Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 114/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 114/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 9893/63/2014/a8

Dosar nr._ - art.206 N.C.p.p. -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 114

Ședința publică de la 09 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. P. - judecător

Grefier E. L.

Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial C.

a fost reprezentat de procuror A. G.

¤¤¤¤¤

Pe rol, judecarea contestației formulată de inculpatul contestator D. L. E. Josepf, împotriva încheierii de ședință din data de 26.02.2015 pronunțată de Tribunalul D.-Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP).

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul inculpat D. L. E. J., asistat de avocat D. N., și interpretul autorizat S. M. D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, inculpatul învederează că i-a fost comunicată încheierea instanței de fond și ia legătura cu apărătorul ales. I se înmânează un exemplar de pe încheierea Tribunalului D. tradus în limba franceză.

Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.

Apărătorul ales al inculpatului D. L. E. Josepf, N. D. având cuvântul, solicită admiterea contestației, potrivit dispozițiilor art.421/1 C.p.p., desființarea încheierii instanței de fond, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv; pericolul social concret al faptei a fost estompat în timp, iar probele administrate confirmă apărarea inculpatului că este nevinovat.

De asemenea trebuie să se țină cont de faptul că inculpatul se află de aproximativ 1 an în arest preventiv, de multiplele probleme sănătate ale acestuia, vârsta acestuia, iar condițiile de detenție îi agravează problemele de care suferă, penitenciarul neavând posibilitatea asigurării unei alte camere inculpatului, acesta neavând acces nici la surse media, întrucât nu cunoaște limba română și nu știe ce se întâmplă în afara penitenciarului.

Inculpatul este nevinovat, având în vedere lipsa indiciilor și a temeiurilor; la baza acestui dosar fiind un denunț al asociatului său ce are interese pur comerciale.

Într-o teză subsidiară, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere starea de sănătate a inculpatului și de faptul că a fost cooperant cu organele de urmărire penală, precum și faptul că soția inculpatului are probleme medicale și nu se poate ocupa de afacerile de familie.

Solicită admiterea contestație, punerea în libertate a inculpatului și într-o teză subsidiară înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, corect a fost menținută starea de arest.

Arată că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, nu este adevărat că probele administrate conduc la concluzia că inculpatul este nevinovat, iar prin gravitatea faptelor aduse nu se poate susține că pericolul social s-a estompat.

Pericolul pentru securitatea publică nu s-a schimbat, nefiind reale susținerile inculpatului că este nevinovat.

Cu privire la motivul pe care l-a avut persoana care l-a denunțat acesta nu are relevanță, atâta timp cât în cursul urmăririi penale s-au administrat probe care au demonstrat că este vinovat.

Nu se impune schimbarea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură privativă de libertate, pentru că ar afecta buna desfășurare a procesului penal.

Cu privire la condițiile de detenție, inculpatul are alte căi pentru a le denunța, regimul arestării preventive presupunând anumite privațiuni, însă valorificarea acestor probleme nu se poate face prin revocarea măsurii arestului preventiv.

Inculpatul D. L. E. Josepf având cuvântul, arată că a anunțat-o pe d-na procuror cu privire la condițiile de detenție, a încercat și a epuizat toate căile, tocmai a încheiat greva foamei ținută timp de 24 de ore, iar acum se află la infirmerie împreună cu alte 15 persoane și nu este protejat. Are tensiune arterială cu variații, a făcut probabil și un atac cerebral, îi țiue urechile și în urma examenului nu s-a stabilit cauza, iar un supraveghetor a vrut să îl bată.

Este conștient că închisoarea înseamnă privarea de libertate, dar pentru el închisoarea este mult mai grea decât pentru alți deținuți, dar are 60 de ani și este bolnav și totul este mai dificil; de 10 luni cere să facă cursul de limba română, dar de când a făcut greva foamei a făcut un singur curs; este străin și este departe de familie; este victima rasismului, atât a gardienilor cât și a colegilor deținuți, supraveghetorii sunt întotdeauna împotriva sa; faptul că nu se poate exprima, nu își poate face prieteni, iar în închisoare să ai prieteni înseamnă să ai mâncare, să fii protejat; TV-ul nu îl ajută să își petreacă timpul și nici nu poate desfășura activități cu ceilalți deținuți.

Arată că este belgian, ceea ce este o barieră culturală și este o victimă a rasismului și nu știe să le gestioneze conflictul, intenționat îi sunt furate lucruri și nu poate să își facă prieteni pentru a fi protejat.

