Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 256/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 256/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 256/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 256
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C. din
cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
¤¤¤¤
Pe rol, soluționarea contestației formulată de contestatorul inculpat T. A. M., împotriva încheierii din data de 25.05.2015 pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul inculpat T. A. M. asistat de avocat M. M. în substituire pentru avocat V. D., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.
Avocat M. M. având cuvântul pentru inculpatul T. A. M., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii în sensul revocării măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, a înlocuirii măsurii arestului preventiv cu o altă măsură mai puțin restrictivă de libertăți.
Se invocă depășirea termenului rezonabil în luarea măsurii preventive față de termenul la care măsura a fost dispusă și împrejurare în care a fost săvârșită fapta, presupus a fi săvârșită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile revocării măsurii preventive, invocând inclusiv principiul echității în raport de inculpatul S. și el arestat preventiv în cauză.
De asemenea, sunt indicate circumstanțe personale ale inculpatului, acesta executând pedepse și pe teritoriul altor state europene.
Contestatorul inculpat T. A. M. având ultimul cuvânt, își însușește concluziile apărătorului.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 25.05.2015 pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în baza art. 362 alin. 2 din NCPP rap. la art. 208 alin. 4 din NCPP, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
În baza art. 208 alin. 3 NCPP rap. la art. 207 alin. 4 din NCPP, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților S. G. Ș., fiul lui T. și A., născut la data de 17.09.1983 în C., jud. D., cu domiciliul în C., ., ., jud. D., fără forme legale în C., ., jud.D., posesor CI, ., nr._, CNP_ și T. A. M.,.
În baza art. 272 alin. 3 NCPP, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
P. a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 361/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților S. G. Ș. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1, 2 din Codul Penal și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din Cp, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cp, și T. A. M. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1, 2 din Codul Penal și infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din Cp, în final cu aplicarea art. 77 lit. d și art. 38 alin. 1 din Cp.
În fapt, s-a reținut că inculpatul-parte vătămată S. G. Ș., împreună cu fratele său, S. A., zis V. se ocupă cu comercializarea de legume și fructe, deținând în piața centrală din C. un spațiu, în hala de legume-fructe.
De asemenea, inculpatul-parte vătămată T. A. M., după executarea unei pedepse cu închisoarea în Portugalia, desfășura activități de comerț tot în incinta pieței centrale din C., în hala de legume-fructe, în cadrul P.F.A. „T. M.”, administrată de către mama sa.
In ziua de 05.06.2014, în jurul orelor 10,00, în timp ce inculpatul-parte vătămată T. A. M., împreună cu inculpații T. Verginel G. și T. O. C., precum și cu martorul T. C., tatăl celor trei, desfășurau activități comerciale în incinta halei de legume-fructe, sora, respectiv mama acestora, inculpata T. M. C. și martora T. M., vindeau fructe la o tarabă improvizată din lădițe de lemn pe . de legume-fructe.
În acest timp, în incinta pieței a intrat numitul S. A. cu o autoutilitară marca Iveco condusă de inculpatul Vașcu G., aceștia deplasându-se către . legume-fructe, unde intenționau să descarce marfă.
Întrucât taraba numitelor T. M. C. și T. M. bloca accesul autovehiculului pe alee, numitul S. A. le-a solicitat acestora să-și mute marfa. Refuzul inculpatei T. M. C. l-a jignit pe numitul S. A. și l-a determinat să schițeze gestul de a coborî din mașină. În acest moment, inculpatul T. Verginel G., care observase incidentul, s-a apropiat de autovehicul și i-a aplicat numitului S. A. o lovitură cu pumnul. S. A. a ripostat, lovindu-l la rândul său cu pumnul pe inculpatul T. Verginel G., apoi ambii și-au adresat injurii și amenințări, activitate ce a atras atenția persoanelor prezente și a determinat intervenția organelor de poliție ce asigurau paza și ordinea pieței .
Așa cum rezultă din copiile proceselor-verbale de contravenție întocmite de organele de poliție, atât T. Verginel G., cât și S. A. au fost sancționați contravențional, organele de poliție fiind nevoite să folosească sprayul iritant lacrimogen din dotare, pentru aplanarea conflictului.
