Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 2456/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2456/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 2456/2013
Dosar nr._ - menținere măsură arestare preventivă –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 2456/2013
Ședința publică de la 11 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. P. – judecător
A. D. - judecător
T. M. - judecător
Grefier M. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror A. G. din cadrul
D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial C.
¤¤¤¤
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul A. V. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), împotriva încheierii nr.166 din 04.12.2013 pronunțată Tribunalul O. în dosarul nr._, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat A. V., asistat de avocat D. E., din oficiu, în substuirea av. T. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat D. E. având cuvântul pentru recurentul inculpat A. V., solicită ca în temeiul art 385 ind 15 lit d) Cod pr penală să fie admis recursul, să fie casată încheierea recurată, întrucât nu mai subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Arată că în cauză părțile vătămate nu s-au constituit parte civilă, astfel încât este necesară înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventive neprivativă de libertate, respectiv una din măsurile prevăzute de art 136 lit b sau c Cod penal.
În privința cererii de liberare provizorie solicită admiterea cererii inculpatului, liberarea provizorie a inculpatului putându-se dispune cu impunerea unor obligații în sarcina acestuia.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, în mod corect fiind menținută starea de arest preventiv a inculpatului, de la ultima verificare a legalității și temeiniciei stării de arest preventiv neintervenind elemente noi.
În mod corect prima instanță a considerat că nu este utilă cauzei lăsarea în libertate a inculpatului, acesta săvârșind infracțiuni grave și aderând la un grup infracțional organizat.
În privința cererii de liberare provizorie sub control judiciar arată că nu se poate dispune, întrucât în acest moment există riscul influențării martorilor neaudiați și a părților vătămate.
Recurentul inculpat A. V. având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu avocatul său și solicită să fie judecat în continuare în stare de libertate.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierii nr.166 din 04.12.2013 pronunțată Tribunalul O. în dosarul nr._, în temeiul art.160/8a alin.6 Cod de procedură penală s-a respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A. V., deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.,ca neîntemeiată.
În baza art.300/2 rap. la 160/b alin. 3 C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A. V. fiul lui N. și A., născut la data de 25 septembrie 1987 în Corabia, județul O., domiciliat în Corabia, .. 16, ., CNP -_, cetățean român, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.;
Pentru a se pronunța astfel, instanța procedând conform dispozițiilor art. 300/2 C.p.p. a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. nr.29D/P/2012 din 14.12.2012 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaților:
- C. E. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 1 și 2 c.p., art 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p., art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, art. 12 alin.1 și 2 lit a din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.
- A. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p.cu aplic.art. 33 lit.a C.p.și art. 41 alin. 2 C.p.
- A. V. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011,, art. 192 alin 1 și 2 c.p., art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p art. 12 alin.1 și 2 lit a din Legea nr. 678/2001.cu aplic.art. 33 lit.a C.p.
- C. M. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art 246 c.p.și art 26 c.p. rap la art 3 din Legea nr.216/2011 cu aplic art 33 lit a c.p. și art. 41 alin. 2 C.p.
- C. LAURIAN D.- pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p.cu aplic.art. 33 lit.a C.p. și art. 41 alin. 2 C.p.
- T. M. D. – pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005, art 215 alin 1-3, 5 c.p. cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.
- MUTA P. C. (arestat în lipsă)- pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 1 și 2 c.p., 193, art. 194, art. 215 al.1-3 C.p., art.279 al.1 C.p. și art. 134 din Legea 295/2004, art.12 alin.1 și 2 lit. a din Lg. 678/2001, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplic.art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.
În fapt, s-a reținut că inculpații C. E. M., Muta P. C. și S. R. au constituit un grup infracțional organizat, specializat în acte de șantaj, cămătărie, amenințare, împrumutând în perioada 2010- noiembrie 2012, mai multe persoane, cu diverse sume de bani de la care au solicitat dobânzi lunare cămătărești de 20-50%, iar pentru recuperarea banilor au folosit violența și amenințările.
