Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1404/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1404/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 1404/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 1404
Ședința publică de la 29 octombrie 2015
Completul constituit din:
Președinte - Ș. B. - judecător
C. Ș. - judecător
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. N. din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
¤¤¤¤¤
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul T. V. A., împotriva sentinței penale nr. 1361 din data de 29.05.2015 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._, având ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 Cp).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat din oficiu B. A. pentru . A., partea civilă C. D. A. și reprezentanții legali C. D. și C. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că la dosar s-a depus prin intermediul serviciului registratură note scrise din partea părții civile C. D. A. și cerere de judecare a cauzei în lipsă formulată de . A..
Avocat B. A. a depus motive de apel pentru . A..
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea a acordat cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Avocat B. A. apărător al . A. a solicitat admiterea apelului și într-o primă teză achitarea inculpatului T. V. A..
Într-o teză secundară a solicitat admiterea apelului și micșorarea cuantumului daunelor morale, suma de 3.000 lei fiind prea mare raportat la vătămările suferite de partea civilă.
Partea civilă C. D. A. și reprezentanții legali C. D. și C. M. au solicitat respingerea apelului declarat de inculpat și obligarea acestuia la cheltuieli judiciare în apel.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, pedeapsa aplicată de instanță de fond fiind proporțională cu gravitatea și consecințele infracțiunii. În ceea ce privește daunele morale, a apreciat că suma de 3000 lei este justificată de cele 5,6 zile de îngrijiri medicale și de umilința suferită de partea civilă. De asemenea a solicitat obligarea apelantului-inculpat T. V. A. la cheltuieli judiciare în apel.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1361 din data de 29.05.2015 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ , în baza art. 118 Cod penal, s-a aplicat inculpatului T. V. A., măsura educativă a supravegherii pe o perioadă de 5 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzute de art.193 alin.2 C.p., cu aplicarea art.113 Cod penal.
În baza art. 121 alin.1 C.p., a fost obligat inculpatul T. V. A. ca pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, să respecte următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională; să nu se apropie și să nu comunice cu persoana vătămată C. D. A.; să se prezinte la S. de Probațiune G. la datele fixate de acesta.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.123 C.p. privitoare la prelungirea sau înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate în cazul nerespectării, cu rea-credință, a condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
Supravegherea și îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a supravegherii se va realiza de către tatăl inculpatului, T. A., cf. art. 67 alin. 2 din Legea 253/2013.
În baza art. 19, art. 86 și art. 397 C.p.p. rap la art. 1349 si art.1357 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. D. A. și a fost obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A., la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin.1.C.pr.pen., a fost obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 276 alin.1, 2 și 4 C.p.p., a fost obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A., la plata sumei de 500 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a acordat onorariul apărător din oficiu în cuantum de 100 lei către d-na avocat C. D., care potrivit art 274 alin.1 C.p.p. va rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. cu nr.2139/P/2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T. V. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 193 alin. 2 CP cu aplic. art. 113 și urm. CP.
În actul de sesizare, s-a reținut, în esență, că prin plângerea înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. la data de 17.04.2014, persoana vătămată C. D. A. a reclamant faptul că în data de 12.04.2014, în timp ce se afla în grădina locuinței din com. Bălești, ., a fost lovită de T. V. A..
S-a reținut că în data de 12.04.2014 persoana vătămată se afla la locuința sa și, în urma unei discuții telefonice cu prietenul său T. V. A., s-a întâlnit cu acesta în grădina din spatele locuinței. S-a menționat că, în acel moment, între inculpat și persoana vătămat a izbucnit un conflict verbal și, pe fondul discuțiilor aprinse, T. V. A. a lovit-o pe C. D. A. cu pumnii și palmele în zona feței.
S-a mai reținut că inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate să meargă împreună spre locuința acestuia din satul C., iar în momentul în care se aflau în dreptul locuințelor martorilor P. I. M. și B. D., s-au întâlnit cu numiții T. S. și T. I., bunica, respectiv unchiul acestuia, care, auzind cele întâmplate, s-au deplasat cu un autoturism pentru a aplana conflictul.
