-se pe solul acoperit cu zăpadă.

În continuare, cei trei inculpați din cauza volumului și greutății mari ale transformatorului, l-au împins prin rostogolire, până la liziera unei păduri de pin, unde l-au dezasamblat, înlăturând șuruburile cu care era prins capacul acestuia, și au extras din interior trei bobine din cupru, în formă cilindrică, pe care le-au transportat fiecare la o casă părăsită, situată la cca. 200 de metri.

De acolo, inculpatul R. A. a transportat bobinele în mun. Tg-J., unde le-a valorificat, în schimbul unei sume de bani, din care, i-a remis și inculpatului B. A. M. suma de 200 lei.

S-a mai reținut că, în curul urmăririi penale, inculpatul B. I. O., la data de 29.04.2014, a făcut presiuni asupra martorei minore B. M. C. încercând prin acțiuni de intimidare să o determine pe aceasta să retragă declarația pe care a dat-o la procuror în data de 29.04.2014, în dosarul penal nr. 6/P/2013, și să facă o nouă depoziție contrară adevărului.

Starea de fapt expusă a fost reținută de procuror prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: procese verbale de cercetare la fața locului și planșe foto; declarații inculpați R. A., B. I. O. și B. A. M.; declarații martori B. M. C., B. E., G. A., C. G., B. E., Chercioiu I., A. I. G., I. C., V. L. N., B. R. B., Sguroiu I., N. I., Ș. C. A., L. V. M., F. D., V. I., V. N. N.; proces verbal de reconstituire + planșă fotografică; raport de constatare tehnico științifică criminalistică nr._ din 08.04.2014–I.P.J. Gorj Serviciul Criminalistic; adresa nr. 2195 din 20.05.2014 a ., foaia colectivă de prezență pe luna decembrie 2012 a angajaților .; procese verbale de confruntare a inculpaților; suporți optici DVD și CD privind înregistrările convorbirilor și comunicărilor telefonice și ale celor efectuate în mediul ambiental; 10 suporți optici DVD privind înregistrarea declarațiilor și a confruntărilor inculpaților; 11 procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice; 12 hartă relațională nr._ din 20.05.2014 a I.P J Gorj; caziere judiciare privind pe inculpați; 14. adresă de prejudiciu . nr. 6862 din 08.07.2013.

În fața instanței de judecată, inculpatul B. A. a fost audiat în prezența avocatului din oficiu, ocazia cu care a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii solicitând ca judecarea cauzei, în ceea ce îl privește, să se facă în conformitate cu dispozițiile art.375 C.proc.pen.

Inculpații R. A. și B. I. O. nu au fost audiați de către instanță întrucât au refuzat să dea declarații, înțelegând să beneficieze de dreptul de a păstra tăcerea.

A fost încuviințată proba testimonială solicitată de reprezentantul Ministerului Public, fiind audiați martorii din dispozitivul rechizitoriului, respectiv: B. M. C., B. E., G. A., C. G., B. E., Chercioiu I., A. I. G., I. C., V. L. N., B. R. B., Sguroiu I., N. I., Ș. C. A., L. V. M., F. D., V. I., V. N. N., Ș. M., B. P., B. F., B. E..

La solicitarea inculpaților R. A. și B. I. O. au fost audiați martorii N. G., C. G. și G. D..

De asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către persoana vătămată pentru a comunica dacă există vreun înscris din care să rezulte dacă carcasa identificată la fața locului aparține transformatorul cu numărul de inventar_, sustras în noaptea de 14/15.12.2012, răspunsul fiind atașat la dosarul cauzei.

Din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Din declarațiile date de inculpatul B. A., atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, rezultă că acesta a locuit o perioadă de timp la locuința lui B. I. O., din satul Floreșteni, unde avea grijă de animalele tatălui acestuia, B. P.. Ulterior, în luna septembrie 2012, inculpatul B. A. M. a plecat de la ferma lui B. P., din cauza unor conflicte cu acesta, revenind la locuința sa din .. De asemenea rezultă că între inculpații R. A. și B. I. O. existau relații asemănătoare celor de rudenie, în sensul că R. A. este concubinul numitei B. E., sora inculpatului B. I. O..

A mai arătat inculpatul că în seara zilei de 14.12.2012, în jurul orelor 23,00, în timp ce se afla la locuința sa din . apelat telefonic de către martora B. E., care l-a chemat la locuința acesteia din satul Floreșteni pentru a-l ajuta pe concubinul său, inc. R. A., să transporte o anumită cantitate de fier vechi.

Inc. B. A. M. a dat curs solicitării și s-a deplasat cu un microbuz până la locuința martorei B. E., din satul Floreșteni.

Pentru a ajunge aici, inculpatul a precizat că s-a deplasat cu un autoturism de ocazie până la stația PECO de la .-J., din direcția Rovinari, iar de acolo, a continuat deplasarea cu un microbuz până în satul Floreșteni, ajungând la locuința martorei în jurul orelor 12,00, noaptea. Acolo s-a întâlnit cu inc. R. A., care i-a solicitat să se schimbe de haine și să-l însoțească până într-un loc anume, de unde urmau să ridice fierul, fără a-i da prea multe detalii, cu privire la ce urmau să facă în continuare.

Cei doi inculpați au ieșit din curte, împrejurare în care a apărut și cel de-al treilea inculpat, B. I. O., toți trei deplasându-se pe jos până la extremitatea satului de unde au mai parcurs cca. 500-600 metri până într-o zonă situată la marginea unei păduri de pin unde erau amplasați mai mulți stâlpi de electricitate pe care erau montate transformatoare electrice.

În locul respectiv, inculpatul B. A. M. a rămas în drum, asigurând paza, inculpatul R. A. s-a urcat pe stâlp, în timp ce inculpatul B. I. O. a așteptat jos, lângă stâlpul electric.

Inculpatul R. A. a decuplat sursa de alimentare electrică a transformatorului, acționând maneta comutatorului electric, și, cu ajutorul unei pânze de bomfaier, a secționat cablurile electrice ce alimentau transformatorul în partea superioară a acestuia după care l-a doborât la pământ, împingându-l de pe suporți pe care era amplasat.

La impactul cu solul, transformatorul s-a spart, tot uleiul din interiorul acestuia împrăștiindu-se pe solul acoperit cu zăpadă.

În continuare, cei trei inculpați din cauza volumului și greutății mari ale transformatorului, l-au împins prin rostogolire până la marginea unei păduri de pin, unde l-au dezasamblat, înlăturând șuruburile cu care era prins capacul acestuia, și au extras din interior trei bobine din cupru, în formă cilindrică, pe care le-au transportat fiecare la o casă părăsită, situată la cca. 200 de metri.

A mai arătat inculpatul că, după ce au transportat bobinele la casa părăsită, s-au întors la domiciliul martorei B. E. unde inculpatul B. A. a așteptat în podul casei până în jurul orei 11.00 când ceilalți doi inculpați i-au remis suma de 200 lei spunând că au luat bani puțini în schimbul bobinelor.

Susținerile acestui inculpat se coroborează cu împrejurări ce rezultă din celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, martorii V. N. N., F. D., V. I., angajați ai firmei Civitas care asigura serviciile de pază pentru persoana vătămată .. au declarat că transformatorul a fost sustras în noaptea de 14/15.12.2012, ulterior orei 23.00 când agenții de pază observaseră transformatorul la locul său.

De asemenea, descrierea modului de săvârșire a infracțiunii, activităților întreprinse de inculpați imediat după doborârea transformatorului precum și a traseului urmat de aceștia se coroborează cu mențiunile proceselor verbale de cercetare la fața locului și cu declarațiile martorilor asistenți.

În cauză s-au efectuat două cercetări la fața locului, prima imediat după săvârșirea infracțiunii, la data de 15.12.2012, iar cea de-a doua, la data de 27.03.2014, după identificarea inculpatului B. A., acesta conducând organele de cercetare în teren.

Cu ocazia conducerii în teren, efectuată la data de 27.03.2014, inculpatul B. A. M. a indicat organelor de poliție stâlpul electric de unde a fost sustras transformatorul, locul unde a fost doborât pe sol de R. A. și totodată, a condus organele de poliție pe traseul pe care inculpații au rostogolit transformatorul până în pădurea de pini, unde, pe sol, a indicat izolatorii ceramici ai transformatorului despre care a precizat că au fost sparți cu un ciocan în noaptea săvârșirii furtului.

Relevant este faptul că la prima cercetare la locului faptei, din data de 15.12.2012, organele de poliție nu au identificat acești izolatori deoarece nu au extins perimetrul cercetării însă, după aproximativ 2 ani, aceștia au fost găsiți de către inculpatul B. A. M. în locul unde au fost dezasamblați.

De asemenea, inculpatul a recunoscut și urma de încălțăminte identificată în zăpadă cu ocazia cercetării la fața locului din data de 15.12.2012, fixată în planșa fotografică, precizând că îi aparține și provine de la o pereche de ghete pe care le purta în acea perioadă, inclusiv în noaptea furtului.

