Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 668/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 668/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 668/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE A.

DECIZIA PENALĂ NR.668

Ședința publică de la 11 Mai 2015

PREȘEDINTE M. M. Ș.

Judecător C. M.

Grefier R. F.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. N. T.

din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.

c.c.c.

Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul M. M., împotriva sentinței penale nr.221 din 10 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat P. D., apărător oficiu, care substituie pe avocat P. T. O., pentru inculpatul lipsă, lipsind partea responsabilă civilmente . Verguleasa, precum și părțile civile S. R. prin ANAF și Direcția G. R. a Finanțelor P. C..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat P. D., având cuvântul, pentru apelantul inculpat, solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare prin sentința nr. 221 pronunțată de Tribunalul O., aplicându-se cu privire la această sentință, dispozițiile art. 396 alin. 10 CPP, prin urmare solicită admiterea apelul formulat de inculpatul M. M., împotriva sentinței penale nr. 221 din data de 10.07.2014, pronunțată de Tribunalul O., desființarea sentinței penală atacate, iar pe fond rejudecând să aibă în vedere o reindividualizare a pedepsei aplicate în sensul coborârii acesteia sub minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită să respingă ca nefondat apelul declarat de inculpat M. M., împotriva sentinței penale nr. 221 din data de 10.07.2014, pronunțată de Tribunalul O., menținerea sentinței penale pronunțată de instanța de fond, să aprecieze că pedepsele aplicate apelantului inculpat sunt corect individualizate ținând seama și de faptul că inculpatul este recidivist, că a mai săvârșit fapte similare în condițiile în care s-a dispus în prezenta sentință contopirea pedepsei cu pedepse aplicate pentru același gen de infracțiuni, apreciind că atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei cât și în ceea ce privește sporul de 6 luni închisoare aplicat apelantului inculpat, acestea sunt justificate și corect aplicate. Solicită ca instanța să constate în ceea ce privește pedeapsa rezultantă de 4 ani, faptul că inculpatul a executat din această pedeapsă perioada cuprinsă între 12.06.2012 și 24.02.2015, dată la care a fost eliberat.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

P. sentința penală nr.221 din 10 iulie 2014, Tribunalul O., în baza art.386 alin.1 NCpp a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art.9 al.1 lit. b cu aplic art.41 al.2 VCP si de art.9 al.1 lit.f din L.241/2005 în infracțiunile prev. de art. 9 alin 1 lit. b din L.241/2005 cu aplic art. 41 alin 2 VCp cu aplic art. 37 lit. b VCp si cu alic art. 5 NCp si de art. 9 alin 1 lit f. din L.241/2005 cu aplic art. 37 lit. b VCp si cu aplic art. 5 NCp ambele cu art. 33 lit. a VCP .

S-a admis cererea formulată de inculpat si s-a dispus aplicarea dispoz art. 396 alin.10 NCpp.

In baza art. 9 alin 1 lit. b din L.241/2005 cu aplic art. 41 alin 2 VCp, cu aplic art. 37 lit. b VCp cu aplic art. 396 alin 10 NCpp si cu aplic art. 5 Ncp a fost condamnat inculpatul M. M., fiul lui M. si E., născut la data de 14.05.1973 în mun. Cîmpulung, jud. Argeș, cu domiciliul în mun. Slatina, .,., ., jud.O., CNP –_, la o pedeapsă de 2 ani 8 luni închisoare - pedeapsă principală si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II ,lit b si c VCP pe o durată de 2 ani - pedeapsă complementară .

In baza art. 9 alin. 1 lit. f din Legea 241 /2005 cu aplic art. 37 lit. b VCP cu aplic art. 396 alin 10 NCPP si cu aplic art. 5 NCp a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani si 6 luni închisoare - pedeapsă principală si interzicerea drepturilor 64 alin 1 lit. a teza a II ,lit b si c VCp pe o durată de 2 ani - pedeapsă complementară .

S-a constatat că faptele ce constituie obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul M. M. a fost condamnat prin sentinele penale 198 si 199 din 7 noiembrie 2012 pronunțate de Tribunalul O. .

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani si 6 luni închisoare – pedeapsă principală, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 199/7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. in dosarul nr._ definitivă la data de 30.04.2013 in pedepsele componente de 3 ani si 6 luni închisoare si 1 an si 10 luni închisoare pe care le-a repus în individualitatea lor si a pedepsei complementare aplicată prin aceeași sentință a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a, lit b si c VCP.

