Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 783/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 783/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 783/2015
Dosar nr._ - art.228 N.C.p. -
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 783
Ședința publică de la 29 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B.
Judecător I. E.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul public a fost reprezentat de procuror C. C. din
C. parchetului de pe lângă C. de A. C.
¤¤¤¤
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 28.05.2015 consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect apelurile formulate de P. de pe lângă J. T.-Cărbunești și inculpatul C. N. și partea responsabilă civilmente Ș. I. împotriva sentinței penale nr.542 din 20.11.2014 pronunțată de J. T. Cărbunești în dosarul nr._ .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.542 din 20.11.2014 pronunțată de J. T. Cărbunești în dosarul nr._, în baza art. 375 alin 2 C.p.p., s-a admis cererea formulată de inculpatul C. N. D. privind judecarea sa prin procedura prev. de art. 377 C.p.p.
În baza art. 114 alin. 1 C.pen., a aplicat inculpatului C. N. D., măsura educativă neprivativă de libertate prev. de art. 115 alin. 1 lit d C.pen. și de art. 120 C.pen. constând în aceea de a respecta programul stabilit de S. de Probațiune G. pe o durată de 3 luni începând de la data rămânerii definitive a prezentei, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 113 C.pen.
S-a atras atenția inculpatului C. N. D. asupra disp. art. 123 C.pen. privind consecințele nerespectării cu rea-credință a condițiilor de executare a măsurii educative și a obligațiilor impuse.
Supravegherea executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână se face sub coordonarea Serviciului de Probațiune G..
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată P. C., domiciliat în ., CNP_, și obligă inculpatul C. N. D., în solidar cu partea responsabilă civilmente Ș. I., fiica lui I. și C., născută la data de 15.03.1974, domiciliată în comuna Mușetești, ., CNP_, la 15 000 lei către aceasta cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu P. I. în cursul urmăririi penale se va avansa anticipat din fondurile Ministerului Justiției – Baroul G..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 2153/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-Cărbunești a fost trimis în judecată inculpatul C. N. D., pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzute de art. 228 alin. 1 C.pen. rap. la art. 231 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen și art. 113 și următoarele Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut în esență că prin procesul-verbal din 23.07.2013, întocmit de organele de cercetare penală, a fost consemnată sesizarea persoanei vătămate P. C., din . la faptul că nepotul său C. N. D., în vârstă de 17 ani, în noaptea de 23.07.2013, i-a sustras un cazan de fabricat țuică, confecționat din cupru de aproximativ 40 kg, iar prin plângerea înregistrată la Postul de Poliție Scoarța la 12.08.2013 și înregistrată la unitatea de parchet sub nr. 2356/P/2013, aceeași persoană vătămată a solicitat luarea măsurilor care se impun în ceea ce-l privește pe nepotul său care în după-amiaza zilei de 11.08.2013 a sustras din locuința persoanei vătămate un cazan de fabricat țuică și a spart o damigeană cu 50 litri țuică.
S-a considerat că potrivit cercetărilor inculpatul C. N. D. (minor la acea dată), profitând de faptul că este găzduit de persoana vătămată, unchiul său P. C., în cursul zilei de 23.07.2014 a sustras din locuința acestuia din urmă un cazan de fabricat țuică cu volum de 40 litri, bun pe care l-a transportat cu o bicicletă în cursul aceleiași zile la un punct de colectare deșeuri feroase de pe raza orașului Tg-Cărbunești unde l-a înstrăinat pentru suma de 80 de lei.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul zilei de 11.08.2013, după ce s-a asigurat în prealabil că există posibilitatea să vândă un cazan de fabricat țuică, a sustras bunuri din aceeași locație, respectiv locuința persoanei vătămate P. C., un cazan de fabricat țuică cu un volum de 60 litri pe care l-a vândut martorului P. S. pentru suma de 500 lei, tranzacție desfășurată în prezența martorului L. I., inculpatul minor C. N. D. recunoscând furtul celor două cazane, indicând cu ocazia reconstituirii desfășurată în data de 14.01.2014, în prezența martorului asistent P. I., locul și împrejurările în care a sustras cele două cazane.
Starea de fapt a fost dovedită cu procesul-verbal de consemnare a plângerii orale formulată de P. C., încheiat de organele de poliție, plângerea și declarația persoanei vătămate P. C., procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesul-verbal de reconstituire, declarațiile martorilor P. S., L. I., L. E., P. I., declarațiile inculpatului din cursul urmăririi penale și din cursul judecății care a recunoscut integral învinuirea, de altfel el necontestând în faza camerei preliminare probatoriile indicate de organul de urmărire penală.