Suferă de 3 boli care îl împiedică să doarmă, a depus acte la dosar,, are fibromialgie, ceea ce îi dă dureri musculare și nu ajunge la al doilea stadiu al somnului profund, are apnee, nu este fumător și ceilalți deținuți fumează, inclusiv la infirmerie, iar pentru a respira trebuie să se trezească, nu are un somn profund, însă somniferele îi sunt interzise, a dormit de la ora 9:00 la ora 9:15, s-a trezit și nu a mai putut dormi are picioare nestăpânite, o formă de Parkinson, ceea ce înseamnă că i se mișcă picioarele involuntar și îi deranjează pe cei care dorm în paturile de deasupra sa, viața sa fiind insuportabilă.

Susține inculpatul contestator că arestarea sa a făcut jocul denunțătorului, societățile sale fiind închise, a plătit 500.000 Euro, care ar fi putut să răsplătească de 50 de ori victimele, ceea ce înseamnă că a plătit foarte scump, înainte de arestare avea un centru turistic cu o reputație bună, dar a trebuit să îl închidă

Pentru că este bolnav, are dreptul la o pensie de invalid din Belgia, dar pentru că este închis are dreptul doar la 1/3; proprietățile din Belgia i-au fost vândute; soția sa este bolnavă, având hepatita C.

Nu există nici o probă că este vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol, nu există nici o probă de culpabilitate și a jurat că nu a violat că nu are cunoștință de pornografie, nu a atins părțile vătămate.

Susține inculpatul contestator că în rechizitoriu există multe greșeli pe care le-a demontat.

Mai susține că timp de 6 luni nu a fost periculos, înainte de a fi arestat, fiind urmărit în această perioadă și nu există motive pentru a se considera că ar fi periculos acum, nu s-a sustras justiției, nu are nici un interes; plângerea a fost făcută în Belgia, deci procesul trebuia să fie în Belgia. De fiecare dată când a fost în fața Curții de Apel i se repeta același lucru, fără să i se invoce altceva.

Se angajează să respecte condițiile impuse în condițiile măsurii arestului la domiciliu.

Solicită, având în vedere toate cele expuse, să fie înlocuită măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu și astfel s-ar reduce probatoriul din camera preliminară. Se va prezenta la instanță, ar putea să îi controleze pe vechii asociați.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin contestația formulată de inculpatul contestator D. L. E. Josepf, fiul lui D. Loius și Janne Chavaux, născut la 30.04.1955 în Pont-de-loup, Belgia, cu domiciliul, fără forme legale, în comuna Izvorul Bârzii, ., în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva încheierii de ședință din data de 26.02.2015 pronunțată de Tribunalul D.-Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial C. nr. 252D/P/2013 din data de 27 iunie 2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D. L. E. Josepf, pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă prev. de art. 374 alin. (1) și (2) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; viol prev. de art. 218 alin. (1), (2) și (3) lit. c) din Codul penal; și 3 infracțiuni de corupere sexuală a minorilor prev. de art. 221 alin. (1), (2) lit.c) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal și art. 5 alin.1 din Codul penal.

Prin procesul verbal încheiat la data de 18 noiembrie 2013, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că cetățeanul belgian D. L. E. Josepf, asociat la S.C. Balotești Imobiliare S.R.L. M. și S.C. Agridunărea S.R.L. M. deține în laptopul personal imagini reprezentând minori în ipostaze pornografice și imagini reprezentând acte sexuale cu minori, existând suspiciunea că unele din aceste fotografii au fost făcute la ferma din localitatea Izvorul Barzii, județul M..

Fotografiile reprezentând ipostazele pornografice cu minori au fost descărcate accidental de către martorii, cetățeni belgieni, Devalckeneer Jean-Francois-Gustav și Devalckeneer C.-G., care, prin intermediul avocatului care asigură asistența juridică pentru persoanele juridice române unde sunt asociați și acționari, le-au pus la dispoziția organelor de urmărire penală, stocate pe un stick de memorie marca Sony de capacitate 8 Gb, ..

Dosarul a fost înregistrat sub numărul 252D/P/2013, iar prin ordonanța din 20.11.2013 lucrătorii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. - Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane au fost delegați să efectueze anumite activități în vederea stabilirii întregii activități infracționale.