Descrierea transformatorului realizată de către inculpat, acesta arătând că transformatorul consta într-o cutie dreptunghiulară de culoare alb spre gri, cu o greutate de aproximativ 400-500 kg, conținând trei bobine de cupru, corespunde cu cea prezentată în adresa nr. 2195 din 20.05.2014 emisă de . & Facilities Support SRL în cuprinsul căreia se arată că transformatorul este prevăzut cu trei ansambluri bobine de cupru, (ansamblu constituit dintr-o bobină de medie tensiune și o bobină de joasă tensiune), în greutate totală de 156 kg, respectiv 52 kg fiecare. Greutatea totală a transformatorului este de 747 kg din care cea a uleiului este de 140 kg, capacul cuvei este fixat prin 44 de șuruburi, iar fragmentele izolatorilor ceramici găsiți în pădure cu ocazia reconstituirii, provin din izolatorii de 6000 V, și de 500 V, ai transformatorului respectiv.

Prin urmare, inculpatul nu ar fi avut de unde să relateze atâtea elemente esențiale, unele necunoscute nici de organele de cercetare penală, cu privire la data săvârșirii infracțiunii, descrierea transformatorului, modul în care acesta a fost doborât de pe suport, traseul pe care a fost rostogolit și locul în care a fost dezasamblat decât dacă a participat la săvârșirea infracțiunii. De asemenea, greutatea mare a transformatorului, aproximativ 600 kg, exclude posibilitatea ca acesta să fi fost transportat doar de inculpatul B. A. pe o distanță de cca 100 metri.

În ceea ce privește susținerile inculpatului cu privire la faptul că la săvârșirea infracțiunii au participat inculpații R. A. și B. I. O. acestea se coroborează cu declarațiile martorei B. C. care a relatat, inclusiv în fața instanței de judecată, că era prietenă cu inculpatul B. I. în anul 2012 iar în iarna acelui an inculpatul a sunat-o pe telefonul mobil și i-a relatat că împreună cu R. A. și B. A. a sustras un transformator nefuncțional de pe raza satului Floreșteni pentru a a-l vinde.

Se coroborează de asemenea și cu împrejurări ce rezultă din dialogul avut de inculpatul B. I. O. cu aceeași martoră în data de 20.04.2014, la ora 19:56:12( de la postul telefonic cu nr._ s-a transmis către postul telefonic cu nr._ ) următorul SMS: „C. vezi k vbi cu mama sh cu tata d situația ta dak spui ceva ce nu ti dai seama te port fetito prin instanța pe oriunde eu nu intru in puskarie dak uh te duki sa spui ceva sh in primul rand am avokat sh se afla dak ai fakut ceva nu te juka cu noi atat iti spun eu kandva ti am fost d folos uh poti sa faki ce vrei dar gandestete k nu i khiar asa d ușor sa ma bagati in puskarie pt trb mortu nu vbe ai grija ce faki mai bn veziti d trb ta."

Aspectele declarate de inculpatul B. A. cu privire la participația celorlalți doi inculpați, R. A. și B. I. O., sunt susținute și de către martorii C. N., zis „V.”, persoana la care muncea inculpatul B. A. M., B. I. – bunica inculpatului și B. E. – mama acestuia. Astfel, martorul C. N. susține că inculpatul i-a povestit despre faptul că împreună cu B. I. O. și R. A. au furat transformatorul. B. și mama acestuia susțin că, în seara zilei de 14.12.2012, inculpatul a fost sunat de către R. A. și de alte persoane din familia acestuia, care l-au chemat să se deplaseze urgent la ei în Floreșteni. Cele două martore precizează că inculpatul a plecat în acea noapte cu mașini de ocazie, și a revenit la domiciliu, a doua zi, pe data de 15.12.2012, fiind supărat și le-a povestit că a fost chemat la furat de către B. I. O. și R. A.. Tot aceste martore mai adaugă că cei doi inculpați îl apelau telefonic în mod constant, și îl chemau la ei, însă acesta, de fiecare dată evita contactul cu cei doi.

Din interceptările convorbirilor telefonice, au rezultat discuții între inculpatul B. A. M. și martorii C. N., zis „V.”, precum și dintre acesta și mama, respectiv bunica sa, discuții în care inculpatul B. A. M. le spune acestora „că a spus tot la procuror, că i-a dat în gât pe R. A. și pe B. I. O.”. De asemenea, martorii cu care discută afirmă la telefon că au cunoștință și ei despre faptul că R. A. și B. I. O. îl apelau foarte des la telefon pe inculpat și îl chemau „să fure transformatoare”.

De altfel, în discuțiile telefonice purtate de inculpatul B. A. M. în zilele de 28.03.2014 și 29.03.2014, cu martorul „V.” și cu mama și bunica sa, acesta nu își explică de unde au aflat organele de poliție despre participarea sa la furt și afirmă că au fost identificați din cauza faptului că, în urmă cu două săptămâni, R. A. și cu B. I. O. au încercat din nou să fure un transformator, fiind observați, și, din acest motiv, au fost depistați. Acesta menționează în convorbiri că cei doi inculpați „S-au dus tot în locul ăla. Că dacă nu era în locul ăla, nu aveam eu treabă. Că se pierduse urma noastră”.

Cu privire la sinceritatea inculpatului B. A. este relevant și rezultatul constatării tehnico-științifice cu tehnica poligraf. În urma examinării inculpatului, s-a constatat că acesta a fost sincer la toate întrebările relevante adresate de specialistul psiholog, rezultând că a spus adevărul cu privire la toate elementele descrise în declarațiile sale. Astfel, din raportul de constatare tehnico-științifică_ din 08.04.2014, întocmit de IPJ Gorj Serviciul Criminalistic, rezultă că la întrebările referitoare la faptul că R. A. s-a urcat pe stâlp și a doborât transformatorul; că cei trei inculpați au rostogolit transformatorul până în pădurea de pini; că l-au demontat și au extras cele trei bobine de cupru, precum și că R. A. l-a chemat telefonic pe taximetristul „P.” să vină să transporte elementele de cupru sustrase, s-a constatat că inculpatul a fost sincer, nefiind relevate modificări specifice comportamentului simulat.

Pe de altă parte, inculpații R. A. și B. I. O. au negat participarea la săvârșirea acestei infracțiuni fără a putea oferi o explicație plauzibilă pentru declarațiile date de inculpatul B. A., de martora B. C. și de ceilalți martori.

Martorul B. P., tatăl inculpatului B. I. Oividu și al concubinei inculpatului R. A., a declarat că de fapt el ar fi formulat un denunț calomnios împotriva lui R. A. pentru a se răzbuna pe acesta, rugându-l pe inculpatul B. A. să îl ajute în sensul de a declara că și el cunoaște că R. A. se ocupă de furturi. Declarațiile sale nu se coroborează însă cu celelalte probe administrate în cauză iar martorul nu a putut prezenta un înscris prin care să facă dovada acestui denunț. Mai mult, martorul nu poate explica de ce inculpatul B. A. a recunoscut că a participat la un furt pe care nu l-a comis și care atrage răspunderea sa penală și nici de ce martora B. C. a declarat că inculpatul B. I. i-a relatat cum a participat la furtul transformatorului.

Astfel cum s-a arătat și în cuprinsul rechizitoriului, alibiurile invocate de inculpatul R. A. cu privire la faptul că în perioada săvârșirii furtului s-a aflat la domiciliul său din com Drăguțești, ., precum și că în acea perioadă lucra în mun. Tg-J., posibil la un apartament pe . infirmate chiar de martorii propuși de acesta, A. I. G., I. C., zis „T.”, vecinii săi, care au declarat că nu au cunoștință despre prezența inculpatului la domiciliul său din . săvârșirii furtului.

De asemenea, s-a stabilit că în acea perioadă, inculpatul R. A. nu avea serviciu, întrucât așa cum rezultă și din declarația lui G. A., fostul coleg al acestuia de la firma .., reiese că inculpatul nu s-a mai prezentat la locul de muncă din data de 12.12.2012, când i-a fost desfăcut contractul de muncă. Aceleași aspecte rezultă și din foaia colectivă de prezență pe luna decembrie 2012, depusă de ., document din care reiese că, începând cu data de 12.12.2012, inculpatul R. A., angajat ca zidar pietrar, nu a mai fost pontat la serviciu.

Singurele persoane care au susținut faptul că R. A. s-ar fi aflat la domiciliul în acea perioadă, sunt rudele acestuia, respectiv tatăl, R. E., mama, R. E., sora, Ș. M., concubina sa, B. E. și părinții acestuia, B. P. și B. F.. Niciunul dintre aceștia nu a putut însă să precizeze cu certitudine unde s-a aflat inculpatul în noapte de 14/15.12.2014

S-a apreciat că declarațiile acestora din urmă dau dovadă de subiectivism, fiind făcute în scopul de a-l favoriza pe inculpat, chiar din convorbirile telefonice efectuate între aceștia rezultând suficiente elemente că toate aceste persoane din cercul său familial, prin diferite scenarii și alibiuri inventate, au încercat pe tot timpul anchetei să inducă în eroare organele judiciare, să le conducă pe piste false și să împiedice în orice mod desfășurarea urmăririi penale.

