Conflict de interese. Art.301 NCP. Decizia nr. 859/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 859/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 859/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 859
Ședința publică de la 12 iunie 2015
PREȘEDINTE Ș. B.- judecător
A. C. M.- judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror I. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 22 mai 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelului declarat de inculpata M. C. S. împotriva sentinței penale nr. 2680 din data de 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._ .
C.
Prin sentința penală nr. 2680 din data de 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._, a fost admisă cererea inculpatei M. C. S., privind judecarea sa potrivit procedurii prev. de art. 375 Cod de procedură penală.
În baza art.253 indice 1 alin. 1 din Vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 Noul Codul penal și art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală a fost condamnată inculpata M. C. S. la șase pedepse de câte 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit a Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.81 Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal actual, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 V. Cod penal.
Au fost puse în vedere inculpatei dispozițiile art.83 și următoarele din Vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 1 Vechiul Cod penal cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr.187/2012, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Vechiul Cod penal cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la 6000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 797/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei M. C. S., pentru săvârșirea a 6 infracțiuni prev. de art. 2531 alin 1 Vechiul Cod penal (actual 301 alin 1 din Noul Cod penal), cu aplic art. 33 lit a Vechiul Cod penal (actual art 38 din Noul cod penal), cu aplic art. 5 Noul Cod penal .
În fapt s-a reținut că la data de 25.07.2013, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către funcționari din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a persoanelor Adulte cu handicap (S.E.C.P.A.H.) din cadrul Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului Gorj, respectiv Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte eu Handicap (C.F..P.A.H.) din cadrul Consiliului Județean Gorj, care în schimbul realizării unor evaluări favorabile necesare obținerii certificatelor de încadrare în grad de handicap pentru anumite persoane le solicită acestora avantaje materiale.
Cu astfel de practici au fost identificate Blondeau D., fost șef al Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap până în luna aprilie 2013, în prezent medic evaluator în cadrul Serviciului și M. C. S., medic de familie, președintele Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, începând cu anul 2011, care solicită și acceptă în mod constant sume de bani între 200-300 lei pentru întocmirea unor rapoarte favorabile sau aprobarea dosarelor privind obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap.
Cauza a fost preluată prin rezoluția nr. 2149/C/2013 a Procurorului General de către Secția de urmărire penală și de criminalistică și înregistrată sub nr. 797/P/2013.
La data de 28.01.2014, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, începând din anul 2011, în calitate de președinte al Comisiei de Evaluate a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, inculpata M. C. S. a participat nemijlocit la ședințele comisiei privind soluționarea solicitărilor de încadrare în grad de handicap înaintate de C. M., mama sa, respectiv de socrii medicului, numiții M. D. și M. M., persoane care sunt înscrise în lista de capitație a medicului de familie M. C. S., semnând și documentele de încadrare în grad de handicap precum și pe cele de evaluare medicală (scrisoare medicală tip emisă de medicul de familie în vederea efectuării evaluării complexe de către serviciul de specialitate).
Pentru înțelegerea corectă a situației de fapt în actul de sesizare al instanței s-au făcut următoarele precizări cu privire la organizarea, funcționarea, atribuțiile și modul de lucru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a cărei președinte este inculpata M. C. S..
Astfel, potrivit Hotărârii nr. 430 din 16.04.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap:
„ ART. 1
(1) Comisia de evaluare a persoanelor adulte eu handicap, denumită în continuare comisia de evaluare, se organizează și funcționează, potrivit prevederilor ari. 85 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, ca organ de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului județean, respectiv al consiliului local din cadrul fiecărui sector al municipiului București.
(2) Comisia de evaluare desfășoară activitate decizională in domeniul încadrării persoanelor în grad de handicap, respectiv în domeniul promovării drepturilor acestor persoane, eu respectarea legislației în domeniu, precum și a prezentei metodologii.
ART. 2
Atribuțiile principale din domeniul de activitate al comisiei de evaluare sunt cele prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, după cum urmează:
a)stabilește încadrarea adultului în grad de handicap;
b)stabilește, după caz. orientarea profesională a adultului cu handicap, respectiv capacitatea de muncă;
c)stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap în condițiile legii
d)reevaluează periodic sau la sesizarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. încadrarea in grad de handicap, orientarea profesională, precum și celelalte măsuri de protecție a adulților eu handicap,
e) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, in condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
f) îl informează pe adultul cu handicap sau pe reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite;
g) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
h) promovează drepturile persoanelor cu handicap in toate activitățile pe care le întreprind.