Se susține că membrii grupului infracțional organizat, pentru recuperarea sumelor de bani foloseau violența, amenințări, șantaj, . fizică, în cazul inculpaților C. E. M., Muta P. C. (care deținea la domiciliul său 2 pistoale cu gaz și cartuș cu bilă, pentru intimidarea părților vătămate ) și C. Laurian D. (care deținea la domiciliul său o sabie, macetă, pentru intimidarea părților vătămate) și acte de inducere în eroare și deposedarea de bunuri mobile și imobile prin folosirea de acte notariale conform cărora părțile vătămate aveau de restituit sume mult mai mari decât cele împrumutate.
Astfel, cu ocazia audierii de către procuror, părților vătămate: A. T., V. M., B. E., D. M., D. I. C., D. F., B. E. L., D. Genică, L. J., B. F., D. G., B. G. M., P. Iulică F., S. P. L., F. N., L. I. G. ar rezulta activitatea infracțională a inculpaților C. E. M., Muta P. C., S. R., A. V., A. M., C. M., T. M. D., C. Laurian D. precum și a înv. Muta F. și I. I. R..
Din același material probator administrat pe parcursul urmăririi penale, respectiv declarații inculpați, declarații învinuiții, autorizații perchiziții domiciliare, procese verbale percheziții domiciliare, planșe fotografice, autorizații înregistrări audio-video în mediu ambiental, autorizații interceptări convorbiri telefonice și note de redare a convorbirilor telefonice, documentele ridicate de la inculpați, evidențele personale ale creditelor acordate, documente bancare, adrese Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale, precum și depozițiile părților vătămate audiate în cauză: A. T., V. M., B. E., D. M., D. I. C., D. F., B. E. L., D. Genică, L. J., B. F., D. G., B. G. M., P. Iulică F., S. P. L., F. N. și L. I. G. din care rezultă activitatea infracțională a inculpaților C. E. M., Muta P. C., S. R., A. V., A. M.,C. M., T. M. D. și C. Laurian D., rezultă totodată că acestea se află într-o stare reală, certă de presiune psihică și teamă, resimțind acut sentimentul temerii de membrii grupului infracțional, indus se pare prin violențe fizice, injurii și amenințări, context în care trăiesc într-un climat permanent de nesiguranță, având în vedere faptul că în mod frecvent ar fi fost amenințați, injuriați și loviți de către inculpați.
Acestea (părțile vătămate) au relatat că inculpații Muta P. C., C. E. M., A. V. și A. M. exercitau acte de violență și presiune fizică asupra lor, fără a-și putea exercita nici cea mai elementară manifestare de opoziție față de agresiunile fizice ale inculpaților care le-au lovit pe părțile vătămate chiar în locuințele acestora, victimele S. P. L., L. I. G. și B. E. L., obligându-le în felul acesta să le restituie sumele de bani împrumutate al căror cuantum se dubla de la lună la lună ca urmare a dublării dobânzii solicitate de inculpați.
Astfel, în depoziția dată în fața organelor de urmărire penală, martora B. E. a arătat că din anul 2008 a luat aproximat 3.000-4.000 lei cu împrumut de la inculpatul C. E., iar din anul 2008 i-a dat acestuia câte 750 lei pe lună dobândă din pensia de invaliditate, inculpatul spunându-i că trebuie să de acest bani lunar până în anul 2014, deși trebuia să termine împrumutul în luna decembrie 2012, dar pentru faptul că a avut un împrumut la bancă și în anul 2011, nu i-a dat decât 450 lei, situație în care acesta i-a prelungit dobânda până în anul 2014, el încasând lunar pensia sa de invaliditate.