Inculpatul B. I. O. a susținut în declarațiile sale că în luna decembrie 2012, când s-a comis furtul, nu se afla în localitate, fiind plecat la muncă în B.. Aceste aspecte s-au dovedit a fi nereale întrucât, într-o discuție telefonică purtată în seara de 28.04.2014, la orele 22,32, cu martora B. M. C., acesta susține că a declarat în fața organelor de poliție că atunci se afla la B. însă martora îi amintește că acesta nu se afla în acea perioadă la B., el aflându-se de fapt în Tg-J., la o persoană cunoscută cu porecla „G.”. În dialogul purtat, inculpatul B. I. O. acceptă că, de fapt atunci, se afla în Tg-J., la G..”, exprimându-se în felul următor: „eram…așa…eram la G.”.

De altfel, în fața instanței de judecată inculpatul a solicitat încuviințarea probei testimoniale, indicându-l pe martorul C. G. pentru a dovedi, de această dată, că în noaptea de 14/15.12.2012 se afla nu în B. ci în Tg-J.. Martorul a precizat însă că nu cunoaște unde s-a aflat inculpatul în noaptea de 14/15.12.2012.

Cei doi inculpați au refuzat efectuarea unei constatări tehnico-științifice cu tehnica poligraf spunând pe de o parte că ,,nu au încredere’’ într-o astfel de constatare însă pe de altă parte plângându-se că procurorul ar fi refuzat să îl supună unei astfel de constatări pe matorul B. P. deși acesta a solicitat acest lucru în mod repetat, fila 60 vol II dosarul instanței.

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, filele 59-62, inculpatul R. A. și-a susținut nevinovăția invocând aspecte ținând de administrarea probelor sau de modul de desfășurare a procesului penal, cele mai multe dintre acestea fiind analizate în procedura camerei preliminare.

Inculpatul nu își explică cum au găsit organele de cercetare penală componentele ceramice de izolatori electrici cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în aprilie 2014 și nu le-au găsit cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în decembrie 2012. Astfel cum rezultă însă din procesele –verbale întocmite cu ocazia cercetărilor la fața locului, în anul 2014 perimetrul cercetării a fost extins, organele de cercetare fiind conduse chiar de către inculpatul B. A. M. în locul unde izolatorii au fost dezasamblați.

De asemenea a mai susținut inculpatul că nu exista nicio urmă de încălțăminte întrucât nu era zăpadă aspect contrazis de fotografiile judiciare aflate la filele 26-34 din dosarul de urmărire penală, fotografii realizate în ziua de 15.12.2014.

Inculpatul a precizat că nu s-a stabilit cu certitudine ce fel de transformator a fost sustras, procurorul afirmând că transformatorul conținea două bobine în timp ce S.C.P. a comunicat că transformatorul conținea trei bobine. S-a constatat însă că în cuprinsul rechizitoriului s-a precizat că transformatorul conținea trei bobine, pagina trei rândul 6, pagina 4 rândul 24 și 32. Din adresele emise de S.C. P., filele 39-40 dosar de urmărire penală, și din fotografia judiciară aflată la fila 41 dosar de urmărire penală, rezultă de asemenea că existau trei ansambluri bobine cupru poziționate în cele trei orificii, marcate A,B,C ale panoului din fotografie, bobine ce aveau o parte în exterior și o parte în interior( astfel se explică mențiunea 3 bobine joasă tensiune și 3 bobine înaltă tensiune din adresa de la fila 40). Se remarcă diferența dintre ,,ansambluri bobine’’, în număr de trei, și ,,bobine’’ în număr de șase.

A mai invocat inculpatul că nu i s-a permis să studieze dosarul, să adreseze întrebări martorilor, că a fost îndepărtat fără motiv din sala de judecată și că nu au fost reaudiați martorii ascultați în lipsa sa.

Toate aceste susțineri sunt însă contrazise de mențiunile din încheierile de ședință, a cărora exactitate poate fi verificată pe baza înregistrării audio a ședințelor de judecată, încheieri în care se arată că inculpaților li s-a acordat timpul necesar pentru a studia personal dosarul, termenul din data de 21.08.2014, că au tulburat ordinea și solemnitatea ședinței de judecată acuzându-l în mod repetat pe inculpatul B. A., în timp ce era audiat, că face afirmații mincinoase, refuzând să mai participe la judecarea cauzei și să fie audiați și solicitând să fie îndepărtați din sală, termenul din data de 21.08.2014, că li s-au citit declarațiile martorilor audiați în lipsa lor, termenul din data de 04.09.2014.

Prin urmare, din probele administrate în cauză a rezultat, dincolo de orice dubiu, că în noaptea de 14/15.12.2014 cei trei inculpați au sustras un transformator electric ce alimenta Sonda 818 aparținând S.C.P. S.A Țicleni de pe raza satului Floreșteni producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 36.881.79 lei astfel cum rezultă din adresa nr.6862 din 08.07.2013 emisă de . & Facilities Support SRL.

De asemenea, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul B. I. O., la data de 29.04.2014, a făcut presiuni asupra martorei minore B. M. C. încercând prin acțiuni de intimidare să o determine pe aceasta să-și retragă declarația dată în fața procurorului la data de 29.04.2014 și să dea o nouă depoziție contrară adevărului.

Săvârșirea acestei fapte rezultă din coroborarea declarațiilor martorei cu mențiunile proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, în data de 29.04.2014, martora B. M. C. a fost audiată de procuror, relatând adevărul, din motivații de credință religioasă, și declarând că are cunoștință despre faptul că inculpatul B. I. O. a participat împreună cu inculpații R. A. și B. A. M. la furtul transformatorului electric. În acest sens a arătat că în urmă cu cca 1 an și câteva luni, în iarna anului 2012, înainte de C., inculpatul i-a povestit la telefon că înainte cu trei –patru zile a sustras împreună cu ceilalți doi inculpați un transformator electric pe care l-au vândut la un depozit de fier vechi și ar fi obținut în jur de 10 milioane vechi.

Martora a prezentat mai multe amănunte în legătură cu această cauză, arătând că inculpatul i-a povestit că în zona unde locuiește el, în satul Floreșteni, sunt amplasate mai multe transformatoare, scoase din funcțiune, care au cupru în ele, dar sustragerea acestora implică riscuri, deoarece în zonă patrulează echipe de paznici.

După ce martora a ieșit de la audieri, a fost contactată de către inculpatul B. I. O. care, aflând despre depoziția acesteia, a făcut presiuni asupra sa încercând să o determine, prin intimidare, să se prezinte din nou la procuror și să schimbe declarația sau să se prezinte la comandantul Poliției Tg-Cărbunești sau la conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj unde să depună o reclamație și să susțină că a fost intimidată și forțată de procuror să declare împotriva sa.

Presiunile la adresa minorei au fost făcute și de sora inculpatului, în persoana numitei B. E., care insista la telefon ca martora să revină asupra declarației și să reclame la organele superioare atitudinea abuzivă a procurorului.

Lipsa de temeinicie a susținerilor inculpatului rezultă chiar din replicile martorei B. M. C., aceasta spunându-i în repetate rânduri că nu a fost forțată de nimeni ci doar, « nu a putut să jure strâmb pe biblie ».

Chiar martora i-a reproșat faptul că acesta i-a povestit despre furtul transformatorului, afirmând că dacă el nu i-ar fi relatat acest fapt, ea nu ar mai fi fost implicată în acest caz.

Declarația martorei a fost susținută și de mama acesteia, B. E., care susține că fiica sa i-a povestit despre faptul că a fost încunoștințată de B. I. O. că a mers cu ceilalți doi inculpați la furtul transformatorului.

Din discuțiile telefonice purtate de inculpatul B. I. O. și sora acestuia, B. E., cu martora B. M. C., în data de 29.04.2014, ulterior audierii acesteia la sediul Parchetului pe de lângă Judecătoria Tg-Cărbunești, rezultă că inculpatul era conștient atât că martora a relatat adevărul cât și de consecințele declarației acesteia cu privire la stabilirea implicării sale și a inculpatului R. A. în săvârșirea infracțiunii de furt. Astfel, i-a reproșat martorei în mod repetat că nu l-a ascultat și s-a dus să dea declarație atrăgându-i atenția că din cauza ei vor ajunge la închisoare atât el cât și celălalt inculpat, amenințând-o că lucrurile nu vor rămâne așa, urmând să formuleze împotriva ei plângere pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, amenințând-o că va trimite televiziunea la ea la poartă. Văzând că nu reușește să o intimideze prin amenințări, a încercat să o roage pe aceasta să-și schimbe declarația, amintindu-i cu cât au ajutat-o în trecut atât el cât și familia sa și spunându-i să meargă să-și retragă declarația întrucât ar fi fost forțată de organele judiciare să declare lucruri neadevărate. Relevantă pentru presiunea la care era supusă martora este discuția în care martora le solicită inculpatului și martorei B. E. să o lase în pace, în caz contrar urmând să se sinucidă iar inculpatul îi răspunde că ar trebui să se sinucidă.