După acest prim incident, frații S. au părăsit incinta pieței împreună cu inculpatul Vașcu G.. La scurt timp însă, S. A. și inculpatul-parte vătămată S. G. S., s-au întors în incinta Pieței Centrale pentru a avea o discuție cu membrii familiei T.. Cei doi frați S. au fost urmați de către inculpatul Vașcu G., care a efectuat deplasarea cu autoturismul marca Honda de culoare gri metalizat înmatriculat în Spania, sub nr. T1147AN, aparținând numitului S. A., în care a pus mai multe cozi de lopată și un levier metalic.
Inculpatul Vașcu G. a intrat cu autoturismul menționat în incinta pieței în jurul orelor 11,16 conform înregistrărilor unei camere video amplasată în zonă.
Pe fondul conflictului anterior, inculpatul-parte vătămată S. G. S. împreună cu S. A. au intrat în incinta halei de legume-fructe și au mers la masa nr.248, unde membrii familiei T. desfășurau activități comerciale. Între părți a reizbucnit scandalul, împrejurare în care inculpatul-parte vătămată S. G. S. i-a aplicat părții vătămate-inculpatului T. A. M. o lovitură cu un cuțit în zona superioară a corpului, respectiv omoplatul stâng.
După ce i-a aplicat această lovitură, inculpatul-parte vătamată S. G. S. a fugit din incinta halei către ieșirea din piață, respectiv către bariera dinspre . urmat îndeaproape de către partea vătămată-inculpatul T. A. M. care, deși lovit și cu sângele curgându-i din rană, a alergat după acesta, având în mâna dreaptă un cuțit cu care încerca să-l lovească.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor, cât și din imaginile înregistrate de camera de supraveghere, în momentul în care inculpatul-parte vătămată S. G. Ș. s-a împiedicat și a căzut, inculpatul-parte vătămată T. A. M. a încercat să îl lovească cu cuțitul, însă nu l-a nimerit.
Inculpatul-parte vătămată S. G. Ș. s-a ridicat și a alergat în sens invers, fiind urmat îndeaproape de către inculpatul-parte vătămată T. A. M., care, ajungându-l, l-a lovit pe la spate cu cuțitul, în zona lombară, acțiunea sa fiind surprinsă parțial de camera de supraveghere menționată.
Inculpatul-parte vătămată S. G. Ș. a continuat să fugă, asigurându-și scăparea prin escaladarea unui gard și ieșirea în .>
În timp ce inculpații-părți vătămate S. G. Ș. și T. A. M. erau implicați în activitățile descrise mai sus, inculpații T. Verginel G., T. O. C. și Vașcu G. exercitau acte de agresiune reciprocă, atât în incinta halei de legume-fructe, cât și în incinta unui magazin situat vis-a-vis de hala de legume-fructe, unde inculpatul Vașcu G. a încercat să-și asigure scăparea.
Tot în aceste condiții, inculpatul T. V. A. i-a aplicat lovituri cu pumnii și cu un corp dur părții vătămate V. G., care venise lângă masa nr. 248, pentru a discuta cu numitul T. C. despre starea conflictuală dintre cele două familii.
Observându-i pe frații săi angrenați în actele de agresiune descrise mai sus, inculpata T. M. C. a început să lovească cu pumnii în caroseria și în geamul portierei din stânga față al autoturismului marca Honda cu nr. T1147AN, aparținând numitului S. A., spărgând geamul.
Activitățile desfășurate de către inculpați într-un loc public, foarte aglomerat, au fost de natură să creeze panică printre persoanele prezente, unele dintre acestea fiind însoțite de către copii, inducând o stare de temere și nesiguranță.
Imediat după ce scandalul a încetat, inculpații-părți vătămate S. G. Ș. și T. A. M., precum și partea vătămată V. G. s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență C., pentru îngrijiri medicale.
Conform Raportului de constatare medico-legală nr. 1829/A1 din 25.06.2014, emis de I.M.L C., inculpatul-parte vătămată S. G. Ș. a prezentat leziuni de violență ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri tăietoare înțepătoare și lovire de corpuri dure prin cădere. Lovitura cu corpul tăietor înțepător (posibil cuțit), a putut fi aplicată din spate, leziunile au necesitat circa 15 zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus în primejdie viața.