ART. 3
(1) In exercitarea atribuțiilor privind încadrarea unei persoane adulte într-un grad de handicap, prevăzute la art.2 lit a), comisia de evaluare analizează dosarul întocmit de serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, organizat potrivit ort. 88 din Legea nr. 448/2006, republicată. în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, denumit în continuare serviciul de evaluare complexă.
(2)Comisia de evaluare eliberează certificatul de încadrare în grad și tip de handicap si elaborează programul individual de reabilitare și integrare socială, potrivit modelelor prevăzute in anexele nr. 1 și 2.
(3)In situația în care rezultatul evaluării complexe a unei persoane nu susține încadrarea în grad de handicap, comisia de evaluare motivează respingerea cererii acesteia, potrivit prevederilor pct. II din anexa nr. 1.
ART 8
(I) Constituirea si componența nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv prin hotărâre a consiliului local sectorului municipiului București, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 14 2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 239/2003. cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța Guvernului nr. 14/2003, precum si ale celorlalte prevederi legale in vigoare.
ART. 9
(1) Ședințele comisiei de evaluare se desfășoară în prezența majorității membrilor din componența acesteia.
(2) Comisia de evaluare se întrunește obligatoriu o dată pe săptămână în ședințe ordinare și ori de câte ori este necesar în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui.
Prin Hotărârea nr.37 clin 29.04.2011 a Consiliului Județean Gorj, componența Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj s-a modificat în sensul înlocuirii medicului R. N. - președinte interimar, cu inculpata M. C. S..
În acest sens s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 1493/05.05.2011 între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, prin reprezentant legal, în calitate de angajator și M. C. S., în funcția de președinte a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, medic specialist.
Componența nominală a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, având-o ca președinte pe inculpata M. C. S., medic de familie, a fost avizată de Ministerul Muncii. Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin avizul nr. 1256C.S/23.08.20I3.
Potrivit fișei postului, inculpata M. C. S. avea următoarele atribuții:
1-Coordonează activitatea secretarului comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap;
2.Analizează dosarul întocmit de serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap;
3.Stabilește încadrarea adultului în grad de handicap;
4.Stabilește după caz orientarea profesională a adultului cu handicap,
respectiv capacitatea de muncă;
5.Stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap în condițiile legii;
6.Reevaluează periodic sau la sesizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, încadrarea în grad de handicap, orientarea profesională, precum și celelalte măsuri de protecție a adulților cu handicap;
7.Revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat.
8. Îl informează pe adultul cu handicap sau pe reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite;
9.Soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
10.Promovează drepturile persoanelor eu handicap în toate activitățile pe care
le întreprind;
11. Elaborează programul individual de reabilitare și integrare socială;
12. Respectă normele de prevenire a incendiilor, de protecție a muncii și cele privind protecția mediului în conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006, Legii nr. 307/2006 și Legea nr. 137/1995 cu modificările și completările ulterioare.
13. Respectă cerințele documentației Sistemului de Management al Calității,asigură implementarea, menținerea și îmbunătățirea Sistemului de Management la Calității în propria activitate.
14.Îndeplinește orice alte atribuții date prin ordinul superiorului ierarhic și/sau prin dispoziția directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj.
De asemenea, potrivit fișei postului, inculpata M. C. S.. în calitate de președinte a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj este subordonată față de directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj care este o instituție publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea Consiliului Județean Gorj.
S-a mai reținut de către procuror că la data de 19.08.2011, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarul solicitantei C. M., mama inculpatei M. C. S., prin care solicita evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
În aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S. - președinte, B. M. C., S. E., Ursățeanu C. și Scrienciu M. G., în calitate de membri, a hotărât încadrarea numitei C. I. M. în gradul I grav de handicap vizual cu indemnizație de însoțitor și i-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr.3949/19.08.2011, cu valabilitate 12 luni.
La dosarul medical înaintat Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, C. M. a depus mai multe documente medicale semnate de către inculpata M. C. S., respectiv scrisoare medicală nr.3087/26.O7.2011 fișă de consultații medicale.
În urma încadrării în grad de handicap C. M. a beneficiat lunar de drepturi și accesibilitățile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv indemnizația lunară și buget complementar.
Astfel, aceasta a primit lunar 818 lei în cursul anului 2011, iar din ianuarie 2012 până în august 2012 câte 823 lei lunar, astfel încât aceasta a încasat suma totală de 9.033 lei (perioada august 2011 - iulie 2012).
În data de 03.08.2012, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarului solicitantei C. M., prin care cerea reevaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
In aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S.- președinte, B. M. C., S. E., M. M. L. și Scrienciu M. G., membri, a hotărât încadrarea martorei C. M. în gradul I grav de handicap vizual cu indemnizație de însoțitor și i-a eliberat certificat de încadrare în grad de handicap nr.3263 din 03.08.2012. cu valabilitate permanentă.