Martora a mai relatat că banii erau încasați de către concubina sa, inculpata A. M., iar când aceasta era plecată, banii erau strânși de către fratele său A. A.. Aceasta a mai arătat că în urmă cu un an a fost bătută rău, atât ea cât și mama sa, B. M., de către inculpatul C. E. și de către concubina sa A. M., întrucât a refuzat să le mai dea pensia, deoarece trebuia să plătească la bancă, motiv pentru care cei doi au amenințat-o că dacă nu le dă bani o vor omorî, iar de teamă, aceasta le-a dat în continuare pensia de invaliditate pe care le-a dat-o până în momentul arestării inculpaților.
Aceeași martoră a mai relatat că atât inculpatul Muta C. cât și inculpatul C. E., vând țigări fără timbru cu 8,5 lei pachetul, dacă plata se face imediat și cu 13 lei dacă se vând pe datorie(filele 40-41 dosar u.p.).
Din analiza actelor și lucrărilor, ar rezulta că grupul infracțional condus de cei trei inculpați C. E. M., Muta P. C. și S. R. a obținut sume importante de bani în urma activităților de cămătărie și contrabandă cu țigări desfășurate de la începutul anului 2010 și până la data de 6 noiembrie 2012 când activitatea infracțională a fost stopată ca urmare a intervenției organului de urmărire penală, iar pentru recuperarea sumelor de bani, aceștia foloseau violența, amenințări, șantaj și agresarea fizică a părților vătămate.
Mai mult, membrii grupului infracțional C. E. M., Muta P. C., A. V., A. M., Muta F., le-ar fi constrâns pe victimele D. I. C., D. M., D. G., D. F., B. G. M., S. P. L., ș.a., să lucreze pentru aceștia ( pe un șantier la București, la Corabia, etc.) iar sumele de bani au ajuns în totalitate la membrii grupului infracțional.
Se susține totodată că inculpații S. R. și C. Laurian D. își desfășurau activitatea infracțională în cadrul grupului prin activitatea de cămătărie, în zona T. M.- Corabia- Izbiceni, aceștia acordând mari sume de bani .
De menționat este faptul că, în conformitate cu susținerile acuzării, inc. C. Laurian D. în cadrul grupului infracțional organizat avea rolul de legătură, transfer, schimb de informații, sume de bani, necesare acordării împrumuturilor părților vătămate.
S-a aratat în actul de sesizare a instanței că la grupul infracțional organizat au aderat și inc. C. Laurian D., A. V., Muta F., A. M., C. M., T. M. D. și I. I. R..
Grupul infracțional organizat coordonat de cei trei inculpați, respectiv C. E. M., Muta P. C. și S. R., ar fi desfășurat activități infracționale axate pe activitățile de cămătărie cât și în activități de contrabandă cu țigări, fără banderole legale de marcaj, în zona de sud a țării, în zona localităților Corabia și T. M. .
De asemenea, s-a aratat că grupul infracțional organizat condus de cei trei inculpați se aproviziona cu țigări și le comercializa pe raza localității Corabia, jud. O. și a comunelor limitrofe țigări fără banderole de marcaj legale, ce provin din contrabandă.
Astfel, din materialul probator administrat în faza de urmărire penală reiese faptul că inculpații Muta P. C. și C. E. – M. fac parte dintr-un grup infracțional organizat specializat contrabanda cu țigări, pe care le aprovizionează de pe teritoriile Bulgariei și Serbiei.
În general, țigările ar fi traversate peste linia verde în zona Serbiei dar și cu diferite ambarcațiuni peste D.. Cei doi inculpați folosesc, în general, autoturisme cu numere de Bulgaria.
S-a susținut că inculpații T. M. D. și S. R. acordau împrumuturi cu dobândă exagerată pe bază de contracte notariale în care, alături de suma împrumutată, trecându-se în contract și suma care reprezenta dobânda solicitată, iar inculpatul C. M., în urma înțelegerii pe care o avea cu inculpații C. E. M., A. M., A. V., C. Laurian D. și Muta P. C. le achita acestora, alocațiile cuvenite părților vătămate, fără o procură specială din partea acestora, încălcând astfel, atât instrucțiunile poștale cât și dispozițiile legale în vigoare.