Cu privire la pedeapsă, date fiind noile modificări legislative, a reținut instanța ca fiind dovedită vinovăția, însă acestuia nu i s-a aplicat o pedeapsă penală, ci o măsură educativă, în mod automat legea penală nouă fiind sub aspectul sancțiunilor o lege penală mai favorabilă întrucât acestea sunt mult mai diverse, incluzând și sancțiunile de drept penal prevăzute ca măsuri în vechiul cod.
Cu privire la individualizarea sancțiunii de drept penal, instanța s-a raportat, pe lângă criteriile prev. de art. 74 C.pen. care într-adevăr sunt doar criterii de individualizare a pedepsei însă cu aplicabilitate și în ceea ce privește regimul răspunderii penale a minorului, și la vârsta minorului, posibilitățile de reintegrare indicate în referatul de evaluare, la faptul că inculpatul este în prezent major, că a locuit oarecum separat de mama sa căreia i-a fost încredințat și stătea efectiv la un unchi, că nu are antecedente penale și că a încercat atât cât a putut să-și procure subzistența prin mijloace licite, lucrând chiar și în străinătate.
Consideră astfel instanța în primul rând că în cauză nu se impune o măsură educativă privativă de libertate ce ar apărea drastică și neproporțională cu pericolul social concret al faptelor și că măsurile educative prev. de art. 117-119 C.p.p. ar fi însă prea ușoare și ineficiente, incompatibile cu vârsta, situația și nevoile inculpatului, concluzionând că măsura prev. de art. 115 alin. 1 lit d C.pen. și de art. 120 C.pen. ar fi optimă pentru a asigura sancționarea inculpatului fără însă a fi excesivă și a-i îngrădi nejustificat anumite oportunități ori exercitarea anumitor drepturi fundamentale, indicându-l aici pe acela de a munci indiferent de locație.
În concret, instanța stabilind vinovăția în strânsă legătură cu săvârșirea unei fapte penale, având în vedere vârsta inculpatului la data săvârșirii faptei, disp. art. 5 C.pen., va dispune aplicarea măsurii educative neprivativă de libertate prev. de art. 115 alin. 1 lit d C.pen. și de art. 120 C.pen. constând în aceea de a respecta programul stabilit de S. de Probațiune G. pe o durată de 3 luni începând de la data rămânerii definitive a prezentei, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 113 C.pen.
La individualizarea cuantumului măsurii a fost avut în vedere, pe lângă faptul că este cea mai aspră măsură educativă neprivativă de libertate, și aceea că o perioadă mai mare l-ar împiedica pe acesta să obțină venituri licite în condițiile în care libertatea sa de mișcare ar fi restricționată și condiționată de un program impus, aceasta avându-se în vedere că în referatul de evaluare s-a stabilit că inculpatul a lucrat și în străinătate, pe teritoriul UE.
Totodată, instanța a atras atenția inculpatului C. N. D. asupra disp. art. 123 C.pen. privind consecințele nerespectării cu rea-credință a condițiilor de executare a măsurii educative și a obligațiilor impuse, urmând ca supravegherea executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână să se realizeze sub coordonarea Serviciului de Probațiune G..
Sub aspectul laturii civile a cauzei, prin declarația dată în fața instanței la data de 09.10.2014, partea vătămată P. C. s-a constituit parte civilă cu suma globală de 20 000 lei reprezentând contravaloarea celor două cazane sustrase de inculpat, indicând că primul cazan sustras de acesta și cu un volum de 40 de litri costă 5000 lei iar cel de-al doilea cu un volum de 60 de litri valorează diferența de_ lei.
Întrucât inculpatul a săvârșit fapta în stare de minoritate, la acea dată fiind încredințat mamei sale, numita Ș. I., aceasta a fost introdusă în cauză și citată în calitate de parte responsabilă civilmente, în care calitate a fost de acord în principiu cu despăgubirile solicitate de persoana vătămată.
În afară de existența certă a prejudiciului prin dovedirea infracțiunii ca faptă ilicită, persoana vătămată nu și-a mai produs alte probe pentru a confirma valoarea solicitată drept despăgubiri.