La dosarul medical înaintat Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, C. M. a depus o scrisoare medicală nr.3290/ 30.07.2012, semnată și parafată de M. C. S..
In urma încadrării în grad de handicap I grav, C. M. a beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de Legea nr.448/2006, primind în perioada august 2012 -noiembrie 2012, suma de 863 lei/lună, sumă majorată la 903 lei/lună primită în perioada decembrie 2012-decembrie 2013, respectiv 929 lei/lună primită în perioada ianuarie-mai 2014.
In consecință C. M. a beneficiat ca urmare a încadrării în gradul de handicap prin certificatul nr.3263 din 03.08.2012 la suma totală de 19.836 lei (perioada august 2012-mai 2014).
In data de 24.06.2011, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarul solicitantei M. M., soacra inculpatei M. C. S., prin care solicita evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
In aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S. - președinte, B. M. C., S. E., Ursățeanu C. și S. M. G., în calitate de membri, a hotărât încadrarea numitei M. M. în gradul I grav de handicap asociat fără asistent social și i-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr.3118/24.06.2011, cu valabilitate 12 luni.
La dosarul medical înaintat Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, M. M. a depus mai multe documente medicale semnate de către inculpata M. C. S., respectiv fișă de consultații medicale.
În urma încadrării în grad de handicap I grav M. M. a beneficiat lunar de drepturi și accesibilitățile prevăzute de Legea nr.448/2006, respectiv indemnizația lunară și buget complementar, primind în perioada august 2011 – iulie 2012 câte 293 lei lunar, sumă totală încasată fiind de 3516 lei.
In data de 15.06.2012, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarului numitei M. M., prin care cerea reevaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
În aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S. - președinte. B. M. C., S. E., M. M. L. și Scrienciu M. G. - membri, a hotărât încadrarea martorei M. M. în gradul I grav de handicap vizual, cu indemnizație de însoțitor și i-a eliberat certificat de încadrare in grad de handicap nr.2628 din 15.06.2012.
În data de 28.09.2012, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarul solicitantului M. D., socrul inculpatei M. C. S., prin care solicita evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
În aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S. - președinte, B. M. C., S. E., O. M. L. și B. Iliuta F., în calitate de membri, a hotărât încadrarea numitului M. D. în gradul I grav de handicap grav, cu indemnizație de însoțitor și i-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr.40l8/28.09.2012, cu valabilitate 12 luni.
La dosarul medical înaintat Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, M. D. a depus mai multe documente medicale semnate de către inculpata M. C. S., respectiv fișe de consultații medicale.
În urma încadrării în grad de handicap M. D. a beneficiat lunar de drepturi și accesibilitățile prevăzute de Legea nr.448/2006. respectiv indemnizația lunară și buget complementar.
Astfel, acesta a primit în lunile octombrie și noiembrie 2012 suma de 863 lei/lună, iar în perioada decembrie 2012-august 2013, câte 903 lei lunar, astfel încât acesta a încasat suma totală de 9.853 lei .
In data de 16.09.2013, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a examinat dosarului solicitantului M. D., prin care cerea reevaluarea și încadrarea într-un grad de handicap.
In aceeași ședință, comisia de evaluare formată din inculpata M. C. S.- președinte, B. M. C., O. M. L., I. F. și B. Iliuta F., membri, a hotărât încadrarea martorului M. D. în gradul I grav de handicap vizual, cu indemnizație de însoțitor și i-a eliberat certificat de încadrare în grad de handicap nr.2793 din 16.09.2013. cu valabilitate permanentă.
În urma încadrării în grad de handicap I grav, M. D. a beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de Legea nr.448/2006, primind în perioada septembrie - decembrie 2013, suma de 903 lei/lună, sumă majorată la 929 lei/lună primită în perioada ianuarie-mai 2014. în consecință, M. D. a beneficiat ca urmare a încadrării în gradul de handicap prin certificatul nr.2793 din 16.09.2013 la suma totală de 8.257 lei (perioada septembrie 2013-mai 2014).
S-a apreciat că fapta inculpatei M. C. S. care în calitate de funcționar public, respectiv de președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în datele de 19.08.2011 și 03.08.2012 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru C. M., mama sa, semnând certificatele de încadrare în grad de handicap nr. 3949 și respectiv 3263 și documentele de evaluare medicală, în datele de 24.06.2011 și 15.06.2012 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru M. M., soacra sa, semnând certificatele de încadrare în grad de handicap nr. 3118 și respectiv 2628 și documentele de evaluare medicală, iar în datele de 28.09.2012 și 16.09.2013 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru M. D., socrul său, semnând certificatele de încadrare în grad de handicap nr. 4018 și respectiv 2793 și documentele de evaluare medicală, întrunește elementele constitutive a 6 infracțiuni de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. I din Vechiul Cod penal (actual art. 301 alin. 1 din Noul cod penal) cu aplic. art. 33 lit. a din Vechiul Cod penal (actual art. 38 alin 1 din noul cod penal), ambele cu aplic art. 5 din noul cod penal.
