Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1646/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1646/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 1646/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR.1646
Ședința publică de la 14 Decembrie 2015
PREȘEDINTE C. L.
Judecător O. D.
Grefier D. L.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea contestației la executare formulată de partea civilă S. R. prin ANAF, împotriva deciziei penale nr.1163 din 18 septembrie 2015, pronunțată de C. de A. C., în dosarul nr._, privind pe inculpata H. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpata, asistată de avocat C. S., apărător ales, lipsind partea civilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat C. S. pentru inculpată, arată că hotărârea Curții de A. C. este completă și nu necesită lămuriri, solicitând respingerea contestației ca nefondate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea contestației ca nefondată întrucât decizia curții de apel nu necesită lămuriri, din considerente rezultând data de la care curg penalitățile și accesoriile.
Inculpata, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul.
CURTEA
Asupra contestației de față, constată următoarele:
La data de 26 noiembrie 2015 partea civilă S. R. prin ANAF a formulat o cerere prin care a solicitat lămurirea deciziei penale nr.1163 din 18 septembrie 2015, pronunțată de C. de A. C., în dosarul nr._ .
În fapt, s-a arătat că se solicită lămurirea dispozitivului deciziei penale, în sensul de a se stabili data de la care începe calculul accesoriilor fiscale, acesta fiind potrivit dispozițiilor art 119-120 Cod proc fiscală, data săvârșirii faptei (25 04 2009). S-a mai arătat că dispozitivul deciziei penale nr.1163/18.09.2015 așa cum este pronunțat, este imposibil de pus în executare pentru partea civilă, aceasta neavând cum să calculeze dobânzile și penalitățile aferente debitului principal, astfel că se impune lămurirea deciziei penale nr. 1163/18.09.2015, potrivit dispozițiilor art.443 alin.1 Cod de procedură civilă.
S-a anexat la dosarul cauzei decizia penală nr.1163 din 18 septembrie 2015, pronunțată de C. de A. C., în dosarul nr._, precum și confirmarea de primire a acesteia.
Din actele și lucrările dosarului, C. constată următoarele:
P. sentința penală nr.160 din 25 februarie 2015, Tribunalul D., în baza art. 9 alin 1 lit. b, din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p. 1969, art. 396 alin. 10 C.p.p. (art. 320/1 alin. 7 C.p.p.), art. 74 lit. a și art. 76 lit. d C.p. 1969 și art. 5 C.p. a condamnat pe inculpata H. M., la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.p 1969 cu aplicarea art. 5 C.p. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua și lit. b, lit. c C.p- acesta din urma constând în decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societății comerciale pe o perioadă de 2 ani, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 – 82 C.p 1969 cu aplicarea art. 5 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În temeiul ar. 71 alin. 5 C.p. 1969 cu aplicarea art. 5 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare .
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C.p. 1969.
În baza art. 19 C.p.p raportat la art. 23 alin. 3 C.p.p. la art. 397 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art. 1357 C.civ. s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R. prin ANAF și s-a constatat prejudiciul în cuantum de 28.255, 62 lei achitat.
În baza art. 11 din Legea 241/2005 și art. 249 C.p.p s-a respins cererea de instituirea măsurilor asigurătorii asupra patrimoniului inculpatei H. M..
În baza art. 12 din Legea 241/2005 s-a dispus ca inculpata H. M. să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost aleasă, este decăzută din drepturi.
În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
A fost obligată inculpata la 4000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul D. și partea civilă S. R. prin ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
P. decizia penală nr.1163 din 18 septembrie 2015, C. de A. C. a admis apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul D. și partea civilă S. R. prin ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., a desființat sentința penală în parte în ce privește latura penală și civilă.
S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatei H. M. prin hotărârea apelată, de la 6 luni închisoare, la 1 an închisoare.
S-au menținut dispozițiile art. 81 C.pen. din 1969, pe durata termenului de încercare de 3 ani, conform dispozițiilor art. 82 C.p. din 1969.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R. prin ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
A fost obligat inculpatul către partea civilă la plata despăgubirilor civile reprezentând penalități și accesorii calculate conform codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a prejudiciului, respectiv 16.10.2014.
S-au înlăturat dispozițiile din hotărârea apelată referitoare la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocat oficiu la instanța de fond, în cuantum de 200 lei, sumă care rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul B.Av. D..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale .
Examinând contestația formulată, prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, C. constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art 598 lit c Cpp, se poate face contestație împotriva executării unei hotărâri penale, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
În speță, motivul de contestație invocat de partea civilă privește nelămurirea dispozitivului deciziei penale nr 1163/18 09 2015 a Curții de A. C., pronunțată în dosarul nr_, prin prisma neprecizării datei de la care curg accesoriile fiscale aferente debitului principal, accesorii fiscale la care a fost obligată inculpata H. M. prin această decizie penală.
Ori, din analiza deciziei penale susmenționate rezultă că în dispozitivul deciziei s-a prevăzut în mod expres că inculpata este obligată la plata accesoriilor fiscale, conform Codului de procedură fiscală, până la data achitării integrale a prejudiciului, respectiv până la data de 16 10 2014.
Se constată astfel ca fiind neîntemeiate susținerile părții civile referitoare la existența unor nelămuriri cu privire la data de la care curg aceste accesorii fiscale, în condițiile în care s-a prevăzut expres în dispozitivul deciziei că acestea vor fi calculate conform codului de procedură fiscală.
În plus, în considerentele deciziei s-a prevăzut expres că inculpata va fi obligată la plata accesoriilor fiscale, potrivit dispozițiilor art 119 alin 1 și 120 Cod procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului și până la data de 16 10 2014, dată la care prejudiciul a fost achitat, fiind astfel nefondată susținerea contestatoarei în sensul că decizia curții de apel cuprinde neclarități în privința datei de la care curg accesoriile fiscale. Împrejurarea invocată de partea civilă referitoare la imposibilitatea punerii în executare a decizei curții de apel pentru acest motiv este de asemenea neîntemeiată și de altfel nu s-a adus nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații privitoare la o împiedicare reală la executare a deciziei penale.
Așadar, în condițiile în care dispozitivul deciziei este fără echivoc, fiind precizat expres că accesoriile fiscale se calculează conform codului de procedură fiscală, iar codul de procedură fiscală precizează data de la care se calculează accesoriile fiscale și modul de calcul al acestora, criticile contestatoarei sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât în considerentele deciziei a fost precizată data de la care curg accesoriile fiscale, ca fiind data producerii prejudiciului, care în speță este 25 04 2009.
În plus, trebuie avute în vedere și dispozițiile deciziei nr 17/2015 pronunțată de ICCJ în interesul legii, care a prevăzut de asemenea că „în cauzele penale având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală.”
Pentru aceste considerente, constatând contestația la executare ca fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă, iar în baza art 275 alin 2 Cpp va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația la executare formulată de partea civilă S. R. prin ANAF, împotriva deciziei penale nr.1163 din 18 septembrie 2015, pronunțată de C. de A. C., în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 14 decembrie 2015.
Președinte,pt. judecător
C. LăutaruOnița D., pensionat,
semnează președ. Complet
Grefier,
D. L.
Red.jud.CL
PS/ 13 01 2016
| ← Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1657/2015. Curtea de... → |
|---|