Inculpații, prin apărător au pus problema existenței infracțiunii de cămătărie, motivat de faptul că aceasta a fost încriminată prin Legea nr. 216 din 25 noiembrie 2011, iar inculpații au practicat infracțiunea de cămătărie începând cu anii 2007-2008, susținând că nu se fac vinovați de săvârșirea acestei fapte, atât timp cât aceasta nu fusese încriminată.
La data de 6 noiembrie 2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații C. E. M., A. M., A. V., S. R., C. M., C. Laurian D. și T. M. D., în cursul urmăriri penale efectuată în dosarul nr. 29/D/P72012 pentru săvârșirea infracțiunilor prev art. 7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 2 c.p., art 193, art. 194, art. 215 al.1-3și 5 C.p. art. 270 din Legea 86/2006, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, cu aplic. art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p. pe o durată de 30 de zile
La aceeași dată, s-a dispus reținerea pentru o perioadă de 24 ore, față de inculpații C. M., C. LAURIAN D., A. V., C. E. M., A. M., T. M. D., S. R. iar la data de 7 noiembrie 2012 s-a înaintat Tribunalului O., referat cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile față de susnumiți și pentru 30 de zile față de inculpatul MUTA P. C..
Prin încheierea nr.82/08.11.2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul O. a dispus:arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare a inculpatului MUTA P. C., emițându-se mandatul de arestare nr.55 din 08.11.2012; arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare a inculpaților C. E. M., A. M., A. V., S. R., C. M., AZACU LAURIAN D., T. M. D., emițându-se mandatele de arestare nr. 56-57-58-59-60-61-62 din 08.11.2012.Prin încheierea nr.293/13.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr._, rămasă definitivă, s-au respins ca nefondate recursurile inculpaților C. E. M., A. M., A. V., S. R., C. M., AZACU LAURIAN D., T. M. D., declarate împotriva încheierii nr.82/08.11.2012, pronunțată de Tribunalul O., în același dosar.
Conform adreselor înaintate de IPJ O., mandatele de arestare nr.56-57-58-59-60-61-62 din 08.11.2012, au fost puse în executare începând cu data de 08.11.2012, orele 17,55 -19,30.
În ceea ce privește pe inculpatul MUTA P. C., față de acesta, în lipsă, s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare, emițându-se în acest sens mandatul de arestare.
Prin încheierea nr. 92 din 29.11.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ s-a admis propunerea DIICOT-Biroul Teritorial O. și în baza art. 155-159 Cpp s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților C. E. M., A. M., A. V., S. R., C. M., C. LAURIAN D., T. M. D. pe o durată de 30 de zile, respectiv de la data de 7 decembrie 2012 până la 5 ianuarie 2013.
Soluția a fost menținută prin respingerea recursurilor de către Curtea de Apel C. prin încheierea nr. 321/05.12.2012.
La data de 18.12..2012, în baza art.264 C.p.p. a fost înaintat Tribunalului O. rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. prin care s-a dispus în baza art.262 pct.1 lit. b C.p.p. trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaților C. E. M., A. M., A. V., S. R., C. M., C. LAURIAN D., T. M. D. și MUTA P. C.(arestat în lipsă) și în stare de libertate a inculpatei M. F. pentru săvârșirea infracțiunilor prev art.7 din Legea 39/2003, art. 3 din Legea 216/2011, art. 192 alin 2 c.p., art 193, art. 194, art. 215 al.1-3și 5 C.p. art. 270 din Legea 86/2006, art. 9 al.1 lit.a și b din Legea 241/2005 și art. 296 /1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, cu aplic. art. 33 lit.a și 41 al.2 C.p.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la nr._ 2 fixându-se termen pentru verificarea legalității si temeiniciei arestării preventive a inculpatului, conform dispoz. art. 300/1 alin.1 C.p.p. la data de 19.12.2012, menținându-se starea de arest a inculpaților, ulterior făcându-se și aplicarea dispozițiilor art. 300/2 Cod de procedură penală.