Procurorul a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile art. 5 din codul penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, dispozițiile art. 2531 din vechiul Cod penal privind conflictul de interese prevăzând limite de pedeapsă, respectiv minima specială a pedepsei mai favorabilă - 6 luni - decât dispozițiile art. 301 ale aceeași reglementări a infracțiunii, dar cu o minimă specială mai ridicată - 1 an.
Fiind audiată inculpata a recunoscut faptul că a semnat, în calitate de președintă a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap certificatele de încadrare eliberate pe numele mamei sale C. M. și a socrilor săi M. M. și M. D., precizând faptul că nu a știut că este într-un conflict de interese, și că are calitatea de funcționar public, fiind indusă în eroare de avizul Ministerului Muncii în care se preciza faptul că ” Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, face parte din structura de personal a Direcției Generale …” potrivit Legii nr. 448/2006, art. 85 alin.6.
Din analizarea dispozițiilor legale, s-a reținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art.253 indice 1 din Vechiul Cod penal atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii obiective.
Infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.253 indice 1 din vechiul Cod penal a fost introdusă prin Legea nr.278/2006, act normativ în a cărui expunere de motive s-a arătat: „... în vederea eficientizării acțiunilor de prevenire și sancționare a faptelor de corupție ... se urmărește sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice ... prin incriminarea conflictului de interese se urmărește înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la conduita funcționarului public care este chemat să îndeplinească un act sau să participe la luarea unei decizii în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, iar prin aceasta produce, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. În prezent există întemeiat suspiciunea că funcționarul public nu va depune toate diligentele în vederea satisfacerii interesului public, ci va încerca să satisfacă interesul său ori al uneia dintre persoanele sus-arătate".
Textul actual al infracțiunii este în acord cu Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31.10.2003, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004, care prevede că: " Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public."
În raport de cele expuse s-a constatat prin rechizitoriu că, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art.253 indice 1 alin. !din vechiul Cod penal (actual art. 301 alin. I din noul cod penal), deoarece, în calitate de funcționar public, membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în datele de 19.08.2011 și 03.08._12 și 16.09.2013 și 24.06.2011 și 15.06.2012 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru C. M., mama sa, și M. D. și M. M., socrii săi, semnând certificatele de încadrare în grad de handicap și documentarele de evaluare medicală.
Prin încadrarea lor în grad de handicap, C. M., M. M. și M. D. au beneficiat de drepturile și accesibilitățile prevăzute de legea nr. 448/2006, respectiv indemnizație lunară, buget complementar și indemnizație de însoțitor. Astfel C. M. a încasat prestații sociale conform legii nr.448/2006 în valoare totală de 28.869 lei, M. M. în valoare totală de 24.215 lei, iar M. D. în valoare totală de 18.110 lei.
Modalitatea și împrejurările concrete în care inculpata a comis fapta, corelate cu scopul urmărit prin incriminarea conflictului de interese și anume, acela de a asigura o comportare corectă a funcționarului public în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în afara unor interese private, conduc la concluzia că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Starea de fapt, așa cum a fost reținută și descrisă prin rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu al P.T. Gorj nr.469/P/2013 din data de 25.07.2013; proces-verbal nr.797, P/201 3 din 23.01.2014 proces-verbal nr.797.P/2013 din 28.01.2014 proces-verbal nr.797 P/2013 din 22.04.2014,declarație suspect M. C. S.,fișa postului privind pe M. C. S.; avizul Consiliului Județean Gorj nr.l8785/DPPD/22.08.2013; Hotărârea Consiliului Județean Gorj nr.37/29.04.201 1; Contract individual de muncă privind pe M. C. S.; declarație inc. M. C. S.; declarație martor M. D.; copie dosar medical privind pe M. D.;declarație martor M. M.; copie dosar medical privind pe M. M.; declarație martor C. M.; copie dosar medical privind pe C. M.;declarație martor B. M. C.; declarație martor M. M. L.;declarație martor Ursățeanu E. C.;declarație martor H. S. Antonian,declarație martor D. M.;declarație martor L. D.;declarație martor O. M. L.; declarație martor B. I. F.;declarație martor I. F.;acte normative.
Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, potrivit celor menționate în prezentul rechizitoriu.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub numărul_ .
Din actele și lucrările dosarului prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea din 09.10.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății în cauză.