În fapt, în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. s-a reținut că cetățeanul belgian D. L. E. deține în laptop-ul personal imagini reprezentând minori în ipostaze pornografice și imagini reprezentând acte sexuale cu minori, denunțătorul solicitând protejarea identității.

Cu aceeași ocazie a fost predat organului de urmărire penală un stick de memorie, marca Sony, capacitate 8 Gb, ._, pe care se aflau stocate materiale pornografice cu minori și fișiere conținând înregistrări audio, despre care denunțătorul a declarat în scris că au fost descărcate accidental de către martora Devalckeneer C. G., soția martorului, cetățean belgian, Devalckeneer Jean Francois Gustaveg, asociat cu inculpatul D. L. E. Josepf la ..

Cu ocazia audierii, în data de 28.04.2014, martora Devalckeneer C. G., a declarat că în luna iulie 2012, aflându-se la baza de agrement din comuna Izvorul Barzii, ., administrată de suspecta D. L., care are și calitatea de asociat împreună cu inculpatul D. L. E. Josepf, a descărcat din laptop-ul respectiv, pe un stick de memorie, un fișier denumit "contabilitate".

Tot cu ocazia audierii, martora Devalckeneer C. G. a arătat și faptul că a sesizat autoritățile judiciare belgiene, însă a fost îndrumată să sesizeze organele de urmărire penală române, deoarece faptele au fost constatate pe teritoriul român, iar inculpatul D. L. E. Josepf nu mai are domiciliul în Belgia.

Cu aceeași ocazie, martora a arătat că a aflat de la organele de poliție belgiene că inculpatul D. L. E. este în atenția lor, fiind suspectat de fapte de același gen și în Belgia.

Aspectele declarate de martora Devalckeneer C. G. au fost confirmate de către Biroul Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României în Regatul Belgiei prin adresa nr._/07.05.2014, din care rezultă că a fost formulată o plângere identică împotriva inculpatului D. L. și că acesta a fost semnalat în bazele de date ale poliției pentru turism sexual, exploatare a muncitorilor străini și trafic de ființe umane, ultraj contra bunelor moravuri, loviri și vătămări corporale, distrugere cu intenție și atentat la pudoare.

Cu ocazia accesării stick-ului de memorie marca Sony, capacitate 8 Gb, ._, au fost identificate poze cu minori cu comportament sexual explicit, fotografii ale inculpatului D. L. E. Josepf și suspectei D. L. dezbrăcați și fișiere audio în limba franceză, care au fost transcrise și traduse autorizat în limba română, din cuprinsul cărora rezultă că vorbitorul (indicat după voce de către martora Devalckeneer C. G. ca fiind inculpatul D. L. E. Josepf) explică modalități de racolare a minorilor, de cluburi de pedofilie și de abuz sexual asupra minorilor.

Din investigațiile efectuate de către organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. în baza ordonanței de delegare, a rezultat că gresia care apare în unele din fotografiile respective este identică cu gresia din barul și încăperile bazei de agrement ce funcționează în . Balotești, județul M., fiind identificată martora minoră S. G., care apare în fișierul "G." și persoana vătămată minoră D. Anais A. (CNP_), care apare în fișierul "Annie", ultima fiind nepoata suspectei D. L..

Cu ocazia audierii la data de 07 mai 2014 persoana vătămată minoră D. Anais A. a declarat că în cursul anului anilor 2010 - 2011 a văzut în laptop-ul și în aparatul foto al inculpatului D. L. E. Josepffotografii cu femei dezbrăcate și fotografii cu suspecta D. L. în ipostaze intime.

Cu aceeași ocazie, minora D. Anais A. a declarat că în aceeași perioadă, când ea avea vârsta de aproximativ 10 ani, inculpatul D. L. E. Josepf a dezbrăcat-o până la brâu și i-a făcut fotografii, a sărutat-o și, în mai multe împrejurări, i-a pus mâinile pe piept și pe fund. Persoana vătămată minoră D. Anais A. a recunoscut fotografia făcută de D. L. E. Josepf, în fotografiile copiate de martora Devalckeneer C. G. din laptop-ul acestuia și ulterior identificate cu ocazia percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate din imobilul locuit de inculpat.

La data de 07.05.2014, în baza mandatelor de percheziție nr. 50 și 51 din 05.05.2014 ale Tribunalului D. - Judecătorul de drepturi și libertăți, au fost efectuate percheziții la sediile . ., unde locuiesc efectiv și inculpatul D. L. E. Josepf cu suspecta D. L., fiind ridicate două laptop-uri, o unitate de calculator stick-uri de memorie, suporți optici tip CD/DVD, diskete, telefoane mobile și cartele S..