In baza art. 36 VCP rap. la art. 33 alin.1 lit. a VCP si la art. 34 lit. b VCP, art. 35 VCP s-au contopit aceste pedepse principale, cu pedepsele principale aplicate in prezenta cauză si cu pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare - pedeapsă principală aplicată prin sentința penală nr. 198 din data de 7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. in dosarul nr._ rămasă definitivă la data de 23.07.2013 si pedepsele complementare aplicate prin aceeași sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni închisoare care s-a sporit cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul M. M. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare privativă de libertate in condițiile art. 57 VCP- pedeapsă principală si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II, lit b si c VCp pe o durată de 3 ani - pedeapsă complementară .

In baza art. 71 alin 1 si 2 VCP pe durata executării pedepsei s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II, lit b si c VCp .

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză respectiv in executarea sentinței penale nr. 199 din 7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. nr._ .

S-au anulat cele două mandate emise in executarea sentințelor penale nr. 198 si 199 din 7.11.2012 pronunțate de Tribunalul O., respectiv mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 541/6.07.2013 si 543/7.05.2013 .

S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei .

In baza art. 88 alin 1 VCP s-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu data de 12.07.2012 in continuare, la zi si s-a menținut detenția inculpatului .

In baza art. 25 NCPP rap. la art. 1357 NCC s-a admis acțiunea si a fost obligat inculpat in solidar cu partea responsabilă civilmente . la plata sumei de 120.654 lei despăgubiri civile către partea civilă ANAF B. prin DGRFP C. si la plata obligațiilor fiscale accesorii pe perioada cuprinsă intre data producerii prejudiciului si data achitării integrale a acestuia, către partea civilă .

S-a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurator ca nefondată.

A fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 9000 lei cheltuieli judiciare statului .

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 607/P/2011 din 29 ianuarie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O., înregistrat la această instanță sub nr._ a fost trimis în judecată inculpatul M. M., arestat în altă cauză, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev. și ped de art. 9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005, cu aplic.art.41 al.2 C.p. și art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005, toate cu aplic.art.33 lit.a C.p., constând în aceea că în calitate de asociat și administrator al . Verguleasa jud. O. nu a declarat operațiunile de comercializare ulei vegetal și s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare dispuse, prin declararea unui sediu social la care nu a funcționat în fapt.

P. aceleași rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art.9 al. 1 lit. a din legea nr. 241/2005, reținându-se că faptei îi lipsește elementul material al infracțiunii.

În fapt, s-a reținut că în perioada 01.03._10, . Verguleasa, al cărei administrator și asociat era inculpatul M. M. a vândut cantitatea de 149.160 litri ulei vegetal pentru productie biodisel catre . SRL Slatioara in valoare totala de 395.444,67 lei din care 327.131,80 lei baza impozabila si 68.312,87 lei TVA, fara a înregistra in evidenta contabila aceste operațiuni, fara a declara la organele fiscale impozitele si taxele aferente acestor tranzactii si fara a achita la bugetul de stat obligatiile de plata .

Această situație a fost confirmată de documentele prezentate de către această societate din care rezultă că într-adevăr a achiziționat cantitatea de 149.160 litri ulei vegetal pentru producție biodisel, fără a înregistra în evidența contabilă a ceste operațiuni, fără a declara la organele fiscale impozitele și taxele aferente acestor tranzacții și fără a achita la bugetul statului obligațiile fiscale, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma totală de 120.654 lei din care: impozit pe profit 52.341 lei si TVA 68.313 lei.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale inculpatul M. M. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată relatând faptul că la data de 27.10.2009, . Verguleasa al cărei administrator și asociat era la data săvârșirii faptelor i-a fost cesionată de către vechiul acționar, respectiv de către numitul S. M., ocazie cu care a preluat 95% din părțile sociale și calitatea de administrator, iar prietenul său P. I. preluat 5% din părțile sociale.