S-a mai arătat că în aceste împrejurări, văzând că persoana vătămată era foarte speriată și plângea, numiții T. S. și T. I. au introdus-o pe C. D. A. în autoturism cu scopul de a o duce la domiciliul acesteia, fapt care a generat un conflict verbal între inculpat și rudele acestuia, inculpatul lovind cu telefonul mobil parbrizul autoturismului.
S-a mai menționat că în acel moment, la fața locului au venit și numiții P. I. M., P. G., B. D. și B. C.. S-a precizat că, văzând că persoana vătămată era speriată și plângea, B. D. și B. C. au scos-o pe aceasta din autoturismul rudelor inculpatului și, cu autoturismul personal, au transportat-o la domiciliu.
S-a mai reținut că ajungând acasă, persoana vătămată a relatat surorii sale, C. E. L. R., și prietenului acesteia din urmă, M. M., că a fost agresată fizic de către inculpat, aceștia observând că prezenta leziuni la nivelul feței, era foarte speriată și avea hainele rupte și murdare.
S-a mai menționat că, întrucât persoana vătămată le-a spus acestora că a pierdut telefonul mobil și anumite articole vestimentare, cei trei s-au întors pe drumul parcurs de persoana vătămată împreună cu inculpatul și au recuperat bunurile pierdute.
S-a mai arătat că în momentul în care s-au întors acasă, persoana vătămată împreună cu sora sa au relatat părinților cele întâmplate, motiv pentru care părinții au transportat-o pe aceasta la Spitalul de Urgență Tg-J. unde au fost constatate leziunile suferite de aceasta.
S-a mai reținut că în data de 14.04.2014 persoana vătămată a fost examinată la S. de Medicină Legală G., fiindu-i eliberat CML nr. 342 din care rezultă că a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, pot data din 12.04.2014, necesită de la producere 5-6 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei.
Prin încheierea de camera preliminară din data de 10.03.2015 s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. numărul 2139/P/2014, privind pe inculpatul T. V. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infr. prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP cu aplic. art. 113 și urm. CP, a administrării probelor precum și a actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul T. V. A., persoana vătămată C. D. A., părțile responsabile civilmente și S. de Probațiune de pe lângă T. G..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații martori, declarații suspect/inculpat, declarații persoană vătămată, certificat medico-legal, înscrisuri.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele așa cum sunt descrise în actul de sesizare, nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, nu a solicitat alte probe.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați pe latură civilă martorii C. C. și Tăpălog V..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 12.04.2014, persoana vătămată C. D. A. a purtat o discuție telefonică cu inculpatul minor T. V. A., cei doi întâlnindu-se în grădina din spatele locuinței persoanei vătămate. Între C. D. A. și T. V. A. au avut loc discuții contradictorii, pe fondul cărora inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri persoanei vătămate cu pumnii și picioarele în zona feței, după care i-a solicitat acesteia să îl însoțească la locuința sa din satul C., jud.G..
În drum spre domiciliul inculpatului, cei doi s-au întâlnit cu T. S. și T. I., bunica, respectiv unchiul acestuia, care, auzind cele întâmplate, în vederea aplanării conflictului, se deplasaseră cu un autoturism. Observând că persoana vătămată era foarte speriată și plângea, T. S. și T. I. au introdus-o în autoturism pentru a o duce la locuința acesteia.Această încercare de îndepărtare a persoanei vătămate a generat un conflict verbal între inculpat și rudele acestuia, inculpatul lovind cu telefonul mobil parbrizul autoturismului.
La fața locului au ajuns și B. D. și B. C. care, văzând atitudinea inculpatului, au scos persoana vătămată C. D. A. din autoturismul respectiv și au transportat-o la domiciliu cu autoturismul lor.
Din CML nr.342/14.04.2014 eliberat de SML G. rezultă că persoana vătămată a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, pot data din 12.04.2014, necesită de la producere 5-6 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei.
Instanța a reținut această stare de fapt din coroborarea materialului probator administrat în cauză: declarații martori, declarație suspect, declarații inculpat, declarații persoană vătămată, certificat medico-legal, înscrisuri.