Din procesele verbale de percheziție informatică efectuate de către specialiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C. în baza mandatului de percheziție informatică nr. 53 din 07.05.2014, asupra hard-disk-urilor marca Seagate . capacitate 5 Gb, marca Seagate ., marca Hitachi, . și marca Seagate, model Baracuda, ., rezultă că au fost identificate un total de 4960 fișiere imagine, în care apar diverse persoane minore și majore, predominând materiale pornografice cu minori și un număr de 20 fișiere imagine reprezentându-l pe suspect în ipostaze sexuale, cât și fișiere imagine reprezentând instantanee realizate în special în incinta imobilului de la baza de agrement, în care apar, separat ori împreună, inculpatul D. L. E. Josepf cu alte persoane adulte.

Cu ocazia percheziției informatice au fost descoperite și unele din fotografiile reprezentând minori în ipostaze sexuale explicite, descărcate accidental de către martora Devalckeneer C. G. și puse la dispoziția organelor de urmărire penală, dar și alte materiale pornografice (fotografii) cu minori.

În timpul efectuării percheziției informatice, hard-disk-ul marca Seagate ., identificat în laptop-ul marca Asus, model X77V . a prezentat defecțiuni tehnice, motiv pentru care, prin ordonanța nr. 252D/P/2013 din 19.05.2014 s-a dispus recuperarea datelor de memorie de către Institutul de Tehnologii Avansate București, fiind întocmit în cauză Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/29.05.2014.

Cu ocazia audierii, inculpatul D. L. E. Josepf, a declarat inițial că nu are cunoștință de nicio fotografie cu minori în ipostaze sexuale și că nu deține în laptop-ul personal sau al suspectei D. L., pe care îl utilizează și el, asemenea fotografii și că dacă există, este posibil să fie descărcate de clienții care vin la baza de agrement, pe care o administrează în drept suspecta D. L. și în fapt el, clienți care folosesc laptop-ul aflat în bar pentru a difuza muzică de pe CD-uhle sau stick-urile de memorie personale.

După efectuarea percheziției informatice, la care inculpatul a asistat, acesta a declarat că fotografiile cu minori în ipostaze sexuale găsite în laptop au fost descărcate în anul 2000 în timp ce se afla în Belgia de la alți utilizatori de Internet, iar în anul 2006, hard-ul pe care erau stocate aceste fotografii s-a deteriorat, motiv pentru care în anul 2012 a încercat, cu ajutorul unei persoane, a cărei identitate nu a vrut să o menționeze, să recupereze fotografiile respective pe laptop-ul personal și nu a avut cunoștință că o parte din aceste fotografii s-au recuperat.

Suspecta D. L. contrazice declarația inculpatului D. L. E. Josepf arătând că la baza de agrement muzica este difuzată dintr-un spațiu închis, de pe o unitate de calculator, la care clienții nu au acces decât în prezența ei sau a inculpatului și acest lucru foarte rar, iar laptopul a fost folosit în mod excepțional pentru difuzarea muzicii.

Această afirmație a inculpatului D. L. E. Josepf nu este fondată, cu atât mai mult cu cât în fișierele respective au fost găsite fotografii succesive cu inculpatul D. L. E. și cu suspecta D. L., dezbrăcați sau prezentându-și în mod explicit părțile intime, fotografii care nu puteau fi descărcate de către clienți și care au fost văzute inclusiv de persoana vătămată minoră D. Anais A..

Mai mult, cu ocazia percheziției informatice parțiale, au fost găsite fișiere imagine, în care inculpatul D. L. E. Josepf este fotografiat dezbrăcat în prezența minorei P. G. R., fotografii făcute în dormitorul inculpatului D. L. E. Josepf de la baza de agrement din .>

Au fost găsite, de asemenea, fotografii în care minora P. G. R. ține în mână o pungă de chipsuri pe care scrie în limba română, iar pe mobilierul din cameră este așezată fotografia inculpatului D. L. E. și a suspectei D. L..