Referitor la activitatea firmei, inculpatul a declarat că pentru o scurta perioada de timp, respectiv 1 luna a locuit împreuna cu asociatul P. I. . in mun. Slatina, Al. Marului, .. 5, garsoniera închiriata de la o doamna din Galati, iar ulterior a plecat la București, iar din acel moment nu cunoaste unde anume se gasesc actele societatii comerciale si, de asemenea, a facut mentiuni scrise cu privire la faptul ca nu-si recunoaste scrisul executat pe facturile fiscale in număr de 41 prezentate de catre organul de cercetare penala.

Totodată, a precizat ca semnătura executata pe documentele menționate mai sus nu ii aparține.

De asemenea, intrebat cu privire la tranzacțiile comerciale cu . SRL Slatioara desfasurate de catre . in perioada in care a avut calitatea de asociat si administrator, inculpatul a precizat in scris ca intre cele doua firme nu au existat relatii comerciale din momentul preluarii firmei si pana la data declaratiei date in fata organului de cercetare penala, arătând însă că il cunoaste personal pe administratorul . SRL Slatioara din cursul anului 2010, an in care a avut relatii comerciale cu acesta de pe o alta societate comerciala la care avea calitatea de reprezentant legal.

Inculpatul M. Mihaita a mai arătat cu ocazia audierii ca nu a depus specimen de semnatura la nici o banca si nu a deschis nici un cont bancar in numele . si de asemenea nu a împuternicit nici o persoana sa efectueze operațiuni bancare in numele firmei, declarand ca nu detine nici macar un card bancar, susținând faptul ca e posibil ca celalalt asociat, respectiv P. I. sau fostul administrator al . sa fi efectuat acte in numele firmei sale și ținând cont de faptul ca . nu a desfasurat activitate comerciala si nu a avut salariati sau contabil, a crezut de cuviința ca nu trebuie sa depuna declarații fiscale.

Întrebat cu privire la actul de control incheiat de catre Garda Financiara-Sectia O. si D.G.F.P. O., precum si de invitatiile de prezentare in fata organului fiscal transmise, M. Mihaita declara ca nu a avut cunostinta despre aceste acte.

Având in vedere cele declarate de catre inculpat in cauza, respectiv faptul că nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, organul de cercetare penala a procedat la audierea numiților P. I. – in calitate de asociat al ., D. C.-D. – in calitate de asociat unic si administrator la . SRL Slatioara, precum si a lui G. S. D..

În depoziția dată martorul G. S. D. a relatat faptul ca acesta il cunoaste pe inculpatul M. Mihaita din copilărie, iar în anul 2010, acesta i-a propus sa-l sprijine in activitatea comerciala si bancara a societatii pe care o administra si anume . ,propunere cu care a fost de acord și în baza căreia a primit împuternicire la banca din partea lui M. Mihaita, act ce-i permitea sa retragă sume de bani in numerar in numele ., iar cu aceste sume de bani platea persoanele fizice care aduceau ulei vegetal firmei in perioada anului 2010. Acesta a relatat de asemenea ca efectua aceste operațiuni numai dupa solicitarea verbala sau telefonica a inculpatului M. Mihaita și se deplasa pe cheltuiala proprie la domiciliul numitului D. C., situat in ., locatie unde acesta detinea amenajate, in gradina, o . rezervoare si bidoane, iar persoanele care aduceau uleiul vegetal veneau in acest amplasament al . SRL.

Martorul a mai relatat că documentele de ridicare numerar si anume chitanțele, in numar de doua sau trei din cate isi amintește erau deja completate la toate rubricile in momentul in care inculpatul i le inmana personal pentru a incasa contravaloarea acestora de la D. C..

Aspectele relatate de martorul G. S. D. au fost confirmate si de declarația data in fata organului de cercetare penala de catre numitul D. C. D., care in calitate de asociat unic si administrator la . SRL declara ca il cunoaste pe M. Mihaita de la jumătatea anului 2009, moment la care acesta i-a propus sa-i furnizeze ulei vegetal, convenție în baza căreia l-a aprovizionat la acea vreme cu ulei vegetal de pe firma . Slatina, al carei reprezentant legal era, firma detinand pe stoc la momentul preluarii partilor sociale de catre M. Mihaita, mărfuri de natura celor menționate.

Martorul a mai relatat că după aceasta inculpatul s-a prezentat la sediul firmei sale cu propunerea de a-i vinde ulei vegetal, in aceleasi conditii, insa de pe firma ..

