Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 1511/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1511/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 1511/2014
Dosar nr._ - Legea nr.46/2008 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.1511
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
PREȘEDINTE V. Mireajudecător
C. Șeleajudecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul P. V. M., împotriva sentinței penale nr.46 din 22 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Filiași, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat U. A., apărător ales, pentru inculpatul lipsă, lipsind și partea vătămată R. R. Direcția S. Gorj.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat U. A. pentru inculpat, a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii primei instanțe și pe fond, modificarea acesteia în sensul aplicării dispozițiilor art.80 alin.1 și 2 Cod penal privind renunțarea la aplicarea pedepsei.
În susținerea apelului declarat s-a arătat că în anii anteriori inculpatul a solicitat autorizație pentru tăierea arborilor și că urma să facă acest lucru și în legătură cu arborii tăiați de martorul T. P. G..
Reprezentantul parchetului, într-o primă teză, a solicitat respingerea apelului declarat ca tardiv, arătând că i s-a comunicat minuta sentinței nr.46/2014 la data de 26.09.2014, iar inculpatul a declarat apel la data de 20.10.2014, după expirarea termenului de 10 zile prevăzut de lege.
În subsidiar, a solicitat respingerea apelului declarat de inculpat ca neîntemeiat, arătând că încadrarea juridică corectă a faptei comise este în dispozițiile art.31 alin.2 Cod penal rap.la art.108 alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008, întrucât la comiterea faptei a participat o singură persoană, inculpatul fiind cel care l-a determinat cu intenție pe martorul T. P. să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală, acesta nefiind participant la acțiunea de tăiere a arborilor.
A precizat, totodată, că legea penală mai favorabilă este legea veche, astfel cum s-a reținut și de către prima instanță în cuprinsul hotărârii pronunțate și că nu se impune renunțarea la aplicarea pedepsei, în raport de volumul mare al materialului lemnos tăiat – 16,906 m.c. și valoarea acestuia 1667,33 lei.
Avocat U. A. pentru inculpat, în replică, cu referire la excepția tardivității apelului invocată de reprezentantul parchetului a arătat că minuta s.p.nr.46/2014 a fost returnată instanței de judecată și că termenul de păstrare a expirat la data de 8.10.2014, iar inculpatul a declarat apel la data de 17.10.2014. A apreciat, astfel că apelul declarat este în termen.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.46 din 22 septembrie 2014, Judecătoria Filiași, în temeiul art. 386 C.pr.pen. rap. la art. 5v NCP, a dispus reîncadrarea juridică a faptei din art. 31 alin. 2) C.P., rap. La art. 108 alin. 1 lit.a) și alin. 2) lit.a) din Lg. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2) C.P., în art. 31 alin. 2 ) C.P. din 1969 rap. la art., 108 alin. 1 lit.a) din Lg. 46/2008.
În temeiul art. 31 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 108 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic al României raportat la art. 374 alin. 4), art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. V. M., fiul lui I. și G., născut la data de 16.09.1952 în municipiul C., județul D., cu domiciliul în municipiul C., .. 1, județul D., cetățean român, studii superioare,pensionar, fără antecedente penale, C.N.P._, la pedeapsa de 4 ( patru) luni închisoare.
În temeiul art. 71 din Codul penal, s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 81 din Codul penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate pe durata termenului de încercare de (2) ani și ( 4) luni, calculat potrivit articolului 82 din Codul penal.
În temeiul art. 359 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a luat act că partea vătămată R.N.P. – R. – Direcția S. D., cu sediul în municipiul C., .. 19, județul D., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
A fost obligat inculpatul P. V. M. la 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.99/P/2013 din 24.01.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P. V. - M., pentru săvârșirea infracțiunii silvice de participație la tăierea fără drept de arbori, prevăzută și pedepsită de articolul 31 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 108 alin. 1 litera a) și alin. 2 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, parte vătămată fiind R.N.P. – R. – Direcția S. D..