În ședința publică din 28.10.2014, inculpata M. C. S., a declarat că știe actul de sesizare a instanței, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art. 375 C.pr.pen. rap. la art.374 C.pr.pen., raportat la dispozițiile art.396 alin. 10 C.pr.pen.
Prin definiție și conținut, infracțiunea de conflict de interese a preluat din elementele constitutive ale infracțiunilor de corupție, în proximitatea cărora a fost poziționată.
Subiectul activ al infracțiunii este calificat: funcționarul public care are competență să îndeplinească acte sau să participe la luarea deciziilor. Legiuitorul nu condiționează ca actul sau decizia în sine, ca fundament juridic și de fapt să fie netemeinice, nelegale sau ilicite.
Astfel, inculpata Mociol C. S., în calitate de medic și de președinte a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, organ de specialitate fără personalitate juridică, aflat în subordinea Consiliului Județean Gorj, are calitatea de funcționar public în sensul legii penale.
În accepțiunea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitarilor publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției funcționarul public, este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:
a)este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;
b)participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I
c)interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.
În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea deciziei și să-1 informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.
In cazurile prevăzute mai sus conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcționarul public în cauză, va desemna un alt funcționar public, care are aceeași pregătire și nivel de experiență.
Încălcarea dispozițiilor privind obligația de abținere poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii (art. 79 alin. 4 din Legea nr. 161/2003).
Prevederile Legii nr. 161/2003, care sunt în strânsă legătură cu conținutul infracțiunii de conflict de interese, incriminată prin prevederile art. 2531 C.pen., urmând ca să facem referiri la acestea, în legătură cu elementele constitutive ale infracțiunii.
Oricum, în aplicarea prevederilor art. 2531 Cod penal noțiunea de funcționar public este cea definită de art. 175 Noul C.pen.
Potrivit acestui text legal, prin funcționar public se înțelege persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură. De asemenea, potrivit alin. 2, este considerat funcționar public, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. De menționat că potrivit art. 176 de codul penal, prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.
Obiectul juridic al infracțiunii de conflict de se referă la situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative (art. 70 din Legea nr. 161/2003).
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților și funcțiilor publice sunt imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public (art. 71 din Legea nr. 161/2003).
Obiectul juridic specific al infracțiunii de conflict de interese, constă în protejarea relațiilor sociale privind imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului publice în exercitarea demnităților și funcțiilor publice.
Produsul infracțiunilor comise de inculpată se concretizează în înscrisurile, respectiv deciziile date de aceasta în calitate de funcționar public, ca președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, pentru rudele sale, respectiv mama și socri.
Subiectul pasiv al infracțiunii este autoritatea publică în care își desfășura activitatea inculpata, acționând contrar obligației de a nu intra în conflict de interese, perturbând activitatea acesteia.
Latura obiectivă se referă la elementul material la această infracțiune ce constă fie în îndeplinirea unui act, fie în participarea la luarea unor decizii. În ambele cazuri acțiunile amintite trebuie să se săvârșească în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ceea ce înseamnă că îndeplinirea actului sau participarea la luarea deciziei intră în competențele funcției.
Legea penală pedepsește conduita activă a funcționarului public, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu și atunci când folosul material se realizează pentru o rudă sau afin până la gradul al 11-lea (nepoți și frați, socri și cumnați).
Urmarea socialmente periculoasă constă, așa cum rezultă din redactarea normei de incriminare („s-a realizat, direct sau indirect, un folos material"), în producerea unui rezultat.
Nu este suficient ca funcționarul public în exercițiul atribuțiilor de serviciu să îndeplinească un act ori să participe la luarea unei decizii pentru ca infracțiunea să se consume. Mai este necesar ca în urma acestor acte sau decizii să se realizeze, direct sau indirect, un folos material pentru sine sau celelalte persoane enumerate în cuprinsul art. 2531 C.pen, în speță folosul material s-a realizat în beneficii de natură economică pentru rudele sale( mama, socrii).
Raportul de cauzalitate, între actul sau decizia la adoptarea căreia a luat parte funcționarul public și folosul material realizat există un raport de cauzalitate constând în realizarea actului, în speță a deciziilor de încadrare în grad de handicap, în obținerea folosului material de care au profitat rudele inculpatei în cuantumul stabilit prin rechizitoriu.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de conflict de interese a fost comisă cu intenție directă, inculpata având reprezentarea folosului material, pentru persoanele arătate in textul incriminator și urmărind realizarea lui.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, prima instanță a reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu și apreciind-o, a constatat că fapta inculpata M. C. S., care, în calitate de președinte al Comisiei de Evaluate a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, a participat nemijlocit la ședințele comisiei privind soluționarea solicitărilor de încadrare în grad de handicap înaintate de C. M., mama sa, respectiv de socrii medicului, numiții M. D. și M. M., persoane care sunt înscrise în lista de capitație a medicului de familie M. C. S., semnând și documentele de încadrare în grad de handicap precum și pe cele de evaluare medicală (scrisoare medicală tip emisă de medicul de familie în vederea efectuării evaluării complexe de către serviciul de specialitate),întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese( 6 fapte comise în concurs real de infracțiuni) prevăzută de art. 253 indice 1 din Vechiul Codul penal.