Analizând legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului A. V., în raport de actele și lucrările dosarului instanța a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă așa cum au fost reținute la luarea acestei măsuri prin încheierile arătate anterior privind pericolul social concret pentru ordinea publică apreciat în raport de toate circumstanțele cauzei, respectiv gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați și au fost trimiși în judecată, pericolul social concret relevat de împrejurările comiterii acestora, pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani, în cauză constatându-se incidența dispozițiilor art.148 alin.1 lit. f C.p.p., subzistă și în prezent, iar menținerea acestei măsuri preventive se impune în continuare.
Față de probele administrate în cauză până la această dată s-a constatat că temeiurile avute în vedere cu ocazia dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă în continuare și nu s-au modificat și în această fază a cercetărilor nu se impune luarea unei alte măsuri preventive față de acesta avându-se în vedere și scopul măsurilor preventive la care face referire art. 136 alin. 8 cod procedură penală.
Trebuie avute în vedere și prevederile art. 5 din Convenția Europeană și art. 23 din Constituție conform cărora măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit infracțiunea sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertății cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În speță, faptele despre care se susține că au fost comise de inculpat prezintă un pericol social deosebit de ridicat în actualul context socio-economic național iar activitățile infracționale comise de aceștia se află pe un trend ascendent, și prin lăsarea acestora în libertate s-ar transmite un semnal nefiresc către opinia publică care ar percepe în mod real ca pe o lipsă de reacție fermă, eficientă, corectă a justiției, față de acele persoane față de care există presupunerea rezonabilă că au săvârșit fapte grave de pe urma cărora au obținut beneficii majore, ignorând obligațiile legale de plată a accizelor, taxelor și impozitelor.
Din actele dosarului, instanța a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă a inculpatului, așa cum au fost expuse în încheierea pronunțată de Tribunalul O. la data de 8.11.2012 la luarea acestei măsuri preventive și ulterior la menținerea ei subzistă în continuare și justifică privarea acestora de libertate, întrucât circumstanțele concrete în care se susține că ar fi fost săvârșite faptele penale evidențiază o periculozitate sporită.
Ca atare, instanța a constatat că toate aceste probatorii sunt în măsură să ofere date care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit activitatea infracțională pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f Cpp.
De asemenea așa cum s-a arătat, s-a constatat că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea faptelor, amploarea acestui fenomen infracțional, numărul mare al persoanelor participante, astfel de infracțiuni fiind de natură să inducă o rezonanță în rândul opiniei publice, un sentiment de insecuritate, oroare și teamă în rândul cetățenilor impunându-se intervenția promptă a autorităților judiciare pentru restabilirea echilibrului social încălcat.
De altfel, potrivit jurisprudenței CEDO prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială deosebită, de natură să justifice o detenție provizorie pentru anumită perioadă de timp.
Avându-se în vedere numărul crescut al infracțiunilor de acest gen, infracțiuni greu de dovedit din cauza temerii și reticenței pe care o au părțile vătămate în a se adresa organelor de urmărire penală tocmai datorită violenței și presiunii psihice la care sunt supuse, numărul mare al participanților la săvârșirea unor astfel de fapte de natură a îngreuna urmărirea penală creându-le acestora o mai mare forță de acțiune, posibilități mai mari de săvârșire și ascundere a faptelor, consecințele pe care astfel de fapte le produc în rândul colectivității, mai ales în actualul context economico-social toate acestea sunt în măsură să conducă la concluzia că se impune în continuare menținerea stării de arest a inculpaților nefiind depășită durata rezonabilă la care face referire și jurisprudența CEDO și nefiind justificată temerea că s-ar ajunge la transformarea detenției provizorii într-o adevărată pedeapsă.
De asemenea, ținând seama de dispozițiile art. 136 alin 1 C.pr.pen, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment al procedurii judiciare, chiar și sub condiția respectării unor obligații stabilite de instanța de judecată, ar afecta buna desfășurare a procesului penal, nefiind oportună, avându-se în vedere actualul stadiu procesual al cauzei.