In ceea ce privește condițiile de livrare, susnumitul a precizat ca marfa se aducea numai de catre . conform contractului încheiat intre cele doua firme, cu cisterne de diferite tonaje sau cu auto cu polstifuri de 1.000 litri, transporturile fiind insotite de catre M. Mihaita sau de catre persoane trimise de el, una dintre acestea fiind G. S. D., iar majoritatea transporturilor au fost efectuate cu auto de capacitate 3,5 tone insa au fost si cateva situații in care invinuitul a adus ulei vegetal cu autocamioane încărcate cu circa 20 polstifuri a cate 1.000 litri fiecare (un total de 20 tone).

Cu privire la modalitatea in care se factura marfa, D. C. D. a declarat in fata organului de cercetare penala faptul ca ulterior recepției calitative si cantitative a uleiului vegetal, M. Mihaita întocmea personal in mașina, la toate rubricile, facturile fiscale de vanzare chiar la sediul firmei comparatoare situat in . care se si descărca marfa și uneori, in locul lui M. Mihaita la locul descarcarii venea G. S. D. care aducea facturile fiscale completate deja de invinuit, in urma discutiilor telefonice purtate cu D. C. D., ce aveau ca obiect stabilirea cantităților exacte de ulei vegetal.

Acesta a mai relatat că plata șoferilor si a contravalorii mărfurilor achiziționate de la diversi de catre . era efectuata la sediul firmei . SRL din satul Salcia direct cu numerar de catre invinuit sau alte persoane trimise de catre acesta, printre care si G. S. D..

În cauză a fost audiat și asociatul lui M. Mihaita, in persoana lui P. I. care a relatat faptul că in cursul anului 2009, la propunerea inculpatului s-au deplasat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul O. in vederea preluarii prin cesiune a partilor sociale aparținând . Verguleasa, ocazie cu care susnumiții au fost recompensati, conform celor declarate de martor, cu suma de 100 euro fiecare.

Acesta a susținut in declarația data in fata organului de cercetare penala ca nu cunoaște locul in care se gasea sediul social al firmei si nici obiectul de activitate al acesteia, precizand in amânunt faptul ca nu a desfasurat activitate comerciala si nici nu a detinut împuternicire in vederea efectuării de operațiuni in banca in numele firmei și nu ii cunoaste pe numiții D. C. D. si G. S. D. si faptul ca in perioada ianuarie – decembrie 2010 a locuit împreuna cu M. Mihaita . de acesta cu mult inainte de a se muta el acolo, astfel ca are cunoștința despre o . persoane din anturajul acestuia.

P. I. a relatat, ca de întreaga activitate a societarii s-a ocupat doar inculpatul M. Mihaita si totodată despre faptul ca in perioada de referința a lucrat in construcții civile, respectiv a executat finisaje la un bar.

In concluzie, din declarațiile date de cei 3 martori in cauza penala de fata a rezultat faptul ca, in perioada care a facut obiectul verificărilor dispuse de catre organele fiscale, intre firmele . administrata de inculpatul M. Mihaita si . SRL au existat relatii comerciale constând in vanzarea de ulei vegetal catre aceasta din urma.

În actul de trimitere în judecată s-a mai reținut că din datele furnizate de catre bancile comerciale a reiesit ca M. Mihaita in calitate de reprezentant legal al . a înființat in numele firmei un numar de 3 conturi bancare la BRD Slatina, Banca Transilvania Slatina, B.C.R. Slatina, a deținut ca titular 1 cont bancar la Banca Transilvania, 5 conturi bancare la BRD Slatina, din care unul in euro, 1 cont la Raiffeisen Bank Slatina, 1 cont la Banca Comerciala Carpatica Slatina, ca imputernicit al . SRL a detinut 1 cont bancar la B. Post Slatina si totodată a împuternicit pe numitul G. S. D. sa efectueze operațiuni bancare.

