Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 13/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 13/2014
Dosar nr._ - OUG nr. 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 13/2014
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014
PREȘEDINTE - V. T. - Judecător
Judecător C. C.
Judecător D. F.
Grefier L. M. P.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
.............................
Pe rol, soluționarea recursului promovat de P. DE PE L. J. DR. TR. S. împotriva sentinței penale nr. 1164 de la 30 mai 2013, pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat C. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul - inculpat (în stare de libertate) asistat de avocat ales Calea P..
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, a fost audiat intimatul inculpat, în condițiile prevăzute de lege, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public susține motivele de recurs depuse la dosar, criticând hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, motivând în esență că s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, cu încălcarea dispozițiilor art. 52 și 72 cod penal, iar prima instanță a reținut greșit în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 2 cod penal.
Astfel, s-a arătat că instanța de fond trebuie să aibă în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului, gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana acestuia și împrejurările care ai provocat răspunderea penală, gradul de pericol social ridicat al faptei din cauză fiind reflectat în modalitatea în care a fost comisă această infracțiune, iar acest pericol social trebuie raportat și la împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, anterior fiind sancționat cu amendă administrativă de trei ori, pentru comiterea unor infracțiuni prevăzute de Lg. 241/2000 și de Lg. 85/2006.
În concluzie, s-a susținut că aplicarea unei pedepse în cuantum de 1 an închisoare este mult prea blândă și nu este de natură a contribui la satisfacerea scopului pedepsei, astfel cum a fost stabilit de către legiuitor în art. 51 cod penal.
De asemenea, s-a arătat că deși instanța de fond a constatat că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, nu a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii și nu este la primul conflict cu legea penală, a reținut totuși în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev de art. 74 lit. a și c cod penal; astfel, s-a susținut că faptul că inculpatul are un grad de instrucție școlară ridicat și este căsătorit, nu poate constitui împrejurări față de care să se rețină existența circumstanțelor atenuante și, mai mult, nu poate duce la coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
Avocat Calea P., având cuvântul pentru intimatul - inculpat, solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Public ca nefondat și menținerea sentinței, deoarece faptele penale comise anterior de inculpat nu au legătură cu infracțiunea de care este acuzat în prezent inculpatul, acesta are familie, un loc de muncă și un copil minor în întreținere.
Se mai arată că actele întocmite de poliție nu reflectă realitatea deoarece martorii asistenți nu au a fost la spital ci în stradă și atunci au semnatul procesul verbal.
Intimatul - inculpat C. A., în ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului lui.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 1164 de la 30 mai 2013 pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin în dosarul cu nr._, în baza art.87 alin.5 din OUG 195/2002 cu art.74 alin.2 –art.76 lit.d cod penal, a fost condamnat inculpatul C. A. (fiul lui R. și E., născut la 7.08.1971, în Drobeta Tr.S., județul M., domiciliat în Drobeta Tr.S., ., județul M.; CNP_) la 1 an închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile art. 71 alin.2 Cod penal; în baza art.81-82 cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra art.83 cod penal.
În baza art.71 alin.5 cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și b cod penal, pe durata termenului de încercare și, în final, a fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 100 lei reprezentând 50% din onorariul pentru avocat desemnat din oficiu, s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Dr.Tr.S. din 5 noiembrie 2012, a fost trimis în judecată inculpatul C. A. - în stare de libertate - pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 republicată, constând în fapt în aceea că, în noaptea de 18/19.03.2012, în jurul orei 2:14, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza municipiului Drobeta Tr.S., lucrătorii de poliție au oprit în trafic pentru control, pe . BMW cu numărul de circulație provizorie MH_, fiind identificat conducătorul autoturismului în persoana inculpatului C. A. și deoarece acesta emana miros specific de alcool, a fost testat cu aparatul etilotest.
Inculpatul a simulat testarea, având mai multe încercări eșuate, motiv pentru care i s-a solicitat să fie condus la Serviciul Județean de Ambulanță M. pentru recoltare de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, însă inculpatul a refuzat, prezenți la locul faptei fiind martorii asistenți B. C. D. și F. S. D..