Astfel, lăsarea în libertate a inculpatului arestat în acest moment procesual ar determina (chiar fără o contribuție directă a acestora) reticența martorilor și a părților vătămate în relatarea tuturor aspectelor cunoscute pentru aflarea adevărului, motiv pentru care s-a constatat, o dată în plus că buna desfășurare a procesului penal nu se poate asigura cu inculpații în stare de libertate.
Față de toate aceste aspecte, instanța a apreciat că un examen riguros al criteriului oportunității prin prisma fazei procesuale în care se află cauza, a circumstanțelor reale ale acesteia cu referire la natura activității infracționale ce se conturează a fi desfășurată, complexitatea acesteia prin raportare la numărul persoanelor implicate și urmarea produsă, conduce la concluzia că în acest moment procesual doar menținerea în stare de arest a preventiv a inculpatului nu ar impieta buna desfășurare a procedurilor judiciare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul A. V., solicitând judecarea sa în stare de libertate.
Recursul inculpatului este fondat.
Curtea reține că în mod legal și temeinic Tribunalul a apreciat că subzistă în continuare temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului A. V. față de probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.
În privința modului de soluționare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este netemeinică.
Așa cum a reținut și prima instanță, Curtea constată că este admisibilă cererea inculpatului A. V. pentru liberarea sa provizorie sub control judiciar.
Potrivit dispozițiilor Deciziei nr. 17/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată într-un recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a I-a, nr. 886/14.12.2011, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, instanța, în cazul în care a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului.
În acest sens, în cadrul examenului de temeinicie a cererii, în funcție de împrejurările concrete ale cauzei în discuție, dacă există sau nu date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni ori că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, respectiv în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului.
Este adevărat că în cauză este un număr foarte mare de părți vătămate, dar nu există dovezi în baza cărora să se tragă concluzia că prin prezența inculpatului A. V. în libertate ar fi influențate declarațiile acestora sau ale martorilor.
În plus, Curtea constată că după aproximativ 1 an de la sesizarea instanței prin rechizitoriu, a fost audiat un număr mic de părți vătămate, probabil datorită dificultăților procedurale, dar acest fapt nu poate fi imputat inculpatului A. V..
Nu se justifică astfel menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului doar pentru motivul necesității audierii părților vătămate.
Curtea mai observă faptul că una dintre persoanele indicate în rechizitoriu ca fiind cele care ar fi constituit grupul infracțional specializat în acte de șantaj, cămătărie, amenințare, împrumutând în perioada 2010- noiembrie 2012, mai multe persoane, cu diverse sume de bani de la care au solicitat dobânzi lunare cămătărești de 20-50%, S. R., a fost pusă în libertate sub control judiciar.
Ori în condițiile în care inculpatului A. V. i se impută faptul că a aderat la grupul infracțional condus de S. R., împreună cu inculpații C. E. M. și inculpatul Muta P. C., prezența recurentului în libertate nu poate determina împiedicarea desfășurării procesului penal în proporție mai mare decât prezența în libertate a inculpatului S. R., unul dintre liderii grupului infracțional conform mențiunilor din rechizitoriu sau a celorlalți inculpați care ar fi avut roluri asemănătoare cu inculpatului recurent în cadrul grupului infracțional.
Este neîntemeiat astfel argumentul primei instanțe potrivit căruia lăsarea în libertate a inculpatului arestat în acest moment procesual ar determina (chiar fără o contribuție directă a acestora) reticența martorilor și a părților vătămate în relatarea tuturor aspectelor cunoscute pentru aflarea adevărului, întrucât și prezența în libertate a celorlalți inculpați ar putea avea același efect.
De asemenea nu există probe la dosar privind influențarea martorilor prin prin prezența inculpatului A. V. în libertate.