Fapta săvârșită de inculpatul B. A. constând în aceea că în noaptea de 14/15.12.2014, împreună cu ceilalți doi inculpați, a sustras un transformator electric ce alimenta Sonda 818 aparținând S.C.P. S.A Țicleni de pe raza satului Floreșteni producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 36.881.79 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, urmând a fi condamnat.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. De asemenea, s-au avut în vedere dispozițiile art.396 alin.10 C.proc.pen. având în vedere recunoașterea inculpatului.

Pe de altă parte inculpatul a recunoscut încă de la prima declarație săvârșirea faptei și a colaborat cu organele judiciare în vederea descoperirii celorlalți participanți și a stabilirii adevărului în cauză. De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale și este cunoscut ca fiind o persoană serioasă și muncitoare, astfel cum rezultă din caracterizările depuse de acesta la dosarul cauzei, filele 256 și 257. În prezent, inculpatul este angajat, pe perioadă nedeterminată, la S.C. VILOMAR COMPREST S.R.L., adeverința nr.149 din 03.09.2014, fila 253, dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsă suficientă ca și natură și cuantum pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciind că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Față de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Având în vedere faptul că inculpatul a precizat că a comis prezenta infracțiune din cauza precarității resurselor financiare datorate abandonului școlar și absenței unei pregătiri profesionale, instanța a apreciat că dobândirea unei noi calificări profesionale sau urmarea unui curs de pregătire școlară ar avea un efect benefic asupra posibilităților viitoare ale inculpatului de a realiza venituri licite, motiv pentru care, în baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen., a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Drăguțești sau Școlii Gimnaziale Drăguțești pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, iar în baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 27.03.2014, ora 21,30, la 28.03.2014, ora 21,30.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. raportat la disp.art.112 lit.e) C.pen. va confisca de la inculpat suma de 200 lei obținută de acesta ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei va rămâne în sarcina statului.

Fapta inculpatului B. I. O. constând în aceea că în noaptea de 14/15.12.2014, împreună cu ceilalți doi inculpați, a sustras un transformator electric ce alimenta Sonda 818 aparținând S.C.P. S.A Țicleni de pe raza satului Floreșteni producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 36.881.79 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, urmând a fi condamnat.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat constând în aceea că, la data de 29.04.2014, a făcut presiuni asupra martorei minore B. M. C. încercând prin acțiuni de intimidare să o determine pe aceasta să-și retragă declarația dată în fața procurorului la data de 29.04.2014 și să dea o nouă depoziție contrară adevărului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. art.272 alin.1 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, urmând a fi condamnat.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța a reținut că inculpatul, împreună cu ceilalți doi inculpați, a demontat și distrus un transformator funcțional pentru a sustrage bobinele de cupru din acesta producând persoanei vătămate un prejudiciu însemnat. Inculpatul nu recunoscut săvârșirea faptei, neavând de altfel nicio obligație în acest sens, însă a încercat să împiedice stabilirea adevărului în cauză prin influențarea declarațiilor unei martore minore.

Pentru aceste considerente, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor, pedepse suficiente ca și natură și cuantum pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art.38 alin.1 C.pen. s-a constatat că infracțiunile sunt concurente și în baza art.39 alin.1 lit.b) C.pen., a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adaugat un spor de 4( patru) luni, urmând ca inculpatul să execute 3 ani și 4 luni închisoare. Având în vedere că cea de-a doua infracțiune a fost săvârșită după . noului Cod Penal tratamentul concursului de infracțiuni s-a făcut în conformitate cu prevederile noului Cod Penal.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile pentru a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedeapsa pentru concursul de infracțiuni fiind mai mare de trei ani iar inculpatul a încercat zădărnicirea adevărului, a identificării și tragerii la răspundere penală a participanților la săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la disp.art.72 alin.1 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 30.04.2014, ora 10,05, la 01.05.2014, ora 10,05 și a și arestării preventive, de la data de 30.04.2014 la zi.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei rămânând în sarcina statului( din care 200 au fost avansați prin încheierea din 04.09.2014).

Fapta inculpatului R. A. constând în aceea că în noaptea de 14/15.12.2014, împreună cu ceilalți doi inculpați, a sustras un transformator electric ce alimenta Sonda 818 aparținând S.C.P. S.A Țicleni de pe raza satului Floreșteni producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 36.881.79 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective urmând a fi condamnat.

Inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, respectiv după considerarea ca executată a pedepsei de 3 ani și două luni închisoare care i-a fost aplicată prin S.P. nr. 111/20.01.2010 pronunțată de Judecătoria Tg.-J., definitivă prin nerecurare.

Având în vedere decizia Curții Constituționale nr.265/06.05.2014 conform căreia dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă în cazul inculpatului R. A., dată fiind starea de recidivă, este vechiul Cod Penal astfel încât, în baza art.386 C.proc.pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R. A. din infracțiunea prev. și ped. de art art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen., art.37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen., în infracțiunea prev. și ped. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a) și g) și alin.3 lit.c) C.pen. de la 1968 cu aplicarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 alin.1 din vechiul C.pen., respectiv dispozițiile părții generale a codului, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat, pentru care legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani, în stare de recidivă postexecutorie, după considerarea ca executată a unei pedepse anterioare la care acesta fusese condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt.

Gradul de pericol social concret al faptei este ridicat și rezultă atât din modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, de împrejurările în care fapta a fost comisă precum și de persoana și conduita inculpatului. Astfel, inculpatul a premeditat săvârșirea infracțiunii, a plecat la locul în care se afla transformatorul având asupra sa uneltele necesare, ciocan, patent. A acționat în timpul nopții pentru a se asigura că nu va fi surprins la locul săvârșirii infracțiunii. Pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, negând că ar fi avut vreo implicare în săvârșirea infracțiunii, pretinzând că organele judiciare au un interes în a-l condamna deși este nevinovat.

Analizând ansamblul acestor considerente, instanța a apreciat că o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu executare în regim de detenție, este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.

În baza art.404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la inculpații B. I. O. și R. A.. Spre deosebire de verificările periodice privind arestarea inculpatului pe care instanța este obligată să le facă în cursul judecății, pronunțarea cu privire la menținerea măsurii arestării preventive prin hotărârea primei instanțe este un accesoriu al soluției pe care prima instanță o pronunță cu privire la fondul cauzei, depinde de această soluție și, prin urmare, nu reclamă o dezbatere separată asupra menținerii măsurii arestării preventive.

Instanța a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză deși instanța i-a pus în vedere că are acest drept precum și termenul până la care putea formula o cerere în acest sens.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații R. A. și B. I. O..

În motivarea apelului, inculpatul B. I. O. a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând dă pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată în raport de prevederile art.74 lit.e N.C.p., respectiv faptul că nu are antecedente penale și ținând cont de acest aspect, ar fi trebuit să aplice o pedeapsă mai blândă și coborâtă sub minimul special.

De asemenea, să se țină cont că este o persoană tânără, este infractor primar, contribuția minoră a acestuia la săvârșirea faptei, faptul că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Apelantul inculpat R. A., solicită într-o primă teză, achitarea inculpatului în temeiul art.16 lit.c C.p.p., întrucât în cauză nu sunt suficiente probe care să dovedească vinovăția, iar într-o teză subsidiară, solicită reducerea pedepsei, precizând că nu a fost just individualizată, nu au fost avute în vedere dispozițiile art.74 lit.e C.p.p.; s-a reținut că a încercat zădărnicirea aflării adevărului – este o dublă pedepsire.

Să se aibă în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului la individualizarea pedepsei.

A mai susținut apelantul inculpat R. A. că ar fi fost în noaptea respectivă la domiciliul tatălui său în . la firma ., inculpatul B. ar fi făcut declarațiile la instigarea socrului său și nu putea să ajungă de la domiciliul său la ., la ora 23:00 la microbuz, microbuzul plecând la ora 22:00 din stația Peco, astfel că nu putea pleca cu acel microbuz, că inculpatul B. ar da declarații contradictorii cu privire la momentul la care inculpatul R. l-a sunat pe taximetrist pentru a veni să ia bobinele și deplasarea la domiciliu, respectiv în aceiași declarație ar declara că prima dată ar fi fost sunat taximetristul iar ulterior a declarat că s-au dus la domiciliul lui B. E. și ulterior ar fi fost sunat taximetristul, că inculpatul B. ar fi declarat în prima declarație că ar fi fost desfăcut capacul transformatorului în pădure, iar ulterior că s-ar fi desfăcut la impact și ar fi declarat că a stat ascuns în pod în timp ce inculpatul R. ar fi plecat cu concubina să ducă bobinele, în condițiile în care avea copii acasă

Mai susține apelantul R. A. că declarația martorei B. ar fi subiectivă și nu poate fi avută în vedere, întrucât aceasta nu a perceput în mod direct săvârșirea infracțiunii,

Apelantul inculpat B. I. O. a mai susținut că martora B. i-a spus că a fost obligată să spună că inculpatul a participat la furt, ar fi fost amenințat și nu i-a spus niciodată martorei că a participat la săvârșirea infracțiunii, declarația martorei de la urmărire penală, minoră în vârstă de 17 ani la acel moment, fiind dată fără asistarea unui avocat și fără participarea bunicului acesteia.