Din interpretarea art.253 indice 1 din Vechiul Cod penal și recomandarea nr.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, reiese că apare conflictul de interese atunci când interesele oficialului public, ca persoană privată, influențează sau ar putea influența necorespunzător, îndeplinirea atribuțiilor oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Conflictul de interese implică o poziție antagonică, între datoria față de comunitate și interesele personale ale unui oficial public, interesele private putând include un beneficiu pentru sine, ori familie, pentru rudele apropriate, pentru persoane sau organizații cu care a avut relații politice sau de afaceri, etc.
Analizând din această perspectivă starea de fapt, prima instanță a reținut existența laturii obiective a infracțiunii, constând în aceea că inculpata în calitate de președinte a de Evaluate a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj, alături de B. M. C., S. E., M. M. L. și Scrienciu M. G., în calitate de membrii, a hotărât încadrarea martorilor C. M., mama sa și M. M. și M. D. socrii săi, în gradul de handicap eliberându-le certificate în acest sens.
Deși în cursul urmăririi penale, aceasta a susținut că nu a cunoscut dispozițiile art. 253 indice 1 C.p, care incriminează ca infracțiune, conflictul de interese, apărarea sa, pe de o parte nu prezintă relevanță penală (întrucât potrivit art.51 al. 4 C.p.p., necunoașterea legii penale nu constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor), iar pe de altă parte, este înlăturată chiar prin modul în care a săvârșit faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
În ședința publică din 28.10.2014, inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor descrise în cuprinsul actului de sesizare al instanței, conform declarației atașate la dosarul cauzei ( fila 16).
Având în vedere considerentele expuse, prima instanță a constatat existența faptei prev. de art.253 1 Vechiul Cod penal, și analizând-o prin raportare comparativă la disp. art.18 indice 1 din Vechiul Codul penal, a apreciat că în concret, prin modul și împrejurările în care a fost de săvârșită, scopul urmărit, urmarea produsă, calitatea făptuitorului, lezarea adusă valorii apărate de lege, prezintă pericolul social al infracțiunii menționate.
Așa cum a reținut și procurorul, prin rechizitoriu,( fila 18 d.u.p.), infracțiunea de conflict de interese nu este o infracțiune de rezultat, ci o infracțiune de pericol concret prin:
-instaurarea neîncrederii în obiectivitatea și imparțialitatea funcționarului public;
-instaurarea suspiciunii de fraudă;
-decredibilizarea instituției pentru incapacitatea de a selecta cu rigoare persoana funcționarului public, în care cetățeanul să aibă deplină încredere, iar actele și deciziile acestuia să fie primite fără îndoială și rezerve. Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu intenția frauduloasă de a-și avantaja propria familie în obținerea de foloase materiale, din fondurile publice, beneficiarii acestor venituri fiind mama sa C. M. și socrii săi M. M. și M. D..
Conform practicii judiciare constante a instanțelor de judecată, în ceea ce privește infracțiunile de conflict de interese, pentru existența acestei infracțiuni, nu este nevoie de producerea unei pagube, ci doar de realizarea unui folos material, pentru sine, soț, soție, etc, ceea ce s-a întâmplat în speța de față, folos care nici măcar nu trebuie să fie injust.
Infracțiunea de conflict de interese este și o infracțiune obstacol în fața comiterii vreunui prejudiciu, instituției sau autorității publice. În consecință nu este suficient să se îndeplinească un act, ci acel act trebuie să fi produs și un folos material persoanei prevăzute de textul de încriminare.
Pe de altă poarte așa cum s-a precizat în literatura de specialitate realizarea folosului material pentru persoane enumerate de lege nu trebuie să fie în legătură de conexitate, cu producerea unui prejudiciu instituției, ori autorității în slujba căruia funcționarul își desfășoară activitatea.
Inculpata M. C. S. a acționat cu intenția frauduloasă de a-și proteja propria familie în obținerea de foloase materiale, din fondurile publice, beneficiarii acestor venituri fiind mama sa, C. M. și socrii săi, M. M. și M. D..
