Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 56/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 56/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 56/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.56
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016
PREȘEDINTE M. M. Ș.
Judecător C. M.
Grefier R. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de P. de pe lângă J. Orșova, împotriva sentinței penale nr.108 din 5 octombrie 2015, pronunțată de J. Orșova, în dosarul nr._, privind pe inculpatul C. M. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul C. M. A., asistat de avocat desemnat din oficiu V. G., D. A., reprezentant legal al inculpatului, lipsind părțile responsabil civilmente C. G. D. și D. I. și persoana vătămată M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța a procedat la verificarea identității inculpatului C. M. A., care se legitimează cu cartea de identitate.
De asemenea s-a procedat la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă J. Orșova, desființarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, pe care o critică mai întâi în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, apreciind că în temeiul art. 274 alin. 1 CPP, instanța ar fi trebuit să dispună obligarea inculpatului la plata acestor cheltuieli judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în fața instanței de fond, în condițiile în care instanța de fond a apreciat că de vreme ce acțiunea civilă a fost respinsă, părțile responsabil civilmente în temeiul art. 274 alin 3 CPP nu pot fi obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, concluzionând astfel că nici inculpatul nu poate fi obligat la plata acestor cheltuieli, astfel, apreciază că este o interpretare greșită a acestor dispoziții legale, și că inculpatul, dispunându-se față de acesta o măsură educativă neprivativă de libertate, trebuie să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în temeiul disp. art. 274 alin.1 CPP.
În ceea ce privește critica de netemeinicie, solicită să se constate că măsura educativă dispusă de instanța de fond, respectiv aceea prevăzută de dispozițiile art. 118 CP, este mult prea blândă în raport de împrejurările minorul a săvârșit fapta, astfel se impune stabilirea unei măsuri educative neprivative de libertate, mult mai aspră care să poată preveni săvârșirea unor noi infracțiuni, respectiv măsura educativă a asistării zilnice.
În ceea ce privește măsura educativă dispusă de instanța de fond, arată că o critică de nelegalitate este în sensul că, față de dispozițiile art. 404 alin. 2 CPP, instanța trebuia să desemneze în dispozitivul hotărârii persoana care urmează să efectueze supravegherea minorului, sub coordonarea serviciului de probațiune, instanța limitându-se doar la a preciza că supravegherea minorului se va realiza sub coordonarea Serviciului de Probațiune.
Avocat V. G., pentru inculpatul C. M. A., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat în cauză, menținerea hotărârii pronunțată de J. Orșova, ca fiind legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a ajuns la concluzia aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate, prevăzută de art. 117 CP, respectiv un stagiu de formare de 2 luni, astfel, apreciază că măsura este aptă de a conduce la îndreptarea sa.
Mai arată că acesta este la prima abatere la normele de conviețuire socială și de asemenea s-a ținut cont și de valoarea redusă a prejudiciului, ce a fost recuperat integral, gradul de pericol social al faptei, care este unul scăzut, dar și față de atitudinea sinceră a inculpatului, care este elev la Liceul de Marină Orșova.
Pentru aceste aspecte solicită respingerea apelului formulat de către parchet, iar cu privire la cheltuielile judiciare, arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul legal D. A., pentru inculpatul C. M. A., arată că lasă la aprecierea instnței.
Inculpatul C. M. A., având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului său.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.108 din 5 octombrie 2015, J. Orșova, în temeiul art.507 alin. (1), (3) Cod proc. penală, art.229 alin.(1) lit.d) și alin.2 lit.b)- art.228 alin.(1) Cod penal, raportat la art.114 alin.(1), art.117 coroborat cu art.115 alin.(1) pct.1 lit.a) Cod penal, a dispus față de inculpatul minor C. M.-A., născut la 05.09.2000 în ., CNP_, fiul lui C. G. D. și D. I., cetățean român, necăsătorit, studii gimnaziale 7 clase, elev în clasa a 8-a, domiciliat în com. llovița, ., fără antecedente penale, măsura educativă neprivativă de libertate a unui stagiu de formare civică pe o durată de 2 (două) luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art.397 alin.(1) Cod procedură penală, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă M. I..
Cheltuielile judiciare în sumă de 400 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 599/P/2014 din 01.04.2015, al Parchetului de pe lângă J. Orșova, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul minor C. M. A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.229 alin.(1) lit.d) și alin.(2) lit.b) Cod penal raportat la art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea, art.113 și următoarele Cod penal, reținându-se că, într-o zi de sâmbătă din perioada 20-28.09.2014, în jurul orelor 19.00, inculpatul a escaladat gardul imobilului aparținând persoanei vătămate M. llie, și apoi, prin forțarea unei ferestre, a pătruns în interiorul locuinței acestuia, de unde a sustras o cameră video marca Samsung și mai multe figurine magnetice care erau montate pe frigiderul din bucătărie. Ulterior, la data de 27.11.2014, pe bază de dovadă, bunurile respective au fost înapoiate de către organele de cercetare penală fratelui persoanei vătămate, M. F., persoana vătămată nefiind în țară.
