Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 284/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 284/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 284/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 284
Ședința publică de la 02 Martie 2015
PREȘEDINTE A. D. Judecător
C. C. Judecător
Grefier V. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de către procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 25 februarie 2015, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelului formulat de către P. de pe lângă J. T. Cărbunești, privind pe inculpatul F. F., împotriva sentinței penale nr. 544 pronunțată în data de_ de către J. T. Cărbunești, având ca obiect conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art.336 NCP).
La apel au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
CURTEA,
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 544 pronunțată în data de_, în baza art. 336 alineat 1 din Cod penal cu aplicarea art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală combinat cu art. 375 alineat 1 Cod de procedură penală raportat la art. 396 alineat 10 Cod de procedură penală și art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul F. F., fiul lui I. și L.,. născut la data de 10.10.1984 în localitatea Tg.Cărbunești, județul Gorj, domiciliat în comuna Stejari, ., posesor al CI . nr._, CNP_, la 8 luni închisoare
În baza art. 335 alineat 2 din Cod penal cu aplicarea art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală combinat cu art. 375 alineat 1 Cod de procedură penală raportat la art. 396 alineat 10 Cod de procedură penală și art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la 4 luni închisoare.
În baza art. 337 alineat 1 din Cod penal cu aplicarea art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală combinat cu art. 375 alineat 1 Cod de procedură penală raportat la art. 396 alineat 10 Cod de procedură penală și art. 5 NCP a fost condamnat inculpat la 9 luni închisoare
În baza art. 38 alineat 1 - 39 alineat 1 litera b Cod penal și art. 5 NCP au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din celelalte pedepse, respectiv 4 luni, urmând ca în total inculpatul să execute 1 an și o lună închisoare.
În baza art. 83 alineat 1 Cod penal și art. 5 NCP s-a dispus amânarea aplicării pedepsei aplicate.
În baza art. 84 alineat 1 Cod penal a stabilit termenul de supraveghere 2 ani și care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea executării pedepsei.
În baza art. 85 alineat 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 Cod penal a fost desemnat Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj pentru supravegherea condamnatului
Au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 88 Cod penal care atrag revocarea amânării aplicării pedepsei.
A fost obligat inculpatul la 754 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă J. Tg.-Cărbunești la data de 07.10.2014 în dosarul nr.1084/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului F. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.și ped.de art.336 alin.1, 337 alin.1și 335 alin. 2 C.pen.
S-a reținut că în noaptea zilei de 10.04.2013, în jurul orelor 01,25, în timp ce executau serviciul de supraveghere și control al traficului rutier pe DN 6 B în . poliție au oprit autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ condus de inc. F. F., care a fost testat cu aparatul etilotest marca DRAGER, indicând o alcoolemie de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat .
Conducătorul auto F. F. a fost condus la Spitalul Tg Cărbunești unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge, iar în urma analizei de laborator a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie de 1,40 gr‰, la ora 01,58, respectiv 1,30 gr‰, la ora 02,58, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.372/585 și 373/586 din 10.04.2013, emis de SML Gorj .
La acea dată, inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul pe drumul public declarând că anterior consumase două beri cu alcool la stația PECO din . adus totodată la cunoștință de către organele de poliție că i-a fost suspendat dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice până la soluționarea cauzei ,fiindu-i reținut totodată și permisul de conducere de către organele de poliție. Măsura suspendării i-a fost adusă la cunoștință de IPJ Gorj – Serviciul Rutier prin adresa nr._ din 11.04.2013.
În autoturism, alături de inculpat se mai afla și martorul Bageac G. care a declarat că inculpatul a băut două beri la stația PECO din Hurezani, după care, s-a urcat la volanul autoturismului și s-au deplasat spre . de organele de poliție pe raza satului Brătești, . .
La solicitarea inculpatului a fost efectuat în cauză un calcul retroactiv al alcoolemiei, ocazie cu care din raportul de expertiză medico legală nr. 2546/i/2013 din 07.05.2014 al INML M. Minovici București rezultă că există o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum și valorile certe stabilite la analiză, neconcordanță ce denotă un consum de băuturi mai mare decât cel declarat. În concluziile raportului s-a apreciat că în data de 10.04.2013, ora 01,25, inculpatul F. F. ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de circa 1,40 – 1,45 gr‰, alcool pur în sânge .
În ziua de 10.04.2013, orele 22,30, deși avea permisul reținut și dreptul de a conduce autovehicule suspendat, aspecte despre care avea la cunoștință, conform celor expuse anterior, inculpatul F. F. s-a urcat la volanul aceluiași autoturism, marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ și l-a condus pe drumurile publice din satul Stejari, . care a derapat, pierzând controlul volanului și a intrat în coliziune cu gardul locuinței martorului Negritoru F., provocând avarierea gardului și a autoturismului .
După producerea accidentului, inculpatul a fugit de la fața locului și a revenit la scurt timp, declarând că autoturismul fusese condus de martorul F. C. .
Organele de poliție i-au solicitat inculpatului să se supună testării cu aparatul etilotest, acesta refuzând și i-au solicitat totodată să însoțească organele de poliție la o unitate sanitară pentru a-i fi recoltate probe biologice, solicitare pe care inculpatul, la fel, a refuzat-o categoric în prezența martorului asistent N. F. C. .