În fapt, s-a reținut că, în perioada noiembrie - decembrie 2012, inculpatul P. V. M., deși nu solicitase și nu obținuse de la Ocolul Silvic Filiași autorizație de exploatare a materialului lemnos în Unitatea Amenajistică 31.A, l-a determinat cu intenție pe învinuitul T. P. G. să doboare de pe picior, în mod repetat, un număr de 64 arbori esență salcâm, de pe terenul forestier înscris în amenajamentul silvic respectiv, teren dobândit de către învinuitul P. V. M. în baza certificatului de moștenitor suplimentar nr. 63 din 15.04.2013.
Cei 64 de arbori proprietatea acestuia ce au fost doborâți de pe picior cu ajutorul unui ferestrău mecanic de către învinuitul T. P. G., au fost folosiți pentru consum propriu de către inculpatul P. V. M., ori valorificați martorilor G. M. C., P. F., P. J., U. G., G. D. C. și Morugă F..
Prin adresa nr._ din 25.03.2013 a Ocolului Silvic Filiași, s-a stabilit un prejudiciu de 1.667,33 lei, corespunzător unui volum o 16,906 metri cubi material lemnos.
In ce-l privește pe învinuitul T. P. G., din probei administrate în cauză, a rezultat că a comis fapta fără vinovăție, lipsa acesteia datorându-se unei erori esențiale de fapt.
Astfel, potrivit susținerii învinuitului T. P. G., în anii anteriori l-a ajutat în mai multe rânduri pe inculpatul Pușcasu V. M. să taie material lemnos de pe terenurile forestiere proprietatea sa.
S-a mai reținut că de fiecare dată învinuitul Pușcasu V. M. a avut autorizație de exploatare de la Ocolul Silvic Filiași, fapt ce l-a determinat să se încreadă în spusele acestuia, care anterior începerii activității de tăiere celor 64 de arbori, l-a asigurat că are aprobările necesare în vedere exploatării materialului lemnos din unitatea amenajistică sus-menționate
Cum cele susținute de către învinuitul T. P. G. au fost confirmate atât de către învinuitul Pușcasu V. M. prin depozițiile date la urmărirea penală, cât și de Ocolul Silvic Filiași prin adresa nr. l 1005 din 16.12.2013, s-a dispus față de acesta scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunii prev. și ped. de ort. art.108 alin. lit a si alin.2 lit a din Legea 46/2008.
Cu ocazia audierii inculpatul Pușcasu V. M. a recunoscut săvârșirea infracțiuni reținută în sarcina sa, susținând insă că numărul arborilor doborâți de pe picior a fost de circa 40, iar diferența pana la 64 provenea din arbori doborâți de fenomene naturale.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost dovedită cu probe obținute pe baza următoarelor mijloace de probă: proces – verbal de cercetare la fata locului; adresa nr._/25.03.2013 a Ocolului Silvic Filiași, declarații inculpat; declarații de martori.
Până la începerea cercetării judecătorești, respectiv la termenul de judecată de la data de 05 mai 2014 inculpatul P. V. M. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 din Codul de procedură penală, cererea inculpatului privind aplicarea prevederilor legale sus menționate, fiind admisă. Astfel, inculpatul T. F. a fost audiat după identificare, iar în declarația dată a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu în sarcina sa și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe cu privire la care a declarat că le cunoaște, însușindu-și-le. Inculpatul a arătat însă, că nu este de acord cu acțiunea civilă formulată de către partea civilă. De asemenea, în circumstanțiere a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a dorit ca instanța să facă aplicarea în cauză a prevederilor art. 374 alin. 4 din Codul de procedură penală (declarație fila nr. 41 din dosar).
La termenul de judecată din data de 19 mai 2014 inculpatul a depus la dosar următoarele înscrisuri în circumstanțiere: anchetă socială nr. 2360/13.05.2014 emisă de Primăria comunei C. din Dos; autorizație de exploatare nr. 48 din 12. 12. 2013 emisă de Direcția S. D.-Ocolul Silvic Filiași; decizia nr._ din 10.04.2013 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.P.N.