Cum gravitatea acuzației aduse inculpatului A. V., având în vedere durata mare de timp scursă de la data arestării sale preventive, nu poate constitui un motiv suficient și pertinent pentru menținerea în stare de arest a inculpatului, în condițiile în care nu există date concrete că prezența în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică iar reacția opiniei publice nu poate să justifice, în mod singular, privarea de libertate, Curtea apreciază ca fiind întemeiată cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar.
Pe de altă parte, în condițiile în care inculpatul va fi lăsat în libertate, buna derulare a urmăririi penale poate fi garantată suficient prin instituirea obligațiilor și a mijloacelor de control impuse de art. 160/2 alin. 3 C.p.p., și în special obligația de a nu lua legătura cu părțile sau martorii din cauză și obligația de a nu se mai ocupa efectiv de administrarea firmelor a căror activitate comercială este investigată.
Pentru a împiedica inculpatul să încerce influențarea martorilor și părților vătămate Curtea va impune inculpatului obligația să nu se apropie de părțile vătămate sau membrii familiilor acestora, de persoanele cercetate în dosarul nr. 29/D/P/2012 al DIICOT - Biroul Teritorial O., de martorii cauzei, de experți sau de alte persoane care au legătură cu acest dosar și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art 385 ind 15 pct 2 lit d) Cod pr penală, va fi admis recursul inculpatului împotriva încheierii nr. 166 din 04.12.2013 pronunțată Tribunalul O. în dosarul nr._
Casează, în parte, încheierea atacată.
Va fi admisă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A. V.
În baza art. 160 ind 8a alin. 3, art. 160 ind. 2 alin. 3 C.p.p. se va dispune ca pe timpul liberării provizorii inculpatul A. V. să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească teritoriul localității Corabia, jud. O.;
b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la Poliția Corabia - desemnată cu supravegherea de instanță - conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 160 ind. 2 alin. 3 ind. 1 C.p.p. se va impune inculpatului ca pe timpul liberării provizorii să respecte următoarele obligații:
- să nu se apropie de părțile vătămate sau membrii familiilor acestora, de persoanele cercetate în dosarul nr. 29/D/P/2012 al DIICOT - Biroul Teritorial O., de martorii cauzei, de experți sau de alte persoane care au legătură cu acest dosar și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect.
Va fi atrasă atenția inculpatului asupra art. 160 ind 2 alin. 3 ind 2 C.p.p. privind revocarea liberării și luarea măsurii arestării preventive față de acesta, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
În temeiul art 192 alin 3 Cod pr penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de inculpatul A. V. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.), împotriva încheierii nr.166 din 04.12.2013 pronunțată Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Casează, în parte, încheierea atacată.
Admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A. V.
În baza art. 160 ind 8a alin. 3, art. 160 ind. 2 alin. 3 C.p.p.
Dispune ca pe timpul liberării provizorii inculpatul A. V. să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească teritoriul localității Corabia, jud. O.;
b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la Poliția Corabia - desemnată cu supravegherea de instanță - conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispune măsura;
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 160 ind. 2 alin. 3 ind. 1 C.p.p.
Impune inculpatului ca pe timpul liberării provizorii să respecte următoarele obligații:
- să nu se apropie de părțile vătămate sau membrii familiilor acestora, de persoanele cercetate în dosarul nr. 29/D/P/2012 al DIICOT - Biroul Teritorial O., de martorii cauzei, de experți sau de alte persoane care au legătură cu acest dosar și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect.
Atrage atenția inculpatului asupra art. 160 ind 2 alin. 3 ind 2 C.p.p. privind revocarea liberării și luarea măsurii arestării preventive față de acesta, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. E. P. A. D. T. M.
Grefier,
M. I.
Red.jud.M.E.P.
J.fond:C.E.M.
G.S. 19 Decembrie 2013/3ex.
| ← Braconaj -. Legea 407/2006. Decizia nr. 36/2014. Curtea de Apel... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1990/2013.... → |
|---|