În fotografiile respective se observă identitate între lenjeria (cearșaf) de pe patul pe care este așezată minora, cât și inculpatul D. L. E. Josepf, observându-se lângă inculpat și punga pe care minora o ține în mână.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că fotografiile cu minora P. G. R., născută la 31 martie 2005, au fost făcute în perioada iunie-august 2013, după cum rezultă din declarațiile martorelor H. Aristița (bunica paternă) și P. F.. Minora P. G. R. nu a putut fi audiată, deoarece în prezent este plecată în Franța împreună cu părinții, fiind posibil să revină îh vacanță în cursul lunii august 2014, aspect comunicat telefonic de către părinți organelor de poliție. În același director, au fost găsite fotografii în care inculpatul D. L. E. Josepf apare dezbrăcat în prezența martorei S. E..

Au fost identificate persoanele vătămate minore B. A. I., zisă "A.", născută la 14.01.2004 și B. P. Ș., zisă "B.", născută la 12.09.2005, ambele din comuna Izvorul Barzii, . și martorele D. E. G., născută la 01.03.2001 și T. D. G. născută la 17.08.2002.

Fiind audiate, persoanele vătămate minore B. A. I. și B. P. Ș. au declarat că în vara anului 2013, în timp ce se aflau la ștrandul din incinta bazei de agrement împreună cu martorele D. E. G. și T. D. G., inculpatul D. L. E. Josepf sub pretextul că îi dă prosoape uscate și chiloței uscați părții vătămate minore B. A. I., a dus-o în imobilul în care acesta locuiește, unde i-a introdus minorei un furtun în anus, a pus-o să îl ungă cu cremă pe organele genitale, la rândul lui a uns-o cu cremă pe minoră în zona organelor genitale, după care, a încercat să întrețină raport sexual normal cu aceasta, însă, în momentul penetrării minora i-a cerut să nu continue, din cauza durerilor.

Din înregistrările audio puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către martora Devalckeneer C.-G. rezultă că inculpatul D. L. E. Josepf povestește cum un pedofil trebuie să se poarte cu un copil, explicând și modalitatea în care trebuie să introducă unui minor un furtun în anus, modalitate în care a procedat și el cu persoana vătămată minoră B. A. I..

Tot în vara anului 2013, inculpatul D. L. E. Josepf la baza de agrement și în imobilul în care locuiește, i-a dat persoanei vătămate minore B. P. Ș. cu înghețată în zona organelor genitale, după care a mâncat înghețata.

Martorele B. S., R. I. și Z. C. au arătat că inculpatul D. L. E. Josepf, în mod repetat a venit la domiciliul persoanelor vătămate minore B. A. I. și B. P. Ș. și chiar în lipsa martorei B. S. le lua la baza de agrement, inclusiv în municipiul Drobeta T. S., unde i-a cumpărat haine minorei B. A. I..

În prezența suspectei D. L., au fost identificate și fixate prin fotografiere lenjeriile de pat, mobilierul, cartea și alte elemente de detaliu, care apar în fotografiile cu inculpatul D. L. E. Josepf și minora P. G. R. și în fotografiile cu inculpatul D. L. E. Josepf și martora S. E..

Prin ordonanța nr. 252D/P/2013 din data de 01.02.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 374 alin. (1) și (2) din Codul penal, constând în aceea că cetățeanul belgian D. L. E. Josepf, asociat la S.C. Balotești Imobiliare S.R.L. M., . și S.C. Agridunărea S.R.L. M. deține în laptopul personal imagini reprezentând minori în ipostaze pornografice și imagini reprezentând acte sexuale cu minori, existând suspiciunea că unele din aceste fotografii au fost făcute la baza agroturistică din localitatea Izvorul Barzii, ..

Prin ordonanța nr. 252D/P/2013 din data de 06.05.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la această faptă față de suspecții D. L. E. Josepf și D. L..

Prin ordonanța din data de 07.05.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului D. L. E. Josepf pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 374 alin. (1) și (2) din Codul penal.

Prin ordonanța nr. 252D/P/2014 din 20.05.2014, ora 09:00, s-a dispus extinderea acțiunii penale față de inculpatul D. L. E. Josepf, pentru infracțiunea de corupere sexuală a minorilor prev. de art. 221 alin. (1), (2) lit.c) din Codul penal (persoană vătămată minoră D. Anais A.), agresiune sexuală prev. de art. 219 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul penal (persoană vătămată minoră B. P. Ș. și viol prev. de art. 218 alin. (1(2) și (3) lit. c) din Codul penal (persoană vătămată minoră B. A. I.).