În drept, fapta inculpatului minor T. V. A. care, în seara zilei de 12.04.2014, a agresat-o fizic pe persoana vătămată C. D. A., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat de la producere 5-6 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C.pen cu aplic. art. 113 CP.
Față de disp. art. 396 alin. 2 Cod pr. pen. coroborat cu art. 103 alin. 2 Cod pr. pen., instanța constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, a aplicat inculpatului o măsură educativă.
La individualizarea judiciară a măsurii educative aplicată, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret, împrejurările și modul de comitere a faptei, consecințele infracțiunii comise, atitudinea sinceră a inculpatului, lipsa antecedentelor penale ale acestuia.
Din referatul de evaluare nr.33/12.05.2015 întocmit de S. de Probațiune G., instanța a reținut că au fost identificați următorii factori negativi de natură a influența conduita inculpatului: carențele înregistrate în plan școlar prin abandonarea studiilor, supravegherea inconsistentă din partea părinților și transcederea responsabilităților de către aceștia către bunici, indulgența manifestată de bunici raportat la evoluția minorului, consumul de alcool în condițiile în care aceste fapt se constituie în certitudine, deficiențe la nivelul selectării modalităților de soluționare a problemelor cu care se confruntă, abilități reduse în planul anticipării consecințelor faptelor proprii și neasumarea responsabilității cu referire la comportamentul adoptat.
Au fost identificați următorii factori pozitivi: suportul moral și financiar de care beneficiază din partea părinților, disponibilitatea tatălui de a exercita o supraveghere mai atentă în perspectivă, stabilitatea locativă, reluarea cursurilor școlare, este pentru prima dată în conflict cu legea penală.
Consilierul de probațiune a apreciat că pentru reducerea riscului de recidivă ar avea eficiență aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate cu stabilirea obligațiilor de a nu se întâlni cu persoana vătămată și continuarea cursurilor școlare.
Având în vedere aspectele expuse, în temeiul art. 118 Cod penal a aplicat inculpatului T. V. A. măsura educativă a supravegherii pe o perioadă de 5 luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzute de art.193 alin.2 C.p., cu aplicarea art.113 Cod penal.
În baza art. 121 alin.1 C.p. a obligat inculpatul T. V. A. ca pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, să respecte următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională; să nu se apropie și să nu comunice de persoana vătămată C. D. A.; să se prezinte la S. de Probațiune G. la datele fixate de acesta.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 C.p. privitoare la prelungirea sau înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate în cazul nerespectării, cu rea-credință, a condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
Supravegherea și îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a supravegherii se va realiza de către tatăl inculpatului, T. A., cf. art. 67 alin. 2 din Legea 253/2013.
Având în vedere probele administrate în cauză și aspectele concrete reținute cu privire la latura penală, instanța a apreciat că, în speță, sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale prevăzute de art. 1357C.civ.
În ceea ce privește daunele morale este cert că persoana vătămată C. D. A. a suferit un prejudiciu moral prin suferința care i-a fost cauzată ca urmare a loviturilor primite și prin starea de teamă care i s-a creat.
Cu toate că stabilirea despăgubirilor pentru un prejudiciu moral nu se poate face cu exactitate, instanța trebuie însă să aibă în vedere repercusiunile pe care fapta inculpatului le-a avut asupra persoanei vătămate din punct de vedere fizic și psihic.
Astfel, având în vedere vârsta persoanei vătămate, leziunile suferite și numărul îngrijirilor medicale necesare pentru vindecare, rezonanța pe care fapta inculpatului a avut-o în comunitate, instanța apreciază că suma de 3000 lei reprezintă o reparație justă.
Cu privire la daunele materiale solicitate, din probatoriul administrat în cauză instanța nu a reținut existența unui prejudiciu material, neputându-se reține existența unei legături de cauzalitate dintre fapta inculpatului și pierderea locului de muncă de către mama persoanei vătămate.
Referitor la latura civilă a cauzei, instanța a avut în vedere că, la data săvârșirii faptei, inculpatul era minor și era încredințat tatălui, T. A. .