Întrucât pe parcursul urmăririi penale inculpatul M. Mihaita nu a recunoscut ca s-a ocupat in mod activ de activitatea . si de asemenea de faptul ca acesta a declarat ca scrisul executat pe facturile fiscale si chitantele de ridicare numerar aferente vânzărilor de ulei vegetal de catre . nu-i apartine, organul de cercetare penala a solicitat efectuarea unei expertize grafice asupra unora dintre aceste documente, expertii criminaliști concluzionând in raportul inaintat ca semnăturile in litigiu au fost executate de catre inculpatul M. Mihaita

Pe de altă parte, pe parcursul urmăririi penale s-a dispus prin ordonantă, efectuarea unei expertize contabile judiciare, care a stabilit faptul ca . nu a inregistrat in evidenta contabila a societatii operatiunile de livrare a uleiului vegetal in valoare totala de 395.444,67 lei si totodata nu a declarat si raportat la organul fiscal veniturile realizate ca urmare a tranzactiilor efectuate cu . SRL, astfel ca, in concluzie, firma datoreaza bugetului de stat suma totala de 120.654 lei, din care 52.3412 lei impozit pe profit si 68.313 lei TVA, prejudiciu ce nu a fost achitat pana în prezent.

Audiat de instanța de judecată, inculpatul M. M. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală pentru care a fost trimis în judecată și a arătat că într-adevăr, în perioada 1 martie 2010 – 31 iulie 2010 a vândut ulei vegetal cantitatea fiind de 149.160 litri către . Slătioara și a cauzat un prejudiciu în valoare de 120.654 lei pe care este de acord să îl achite. Inculpatul a precizat că nu a înregistrat în evidența contabilă documentele privind aceste vânzări. Inculpatul a recunoscut de asemenea și săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art. 9 al. 1 lit. f din legea nr. 241/2005 constând în aceea că nu a declarat sediul social la care societatea a funcționat în fapt. Acesta a mai relatat că este adevărat că sediul societății a fost declarat la Verguleasa dar nu a funcționat la acest sediu.

În finalul declarației sale, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale pe care le recunoaște și le însușește.

Analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt.

În perioada 01.03._10, prin intermediul . Verguleasa, al cărei administrator și asociat era inculpatul M. M. a vandut cantitatea de 149.160 litri ulei vegetal pentru producție biodisel catre . SRL Slatioara in valoare totala de 395.444,67 lei din care 327.131,80 lei baza impozabila si 68.312,87 lei TVA, fara a inregistra in evidenta contabila aceste operatiuni, fara a declara la organele fiscale impozitele si taxele aferente acestor tranzactii si fara a achita la bugetul de stat obligatiile de plata .

Inculpatul a desfășurat această activitate fără a declara sediul la care societatea funcționa așa cum a arătat cu ocazia audierii de către instanța de judecată, în sensul că sediul societății a fost declarat la Verguleasa dar aceasta nu a funcționat la sediul respectiv.

Această situație a fost confirmată de documentele prezentate de către această societate cu care inculpatul a derulat operațiuni comerciale și din care rezultă că într-adevăr a achiziționat cantitatea de 149.160 litri ulei vegetal pentru producție biodisel, fără a înregistra în evidența contabilă a ceste operațiuni, fără a declara la organele fiscale impozitele și taxele aferente acestor tranzacții și fără a achita la bugetul statului obligațiile fiscale ,prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma totală de 120.654 lei din care: impozit pe profit 52.341 lei si TVA 68.313 lei, precum și de depozițiile martorilor D. C., P. I. și G. S. D. audiați pe parcursul urmăririi penale care au relatat, de asemenea, că inculpatul în perioada 1.03.2010 – 31.07.2010 care a facut obiectul verificarilor dispuse de catre organele fiscale, intre firmele . administrata de inculpatul M. Mihaita si . SRL au existat relatii comerciale constand in vanzarea de ulei vegetal catre aceasta din urma.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite cu recunoașterea acestuia în depozițiile date în fața instanței de judecată, cu depozițiile martorilor D. C.,P. I. și G. S. D., audiați pe parcursul urmăririi penale, depoziții care sunt cunoscute și însușite de inculpat, cu procesul verbal de constatare, cu plângerea Gărzii Financiare - Secția O., cu raportul de expertiză grafică, cu raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză, cu facturile, chitanțele și cu documentele financiar contabile întocmite de inculpat pe parc ursul desfășurării activității infracționale.

Faptele inculpatului Modoveanu M., care în calitate de asociat și administrator al . Verguleasa jud. O. nu a declarat operațiunile de comercializare ulei vegetal și s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare dispuse, prin declararea unui sediu social la care nu a funcționat în fapt, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev. și ped.de art. 9 al. 1 lit. b di n legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 al. 2 c.p. și cu aplic.art.9 al. 1 lit. f din legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 37 lit. b c.p., și în consecință se im pune condamnarea acestuia.