Referitor la leziunile suferite de către inculpatul-parte vătămată S. G. Ș., s-a reținut pe parcursul cercetărilor că agresorul a folosit un obiect apt de a ucide, și-a urmărit victima, i-a aplicat lovitura cu cuțitul pe la spate și, chiar dacă nu ar fi avut intenția directă de a ucide, prin modalitatea concretă de acțiune a avut reprezentarea gravității faptei sale, inclusiv posibilitatea uciderii părții vătămate, rezultat care nu s-a produs din motive independente de voința și acțiunea lui (victima reușind să escaladeze gardul și să-și asigure scăparea).
Din Raportul de constatare medico-legală nr. 1792/A1/25.06.2014 emis de I.M.L. C., rezultă că inculpatul –parte vătămată T. A. M. a fost internat la data de 05.06.2014 la Spitalul Clinic Județean de Urgență C., cu diagnosticul: „plagă tăiată regiunea deltoidiană stângă, penetrantă în torace cu hemopneumotorax stâng; insuficiență respiratorie acută; hemoptizie.”
Leziunile de violență prezentate de inculpatul-parte vătămată T. A. M. pot data din 05.06.2014, au putut fi produse prin lovire cu un corp tăietor-înțepător cu lungimea minimă de 10 cm și lățime maximă de 3 cm, au necesitat pentru vindecare 25-30 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.
Din Raportul de expertiză medico-legală nr. 2248/A1/11.08.2014 emis de I.M.L. C., rezultă că partea vătămată V. G. a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce în data de 05.06.2014, prin lovire cu și de corpuri dure, au necesitat 65-70 de zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus în primejdie viața.
S-a mai arătat că situația de fapt reținută a fost susținută cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto anexe, proces-verbal de ridicare, DVD cu imaginile video surprinse, proces-verbal vizionare imagini video, fișa de constatări preliminare, rapoarte de constatare medico-legală, raport de expertiză criminalistică, declarații martori, declarații inculpați.
Prin referatul nr. 361/P/2014 din 06.06.2014 s-a propus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului S. G. Ș., pe o perioadă de 30 de zile.
Prin referatul nr. 361/P/2014 din 13.06.2014 s-a propus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului T. A. M., pe o perioadă de 30 de zile.
Prin încheierea nr. 74 din data de 06.06.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a inculpatului S. G. Ș., de la 06.06.2014 până la 05.07.2014 inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunilor menționate.
În cauză a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 42/06.06.2014.
Prin încheierea nr. 78 din 13.06.2014 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului D. în dosarul nr._ la data de 13.06.2014 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. A. M. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13.06.2014 și până la 12.07.2014 inclusiv.
Împotriva acestei încheieri inculpatul T. A. a formulat contestație care a fost respinsă de C. de A. C., ca nefondată.
În cauză a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 44/13.06.2014.
Măsurile preventive dispuse au fost prelungite succesiv prin încheierile nr. 95 din 01.07.2014, 116 din 31.07.2014 și 143 din 29.08.2014 pronunțate de Tribunalul D., pe durate de 30 de zile.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 1.10.2014, în baza art. 348 alin. 2 din NCPP rap. la art. 207 alin. 2 din NCPP s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 207 alin. 4 din NCPP s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș..
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 29.10.2014, în baza art. 348 alin. 2 din NCPP rap. la art. 207 alin. 6 din NCPP s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 207 alin. 6 din NCPP rap. la art. 207 alin. 4 din NCPP s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș..
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 18.11.2014, în baza art. 348 alin. 2 din NCPP rap. la art. 207 alin. 6 din NCPP s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 207 alin. 6 din NCPP rap. la art. 207 alin. 4 din NCPP s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș..
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 18.11.2014 s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpatul T. V. A., iar în baza art. 346 NCPP s-a constat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 361/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D., privind pe inculpații S. G. Ș., T. A. M., T. V. A., T. Verginel G., T. O. C., Vașcu G. și T. M. C.. În baza art. 346 NCPP s-a constat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații S. G. Ș., T. A. M., T. V. A., T. Verginel G., T. O. C., Vașcu G. și T. M. C..