Partea vătămată R.N.P. – R. – Direcția S. D. a fost legal citată cu mențiunea de a preciza dacă se constituie parte civilă în procesul penal, iar în caz afirmativ să se indice natura pretențiilor, cuantumul acestora și probele în dovedirea pretențiilor solicitate, dar nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Totodată, s-a solicitat înaintarea fișei de cazier judiciar a inculpatului P. V. - M., aceasta fiind depusă la dosar la data de 23 septembrie 2014 (fila numărul 61 din dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut că în perioada noiembrie – decembrie 2012, inculpatul P. V. - M., fără a deține de la Ocolul Silvic Filiași autorizație de exploatare a materialului lemnos în Unitatea Amenajistică 31.A, a tăiat din pădurea proprietatea sa cantitatea de 16,906 m.c. material lemnos, împreună cu învinuitul T. P. G., cu drujba acestuia din urmă, respectiv un număr de 64 de arbori esență salcâm, cu o valoare de 1667,33 lei, valoarea prejudiciului cauzat depășind de 19,62 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior care, la data constatării faptei inculpatului era de 85 lei.
Starea de fapt stabilită de instanță a rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale coroborate cu recunoașterea săvârșirii faptei de inculpat în fața instanței. Astfel, instanța a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă administrate în cauză.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P. V. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, în forma prevăzută de art. 108 alin. 1 litera a) din Legea 46/2008 – Codul Silvic al României.
Având în vedere gravitatea faptei săvârșite, instanța a considerat că pentru reeducarea inculpatului este necesară aplicarea unei pedepse.
D. fiind că prin actul de sesizare al instanței, fapta inculpatului a fost încadrată juridic în dispozițiile art 31 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 108 alin. 1 litera a) și alin. 2 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, iar aceste reglementări au suferit modificări prin apariția Legii nr 187/2012 în sensul înlăturării agravantei prevăzute de art. 108 alin. 1 litera a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, respectiv modalitatea în care fapta era săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, instanța a procedat la reîncadrarea juridică a faptei din art. 31 alin. 2) C.P., rap. la art. 108 alin. 1 lit.a) și alin. 2) lit.a) din Lg. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2) C.P., în art. 31 alin. 2 ) C.P. din 1969 rap. la art., 108 alin. 1 lit.a) din Lg. 46/2008.
Având în vedere decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, instanța a reținut ca fiind mai favorabilă vechea reglementare, respectiv Codul penal de la 1969, care permite suspendarea executării pedepsei în caz de condamnare.
Solicitarea inculpatului de a fi soluționată cauza prin aplicarea dispozițiilor art 396 al3 CPP, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei, s-a apreciat că este nejustificată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile art.80-82 Cod penal.
La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 74 din Codul penal, în special faptul că inculpatul nu a mai săvârșit anterior infracțiunii reținute în rechizitoriu, alte fapte de natură penală și nu a săvârșit fapte de natură penală nici ulterior săvârșirii acestei infracțiuni.
Instanța a apreciat că pentru atingerea scopurilor pedepsei, prevăzut de art. 72 Cod penal, în special pentru reeducarea inculpatului, este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Întrucât inculpatul P. V. M., înainte de citirea actului de sesizare, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța a aplicat prevederile art. 374 alineatul 4) din Codul de procedură penală, astfel încât limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită, calculate prin reducerea cu o treime, au fost de 4 luni închisoare, minimul special și de 2 ani și 8 luni închisoare, maximul special, avându-se în vedere dispozițiile art. 31 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 108 alin. 1 lit. a) din Legea 46/2008 – Codul Silvic al României, ce prevăd pentru săvârșirea acestei fapte penale, pedeapsa închisorii de la 6 luni la 4 ani sau amenda.