La data de 24.06.2014, s-a dispus, prin ordonanță, extinderea acțiunii penale față de inculpatul D. L. E. Josepf, pentru infracțiunea de corupere sexuală a minorilor prev. de art. 221 alin. (1), (2) lit.c) din Codul penal (persoană vătămată P. G. R.) și schimbarea încadrării juridice reținută în sarcina inculpatului D. L. E. Josepf cu privire la persoana vătămată B. P. Ș. din infracțiunea de agresiune sexuală prev. de art. 219 Cod penal, în infracțiunea de corupere sexuală prev. de art. 221 alin. (1) Cod penal.

La data de 08.05.2014, prin ordonanța nr. 252D/P/2013 s-a dispus reținerea inculpatului D. L. E. Josepf pe o durată de 24 de oreîncepând cu data de 07.05.2014, ora 22:20, până la 08.05.2014, ora 22:20, pentru infracțiunea prev. de art. 374 alin. (1) și (2) din Codul penal.

Prin încheierea nr. 48 din 08.05.2014, dată în dosarul_ /a3, Tribunalul D. a admis propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. și a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. L. E. Josepf pentru o perioadă de 30 de zile, până la 06.06.2014, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare nr. 32 din 08.05.2014, măsura fiind prelungită pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 07.06.2014, până la 06.07.2014, inclusiv.

Prin încheierea din data de 02.07.2014 judecătorul de cameră preliminară a menținut măsura arestului preventiv a inculpatului.

Ulterior, prin încheierea din data de 08.09.2014 instanța a constat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 252/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial C. și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul D. L. E. Josepf.

Analizând în conformitate cu dispozițiile art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. 4 C.p.p. legalitatea si temeinicia măsurii preventive luată față de inculpatul D. Loius E. Josepf, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale prevăzute de dispozițiile art. 223 și 208 Cpp, instanța a apreciat că arestarea preventivă este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.

Potrivit dispozițiilor art. 362 alin. 2 Cpp, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, procedând conform dispozițiilor art. 208 Cod procedură Penală.

De asemenea, dispozițiile art. 208 C.p.p. prevăd că, instanța din oficiu verifică dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.

În cauza de față, instanța a reținut că, faptele pentru care inculpatul este cercetat, prezintă un pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor (pedeapsa peste 5 ani inchisoare), ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor: a produs, deținut și stocat materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice (laptop-uri și calculator, găsite și ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, efectuată în imobilul în care acesta locuiește, situat în comuna Izvorul Barzii, .), în perioada anilor 2010 - 2011, inculpatul D. L. E. Josepf a dezbrăcat partea vătămată D. Anais A. până la brâu și i-a făcut fotografii, a sărutat-o și în mai multe împrejurări i-a pus mâinile pe piept și pe fund la baza de agrement Balotești; în vara anului 2013, la baza de agrement Balotești, a încercat să întrețină raport sexual normal cu partea vătămată minoră B. A. I., în aceeași perioadă a corupt sexual minorele B. P. Ș., P. G. R..

S-a apreciat că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației.

Instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a infracțiunii de care este acuzat inculpatul, astfel încât menținerea stării de arest se impune și în condițiile art. 223 alin. 2 C.p.p conform cărora măsura arestării preventive poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra libertății și integrității sexuale și pe baza evaluării gravității faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și mediului din care inculpatul provine și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, dar și la victimele infracțiunii minore cu vârstă fragedă, rezultând astfel că privarea de libertate se impune și este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Instanța a apreciat că, deși a trecut o perioadă considerabilă de la momentul arestării preventive a inculpatului, nu se poate spune ca s-a depășit rezonabilitatea detenției provizorii, raportat la criteriile pe care jurisprudența CEDO le-a statuat pentru evaluarea acestui termen, criterii ce se regăsesc în cauza – comportamentul părților, complexitatea cauzei, preocuparea autorităților pentru soluționarea cu celeritate a cauzei.

În condițiile în care există date suficiente de natură a convinge un observator obiectiv cu privire la implicarea inculpaților în săvârșirea faptelor care, prin natura și modul de comitere prezintă un grad ridicat de pericol social, precum și datele privind persoana inculpaților, apare ca justificată privarea de libertate a acestora, motiv pentru care nu se poate conchide că a fost încălcat principiul libertății persoanei, această restrângere a libertății inculpaților fiind conformă cu dispozițiile legale.

Mai mult, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal întrucât judecata cauzei nu a început pentru a se stabili poziția procesuală a inculpatului, nu au fost administrate probe în condiții de oralitate, publicitate și nemijlocire, astfel că se apreciază de instanță că nu se impune înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, astfel cum au solicitat apărătorii aleși, aceasta din urmă nefiind suficientă la acest moment să asigure buna desfășurare a procesului penal.