În procedura de cameră preliminară, la termenul din data de 09.12.2014, instanța a procedat conform art. 207 alin. 6 Cpp la verificarea legalității și temeiniciei stării de arest preventiv, întrucât împotriva încheierii finale de cameră preliminară pronunțată la data de 18.11.2014 inculpatul T. V. A. a formulat contestație înregistrată la data de 3.12.2014.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 9.12.2014 în baza art. 348 alin. 2 din NCPP rap. la art. 207 alin. 6 din NCPP judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 207 alin. 6 din NCPP rap. la art. 207 alin. 4 din NCPP a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș..
Prin încheierea de ședință din data de 05.01.2015 în baza art. 362 alin. 2 NCPP rap. la art. 208 alin. 2 NCPP instanța a constatat legalitatea și temenicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 208 alin. 3 rap. la art. 207 alin. 4 NCPP a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș..
Prin încheierea de ședință din data de 16.02.2015 în baza art. 362 alin. 2 NCPP rap. la art. 208 alin. 4 NCPP instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 208 alin. 3 rap. la art. 207 alin. 4 NCPP a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș., apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere anterior.
Prin încheierea de ședință din data de 06.04.2015 în baza art. 362 alin. 2 NCPP rap. la art. 208 alin. 4 NCPP instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 208 alin. 3 rap. la art. 207 alin. 4 NCPP a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș.,apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere anterior.
Analizând măsura arestării preventive luată față de inculpații-părți civile T. A. M. și S. G. Ș., în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale prev. de art. 362 alin. 2 și 208 alin. 4 C.p.p., tribunalul a apreciat că arestarea preventivă este legală si temeinică întrucât temeiurile care au determinat luarea, prelungirea și menținerea măsurii preventive a inculpaților se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 208 alin. 2 C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.
Prin temeiuri care au determinat arestarea ori menținerea acesteia trebuie să se înțeleagă condițiile și cazurile riguros arătate în textele art. 223 C. proc. pen., pentru că numai în cazul în care se constată existența acestora la dosarul cauzei, se poate dispune această măsură de excepție, a arestării preventive. Condițiile și cazurile expres și limitativ arătate în art. 223 C. proc. pen. care determină luarea măsurii arestării preventive ori justifică menținerea ei reprezintă în realitate motivele de fapt și de drept care impun luarea, prelungirea sau menținerea măsurii arestării preventive pentru buna desfășurare a urmării penale și a judecății.
În speța de față, raportat la criteriile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p. și la cele prev. de art. 208 alin. 4 C.p.p., pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a relațiilor sociale vizate instanța a apreciat că se impune în continuare menținerea arestării preventive a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș. care este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Astfel, din probele administrate până la acest moment procesual rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați.
Din datele dosarului, tribunalul a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă inițială a inculpaților așa cum au fost expuse în încheierile pronunțate de Tribunalul D. la data de 06.06.2014, respectiv 13.06.2014, se mențin în continuare și justifică privarea acestora de libertate, întrucât pedeapsa prevăzută de lege este 5 ani sau mai mare; pe de altă parte prin natura lor, faptele prezintă un grad ridicat de pericol ce rezidă din starea de indignare ori temere pe care astfel de le induc în rândul opiniei publice, în contextul amplificării fenomenului infracțional, având în vedere și valorile sociale periclitate prin desfășurarea unor asemenea activități, modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, respectiv o activitate desfășurată de mai multe persoane în mod spontan, amploarea acestui fenomen infracțional, astfel de infracțiuni fiind de natură să inducă o rezonanță negativă în rândul opiniei publice, un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor, impunându-se intervenția promptă a autorităților judiciare pentru restabilirea echilibrului social încălcat.
Astfel, măsura arestării preventive a inculpaților poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că aceștia au săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care aceștia provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (art. 223 alin. 2 Cpp).