A susținut apelantul B. I. O. că martora B. E. ar fi declarat în instanță că fiul său nu ar fi plecat de acasă în noaptea în care a fost săvârșită infracțiunea și a solicitat emiterea unei adrese către P., reaudierea martorului F. D. și a martorei B. F., pentru a demonstra că în prezența lor ofițerul de poliție S. V. ar fi afirmat că B. F. l-a determinat să îl acuze pe inculpat.

A mai afirmat apelantul B. I. O. că a fost fotografiată o singură urmă pe zăpadă, deși ar fi fost trei persoane iar inculpatul B. nu putea să își recunoască urma.

Analizând apelurile formulate, Curtea de Apel constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele motive:

Hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, fiind reținută o stare de fapt corectă, ce rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești efectuate de prima instanță.

Curtea reține că probele readministrate de instanța de apel nu au relevat aspecte care să infirme cele reținute de prima instanță, dimpotrivă confirmând corectitudinea stării de fapt reținute de prima instanță.

Astfel, Curtea constată că în seara zilei de 14.12.2012, inculpatul B. A., aflat la locuința sa din ., jud Gorj, a fost contactat telefonic de inculpatul R. A. și de martora B. E., concubina inculpatului R. A., care i-au solicitat să vină la locuința sa din satul Florești, pentru a-l ajuta pe concubinul său, inc. R. A., să transporte o anumită cantitate de fier vechi.

Inculpatul, B. A. M., angajat în acea perioadă ca îngrijitor de animale de tatăl martorei, martorul B. P., a dat curs solicitării și s-a deplasat cu un autovehicul de ocazie până în municipiul Târgu Jiu, la o stație Peco, de unde a plecat cu un microbuz până la locuința martorei B. E., din satul Floreșteni.

Inculpatul Borechescu A. M. a ajuns la locuința martorei B. E. în jurul orei 24:00, unde s-a întâlnit cu inc. R. A., care i-a solicitat să se schimbe de haine și să-l însoțească până într-un loc anume, de unde urmau să ridice fierul, fără a-i da prea multe detalii, cu privire la ce urmau să facă în continuare.

După ce inculpații au ieșit din curte, a apărut și cel de-al treilea inculpat, B. I. O., fratele martorei B. E., toți trei deplasându-se pe jos până la extremitatea satului de unde au mai parcurs cca 500-600 metri până într-o zonă situată la marginea unei păduri de pin unde erau amplasați mai mulți stâlpi de electricitate pe care erau montate transformatoare electrice.

Ajungând în acel loc, inculpatul B. A. M. a rămas în drum, asigurând paza, inculpatul R. A. s-a urcat pe un stâlp, în timp ce inculpatul B. I. O., a așteptat jos, lângă stâlpul electric.

Inculpatul R. A. a decuplat sursa de alimentare electrică a unui transformator electric tip TTU Cu 160 kVA,în greutate totală de 747 kg, aparținând . maneta comutatorului electric, și, cu ajutorul unei pânze de bomfaier, a secționat cablurile electrice ce alimentau transformatorul în partea superioară a acestuia după care l-a doborât la pământ, împingându-l de pe suporți pe care era amplasat.

La impactul cu solul, transformatorul s-a spart, tot uleiul din interiorul acestuia împrăștiindu-se pe solul acoperit cu zăpadă.

În continuare, cei trei inculpați din cauza volumului și greutății mari ale transformatorului, l-au împins prin rostogolire până la marginea unei păduri de pin, unde l-au dezasamblat, înlăturând șuruburile cu care era prins capacul acestuia și au extras din interior trei bobine din cupru, în formă cilindrică, pe care le-au transportat fiecare la o casă părăsită, situată la cca. 200 de metri

Fiecare dintre inculpați a transportat câte o bobină la casa părăsită, după care cei trei inculpați s-au întors la domiciliul martorei B. E. unde inculpatul B. A. a așteptat în podul casei până în jurul orei 11.00 când ceilalți doi inculpați i-au remis suma de 200 lei spunând că au luat bani puțini în schimbul bobinelor.

A doua zi, 15.12.2012, angajații ., proprietara transformatorului sustras, au observat sustragerea transformatorului, fiind anunțate organele de poliție.

După semnalarea furtului, în aceiași zi, 15.12.2012, a fost efectuată cercetarea la fața locului, fiind efectuate cu această ocazie fotografii, redate în planșe foto și încheiat proces verbal de cercetare la fața locului.

Inculpatul B. I. O., aflat la acel moment în relații de prietenie cu martora B. C., i-a relatat în iarna în care a fost săvârșită infracțiunea că inculpatul a sunat-o pe telefonul mobil și i-a relatat că împreună cu R. A. și B. A. a sustras un transformator nefuncțional de pe raza satului Floreșteni pentru a a-l vinde.

Deși organele de cercetare penală au efectuat cercetări imediat după săvârșirea infracțiunii cei trei inculpați nu au fost identificați până în primăvara anului 2014, când a fost identificat inculpatul B. A..

După identificarea sa inculpatul B. A. a indicat participarea și a celorlalți doi inculpați la săvârșirea infracțiunii, descriind în detaliu activitatea infracțională.

În perioada următoare reluării cercetărilor, inculpatul B. I. O., la data de 29.04.2014, a făcut presiuni asupra martorei minore B. M. C. încercând prin acțiuni de intimidare să o determine pe aceasta să-și retragă declarația dată în fața procurorului la data de 29.04.2014 și să dea o nouă depoziție contrară adevărului, după ce anterior, la data de 20.04.2014, prin mesaje tip sms i-a sugerat aceleiași martore să nu spună adevărul.

Presiunile pentru schimbarea declarației martorei B. C., au fost exercitate în cursul convorbirilor telefonice pe care inculpatul B. I. O. le-a avut cu martora B. C..

Referitor la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, instanța de apel constată că în mod corect a reținut prima instanță că declarația inculpatului B. A., care a recunoscut săvârșirea faptei și a descris în amănunt modul de săvârșire a faptei, corespunde adevărului, coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, faptul că inculpatul B. A. a fost contactat telefonic de martora B. E., care i-a solicitat să se prezinte la domiciliul său din satul Floreșteni, este confirmat de martorele B. I., bunica inculpatului și B. E., mama inculpatului, care în mod constant au arătat că în seara zilei de 14.12.2012, inculpatul B. Alexandu a fost chemat martora B. E., telefonic.

Instanța de apel constată că apărările inculpaților R. A. și B. I. O., care contestă acest aspect, cu motivarea că inculpatul B. nu ar fi putut să ajungă de la domiciliul său la ., la ora 23:00 la microbuz, microbuzul plecând la ora 22:00 din stația Peco, astfel că nu putea pleca cu acel microbuz, nu sunt fondate.

Martorul B. a clarificat în apel acest aspect, arătând că a fost sunat de concubina inculpatului R. între orele 21-22:00 și a plecat cu un autoturism de ocazie până la stația Peco din Târgu Jiu, după care și-a continuat drumul cu autobuzul cu muncitori.

De altfel, eventuala eroare a inculpatului B. privind perceperea timpului, respectiv ora exactă la care a plecat de acasă și ora la care a ajuns la domiciliul lui B. E., nu prezintă relevanță, atâta timp cât participarea inculpaților la săvârșirea infracțiunii din noaptea de 14/15.12.2012, nu rezultă doar din declarația martorului B., declarația acestui martor coroborându-se cu alte probe administrate în cauză, iar plecarea martorului B. de la domiciliu cu un autovehicul de ocazie, după ce a fost contactat telefonic de B. E., concubina inculpatului R., este confirmată și de martora B. E..

În aceste condiții, o eventuală adresă către . a comunica orarul de transport al autobuzului care transportă muncitori nu este relevantă.

Nu sunt fondate nici susținerile apelanților inculpați privitoare la faptul că în noaptea săvârșirii infracțiunii se aflau în municipiul Târgu Jiu, respectiv .> Referitor la inculpatul R. A., care a susținut că se afla în noaptea respectivă la domiciliul său din . Apel constată că martorii audiați de prima instanță, A. I. G., I. C., zis „T.”, vecinii săi, au declarat că nu au cunoștință despre prezența inculpatului la domiciliul său din . săvârșirii furtului iar martorul R. E., audiat de instanța de apel, deși a afirmat că în luna decembrie 2012 fiul său a locuit la domiciliul martorului nu a putut confirma prezența inculpatului la domiciliu în noaptea în care a fost săvârșită fapta.

Rezultă că niciunul dintre martorii audiați de prima instanță și de instanța de apel nu a putut confirma susținerile inculpatului R. A. privind prezența sa în locuința tatălui său din . săvârșirii infracțiunii.

De asemenea inculpatul apelant afirmă că în perioada respectivă avea un loc de muncă în municipiul Târgu Jiu, pentru a demonstra că locuia aproape de locul de muncă.

Curtea de Apel constată că această susținere indică nesinceritatea inculpatului R. A., din probele administrate rezultând că în data de 14/15.12.2012, inculpatul nu mai lucra la societatea . Târgu Jiu.