Tribunalul, a mai reținut că, în speță nu există nicio cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, iar dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate ( arestul la domiciliu sau controlul judiciar) nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate cât și rezonanța puternic negativă pe care fapte de natura celor presupus săvârșite de inculpat o au în rândul opiniei publice.

Mai mult, s-a constatat astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă.

Concluzionând s-a constatat că la acest moment procesual nu este oportună o altă măsură preventivă mai ușoară, concluzie care se impune și în raport de impactul negativ deosebit pe care l-au avut faptele asupra membrilor comunității din care provin minorele dar și reacția opiniei publice în cazul unor astfel de fapte, care reclamă o intervenție promptă a autorităților în scopul diminuării sau chiar stopării acestor comportamente iar nu încurajarea lor.

Dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate (controlul judiciar sau arestul la domiciliu) nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate cât și rezonanța puternic negativă pe care fapte de natura celor presupus săvârșite de inculpat o au în rândul opiniei publice.

Prin urmare, constatând că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, instanța în temeiul art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 2 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului D. L. E. Josepf, ca fiind legală și temeinică.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul D. L. E. Josepf, solicitând admiterea contestației, potrivit dispozițiilor art.421/1 C.p.p., desființarea încheierii instanței de fond, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv; pericolul social concret al faptei a fost estompat în timp, iar din probele administrate reiese că este nevinovat.

De asemenea să se țină cont de faptul că inculpatul se află de aproximativ 1 an în arest preventiv, de multiplele probleme de sănătate ale acestuia, iar condițiile de detenție îi agravează problemele de care suferă; nu are acces la media TV, întrucât nu cunoaște limba română.

Inculpatul este nevinovat, având în vedere lipsa indiciilor și a temeiurilor; la baza acestui dosar stă un denunț al asociatului său ce are interese comerciale.

Într-o teză subsidiară, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere starea de sănătate a inculpatului și de faptul că a fost cooperant cu organele de urmărire penală.

Examinând contestația formulată de inculpat, Curtea constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele motive:

Încheierea contestată este legală și temeinică, prima instanță apreciind în mod corect că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin.

Potrivit art 242 alin 1 Cod pr penală, măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.

Curtea constată că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat și nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii.

Analizând probele administrate în cauză până în acest moment procesual se constată că în continuare există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, probele administrate în cursul cercetării judecătorești până în prezent nefiind de natură să schimbe suspiciunea rezonabilă reținută a exista de instanță la luarea inițială a măsurii arestării preventive, întemeiată pe declarațiile părților vătămate, martorilor, procese-verbale privind rezultatul perchezițiilor domiciliare și informatice.

Astfel, din probele administrate până la acest moment procesual, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunile de pornografie infantilă, prev.de art.374 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal, viol, prev.de art.218 alin.1, 2 și 3 lit.c Cod penal și corupere sexuală a minorilor prev. de art.221 alin.1 și 2 lit.c Cod penal, iar la dosarul cauzei există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel încât măsura arestării preventive este legală și temeinică și pe deplin justificată și nu se impune înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu.

Curtea apreciază că în continuare măsura arestării preventive este necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, dată fiind complexitatea cauzei, dificultățile de administrare a probelor datorate vulnerabilității victimelor minore, împiedicării inculpatului să se sustragă de la judecată, acesta fiind cetățean străin cu surse de venit în țara de origine care îi pot asigura cu ușurință existența în cazul sustragerii de la judecată, legăturile sale cu România nefiind puternice.

Conform art. 242 alin. 2 Cod procedură penală măsura preventivă se înlocuiește din oficiu sau la cerere, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Ori, împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului nu justifică înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului domiciliar sau cea a controlului judiciar, niciuna din acestea nefiind apte se asigure buna desfășurare pe mai departe a procesului penal.

Referitor la gravitatea faptei săvârșite de inculpat, pentru care din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul le-a săvârșit, se constată că faptele imputate inculpatului sunt deosebit de grave, având un impact major asupra relațiilor sociale ocrotite de normele penale încălcate, încât înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, ar fi de natură să creeze o puternică stare de insecuritate și neîncredere în capacitatea organelor judiciare de a combate fenomenul infracțional, putând influența nu numai martorii ci și persoanele vătămate.