Întrucât prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni de evaziune fiscală, fără a se reține starea de recidivă prev.de art. 37 lit. b c.p. în care acesta se afla la data săvârșirii celor două infracțiuni, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar (fila 312 d.u.p.), în baza dispoz. art. 386 alin.1 NCpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art.9 al.1 lit. b cu aplic art.41 al.2 VCP si de art.9 al.1 lit.f din L.241/2005 în infracțiunile prev. de art. 9 alin 1 lit. b din L.241/2005 cu aplic art. 41 alin 2 VCp cu aplic art. 37 lit. b VCp si cu alic art. 5 NCp si de art. 9 alin 1 lit f. din L.241/2005 cu aplic art. 37 lit. b VCp si cu aplic art. 5 NCp ambele cu art. 33 lit. a VCP, urmând ca inculpatul să fie condamnat pentru aceste infracțiuni .

Observând fișa de cazier judiciar s-a constatat că în raport cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 3061 din 27.06.2006 pronunțată de Judecătoria C. în dos. nr . 2087/P/2006 prin care s-au contopit două pedepse a câte 5 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sent. pen. nr. 1516 din 3.10.2002 pronunțată de Judecătoria Slatina în dos. nr. 9576/2002 și prin sent. pen. nr. 579/18.03.2004 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr. 5614/2003, ambele definitive prin nerecurare, inculpatul este recidivist în varianta prev. de art. 37 lit. b c.p., motivat de faptul că pedeapsa a început la data de 4.02.2004 când inculpatul a fost arestat, iar durata acesteia s-a împlinit la data de 4.02.2009, inculpatul fiind astfel în stare de recidivă postexecutorie.

S-a admis cererea formulată de inculpat si s-a dispus aplicarea dispoz art. 396 alin.10 NCpp.

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile prev. 72 și 52 c.p., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru a ceste infracțiuni, și care vor fi stabilite în condițiile prev.de art. 396 alin. 10 n.c.p.p.,. împrejurările reale ale săvârșirii faptelor și circumstanțele personale ale inculpatului, care deși este tânăr, iar pe parcursul judecății a avut o atitudine sinceră, nu este la primul conflict cu legea penală, pedepsele la care a fost condamnat anterior pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni evidențiind o atitudine psihică negativă a acestuia față de lege și față de valorile ocrotite de aceasta, precum și perseverența infracțională (acesta a fost condamnat așa cum s-a arătat și cum rezultă din fișa de cazier judiciar nu numai la două pedepse de câte 5 ani închisoare privativă de libertate, care atrag starea de recidivă dar și la alte două pedepse cu închisoarea prin sentințele penale nr. 198 și 199 pronunțate de Tribunalul O. la data de 7 noiembrie 2012, fapte care sunt în concurs cu faptele ce constituie obiectul prezentei cauze).

Având în vedere aceste elemente, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea privativă de libertate al căror cuantum să se îndepărteze de minimul special prevăzut de lege va fi de natură să-și atingă scopul preventiv educativ și să conducă la reeducarea inculpatului și ținând cont de faptul că în speță se va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală pentru care legea prevede și aplicarea pedepsei complementare i se va aplica inculpatului și o astfel de pedeapsă privind interzicerea drepturilor prev.de art. 64 al. 1 lit. a teza II-a lit. b și c v.c.p.

În speță, instanța având în vedere decizia Curții Constituționale, apreciază că legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal, întrucât în cazul concursului de infracțiuni aplicarea unui spor de pedeapsă, în cazul concursului de infracțiuni este facultativă și nu obligatorie.

Întrucât așa cum s-a arătat și cum rezultă din referatul întocmit de Biroul executări penale din cadrul Tribunalului O. inculpatul M. M. prin sent. pen.nr. 198 din 7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dos.nr._ a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare privativă de libertate, iar prin sent.pen.nr. 199 din 7.11.2012 pronunțată de aceeași instanță în dos.nr._ acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, de fiecare dată aplicându-i-se și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a lit. b și c c.p., pe o durată de 3 ani.

Având în vedere această situație, s-a constatat că faptele ce constituie obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul M. M. a fost condamnat prin sentinele penale 198 si 199 din 7 noiembrie 2012 pronunțate de Tribunalul O..