Astfel, potrivit pontajului transmis de . Târgu Jiu, inculpatul nu s-a mai prezentat la locul de muncă din data de 13.12.2012, ultima zi în care a fost prezent la locul de muncă fiind 12.12.2012, aspect confirmat și de martorul G. C., care în declarația dată în fața primei instanțe în data de 21.08.2014 a arătat că inculpatul R. a venit la locul de muncă doar până în data de 12.12.2012.

Referitor la prezența inculpatului B. I. O., în municipiul Târgu Jiu, în noaptea de 14/15.12.2012, motivat de faptul că avea loc de muncă la aceiași societate ca și inculpatul R., Curtea de Apel constată că același martor, G. C., a arătat și privitor la inculpatul B. că deși acesta a fost angajat în tot cursul lunii decembrie, acesta nu s-a prezentat la locul de muncă în fiecare zi, iar programul de lucru se termina la ora 16:00, astfel că noaptea nu lucra niciodată.

În cazul acestui inculpat un indiciu al nesincerității sale este faptul că în cursul urmăririi penale a susținut că în cursul lunii decembrie 2012 se afla la muncă în B., iar în fața primei instanțe a solicitat administrarea probei testimoniale, pentru a dovedi că în noaptea de 14/15.12.2012 se afla în municipiul Târgu Jiu, solicitând audierea martorului C. G., care nu a putut însă confirma această susținere a inculpatului.

Nu este fondată nici apărarea apelanților inculpați privitoare la pretinsa formulare a unui denunț calomnios de către martorul B. N., tatăl inculpatului B. I. O. și al martorei B. E., concubina inculpatului R. A., denunț formulat pentru ca martorul să se răzbune pe inculpatul R., cu sprijinul inculpatului B., ce ar fi trebuit să sprijine susținerile din denunț.

Curtea de Apel, constată că pare lipsită de logică autoincriminarea unei persoane, respectiv B. A., care să indice că a participat la săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, fără a exista alte probe la dosar, doar pentru a confirma cele menționate într-un pretins denunț calomnios, în condițiile în care persoana care se autoincriminează se expune condamnării la pedeapsa închisorii, iar faptul că în prezenta cauză executarea pedepsei aplicate a fost suspendată, nu exclude în viitor revocarea beneficiului suspendării condiționate și executării pedepsei închisorii în regim de detenție, în condițiile Codului penal.

De asemenea ar fi lipsită de logică și sprijinirea de către martorele B. E. și B. I., mama și bunica, a unei acuzații false făcute de martorul B. N., doar pentru a produce prejudicii inculpatului R. A., în condițiile în care declarațiile lor au contribuit la constatarea săvârșirii infracțiunii de furt calificat de către fiul, respectiv nepotul martorelor.

Susțin apelanții inculpați că martora B. E. ar fi declarat în instanță că fiul său nu ar fi plecat de acasă în noaptea în care a fost săvârșită infracțiunea.

Observând însă declarația dată de această martoră în fața primei instanțe, Curtea de Apel constată că martora nu a declarat că inculpatul B. A. nu ar fi plecat de acasă în noaptea de 14/15.12.2012, ci dimpotrivă că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, precizând că în noaptea de 14/15.12.2012 inculpatul B. A. a fost sunat de mai multe ori de apelanții inculpați, fiind sunat și ulterior sustragerii transformatorului de aceiași apelanți inculpați, tot pentru a participa la furturi de fier.

Este adevărat că martora a arătat în fața primei instanțe că nu își amintește exact ce s-a întâmplat în luna decembrie 2012, când a fost sustras transformatorul, dar prin precizarea că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, în care a arătat că în noaptea de 14/15.12.2012 inculpatul B. a fost sunat la telefon de martora B. E. pentru a se duce la domiciliul său și s-a și dus la domiciliul acestei martore, de unde s-a întors a doua zi, confirmă faptul că inculpatul B. A. a plecat de acasă în noaptea de 14/15.12.2012 și a participat la săvârșirea unei infracțiuni de furt.

Instanța de apel constată, la fel ca prima instanță, că inculpatul B. a dat detalii despre modul de operare pe care nu le-ar fi cunoscut dacă nu ar fi participat la săvârșirea faptei, inclusiv indicarea locului în care se găseau aruncați izolatorii ceramici desfăcuți de inculpați, nedescoperiți la momentul primei cercetări la fața locului efectuate în data de 15.12.2012, precum și amănunte tehnice ce nu puteau fi cunoscute de o persoană fără calificare în domeniu decât dacă ar fi participat la săvârșirea faptei.

În acest sens, inculpatul a arătat că pentru înlăturarea capacului transformatorului au fost înlăturate șuruburile de la capac, aspect menționat în declarațiile din cursul urmăririi penale, capacul neputând fi înlăturat fără această operațiune, că au fost desfăcuți izolatorii, că a fost desfăcut miezul magnetic și au fost extrase ansamblurile de bobine de pe fiecare coloană a transformatorului.

În privința pretinselor contradicții dintre declarațiile inculpatului B. A. M., referitoare la modul în care a fost desfăcut capacul transformatorului, instanța de apel constată că inculpatul B. a declarat în fața primei instanțe că șuruburile au fost desfăcute după ce transformatorul a fost rostogolit până în pădure, fiind desfăcute cu chei în special de inculpații apelanți B. și R., întrucât el, inculpatul B., nu avea îndemânarea necesară.

Și în curul urmăririi penale inculpatul B. a declarat în data de 20.05.2014 că după rostogolirea transformatorului până în pădure au fost desfăcute șuruburile capacului transformatorului.

În această declarație din cursul urmăririi penale inculpatul B. a relatat și faptul că transformatorul s-a spart la impactul cu solul, aspect confirmat de pata de ulei identificată lângă stâlpul pe care fusese montat transformatorul.

Ori, referirea inculpatului B. la spargerea transformatorului privește avarierea cuvei transformatorului, aspect diferit de desfacerea capacului transformatorului.

Este adevărat că în declarația din data de 28.03.2014, inculpatul B. a declarat că la impact s-a desfăcut capacul transformatorului, dar această primă declarație a inculpatului nu a fost sinceră în totalitate, întrucât nu a indicat și participarea inculpatului B. I. O. la săvârșirea infracțiunii, ci doar a inculpatului apelant R., astfel încât instanța de apel o va înlătura, cea mai mare parte a descrierii săvârșirii faptei fiind afectată de dorința inculpatului de a nu îl implica și pe inculpatul B..

În același timp, martorii V. L. –N. și B. R.-B., martori asistenți la a doua cercetare la fața locului, făcută după identificarea inculpatului B., a arătat în declarațiile date că în prezența lor inculpatul Borechescu a declarat organelor de poliție că șuruburile de la capacul transformatorului au fost desfăcute în pădurea de pini. (fila 221, 222 –dup), aceleași aspecte fiind menționate în procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării la fața locului din data de 27.03.2014 (fila 238 dup), semnat de inculpatul B..

De altfel este greu de crezut că transformatorul ar fi putut fi rostogolit fără capac, mai ales în condițiile în care capacul transformatorului a fost identificat în cursul cercetării la fața locului în pădurea de pini unde a fost demontat transformatorul sustras.

Se constată astfel că inculpatul B. a spus adevărul în declarațiile în care a relatat că toți cei trei inculpați au desfăcut șuruburile transformatorului în pădurea de pini unde rostogoliseră transformatorul.

Așa cum corect a menționat în considerentele sentinței apelate prima instanță, în discuțiile telefonice purtate de inculpatul B. A. M. în zilele de 28.03.2014 și 29.03.2014, cu martorul „V.” și cu mama și bunica sa, acesta nu își explică de unde au aflat organele de poliție despre participarea sa la furt și afirmă că au fost identificați din cauza faptului că, în urmă cu două săptămâni, R. A. și cu B. I. O. au încercat din nou să fure un transformator, fiind observați, și, din acest motiv, au fost depistați. Acesta menționează în convorbiri că cei doi inculpați „S-au dus tot în locul ăla. Că dacă nu era în locul ăla, nu aveam eu treabă. Că se pierduse urma noastră”.

Deși concluziile raportului de constatare tehnico-științific cu tehnica poligraf nu pot singure să dovedească săvârșirea unei infracțiuni de către persoana supusă testării, aceste rezultate, în măsura în care se coroborează cu alte probe din dosar, pot servi la stabilirea adevărului.

Această procedură este un mijloc științific . Deși din punct de vedere al forței probante concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică în acest domeniu nu pot fi unanim acceptate ca mijloace de probă, ele furnizează date relevante asupra atitudinii psihice a inculpatului cu privire la fapta imputată, având forța credibilității rezonabile. Pe de altă parte, din punct de vedere al statutului legal, tehnicile de detecție a stresului emoțional nu sunt în mod expres interzise de lege, iar această metodologie de investigație este reglementată într-un cadru juridic.