Instanța a procedat la audierea inculpatului care a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu, și-a însușit probele administrate în faza de urmărire penală, și a solicitat ca judecata să aibă loc doar în baza acestor probe.
Persoana vătămată M. I. s-a constituit parte civilă, în cursul urmăririi penale, inițial cu suma de 2.200 lei, ulterior după ce i-au fost înapoiate aproape în totalitate bunurile sustrase, acesta a declarat că nu se mai constituie parte civilă decât cu contravaloarea unei ferestre de termopan, care să înlocuiască fereastra care a fost adusă în stare de inutilizare, prin forțarea ei de către inculpat,dar nu a precizat valoarea pretenției.
În dovedirea laturii civile, partea civilă M. I. I., nu a depus la dosarul probe care să dovedească valoarea prejudiciului suferit.
La 02.10.2015 s-a depus de către Serviciul de Probațiune M., referatul de evaluare a inculpatului minor C. M.-A. (48-50).
Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, instanța a constatat următoarele:
În fapt, într-o zi de sâmbătă din perioada 20-28.09.2014, în jurul orei 19.00, inculpatul minor C. M. A. a escaladat gardul imobilului aparținând persoanei vătămate M. I., și apoi, prin forțarea unei ferestre, a pătruns în interiorul locuinței acestuia, de unde a sustras o cameră video marca Samsung și mai multe figurine magnetice care erau montate pe frigiderul din bucătărie. Ulterior, în ziua de 27.11.2014, pe bază de dovadă, bunurile respective au fost înapoiate de către organele de cercetare penală fratelui persoanei vătămate, M. F., persoana vătămată nefiind în țară.
Fiind audiat inițial în calitate de martor, C. M.-A. nu a recunoscut săvârșirea faptei de care este acuzat, încercând să dea vina pe o altă persoană( fila 25-26).
Fiind însă audiat în calitate de suspect și apoi de inculpat, C. M.-A. a recunoscut săvârșirea faptei de care este acuzat, declarând că a pătruns în locuința persoanei vătămate M. I. într-o zi de sâmbătă inclusă în perioada 20-28.09.2014, în jurul orei 19.00, după ce a sărit gardul locuinței respective.
După ce a sărit gardul, inculpatul a pătruns în interiorul casei prin forțarea unei ferestre, iar din interior a sustras o cameră video marca Samsung și mai multe figurine magnetice care erau montate pe frigiderul din bucătărie. Apoi inculpatul a cotrobăit și printr-o anexă a locuinței, de unde nu a sustras însă nimic.
Bunurile sustrase, inculpatul le-a dus la casa bunicilor săi, cu care locuiește, și le-a ascuns într-un dulap. Ulterior, la solicitarea polițiștilor, inculpatul le-a predat acestora bunurile sustrase, mai puțin niște figurine magnetice, la data de 06.10.2014, pe bază de dovadă.
În cauză au fost audiați, în calitate de martori Z. lon-fila 28, R. P.-S.-filele 30-31 și L. I. -fila 33, aceștia confirmând în declarațiile lor cele susținute de către inculpatul C. M.-A..
Starea de fapt expusă a fost probată în cursul urmăririi penale cu următoarele mijloace de probă: procesul- verbal de cercetare la fața locului-filele 12-13; declarația persoanei vătămate M. I.-filele 15-16; declarația inculpatului C. M.-A. -fila 19; declarația suspectului C. M.-A. -fila 21; declarația martorului C. M.-A. –f.25; declarația martorului Z. lon-fila 28,declarația martorului R. P.-S. (f. 30-31), declarația martorului L. I. –f. 33, dovada de predare a bunurilor sustrase de către inculpat organului de poliție-fila 34, dovada de predare a bunurilor sustrase, de către organul de poliție către fratele persoanei vătămate, raportul criminalistic nr._/21.10.2014(f. 47).
În drept, s-a stabilit că fapta inculpatului C. M.-A. de a pătrunde în locuința persoanei vătămate M. I., din satul B., . prin forțarea unei ferestre și de a sustrage o cameră video marca Samsung și mai multe figurine magnetice care erau montate pe frigiderul din bucătărie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.229 alin.(1) lit.d) și alin.(2) lit.b) Cod penal raportat la art.228 alin.1 Cod penal, cu aplicarea, art.113 și următoarele Cod penal.
Sub aspectul laturii subiective, vinovăția inculpatului s-a realizat în forma intenției directe, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei, astfel că urmează să răspundă..
Probele mai sus menționate au condus instanța la constatarea dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, dar acesta fiind minor nu i se poate aplica o pedeapsă, ci doar o măsură educativă.
Inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând și regretând fapta comisă, prezentându-se în fața autorităților unde a dat declarații privind modalitatea de săvârșire a infracțiunii.