În raport de cele arătate în antecedent, prima instanță a respins apărările formulate de avocații aleși ai inculpatei, expuse în practicaua prezentei sentințe penale.
Constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune, și a fost comisă de inculpată, adică întrunite cerințele art.396 alin. 2 C.pr.pen., s-a dispus condamnarea acesteia.
Referitor la încadrarea juridică, analizată prin prisma disp. art.5 N.C.p, prima instanță a constatat că legea mai favorabilă este art.253 indice 1 din vechiul Codul penal, care, prin comparație cu art.301 din Noul Cod penal, prevede o limită minimă mai redusă, reținând totodată, că și în privința modalității de executare, reglementarea penală anterioară, este mai favorabilă, prevăzând posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei.
La individualizarea pedepsei ce a fost stabilită, s-a ținut seama de limitele prevăzute de lege, pericolul social concret al faptei (apreciat prin prisma modalității de comitere, scopul urmărit și urmării produse) persoana inculpatei, care nu are antecedente penale și este integrată social, manifestând anterior un bun comportament, așa cum reiese din caracterizările depuse.
Față de împrejurarea că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpata a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținută prin actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost admisă cererea sa de judecare conform art.375 Noul C.pr.pen., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă, astfel că inculpata a fost condamnată la șase pedepse de câte 1 an închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit a Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal să fie contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În raport de toate criteriile expuse, s-a apreciat că pedeapsa cu închisoarea în cuantumul minim prevăzut de lege, este aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale și fiind întrunite condițiile de art.81 Vechiul C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 Vechiul C.penal.
Au fost puse în vedere inculpatei, dispozițiile art. 83 și următoarele Vechiul Cod penal, și s-a interzis acesteia exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit."a" teza a II-a și lit. "b" Vechiul C.penal, pe durata prevăzută de art.71 Vechiul C.penal, iar în baza art.71 alin.5 Vechiul Cod penal cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr.187/2012, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Deși, conform art.65 alin. 2 din Vechiul Codul penal, aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie, când legea prevede această pedeapsă, potrivit alineatului 3, trebuie să fie îndeplinită și în această situație condiția cu privire la cuantumul pedepsei închisorii de cel puțin doi ani și cum față de argumentele expuse, instanța a stabilit un cuantum inferior acestuia, s-a constatat că nu se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de ocupa o funcție publică.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata M. C. S., criticând hotărârea sub aspectul temeiniciei și legalității.
În motivele scrise de apel depuse la data de 14 aprilie 2015 (filele 8 – 12 dosar) inculpata a solicitat în principal achitarea sa prin aplicarea în cauză a disp. art. 18/1 V.Cp. invocând faptul că la momentul săvârșirii faptei a acționat cu convingerea că nu are calitatea de funcționar public întrucât disp. art. 85 din Legea 448/2006 prevedeau în mod expres că președintele comisiei de evaluare nu are o astfel de calitate, și în plus că încadrarea efectivă a rudelor sale în grad de handicap s-a făcut de către Serviciul de evaluare complexă, în baza unor evaluări de specialitate, astfel că semnarea documentelor în comisia a cărei președinte era nu are decât un rol de certificare a unui diagnostic deja stabilit.
S-a arătat că certificatele de încadrare în grad de handicap a persoanelor cu care inculpata se afla în relații de rudenie sau afinitate nu au fost niciodată contestate ci dimpotrivă au fost confirmate ulterior, astfel că nu s-ar putea reține că inculpata ar fi acționat cu intenția frauduloasă de a-și proteja propria familie.
La termenul din data de 22 mai 2015, inculpata la interpelarea instanței a arătat că nu dorește să dea alte declarații în cauză.
Cu ocazia dezbaterilor pe fond apărătorii inculpatei au solicitat achitarea acesteia în temeiul art. 16 lit. c sau d C.p.p., pentru aceleași considerente.
Analizând apelul declarat în raport de motivele invocate de parte și în limitele prev. de art. 417 C.p.p., C. apreciază că acesta este nefondat și urmează să fie respins în consecință pentru următoarele considerente.
Sub aspectul situației de fapt instanța de apel reține că nici parchetul și nici inculpata nu au contestat hotărârea primei instanțe prin care s-a reținut că aceasta, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, comisie aflată în subordinea directă a Consiliului județean Gorj, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în datele de 19 august 2011 și 03 august 2012 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru mama sa, C. M., semnând certificatele cu numerele 3949 și 3263 precum și documentele de evaluare medicală; în datele de 24 iunie 2011 și 15 iunie 2012 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru M. M. (soacra sa) semnând certificatele de încadrare în grad de handicap nr. 3118 și 2628 precum și documentele de evaluare medicală; iar în datele de 28 septembrie 2012 și 16 septembrie 2013 a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap pentru socrul său M. D. semnând de asemenea certificatele de încadrare în handicap nr. 4018 și 2793 precum și documentele de evaluare medicale aferente.