Ori, așa cum corect a reținut prima instanță cu privire la sinceritatea inculpatului B. A. este relevant și rezultatul constatării tehnico-științifice cu tehnica poligra, constatându-se că acesta a fost sincer la toate întrebările relevante adresate de specialistul psiholog, rezultând că a spus adevărul cu privire la toate elementele descrise în declarațiile sale. Astfel, din raportul de constatare tehnico-științifică_ din 08.04.2014, întocmit de IPJ Gorj Serviciul Criminalistic, rezultă că la întrebările referitoare la faptul că R. A. s-a urcat pe stâlp și a doborât transformatorul; că cei trei inculpați au rostogolit transformatorul până în pădurea de pini; că l-au demontat și au extras cele trei bobine de cupru, precum și că R. A. l-a chemat telefonic pe taximetristul „P.” să vină să transporte elementele de cupru sustrase, s-a constatat că inculpatul a fost sincer, nefiind relevate modificări specifice comportamentului simulat.

Totodată, Curtea de Apel constată că nu a fost făcută nicio dovadă privind formularea pretinsului denunț de către martorul B. P., tatăl inculpatului B. I. O., așa cum corect a reținut și prima instanță, în dosarul de urmărire penală neregăsindu-se un astfel de denunț, iar martorul B. N. nu a depus înscrisuri din care să rezulte formularea unui astfel de denunț.

Cu privire la susținerile inculpatului B. I. O., conform cărora în prezența martorilor B. F. și F. D., ofițerul de poliție S. V. ar fi afirmat că B. P. l-ar fi determinat să îl acuze pe inculpat, Curtea de apel, constată că eventuala săvârșire de către numitul S. V. a vreunei infracțiuni nu face obiectul acestei cauze, iar martorii invocați de apelantul inculpat nu au indicat aceste aspecte în declarațiile date în fața primei instanțe, deși martora B. F. este mama inculpatului B. I. O. și a dat o declarație prin care a încercat să combată acuzația adusă fiului său și concubinului fiului său.

Referitor la susținerea apelanților inculpați că la data săvârșirii infracțiunii în perioada respectivă nu ar fi existat strat de zăpadă la locul săvârșirii infracțiunii, astfel că nu s-ar fi putut identifica o urmă de încălțăminte, Curtea de Apel constată că prima instanță în mod corect a înlăturat această apărare a inculpaților.

Examinând la rândul său probele administrate în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel constată că la data de 15.12.2012, în ziua semnalării furtului transformatorului electric, au fost efectuate planșe fotografice cu ocazia cercetării la fața locului (filele 26-34 –dup), observându-se în aceste planșe fotografice faptul că terenul era acoperit cu zăpadă, adresa de înaintare a planșelor foto și planșele foto fiind înregistrate imediat după efectuare, la data de 20.12.2012 (fila 25-26 dup).

Cu aceiași ocazie, a fost încheiat un proces verbal de cercetare la fața locului, în care alături de organele de poliție au semnat și martorii asistenți P. D. și Scuroiu I. (fila 24 – dup), în procesul verbal fiind descrise obiectele și urmele găsite, fiind menționat inclusiv faptul că terenul era acoperit de zăpadă afânată și înghețată.

Este dovedită astfel existența stratului de zăpadă la locul săvârșirii infracțiunii, în noaptea de 14/15.12.2012 și a fixării unei urme de încălțăminte cu ocazia cercetării efectuate la fața locului.

Apelanții inculpați contestă prin apărările formulate și data săvârșirii faptei.

Ori, martorii V. N. N., F. D., V. I., angajați ai firmei Civitas care asigurau serviciile de pază pentru persoana vătămată .. au arătat atât în declarațiile date în primă instanță, cât și în declarațiile date în cursul urmăririi penale că transformatorul a fost sustras în noaptea de 14/15.12.2012, ulterior orei 23.00 când agenții de pază observaseră transformatorul la locul său.

Din aceste probe, respectiv declarațiile martorilor V. N. N., F. D., V. I., planșele fotografice efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 15.12.2012, ce se coroborează cu declarația inculpatului B. A. și declarațiile martorelor B. E. și B. I. rezultă cu certitudine faptul că transformatorul electric menționat în rechizitoriu a fost sustras în noaptea de 14/15.12.2012, după ora 23:00, terenul fiind acoperit cu zăpadă înghețată.

Afirmă apelantul inculpat B. I. O. că a fost fotografiată o singură urmă pe zăpadă, deși ar fi fost trei persoane iar inculpatul B. nu putea să își recunoască urma.

Această apărare nu este relevantă referitor la aspectul participării la săvârșirea infracțiunii a inculpaților B. I. O. și R. A..

Cum transformatorul a fost târât și rostogolit, datorită greutății sale, este normal ca urmele de pași să fie afectate de urma lăsată de transformator, urma lăsată în timpul transportului în această modalitate a bunului sustras, până în pădurea de pini, fiind dealtfel vizibilă pe planșele foto depuse la dosar.

Curtea de apel reține că nu este nimic neobișnuit ca o persoană să recunoască urma pe care o lasă încălțămintea purtată, în condițiile în care această persoană a observat anterior urma pe care o lasă în zăpadă.

Cu privire la aspectul că inculpatul B. nu ar relata adevărul susținând că după săvârșirea faptei ar fi stat ascuns în pod în timp ce inculpatul R. și concubina sa B. E. ar fi plecat să vândă bobinele transformatorului, în condițiile în care în casă erau copii minori, instanța de apel constată că inculpatul B. a precizat că inculpatul apelant R. este cel care i-a cerut să stea în pod până la întoarcerea sa, pentru a nu fi văzut de părinții martorei B. E., așadar copii nu erau lipsiți de suspraveghere în condițiile în care părinții martorei urmau să vină la locuința martorei.

Mai susține apelantul inculpat R. A. că inculpatul B. ar da declarații contradictorii cu privire la momentul la care inculpatul R. l-a sunat pe taximetrist pentru a veni să ia bobinele și deplasarea la domiciliu, respectiv în aceiași declarație ar declara că prima dată ar fi fost sunat taximetristul iar ulterior a declarat că s-au dus la domiciliul lui B. E. și ulterior ar fi fost sunat taximetristul.

Instanța de apel constată că nu este fondată nici această susținere a apelantului inculpat R. A. întrucât inculpatul B. a arătat în declarațiile din 27.03.2014, 28.03.2014, 20.05.2014 că taximetristul a fost sunat după depozitarea bobinelor într-o casă părăsită, după care inculpatul R. A. a sunat un taximetrist, doar în declarația din 15.04.2014 inculpatul B. arătând că taximetristul a fost sunat după ce inculpații au ajuns la martora B. E..

Față de perioada mare de timp ce a trecut între săvârșirea faptei și data la care inculpatul B. a dat declarații, instanța de apel apreciază că acest aspect nu prezintă relevanță pentru stabilirea participării apelanților inculpați la săvârșirea infracțiunii, momentul exact în care a fost sunat taximetristul nefiind esențial pentru stabilirea situației de fapt, iar anumite amănunte este normal să nu mai fie prezentate în ordinea desfășurării faptei, trecerea timpului putând produce anumite goluri în memoria unei persoane.

Susțin apelanții inculpați că declarația martorei B. ar fi subiectivă și nu poate fi avută în vedere, întrucât aceasta nu a perceput în mod direct săvârșirea infracțiunii, că martora B. i-ar fi spus inculpatului B. I. O. că a fost obligată să spună că inculpatul a participat la furt, ar fi fost amenințată, iar inculpatul B. nu i-ar fi spus niciodată acestei martore că ar fi participat la săvârșirea infracțiunii, precum și faptul că declarația din cursul urmăririi penale dată de martora B., minoră în vârstă de 17 ani la acel moment, fără asistarea unui avocat și fără participarea bunicului acesteia nu ar fi valabilă.

Curtea reține că nu are relevanță pentru valabilitatea mărturiei faptul că martora B. C. nu ar fi perceput în mod direct săvârșirea infracțiunii, pentru stabilirea situației de fapt fiind admisă administrarea unor probe indirecte, așa cum este și declarația martorei B. C..

De asemenea, Curtea de Apel constată că nu sunt fondate susținerile apelantului B. I. privind amenințările pe care organele judiciare le-ar adresat martorei B. C., această martoră infirmând în mod categoric această susținere a inculpaților apelanți, atât în declarația dată în cursul cercetării judecătorești din fața primei instanțe, cât și în declarația dată în cursul cercetării judecătorești din apel.

Dimpotrivă, din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul B. I. O. și martora B. M. C. din data de 28.04.2014 (filele 253, 255., rezultă că martora B. M. C. i-a spus inculpatului apelant că a fost nevoită să spună adevărul organelor judiciare întrucât a depus jurământul religios, spunându-i în repetate rânduri că nu a fost forțată de nimeni ci doar, „nu a putut să jure strâmb pe biblie”, iar inculpatul B. I. O. ar fi trebuit să nu îi spună că a săvârșit infracțiunea dacă dorea ca martora să nu indice organelor judiciare acest aspectat.

Ori, faptul că martora B. M.-C. și-a respectat obligația legală de a declara adevărul, chiar dacă a făcut acest lucru ca urmare a depunerii jurământului religios, nu reprezintă o declarație dată sub imperiul constrângerii sau amenințării din partea organelor judiciare, depunerea jurământului religios fiind o procedură legală prevăzută de art. 121 Cod pr penală.