Inculpatul P. V. M. și-a manifestat regretul pentru săvârșirea infracțiunii, situație în care instanța, având în vedere faptul că se află la primul conflict cu legea penală, a considerat că nu este utilă pentru reeducarea inculpatului desprinderea din mediul familial și social, scopul sancțiunii putând fi atins și fără privare de libertate, astfel încât în temeiul dispozițiilor art. 81 din vechiul Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni, calculat potrivit articolului 82 din Codul penal, atrăgându-se atenția asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța a luat act că partea vătămată R.N.P. – R. – Direcția S. D. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P. V. M., solicitând admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii primei instanțe și pe fond, modificarea acesteia în sensul aplicării dispozițiilor art.80 alin.1 și 2 Cod penal privind renunțarea la aplicarea pedepsei.
În cuprinsul motivelor scrise de apel și cu ocazia dezbaterilor a arătat că sunt îndeplinite toate cerințele impuse de lege pentru a se renunța la aplicarea pedepsei, că inculpatul a recunoscut fapta comisă, cooperând cu organele de urmărire penală, că este un bun gospodar și că în anii anteriori a solicitat autorizație pentru tăierea arborilor, iar ulterior săvârșirii faptei a solicitat și obținut autorizație și pentru arborii tăiați de martorul T. P. G. în perioada noiembrie – decembrie 2012.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, din oficiu în limitele conferite de lege și în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din actele de la dosarul cauzei rezultă că în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2012, inculpatul P. V. M., cu intenție, l-a determinat pe martorul T. P. G. să taie un număr de 67 arbori de esență salcâm de pe un teren forestier aparținând inculpatului, martorul având reprezentarea că inculpatul deține autorizație de exploatare a materialului lemnos. Cantitatea de material lemnos tăiat a fost de 16,906 m.p., iar valoarea acesteia de 1667,33 lei.
Fapta reținută în sarcina inculpatului rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor B. G., D. C., D. C., G. M. ș.a., adresa nr._ din 16.12.2013 a Direcției Silvice D. și nu în ultimul rând din declarațiile inculpatului care atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia judecării cauzei de către instanța de fond, la termenul din data de 5.05.2014, a recunoscut săvârșirea acesteia și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Curtea constată, totodată, că în mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului P. V. din infracțiunea prev.de art.31 alin.2 Cod penal rap.la art.108 alin.1 lit.a și alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.31 alin.2 Cod penal rap.la art.108 alin.1 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, întrucât acțiunea de tăiere a celor 64 de arbori a fost realizată de martorul T. P. G., inculpatul nefiind participant la această acțiune, activitatea infracțională reținută în sarcina acestuia, constând în aceea că, cu intenție, l-a determinat pe martor să săvârșească, fără vinovăție, o faptă prevăzută de legea penală, martorul neavând cunoștință despre împrejurarea că inculpatul nu a obținut de la Ocolul Silvic autorizație de exploatare a materialului lemnos.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, Curtea reține, de asemenea, că în mod corect prima instanță a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea veche, întrucât prevede o modalitate de executare a pedepsei mai ușoară decât cele prevăzute de legea nouă (suspendarea condiționată a executării pedepsei).
În aceste condiții, se poate constata că aplicarea dispozițiilor art.80 NCP nu este posibilă, întrucât constituie o modalitate de individualizare a pedepsei prevăzută de legea nouă.
De altfel, chiar și în ipoteza în care am admite că legea nouă ar fi legea penală mai favorabilă, în raport de numărul mare al arborilor tăiați și valoarea prejudiciului provocat prin fapta comisă, Curtea apreciază că nu ar fi fost oportună renunțarea la aplicarea pedepsei.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul declarat de inculpatul P. V. M. va fi respins ca nefondat.
În baza art.275 alin.2 Cod pr.penală, apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de inculpatul P. V. M., împotriva sentinței penale nr.46 din 22 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Filiași, în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 4 decembrie 2014.
V. MireaCamelia Ș.
Grefier,
B. D.
Red.jud.VM
j.f.S.O.
PS/10.12.2014
| ← Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 1522/2014. Curtea de Apel... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 1531/2014.... → |
|---|