La stabilirea pericolului public s-au avut în vedere atât date ce sunt legate de persoana inculpatului, cât si date referitoare la fapta (natura și gravitatea acesteia), nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
De asemenea, evoluția ascendentă a fenomenului infracțional în general și în mod deosebit a infracțiunilor de genul celor reținute în sarcina inculpaților, dublată de impactul pe care această infracțiune îl propagă asupra membrilor societății, conduce instanța la concluzia necesității privării de libertate a inculpaților identificându-se și în prezent existența temeiurilor care au impus arestarea preventivă, măsura având drept scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
S-a constatat astfel că toate aceste temeiuri care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și în prezent, nu au încetat și nici nu s-au schimbat neexistând nici un indiciu în acest sens, iar probele administrate până în prezent nu au relevat incidența niciunui element care să conducă la concluzia existenței unor alte temeiuri de fapt, să determine o altă situație de drept care să releve împrejurarea că măsura arestării preventive nu se mai impune, iar această măsură ar trebui să fie revocată sau înlocuită.
În acest sens, nu poate fi reținută apărarea inculpaților că urmărirea penală fiind terminată nu mai poate influența buna desfășurare a procesului penal, deoarece pe parcursul judecății, în faza cercetării judecătorești se administrează toate probele necesare aflării adevărului și, deci, există posibilitatea ca inculpații să influențeze buna desfășurare a procesului penal.
O astfel de concluzie nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție a inculpaților, căci examinarea respectivelor condiții este obligatorie în temeiul dispozițiilor legale mai sus menționate și nu conduce la stabilirea împrejurării că faptele există și au fost comise de inculpat în forma de vinovăție cerută de lege.
P. toate aceste considerente, instanța a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de cei doi inculpați, măsură care este totodată proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpaților și necesară pentru realizarea scopului prev. de art. 202 Cpp, iar o altă măsură preventivă mai ușoară nu ar fi suficientă pentru realizarea acestui scop, întrucât prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar crea un sentiment de neîncredere în buna desfășurare a actului la justiție.
În plus, s-a apreciat că durata arestării preventive nu a depășit un termen nerezonabil, mandatele de arestare preventivă dispuse față de cei doi inculpați fiind emise în luna iunie 2014, judecata începând abia la data de 5.01.2015 și nefiind finalizată întrucât unii dintre inculpați, inclusiv T. A. M., nu au recunoscut infracțiunile pentru care sunt cercetați și au contestat o parte din probele administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce a generat începerea cercetării judecătorești cu privire la toți inculpații întrucât există un caz de conexitate având în vedere interdependența între acțiunile presupus a fi fost comise de către inculpați. Mai mult, în cadrul acesteia o parte din martorii audiați au revenit parțial asupra depozițiilor date anterior, existând așadar pericolul influențării martorilor ce urmează a fi audiați în cauză. Mai mult, chiar inculpatul T. A. M. a solicitat în apărare audierea altor martori oculari, fiind încuviințată la termenul anterior proba cu un martor, iar la prezentul termen apărătorul ales al acestui inculpat nu s-a prezentat și nici nu și-a asigurat substituirea, generând tergiversarea soluționării fondului cauzei prin imposibilitatea administrării probatoriului.
Singurul element de noutate îl constituie trecerea unui nou interval de timp, însă acest element apare ca insuficient pentru a ajunge la concluzia că măsura arestării preventive și-ar fi pierdut caracterul rezonabil din punctul de vedere al factorului timp, având în vedere toate considerentele prezentate anterior. Instanța a apreciat, așadar, că nu s-a redus impactul social al faptelor pentru care sunt cercetați inculpații și nici termenul rezonabil nu a fost depășit în cauză.
În concluzie, instanța a reținut că pericolul pentru ordinea publică nu s-a diminuat în timp de la data arestării preventive și că, în circumstanțele cauzei, există motive pertinente și suficiente, care dovedesc că și în acest moment procesual, prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică, privarea de libertate a acestuia fiind o măsură necesară și proporționalăfață de interesul general care prevalează în acest caz asupra regulii respectării libertății individuale.
Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea presupuselor infracțiuni pentru care sunt cercetați inculpații, împrejurările de fapt ale comiterii pretinselor infracțiuni, conduita inculpaților, circumstanțele personale ale inculpaților, iar dispunerea unei alte măsuri preventive este vădit insuficientă și nu prezintă, cel puțin la acest moment, garanții suficiente pentru buna administrare a procesului penal și prezervarea securității publice, nefiind de natură să răspundă scopului prev. de art. 202 al. 1 C.pr.pen.