Contrar susținerilor apărării C. apreciază că faptele inculpatei astfel cum au fost descrise anterior, și de altfel recunoscute integral de inculpată prin declarația dată la data de 28 octombrie 2014, la prima instanță, întrunesc elementele constitutive a șase infracțiuni concurente de conflict de interese prev. de art. 253/1 alin. 1 V.Cp. (în prezent art. 301 alin. 1 Cp.)
Potrivit normei de incriminare identificată ca fiind mai favorabilă inculpatei constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani fapta funcționarului public care în exercițiul atribuțiilor de serviciu îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul al doilea inclusiv (...).
Așa cum se observă din analiza textului de lege nu a fost în intenția legiuitorului să incrimineze doar acele fapte ale funcționarului public prin care s-a tins la realizarea unui folos material injust, nelegal obținut de persoanele la care face referire art. 253/1 V.Cp., astfel că săvârșește această infracțiune și acel funcționar public care în exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu participă la luarea unei decizii corecte în favoarea soțului, rudei sau afinului până la gradul al doilea inclusiv.
Prin urmare, în analiza încadrării juridice dată faptelor inculpatei nu au relevanță argumentele expuse de apărătorii acesteia privind situația medicală reală a celor care au beneficiat de deciziile sale, respectiv faptul că certificatele de încadrare în grad de handicap a persoanelor cu care inculpata se afla în relații de rudenie sau afinitate nu au fost contestate.
Scopul real al reglementării infracțiunii de conflict de interese este acela de a crea premise legale pentru desfășurarea activităților de serviciu în cadrul funcțiilor și demnităților publice în condiții de imparțialitate și integritate, pentru a se evita orice suspiciune cu privire la integritatea funcționarilor publici, și pentru a se garanta transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum se prevede în mod expres și în expunerea de motive a Legii 278/2006 prin care a fost adoptat art. 253/1 V.Cp., și nu de a sancționa exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către persoanele care au calitatea de funcționar public. (astfel de abateri căzând sub incidența dispozițiilor privind abuzul în serviciu sau neglijența în serviciu)
În ceea ce privește atitudinea subiectivă a inculpatei respectiv cunoașterea de către aceasta la momentul săvârșirii faptelor a faptului că avea calitatea de subiect activ al unei asemenea infracțiuni, instanța reține că practica judiciară a instanțelor naționale este constantă în această materie reținându-se în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție că nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea normei de incriminare și că persoanele angajate în cadrul D.G.A.S.P.C., instituții publice cu personalitate juridică care sunt subordonate direct Consiliilor județene, în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată au calitatea de funcționar public în sensul legii penale conform art. 147 V.Cp. și art. 175 alin. 1 lit. b Cp. actual. În acest sens prin decizia penală nr. 68/2014 într-o situație absolut similară Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a apreciat ca apărări identice formulate de un inculpat care, în aceeași calitate de președinte de Comisie de evaluare a persoanelor cu handicap a participat la luarea unor decizii în favoarea fiului său, nu pot fi reținute întrucât prin numirea în funcția deținută acesta era obligat să cunoască toate situațiile în care un funcționar public are obligația de a se abține de la îndeplinirea unor acte și să cunoască situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege.
C., procedând la propria analiză a datelor despre faptele săvârșite și persoana inculpatei apreciază că este neîntemeiată solicitarea a acesteia de aplicare în cauză a disp. art. 18/1 V.Cp., în condițiile în care infracțiunea este una de pericol, în care subiectul activ este întotdeauna calificat (funcționar public care, prin chiar cerințele postului nu are antecedente penale și are de regulă studii superioare), astfel că argumentele referitoare la calitatea de medic și lipsa unui prejudiciu material efectiv nu au relevanță în cauză.
Se observă că prima instanță a făcut o justă evaluare a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei, dând eficiență și datelor despre vârsta, situația familială și profesională a inculpatei, conduita sa anterioară în societate, atitudinea procesuală sinceră, și în raport de aceste împrejurări stabilind pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege și dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pentru toate aceste considerente se va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpata M. C. S., urmând a se face aplicarea în cauză a disp. art. 275 alin. 2 C.p.p. în privința cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpata M. C. S. împotriva sentinței penale nr. 2680 din data de 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._ .
Obligă apelanta la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
Ș. B. A. C. M.
Grefier,
M. V.
Red.jud.A.C.M.
j.f.A.B.
O.A. 30 iunie 2015
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 672/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 746/2015. Curtea... → |
|---|