Având în vedere împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, pe timp de zi, valoarea redusă a prejudiciului, integral recuperat, gradul de pericol social al faptei care este unul scăzut, dar și atitudinea procesuală sinceră a inculpatului manifestată atât în faza de urmărire penală cât și în timpul judecății, persoana inculpatului minor care avea la data săvârșirii infracțiunii vârsta de 14 ani, fără antecedente penale, în prezent elev în clasa a IX-a la Liceul de Marină Orșova, coroborate cu dispoziția art.114 alin.(1) Cod penal, potrivit căreia față de minorul care la data săvârșirii infracțiuni are între 14-18 ani s-a luat o măsură educativă neprivativă de libertate, iar în raport și de concluziile referatului de evaluare realizat de Serviciul de Probațiune M. s-a luat față de acesta măsura educativă neprivativă de liberate prevăzută de art.117 Cod penal, anume un stagiu de formare civică pe o durată de 2 (două) luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune M..
Instanța a apreciat că măsura dispusă este aptă de a conduce la îndreptarea inculpatului minor, care este la prima abatere de la normele de conviețuire socială, iar acesta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni, și pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.
În privința acțiunii civile, instanța a reținut că partea civilă M. I. nu a propus probe în vederea administrării pentru a dovedi existența distrugerii geamului termopan și a stabilirea valorii acestui geam.
Așa încât, nefiind probată existența prejudiciului și valoarea lui în condițiile art.249 Cod procedură civilă, potrivit căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, coroborat cu art.1349, art.1357 Cod civil, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de persoana vătămată - parte civilă M. I..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă J. Orșova, în motivare arătând că potrivit dispozițiilor art.274 alin.1 Cod pr.penală, trebuia obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat, cu excepția onorariului apărătorului din oficiu, în condițiile în care acest articol nu distinge între inculpații majori și inculpații minori, iar din analiza dispozițiilor art.396 alin.1 și alin.2 Cod pr.penală, rezultă că este vorba tot de o condamnare și în cazul în care i se aplică inculpatului minor o măsură educativă.
A mai arătat că măsura educativă aplicată este prea blândă în raport cu natura și gravitatea faptei săvârșite, impunându-se măsura asistării zilnice pe durata maximă de 6 luni, cu impunerea față de inculpat a obligațiilor prevăzute de art.121 Cod penal.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate raportat la actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că este fondat în parte, în privința măsurii educative dispusă față de inculpatul minor.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, nefiind contestată de inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptei.
În schimb, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea de comitere – prin escaladarea gardului și prin forțarea unei ferestre, valoarea bunurilor sustrase, printre care se găsește o cameră video marca Samsung, Curtea apreciază că măsura educativă aplicată de instanța de fond este prea blândă, urmând să dispună față de inculpatul minor măsura asistării zilnice prevăzută de art.120 alin.1 Cod penal, pe o durată de 4 luni.
Având în vedere persoana inculpatului, în prezent fiind elev la Liceul de Marină Orșova, cum și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune M., Curtea constată că nu este oportună stabilirea în sarcina minorului a uneia sau mai multora dintre obligațiile prevăzute de art.121 alin.1 Cod penal, fiind suficient programul stabilit de Serviciul de Probațiune.
Este nefondată critica privind omisiunea instanței de fond de a-l obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în condițiile în care art.274 alin.1 Cod pr.penală, nu prevede și cazul în care inculpatului i se aplică o măsură educativă.
Acest text de lege nu poate fi interpretat în mod extensiv în defavoarea inculpatului, în condițiile în care când legea nu distinge, nici noi nu putem să distingem.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.275 alin.3 Cod pr.penală, „în toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.421 alin.1 pct.2 lit.a Cod pr.penală, Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Orșova, va desființa în parte sentința, sub aspectul laturii penale și va dispune față de inculpatul minor C. M. A. măsura asistării zilnice prevăzută de art. 120 alin. 1 CP pe o perioadă de 4 luni, constând în obligația minorului de a respecta un program stabilit de Serviciul de Probațiune M., sub coordonarea căruia se va efectua supravegherea.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă J. Orșova, împotriva sentinței penale nr.108 din 5 octombrie 2015, pronunțată de J. Orșova, în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința, sub aspectul laturii penale.
Dispune față de inculpatul minor C. M. A. măsura asistării zilnice prevăzută de art. 120 alin. 1 CP pe o perioadă de 4 luni, constând în obligația minorului de a respecta un program stabilit de Serviciul de Probațiune M., sub coordonarea căruia se va efectua supravegherea.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Suma de 260 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 20 ianuarie 2016.
M. M. ȘeleaConstantin M.
Grefier, R. F.
Red.jud.MMȘ
j.f.I.U.
PS/11.02.2016
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 48/2016. Curtea de Apel CRAIOVA | Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 86/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