În consecință, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani si 6 luni închisoare – pedeapsă principală, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 199/7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. in dosarul nr._ definitivă la data de 30.04.2013 in pedepsele componente de 3 ani si 6 luni închisoare si 1 an si 10 luni închisoare pe care le va repune in individualitatea lor si a pedepsei complementare aplicată prin aceeași sentință a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a, lit b si c VCP.

In baza art. 36 VCP rap. la art. 33 alin.1 lit. a VCP si la art. 34 lit. b VCP, art. 35 VCP s-au contopit aceste pedepse principale, cu pedepsele principale aplicate in prezenta cauză si cu pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare - pedeapsă principală aplicată prin sentința penală nr. 198 din data de 7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. in dosarul nr._ rămasă definitivă la data de 23.07.2013 si pedepsele complementare aplicate prin aceleași sentințe, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni închisoare care se va spori cu 6 luni închisoare urmând ca inculpatul M. M. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare privativă de libertate in condițiile art. 57 VCP- pedeapsă principală si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II, lit b si c VCp pe o durată de 3 ani - pedeapsă complementară .

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză respectiv in executarea sentintei penale nr. 199 din 7.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. nr._ .

S-au anulat cele două mandate emise in executarea sentințelor penale nr. 198 si 199 din 7.11.2012 pronunțate de Tribunalul O., respectiv mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 541/6.07.2013 si 543/7.05.2013 .

S-a dispus emiterea un nou mandat de executare a pedepsei .

In baza art. 88 alin 1 VCP s-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu data de 12.07.2012 in continuare, la zi si s-a menținut detenția inculpatului .

Referitor la latura civilă, cu adresa nr._ din 15.04.2014 Agenția Națională de A. Fiscală prin DGRFP s-a constituit parte civilă în cauză cui suma de 120.654 lei, solicitând obligarea inculpatului la plat a acestei sume de bani reprezentând prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului cât și la plata obligațiilor fiscale accesorii.

Având în vedere că inculpatul cu ocazia audierii a fost de acord să achite despăgubirile solicitate de partea civilă, s-a admis acțiunea si s-a dispus obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabilă civilmente ., la plata sumei de 120.654 lei despăgubiri civile către partea civilă ANAF București prin DGRFP C. si la plata obligațiilor fiscale accesorii pe perioada cuprinsă intre data producerii prejudiciului si data achitării integrale a acestuia, către partea civilă .

Întrucât din actele dosarului a rezultat că inculpatul nu deține niciun fel de bunuri, s-a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurator.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul M. M., solicitând reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere atitudinea sinceră.

Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, raportat la actele și lucrările dosarului, C. apreciază că este nefondat.

Examinând întreg materialul probator administrat în cauză, C. constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, nefiind contestată de inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate la urmărirea penală.

Este nefondată critica inculpatului privitoare la modalitatea de individualizare a pedepselor, având în vedere criteriile de individualizare criteriile prev.de art.72 Cod penal anterior, gradul de pericol social mediu al faptelor, împrejurările în care s-au comis infracțiunile, consecințele produse, cuantumul mare al prejudiciului neachitat nici măcar în parte, persoana inculpatului, care nu se află la primul conflict cu legea penală, aflându-se în stare de recidivă postexecutorie, ceea ce demonstrează că pedepsele anterior aplicate nu și-au atins scopul, inculpatul având în continuare o atitudine de dispreț față de valorile sociale ocrotite de lege.

Atitudinea sinceră a fost avută în vedere de instanța de fond prin aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod pr.penală, neexistând alte motive care să conducă la reducerea cuantumului pedepselor.

În consecință, ținând cont de dispozițiile art.421 alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul va fi respins ca nefondat.

Se va deduce din pedeapsa aplicată, în continuare, perioada de la 10 iulie 2014 până la 24 februarie 2015.

Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de inculpatul M. M., împotriva sentinței penale nr.221 din 10 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată, în continuare, perioada de la 10 iulie 2014 până la 24 februarie 2015.

Obligă apelantul inculpat la 450 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 11 mai 2015.

M. M. ȘeleaConstantin M.

Grefier,

R. F.

Red.jud.MMȘ

j.f.Gh.M.

PS/21.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 668/2015. Curtea de Apel CRAIOVA