În consecință, în baza art. 19, art. 86 și art. 397 C.p.p. rap la art. 1349 si art.1357 C.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. D. A. și a obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A., la plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin.1.C.pr.pen. a obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 276 alin.1, 2 și 4 C.p.p. a obligat inculpatul T. V. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A., la plata sumei de 500 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a acordat onorariul apărător din oficiu în cuantum de 100 lei către d-na avocat C. D., având în vedere că acesta a participat la mai multe termene de judecată, onorariu care potrivit art 274 alin.1 C.p.p. a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul T. V. A., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea sa, iar în subsidiar să se dispună desființarea sentinței primei instanțe în ceea ce privește latura civilă, întrucât suma de 3.000 lei la care a fost obligat este exagerată și nerezonabilă, în raport cu prejudiciul moral suferit de partea vătămată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
În mod corect, prima instanță l-a găsit vinovat pe inculpatul T. V. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.193 alin.2 C.p., atâta timp cât din întregul probatoriu administrat în cauză, rezultă cu certitudine că în seara zilei de 12.04.2014, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri persoanei vătămate C. D. A. cu pumnii și picioarele în zona feței, pentru care partea vătămată a necesitat un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr.342/14.04.2014 eliberat de SML G..
De altfel, în fața primei instanțe, inculpatul a recunoscut săvârșirea acestei fapte, așa cum a fost descrisă în rechizitoriu și a arătat că nu contestă probele administrate la urmărirea penală și nici nu solicită alte probe.
Prin urmare, nu există temei pentru achitarea inculpatului, așa cum se solicită în apel.
Cu privire la măsura educativă luată față de inculpat, se constată că în mod corect prima instanță a considerat că măsura educativă a supravegherii pe o perioadă orientată către maxim, de 5 luni, este cea mai adecvată scopului urmărit de lege, acela al reeducării inculpatului și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, în raport cu gradul de pericol social al infracțiunii, cu modul de comitere al infracțiunii, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, în sensul că acesta nu are antecedente penale și a avut o atitudine de recunoaștere a faptei.
Nu este fondată nici critica privind cuantumul daunelor morale acordate părții vătămate.
Astfel, în raport de toate elementele de la dosar (certificatul medico-legal, declarațiile părții vătămate și declarațiile martorilor), Curtea constată că suferința psihică și fizică a părții vătămate a fost una moderată, partea vătămată necesitând un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, iar leziunile nu i-au pus viața în pericol.
Prejudiciul moral este susceptibil de a fi reparat și pecuniar, însă acesta nu reprezintă totuși o reparare propriu-zisă, respectiv o repunere în situația anterioară, astfel că dauna morală are menirea doar de a ușura suferințele părții vătămate sau de a-i crea anumite satisfacții.
Prin urmare, Curtea consideră că suma de 3.000 lei, acordată părții vătămate de către instanța de fond este proporțională și adecvată în raport cu trauma produsă părții vătămate pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat acesteia, nefiind exagerată, așa cum susține inculpatul.
Așa fiind, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., urmează a respinge apelul inculpatului, ca nefondat, iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p. și art. 276 C.p.p., a-l obliga pe acesta, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la 100 lei cheltuieli judiciare către stat și la 112 lei cheltuieli judiciare către persoana vătămată C. D. A., constituite din contravaloarea carburantului necesar pentru deplasarea la instanța de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul inculpatului T. V. A., fiul lui A. și A., născut la data de 26.08.1997, în Tg-J., jud.G., CNP_, cu domiciliul în comuna Bălești, ., formulat împotriva sentinței penale nr. 1361 din data de 29.05.2015 pronunțată de Judecătoria Tg. J., în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente T. A., la 112 lei cheltuieli judiciare către persoana vătămată C. D. A..
Obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29.10.2015.
Președinte, Judecător,
Ș. B. C. Ș.
Grefier,
B. D.
Red.jud.Șt.B.
J.fond:N.N.
SG/2015/4ex.
| ← Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1397/2015.... → |
|---|