Totodată, doar în cazul în care martorul minor are mai puțin de 14 ani, audierea acestuia are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, conform art. 124 alin 1 Cod pr penală.

Cum martora B. M.-C. avea vârsta de 17 ani la momentul audierii sale în cursul urmăririi penale, audierea acesteia fără a fi prezent un părinte sau bunic, așa cum afirmă apelantul inculpat B. I. O., a fost pe deplin legală.

Referitor la conținutul declarației martorei B. M.-C., instanța de apel constată că această martoră a declarat în mod constant faptul că inculpatul B. I. O. i-a spus că a fost împreună cu inculpații B. A. M. și R. A. și au sustras un transformator nefuncționabil, pe care l-ar fi vândut la fier vechi (fila 181 dup.), iar ulterior s-a întâlnit cu același inculpat, care i-a sugerat să nu se ducă la poliție, iar în situația în care se va duce să aibă grijă ce declară.

Un indiciu al faptului că martora B. M.-C. cunoștea din relatările inculpatului B. I. O. faptul că inculpații au săvârșit infracțiunea de furt calificat este reprezentat și de atitudinea apelantului inculpat B. I. O., care anterior prezentării martorei la sediul poliției, unde fusese citată, i-a solicitat acesteia să nu arate organelor de poliție ceea ce știe, adresându-i amenințări pentru a nu declara adevărul.

Astfel, inculpatul B. I. O. i-a transmis martorei B. M.-C., un mesaj tip sms, în care i-a amintit martorei că „dak spui ceva ce nu ti dai seama” (dacă spui ceva ce nu îți dai seama), „te port fetito prin instanța pe oriunde eu nu intru in puskarie dak uh te duki sa spui ceva sh in primul rand am avokat sh se afla dak ai fakut ceva nu te juka cu noi atat iti spun eu kandva ti am fost d folos uh poti sa faki ce vrei dar gandestete k nu i khiar asa d ușor sa ma bagati in puskarie pt trb mortu nu vbe (mortul nu vorbește) ai grija ce faki mai bn veziti d trb ta (ai grijă ce faci, mai bine vezi-ți de treaba ta) ."

Totodată martora B. C. a arătat încă din cursul urmăririi penale, că înainte de a intra în sediul parchetului, inculpatul B., împreună cu tatăl acestuia, i-au solicitat să nu declare nimic, iar ulterior după ce le-a comunicat că a declarat adevărul, inculpatul i-a solicitat, telefonic, să își schimbe declarația, amenințând-o că o vor implica în cauză.

Martora B. E. a declarat și aceasta în mod constant că fiica ei i-a comunicat despre implicarea celor trei inculpați în furtul unui transformator, confirmând astfel declarațiile fiicei sale.

Instanța de apel mai constată că prima instanță în mod corect a reținut că singurele persoane care au susținut faptul că R. A. s-ar fi aflat la domiciliul în acea perioadă, sunt rudele acestuia, respectiv tatăl, R. E., mama, R. E., sora, Ș. M., concubina sa, B. E. și părinții acestuia, B. P. și B. F.. Niciunul dintre aceștia nu a putut însă să precizeze cu certitudine unde s-a aflat inculpatul în noapte de 14/15.12.2014, declarațiile acestora fiind subiective și făcute doar în scopul de a-i exonera pe apelanți inculpați de răspundere penală.

În concluzie, prima instanță în mod corect a înlăturat apărările inculpaților privitoare la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar apărările inculpaților formulate în apel nu sunt nici acestea fondate, probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești dovedind pe deplin participarea apelanților inculpați la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, împreună cu inculpatul B..

Referitor la săvârșirea de către apelantul inculpat B. I. O. a infracțiunii prevăzute de art 272 alin 1 Cod penal, constând în exercitarea de presiuni asupra martorei minore B. M. C. pentru a nu spune adevărul organelor de urmărire penală și de a-și schimba declarațiile deja date acestor organe, instanța de apel constată că prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și în privința acestei infracțiunii.

Analizând procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul B. I. O. și martora B. M. C. instanța de apel constată că apelantul inculpat B. i-a cerut martorei B. M. C., în data de 29.04.2014, să dea o nouă declarație organelor de urmărire penală în care să infirme participarea apelanților inculpați la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, amenințând cu moartea, sens în care apelantul inculpat B. i-a spus martorei „N-o să mai ai viața înainte … îți spun io ….”, implicarea martorei în săvârșirea infracțiunii de furt calificat („Dacă A. ajunge la pușcărie pe tine te bagă că ai fost cu el”, „ Te trag după mine”), mesaj sms „nu i khiar asa d ușor sa ma bagati in puskarie pt trb mortu nu vbe ai grija ce faki mai bn veziti d trb ta” (nu e chiar așa ușor să mă băgați în pușcărie pentru că mortul nu vorbește, ai grijă ce faci, mai bine vezi-ți de treaba ta) ."

Aceste afirmații ale apelantului inculpat B. I. O. au fost de natură să creeze martorei B. M. C. o stare de temere, fiind făcute în scopul de a o determina să dea declarații mincinoase, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art 272 alin 1 Cod penal.

În concluzie, prima instanță, prin analiza detaliată a probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești a stabilit în mod corect că inculpații au săvârșit infracțiunea de furt calificat în noaptea de 14/15.12.2012, prin sustragerea unui transformator tip TTU CU 160 kVA, ce alimenta Sonda 818, de pe raza satului Floreșteni, aflat în proprietatea părții vătămate . în aceea că în noaptea de 14/15.12.2014, producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 36.881.79 lei, iar inculpatul B. I. O. a săvârșit și infracțiunea de influențare a declarațiilor, prin exercitarea de presiuni și amenințări asupra martorei B. M. C. pentru a nu declarații corespunzătoare adevărului.

În privința individualizării pedepsei aplicate apelantului inculpat B. I. O., instanța de apel constată că prima instanță a stabilit în mod legal și temeinic faptul că legea penală mai favorabilă este legea nouă pentru infracțiunea de fur calificat săvârșită înainte de . noului Cod penal, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal din 1969 și Codul penal în vigoare de la 01.02.2014, iar pedepsele aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.2 28 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen. și infracțiunea prev. și ped. de art. art.272 alin.1 C.pen, au fost aplicate la nivelul minimului special, acestea neputând fi reduse întrucât inculpatul nu poate beneficia de circumstanțe atenuante și nici majorate în propriul apel al inculpatului.

Cum instanța de fond a făcut o corectă aplicare și a dispozițiilor art 38 alin 1 Cod penal, instanța de apel constată că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului B. I. O. este legală și temeinică.

Referitor la pedeapsa aplicată apelantului inculpat R. A., instanța de apel constată că față de starea de recidivă postexecutorie în care se găsește acest inculpat, legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969, în condițiile în care instanța s-a orientat la aplicarea unei pedepse la nivelul minimului special prevăzut de lege.

Aceasta întrucât conform art 43 alin 5 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate, astfel că pentru infracțiunea prevăzută de art.2 28 alin.1-229 alin.1 lit.b) și alin.3 lit.c) C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art.77 lit.a) C.pen. și 5 C.pen., limitele de pedeapsă ar fi închisoare de la 4 ani și 6 luni la 15 ani, iar conform art 208 alin.1-209 alin.1 lit.a) și g) și alin.3 lit.c) C.pen. de la 1968 cu aplicarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit.b) C.pen. de la 1968 și 5 C.pen, pedeapsa aplicabilă este închisoare de la 4 ani la 18 ani

Neputând fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea apelantului inculpat R. A., iar în apelul inculpatului nu poate fi majorată pedeapsa aplicată apelantului inculpat, instanța de apel constată că pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului R. A. este legală și temeinică.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art 421 pct 1 lit b) Cod pr penală, vor fi respinse apelurile formulate de apelanții inculpați R. A. și B. I. O., ca nefondate.

În temeiul art 72 Cod penal se va deduce în continuare pentru fiecare inculpat arestul preventiv începând cu data de 02.10.2014, la zi.

În temeiul art 275 alin 2 Cod pr penală va fi obligat fiecare dintre inculpații apelanți la plata sumei de câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile formulate de R. A.- în stare de arest preventiv - fiul lui E. și E., născut la data de 03.08.1980, în Tg-J., jud. Gorj, domiciliat în Tg-Cărbunești, ., jud. Gorj, cu reședința în .. Gorj, CNP_ și B. I. O., în stare de arest preventiv- fiul lui P. și F., născut la data de 10.01.1989, în loc. Tg-J., jud. Gorj, cu domiciliul în loc. Tg-Cărbunești, ., jud. Gorj, CNP_, ca nefondate.

Deduce în continuare pentru fiecare inculpat arestul preventiv începând cu data de 02.10.2014, la zi.

Obligă fiecare dintre inculpații apelanți la plata sumei de câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2015.

Președinte, Judecător,

T. M. M. E. P.

Grefier,

E. L.

Red MEP/18.05.2015

Jud fond I.M.

G.S. 14 Aprilie 2015

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 506/2015. Curtea de...		Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... →

Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 503/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 503/2015. Curtea de Apel CRAIOVA