Inculpatul a fost condus la sediul poliției Stoina pentru legitimare întrucât a refuzat să prezinte datele sale de stare civilă, la sediul organului de poliție refuzând în continuare să se supună recoltării probelor biologice și să dea declarații în cauză.
Martorul F. C., indicat de inculpat ca fiind conducătorul autoturismului, a negat faptul că el ar fi condus autoturismul în acea seară, declarând că inculpatul a fost cel care a condus autoturismul cu toate că acest martor a insistat ca inculpatul să nu se urce la volan întrucât avea dreptul de conducere suspendat.
Tot martorul F. C. a mai arătat că și în prezența sa, inculpatul a refuzat solicitarea organelor de poliție de a-i fi recoltate probe biologice de sânge.
Faptul că inculpatul F. F. este cel care a condus autoturismul în acea seară și a avariat gardul locuinței lui Negritoru F., a fost confirmat și de martora Negritoru L., proprietara locuinței, care declară că a observat momentul accidentului și l-a văzut pe inculpat coborând de la volan și îndreptându-se în fugă spre locuința martorului F. C..
De asemenea, și proprietarul locuinței, martorul Negritoru F., a declarat că după producerea accidentului, la locuința sa a venit inculpatul și martorul F. C., care l-au rugat „ să nu-l bage la pușcărie pentru că are carnetul luat și este băut ”.
Pus în fața probelor administrate, inculpatul F. F. a revenit asupra declarațiilor recunoscând că a condus autoturismul în acea noapte și a avariat gardul locuinței martorului Negritoru F. în condițiile în care avea dreptul de conducere suspendat, acoperind totodată paguba produsă prin distrugerea gardului.
În fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Analizând ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, instanța a reținut aceeași stare de fapt cu cea avută în vedere prin rechizitoriu.
În drept, fapta inculpatului F. F., constând în aceea că în noaptea de 10.04.2013,în jurul orelor 01,21,a condus pe DN 6 B Căpreni autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ având o îmbibație alcoolică de 1,40 gr‰, la ora 01,58, respectiv 1,30 gr‰, la ora 02,58, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.372/585 și 373/586 din 10.04.2013, emis de SML Gorj, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Faptele inculpatului F. F., constând în aceea că în seara zilei de 10.07.2013, orele 21,00-21,30 a condus pe drumul public din satul Stejari, . autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ , având dreptul de a conduce autovehicule suspendat, și de a refuza să îi fie recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice ,având exercitarea dreptului de conducere suspendat, prev de art. 335 alin 2 Cod penal și refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice,prev de art. 337 alin 1 Cod penal.
Cele trei infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, urmând a se reține dispozițiile art.38 alin 1 C.p.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a aceluiași cod., gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurarea în care acestea au fost comise, de persoana făptuitorului care nu este cunoscut cu antecedente penale și are în întreținere trei copii minori.
Față de aceste criterii, instanța a apreciat că rolul educativ și preventiv al pedepsei ce urmează a fi aplicată poate fi realizat prin condamnarea inculpatului la pedepse constând în închisoare cu orientare spre minimul special prevăzut de lege, reținându-se că legea mai favorabilă este Noul Cod Penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. T. Cărbunești, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
În motivarea apelului a susținut că în mod greșit prima instanță a dispus amânarea aplicării pedepsei, în contradicție cu criteriile prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. d Cod penal, neținând seama că inculpatul a condus autoturismul personal pe drumurile publice deși avea permisul de conducere suspendat, a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea autoturismului și a unui gard, după care a plecat de la locul accidentului, iar în cursul anchetei a încercat să acrediteze ideea că nu el a condus autoturismul și a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
În aceste condiții, conduita inculpatului nu permite concluzia că a încercat să diminueze rezultatul infracțiunii, astfel că modalitatea de executare dispusă de prima instanță nu este temeinică, impunându-se majorarea pedepsei și executarea acesteia.
O altă critică prevește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, pe care Parcehtul le apreciază ca fiind prea blânde în raport cu modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, în condițiile în care inculpatului după ce a condus un autoturism pe drumurile publice, la 3 luni a condus din nou un autoturism, tot sub influența băuturilor alcoolice, a produs un accident de circulație și a refuzat recoltarea probelor biologice, dovedind astfel perseverență infracțională care trebuie sancționată cu pedepse proporționale cu pericolul social concret ridicat.
În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 421 pct.2 Cod procedură penală.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 Cod procedură penală, C. constată că apelul formulat de P. este fondat, pentru următoarele considerente :
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel cum au fost reținute în actul de sesizare solicitând ca judecata să se facă conform procedurii simplificate reglementată de dispozițiile art. 374-375 și art. 396 alin.10 Cod procedură penală.
Instanța de fond, uzând de argumentele factuale rezultate din probatoriul administrat și cu o argumentare juridică pertinentă, a reținut o corectă situație de fapt, corespunzătoare unei încadrări juridice adecvată stării de fapt prezentate în actul de inculpare.