Pentru a împiedica situația îmbogățirii fără just temei și având în vedere că partea responsabilă civilmente nu a achiesat integral la pretențiile persoanei vătămate, în propria analiză și anume verificând declarațiile persoanei vătămate de la urmărirea penală, instanța a apreciat nejustificată suma de_ lei solicitată de aceasta din urmă care la data de 12.08.2013 menționa că acel cazan de 60 de litri destinat distilării băuturilor alcoolice valorează 10 000 lei, pe deasupra din probatoriile administrate reieșind că primul cazan sustras de inculpat era nefuncțional și avea o valoarea intrinsecă, adică valora doar greutatea lui în cupru.
În consecință, având la bază această analiză, declarația părții responsabile civilmente, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată P. C. iar în baza art. 1349 corob. cu disp. art. 1372 cod civil a obligat inculpatul C. N. D., în solidar cu partea responsabilă civilmente Ș. I., la 15 000 lei către aceasta cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P. de pe lângă J. T.-Cărbunești și inculpatul C. N. și partea responsabilă civilmente Ș. I..
În motivarea apelului formulat de parchet, hotărârea pronunțată a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că, în mod nelegal, instanța a obligat inculpatul minor, singur, la cheltuieli judiciare către stat, în condițiile în care l-a obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prejudiciului către partea civilă.
Astfel, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Ș. I. la plata sumei de_ lei către persoana vătămată petic C. cu titlu de despăgubiri civile, însă, conform art.274 alin.3 C.p.p., partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În mod nelegal, instanța a obligat inculpatul minor la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, cheltuieli care în conformitate cu dispoz.art.274 C.p.p., rămân în sarcina statului.
De asemenea, greșit instanța a admis cererea inculpatului minor privind judecarea conform procedurii simplificate, această procedură neaplicându-se minorilor.
Astfel, sistemul sancționator pentru infracțiunile comise de minori cu vârsta între 14 și 18 ani constă doar în aplicarea de măsuri educative, chiar dacă pe parcursul procesului penal, infractorul a devenit major. Noul cod penal prevede că sancțiunile ce pot fi aplicate minorilor se cantonează doar în sfera măsurilor educative.
Instanța a aplicat inculpatului minor o măsură educativă neprivativă de libertate greșit individualizată, respectiv o durată mai mare a măsurii, pe o perioadă de 6 luni.
Astfel, raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art.74 alin.1 C.p., era necesară aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate pe o durată mai mare, având în vedere împrejurările și modalitatea de comitere a infracțiunilor de către inculpat, perseverența infracțională a acestuia, având în vedere că a comis infracțiunea în formă continuată, a săvârșit două acte materiale de furt la un interval scurt de timp.
Inculpatul C. N. D., critică hotărârea apelată atât sub aspectul laturii penale cât și laturii civile a cauzei.
Astfel, suma de 15.000 lei la care a fost obligat în solidar să o plătească persoanei vătămate este, pe de o parte, exagerat de mare, iar pe de altă parte, total necuvenită persoanei vătămate, care nu a demonstrat că este proprietara bunului la care au fost obligați să-l plătească.
În apel, a fost audiată partea vătămată, aceasta a arătat că locuia împreună cu inculpatul la data săvârșirii faptelor penale, fiind rudă cu inculpatul, frate cu bunica inculpatului.
Partea vătămată a arătat că înțelege să-și retragă plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului minor, poziție procesuală manifestată în ședința din 2 martie 2015.
De asemenea, a fost audiat inculpatul care a învederat același aspect al conviețuirii în același imobil cu partea vătămată la data săvârșirii faptelor.
Instanța a întreprins demersuri în vederea aflării domiciliului inculpatului, având în vedere că domiciliul din cartea de identitate nu corespunde cu domiciliul în fapt al inculpatului de la data săvârșirii faptelor penale, împrejurare necontestată în cauză, astfel încât, I.P.J. G., a fost solicitat pentru a formula răspuns în acest sens.
În răspunsul autorității de evidența populației s-a comunicat că domiciliul în fapt al inculpatului, în perioada 23.07.2013 – 18.03.2013, era în ., în locuința mamei sale Ș. Ielena.
Analizând motivele de apel invocate, cât și hotărârea primei instanțe, sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art.417 și următ. C.p.p., se constată că apelurile sunt fondate, astfel încât, în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelurile formulate de inculpatul C. N. D. și partea responsabilă civilmente, va desființa în totalitate sentința, iar în baza ar. 17 alin. 2 CPP rap. la art. 16 lit. g CPP, va înceta procesul penal pornit la plângerea părții vătămate P. C. împotriva inculpatului C. N. D. pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 cp rap. la art. 231 CP cu aplicarea art. 35 alin. 1 CP, ca urmare a retragerii plângerii.