Trebuie avut în vedere faptul că persoanele vătămate sunt minore, cu o vârstă fragedă, provenind din familii cu venituri reduse, astfel că prezența inculpatului în aceiași comunitate, mică, din care fac parte și persoanele vătămate, ar fi de natură nu numai să inducă în rândul opiniei publice din respectiva localitate a unui sentiment de neîncredere în justiție, dar ar putea duce și la influențarea poziției acestora, dat fiind psihicul în dezvoltare al minorelor.

În aceste condiții, obligațiile pe care ar trebui să le respecte inculpatul, în cazul măsurii arestării preventive cu o altă măsură privativă de libertate mai ușoară, nu ar fi suficiente pentru buna desfășurare a procesului penal, respectiv administrarea în continuarea a probelor.

Chiar și în condițiile în care inculpatul are anumite afecțiuni medicale, în condițiile în care nu a fost dovedit faptul că asigurarea tratamentului medical nu ar fi posibilă în sistemul penitenciar, acestea nu pot constitui un temei pentru punerea în libertate a inculpatului contestator, însuși inculpatul menționând că în acest moment i se asigură tratament medical în cadrul infirmeriei penitenciarului în care este deținut.

Este adevărat că datorită stării de detenție inculpatul suportă anumite privațiuni și un disconfort fizic și psihic, dar acesta este inerent regimului de detenție, regimul său de detenție fiind similar cu al celorlalți deținuți.

Nici faptul că inculpatul este cetățean belgian nu poate constitui un temei pentru revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o măsură privativă de libertate mai ușoară, cetățenia unei persoane nefiind prevăzută ca un criteriu pentru stabilirea pericolului pentru ordinea publică a prezenței unei persoane în libertate, dar poate fi avut în vedere de instanțe la aprecierea pericolului de sustragere a inculpatului de la judecată, în raport cu natura legăturilor sale cu România.

Față de gravitatea deosebită a faptelor în privința cărora există suspiciunea rezonabilă că le-a săvârșit inculpatul, vulnerabilitatea ridicată a victimelor minore, revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, ar fi de natură să creeze o puternică stare de insecuritate și neîncredere în capacitatea organelor judiciare de a combate fenomenul infracțional și de a proteja minorii de la săvârșirea unor acte de natură sexuală împotriva lor, atâta timp cât probele administrate în cursul cercetării judecătorești, până în prezent, nu sunt de natură să indice o încetare a temeiurilor inițiale ale arestării preventive a inculpatului.

Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive, instanța constată că această durată nu a fost depășită, nefiind depășit termenul prevăzut de art 239 alin 1 Cod pr penală, în perioada de 10 luni de la luarea măsurii arestării preventive fiind finalizată urmărirea penală, înecpută cercetarea judecătorească și administrată o mare parte a probelor propuse în fața primei instanțe, iar administrarea probelor, respectiv audierea persoanelor vătămate și martorilor este necesar a fi efectuată cu inculpatul în stare de arest preventiv pentru a nu induce acestora o stare de temere și a împiedica astfel buna desfășurare a cercetării judecătorești, prin influențarea declarațiilor acestora, influențare posibilă prin simpla prezență a inculpatului în mica localitate din care provin persoanele vătămate și cea mai mare parte a martorilor.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală contestația formulată de inculpat va fi respinsă, ca nefondată, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, așa cum prevăd disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.

Totodată, onorariul traducătorului autorizat -interpret de limbă franceză S. M. D., în cuantum de 696,68 lei, aferent asigurării interpretării simultane la cele două termene de judecată în fața Curții de Apel pentru judecarea prezentei contestații și pentru traducerea în regim de urgență a încheierii contestate, pronunțată de Tribunalul D., va fi virat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul contestator D. L. E. Josepf, fiul lui D. Loius și Janne Chavaux, născut la 30.04.1955 în Pont-de-loup, Belgia, cu domiciliul, fără forme legale, în comuna Izvorul Bârzii, ., în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva încheierii de ședință din data de 26.02.2015 pronunțată de Tribunalul D.-Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariu traducător autorizat -interpret de limbă franceză S. M. D., în cuantum de 696,68 lei, va fi virat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 09.03.2015, ora 14 :30.

Președinte,

M. E. P.

Grefier,

E. L.

Red MEP

j.fond:D.G.G.

G.S. 07.04. 2015/5ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 114/2015. Curtea de Apel CRAIOVA