Probatoriul administrat în faza urmăririi penale a evidențiat că în noaptea de 10.04.2013 în jurul orei 1:21 a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe DN 6B Căpreni, având o îmbibație alcoolică de 1,40 gr/l la prima recoltare și 1,30r/l la cea de-a doua. După 3 luni, la 10.07.2013, orele 21-21:30, având dreptul de a conduce autovehicule suspendat, a condus acelașia autoturism pe dumul public din comuna Stejari, ., a produs un accident rutier din care a rezultat avarierea propriului autoturism și a gardului unei locuințe, a fugit într-o primă fază de la locul accidentului, după care s-a întors pentru a declara organelor de poliție că o altă persoană (martorul F. C.) a condus autoturismul și a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Așa fiind, în mod temeinic a hotărât instanța de fond că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (fapta de la 10.04.2013) și respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având exercitarea dreptului de a conduce suspendat prev. de art. 335 alin.2 Cod penal și refuz sau sustragere de la prelevarea probelor biologice prev de art. 337 Cod penal aflate în concurs real (art. 38 alin. 1 Cod penal).
Contrar criticilor formulate de P., pedepsele de 8 luni închsoare, 4 luni închisoare și 9 luni închisoare, stabilite de instanța de fond în urma operațiunii de individualizare judiciară corespund gravității faptelor săvârșite de inculpat, gravitate ce este evidențiată atât de împrejurările în care inculpatul a acționat, pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă, având un grad ridicat al îmbibației alcoolice cât și de consecințele produse, constând în producerea unui accident de circulație din care au rezultat doar pagube materiale, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și are în întreținere trei copii minori.
De asemenea, procedând la contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale referitoare la sancționarea concursului de infracțiuni, pedeapsa rezultantă fiind legal stabilită în raport de disp. art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal.
Cu toate acestea, circumstanțele cu caracter personal ale inculpatului, nu sunt de natură să atenueze în așa măsura gravitatea faptelor săvârșite, încât să ducă la aprecierea că ar fi oportună amânarea aplicării pedepsei rezultante.
Astfel, atitudinea sinceră manifestată în fața instanței de fond trebuie apreciată în contextul în care activitatea sa infracțională a fost dovedită de un probatoriu care exclude orice dubiu asupra vinovăției, inculpatul urmărind exclusiv să își asigure beneficiul aplicării art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
De asemenea, situația socială și familială a inculpatului nu justifică aplicarea unei modalități de individualizare atât de indulgente în raport de gravitatea faptei săvârșite. Conduita bună a inculpatului presupune nu numai lipsa antecedentelor penale ci și atitudinea corectă și firească față de familie, relații de muncă și în general, privită și în raport cu întreg contextul relațiilor sociale. Pe de altă parte, nu se poate face abstracție nici de faptul că inculpatul, deși nu are antecedente penale, a săvârșit în mod repetat infracțiuni ce pun în pericol siguranța traficului rutier, ceea ce dovedește indiferență față de valorile sociale ocrotite, împrejurare de natură să agraveze pericolul social concret al faptei și periculozitatea infractorului.
Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că aplicarea unei pedepse care să își atingă scopul trebuie să se raporteze la interesul general ocrotit de legiuitor și care are prioritate față de circumstanțele personale ale inculpatului, C. apreciază că scopul preventiv și educativ nu poate fi atins prin amânarea aplicării pedepsei și că doar un regimul sancționator mai drastic este de natură să realizeze constrângerea și reeducarea inculpatului.
Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 91 Cod penal, însoțită de fixarea unui termen consistent de spraveghere, cu posibilitatea revocării suspendării în cazul reiterării comportamentului infracțional și impunerea de obligații în sarcina inculpatului, printre care și aceea de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de zile lucrătoare, este singura modalitatea de executare de natură a determina atingerea finalității ei de prevenție generală și specială, de reeducare și constrângere a inculpatului și a produce o schimbare a comportamentului acestuia, începând cu atitudinea lui față de valorile sociale și morale pe care le-a negat prin săvârșirea infracțiunii și continuând cu dirijarea în sens pozitiv a actelor de conduită ulterioare, o eventuală amânare a aplicării pedepsei nefiind oportună.
În consecință, apreciind fondate criticile formulate sub acest aspect, în baza art. 421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală, C. va admite apelul declarat de P. și va desființa sentința penală atacată pe latură penală, cauza urmând a fi rejudecată conform considerentelor anterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă J. T. Cărbunești împotriva sentinței penale nr. 544 pronunțată în data de_ de către J. T. Cărbunești, în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând,
În baza art. 336 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal, condamnă inculpatul F. F. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 335 alin.2 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal condamnă același inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art. 337 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare.
În baza art. 38 alin.1, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, inculpatul urmând a executa în total pedeapsa de 1 an și o lună închisoare.
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei rezultante de 1 an și o lună închisoare sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, stabilit conform disp. art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Stejari sau Consiliului local al comunei Stejari, jud. Gorj, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.03.2015.
A. D. C. C.
Grefier,
V. D.
Red.jud. C.C.
j.f.S.P.
IB
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1414/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 263/2015.... → |
|---|