Refuzul inculpatului de a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, a fost consemnat și în procesul-verbal încheiat de organele de poliție, semnat fără obiecții de martorii asistenți, inculpatul refuzând însă semnarea acestuia.
Astfel, s-a constatat că, în drept, fapta inculpatului C. A., astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 republicată, pentru care a fost condamnat.
În raport de criteriile de individualizare prev de art. 71 cod penal și de gradul de pericol social al faptei, frecvența infracțiunilor la regimul circulației, efectele asupra siguranței în trafic, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse, și reținând circumstanțele personale atenuante, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege, de 1 an închisoare, în condițiile art.64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatului, prima instanță a considerat că îndreptarea și reeducarea inculpatului poate avea loc și fără executarea în regim de detenție a pedepsei, astfel că, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, atrăgându-i-se totodată, atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal referitoare la revocarea beneficiului suspendării, în cazul săvârșirii în termenul de încercare a unei noi infracțiuni.
De asemenea, în temeiul art.71 alin.5 cod penal, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b-71 cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă J. Drobeta Turnu Severin, criticând-o pentru netemeinicie, motivând în esență că s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, cu încălcarea dispozițiilor art. 52 și 72 cod penal, iar prima instanță a reținut greșit în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 2 cod penal.
Astfel, s-a arătat că instanța de fond trebuie să aibă în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului, gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana acestuia și împrejurările care ai provocat răspunderea penală, gradul de pericol social ridicat al faptei din cauză fiind reflectat în modalitatea în care a fost comisă această infracțiune, iar acest pericol social trebuie raportat și la împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, anterior fiind sancționat cu amendă administrativă de trei ori, pentru comiterea unor infracțiuni prevăzute de Lg. 241/2000 și de Lg. 85/2006.
În concluzie, s-a susținut că aplicarea unei pedepse în cuantum de 1 an închisoare este mult prea blândă și nu este de natură a contribui la satisfacerea scopului pedepsei, astfel cum a fost stabilit de către legiuitor în art. 51 cod penal.
De asemenea, s-a arătat că deși instanța de fond a constatat că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, nu a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii și nu este la primul conflict cu legea penală, a reținut totuși în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev de art. 74 lit. a și c cod penal; astfel, s-a susținut că faptul că inculpatul are un grad de instrucție școlară ridicat și este căsătorit, nu poate constitui împrejurări față de care să se rețină existența circumstanțelor atenuante și, mai mult, nu poate duce la coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
Recursul este fondat și urmează a fi admis, cu următoarea motivare:
Așa cum temeinic se susține în recursul declarat împotriva inculpatului, reținerea de circumstanțe atenuante ,potrivit art. 74 alin. 2 cod penal, nu este motivată și nici justificată deoarece nu există împrejurări circumstanțiale favorabile inculpatului care să impună reținerea prevederilor legale menționate și reducerea pedepsei principale sub limita legală, atât timp cât inculpatul a mai comis anterior fapte penale - chiar dacă ele sunt de altă natură decât fapta dedusă în prezent judecății -, nu a manifestat cooperare ori regret și nu a recunoscut comiterea faptei de care este acuzat.
În consecință fiind întemeiate criticile formulate, în baza art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. d cod proc. penală, se va admite recursul, se va casa sentința și în rejudecare se vor înlătura prevederile art. 74 alin. 2 cod penal, procedându-se la o nouă individualizare a pedepsei.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 cod penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. DE PE L. J. DR. TR. S. împotriva sentinței penale nr. 1164 de la 30 mai 2013, pronunțată de J. Drobeta Turnu Severin în dosarul cu nr._, privind pe intimatul - inculpat C. A..
Casează sentința.
Înlătură dispozițiile art.74 alin.2-art.76 lit. d Cod penal.
In baza art.87 alin.5 OUG 195/2002;
Condamnă inculpatul C. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art. 81-82 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei principale, pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare în sumă de 60 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. T. C. C. D. F.
Grefier,
L. M. P.
Red. Jud. D. F.
Jud. fond: E. C.
Dact. 2 ex./A.T. – 20 Ianuarie 2014
| ← Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 7/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