În opinia instanței, modalitatea în care se susține că au acționat inculpații denotă periculozitatea acestora, dar și îndrăzneală infracțională și ușurința în adoptarea unei rezoluții infracționale, necesitatea ca principiul imperativ al aflării adevărului asupra tuturor faptelor si persoanelor implicate să fie îndeplinit, în situația în care inculpatul T. A. M. nici nu recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Totodată, dispunerea unei alte măsuri preventive (arestul la domiciliu) nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate, cât și rezonanța puternic negativă pe care fapte de natura celor presupus săvârșite de inculpat o au în rândul opiniei publice.
Față de cele reținute, s-a apreciat că măsura preventivă a arestării dispusă față de inculpații T. A. M. și S. G. Ș. este legală si temeinică, precum și subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 362 alin. 2 din NCPP rap. la art. 208 alin. 4 din NCPP s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar în baza art. 208 alin. 3 NCPP rap. la art. 207 alin. 4 din NCPP s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților T. A. M. și S. G. Ș., în prezent deținuți în P. C..
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul T. A. M., invocând motivele expuse în practicaua prezentei decizii, motive ce vor fi analizate în continuare.
Analizând motivele contestației cât și încheierea judecătorului de fond, se constată că este nefondată calea de atac promovată, astfel încât, în temeiul art.451/1 C.p.p., urmează a o respinge.
În mod judicios judecătorul fondului a apreciat că în cauză subzistă pe mai departe condițiile ce au dus la luarea, respectiv menținerea măsurii arestului preventiv împotriva inculpatului, condiții enumerate în mod expres de dispozițiile art.223 alin.2 C.p.p., rap.la art.208 alin.4 C.p.p.
Probele administrate până la acest moment procesual, creează presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele penale, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile art.32 rap.la art.188 alin.1 și 2 C.p., precum și art.371 C.p..
Gravitatea faptelor penale cercetate, modalitatea și circumstanțele în care acestea se petrec, conflictul se derulează pe parcursul mai multor ore în care inculpatul adoptă un comportament agresiv, periculos, fie el și favorizat de conflictul în care era implicat alături de membrii familiilor celor doi inculpați, recurgerea în . exercitată la obiecte contondente, apte să suprime viața persoanei, locul public unde se petrece fapta, menit a pune în primejdie viața și bunurile și persoanelor terțe, numeroase, specifice unei piețe agroalimentare, sunt criterii just individualizate de judecătorul fondului la analiza măsurii arestului preventiv.
De asemenea, în mod temeinic s-a dat eficiență la aprecierea menținerii măsurii preventive și a circumstanțelor personale ale inculpatului, conflictul inculpatului cu legea penală, poziția procesuală adoptată, precum și stadiul procesual în care se află procesul penal, condițiile arătate, relevând necesitatea măsurii preventive pentru buna desfășurare a procesului penal.
Perioada de timp, relativ semnificativă ce a trecut de la luarea măsurii arestului preventiv, respectiv 13.06.2014, până la momentul soluționării încheierii atacate, nu poate primi semnificația depășirii caracterului rezonabil, atâta timp cât acesta din urmă este analizat în raport, nu numai, de timpul scurs, dar și de circumstanțele reale ce au însoțit faptele penale cercetate, împrejurările în care acestea se săvârșesc, circumstanțele personale ale inculpatului implicat, și nu în ultimul rând reacția societății în fața faptelor de această natură, gravitatea deosebită a acesta, având în vedere că viața persoanei constituie în cele din urmă bunul cel mai important.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p., va obliga contestatorul la 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația formulată de contestatorul inculpat T. A. M., fiul lui T. C. și T. M., născut la data de 26.11.1982 în C., domiciliat în C. .. 170 H, ., jud. D., posesor Cp . nr._, CNP:_, în prezent deținuți în P. C., împotriva încheierii din data de 25.05.2015 pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul la 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2015
Președinte,
T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
G.S. 26 Iunie 2015/4ex.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Accesul ilegal la un sistem informatic. Art.360 NCP. Decizia nr.... → |
|---|