Așa cum rezultă din probatoriile administrate în faza de urmărire penală,
probele administrate cu prilejul cercetării judecătorești, dar și cele administrate cu prilejul soluționării apelului, se constată că starea de fapt reținută de către prima instanță este în acord cu probatoriile administrate, interpretarea dată respectând regulile instituite de art.97 și următoarele C.p.p.
De asemenea, dispozițiile legale incidente în cauză, au fost reținute în mod corect, obiectul acțiunii penale fiind săvârșirea de către inculpatul minor, a infracțiunii prev.de art.208 alin.1 rap.la art.210 Codul penal de la 1969, la data săvârșirii faptei, respectiv art.228 alin.1 Cod penal, rap.la art.231 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
În raport de declarația expresă a părții vătămate care a arătat că înțelege să își retragă plângerea formulată împotriva inculpatului, instanța de apel urmează a lua act de această retragere în baza art.17 alin.2 C.p.p., rap. la art.16 lit.g C.p.p.
Observând dispozițiile legale ce reglementează plângerea prealabilă, se constată că infracțiunea ce formează obiectul judecății de față, face parte din categoria infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către partea vătămată, lipsa acestei plângeri înlăturând răspunderea penală, potrivit art.157 C.p.
Alineatul 4 de sub același articol prevede că, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, ori cu capacitate de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea se poate pune în mișcare și din oficiu, iar alineatul 5 arată că dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu.
Art.158 C.p., reglementează condițiile în care are loc retragerea plângerii prealabile, retragere care poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.
Și, în sfârșit, alineatul 4 de sub același articol, arată că în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penală este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală a fost pusă,în mișcare din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de către procuror.
Or, în cauza dedusă judecății, în condițiile în care este urmărită o infracțiune pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, așa cum rezultă din art.231 alin.1 Cod penal, și în măsura în care nu ne regăsim în niciuna dintre situațiile reglementate de art.157 alin.4 și 5 Cod penal, ce reglementează situația juridică a persoanei vătămate, ce formulează plângere prealabilă, ce permite și punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu, se constată că retragerea plângerii prealabile formulată de partea vătămată în mod expres în fața instanței de apel, urmează a duce la încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului împotriva aplicării art.16 lit.g C.p.p.
Retragerea plângerii prealabile, de către partea vătămată, survenită în aceste condiții, nu este condiționată de însușirea retragerii de către procuror, cum greșit se susține în solicitarea de condamnare a inculpatului minor și condițiile date
Față de soluția adoptată mai sus, în ceea ce privește apelurile formulate de inculpat și partea responsabilă civilmente, va fi respins apelul formulat de parchet, motivele invocate nemaigăsindu-și justificare pentru a fi analizate.
Va obliga partea vătămată la 600 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariul avocat din oficiu în faza de urmărire penală și 100 lei onorariu avocat oficiu în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile inculpatului C. N. D., fiul lui V. și I., născut la data de 04.12.1995 în Tg-J., județul G., CNP_, domiciliat în comuna Turcinești, ., județul G., fără forme legale în comuna Mușetești, ., și al părții responsabile civilmente Ș. I., domciiliată în comuna Mușetești, . sentinței penale nr.542 din 20.11.2014 pronunțată de J. T. Cărbunești în dosarul nr._ .
Respinge apelul Parchetului de pe lângă J. T. Cărbunești, formulat împotriva aceleiași sentințe penale.
Desființează în totalitate sentința.
În baza ar. 17 alin. 2 CPP rap. la art. 16 lit. g CPP încetează procesul penal pornit la plângerea părții vătămate P. C. împotriva inculpatului C. N. D. pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 cp rap. la art. 231 CP cu aplicarea art. 35 alin. 1 CP ca urmare a retragerii plângerii.
Obligă partea vătămată la 600 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariul avocat din oficiu în faza de urmărire penală și 100 lei onorariu av. oficiu în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2015.
Președinte, Judecător,
T. C. B. I. E.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
J.fond.M.M.
G.S. 2015/8 ex.
| ← Accesul ilegal la un sistem informatic. Art.360 NCP. Decizia nr.... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 851/2015. Curtea de... → |
|---|
