Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 292/2016. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 292/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-02-2016 în dosarul nr. 292/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:003._

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 292

Ședința publică de la 24 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE T. M.

Judecător M. E. P.

Grefier M. V.

Ministerul public a fost reprezentat de procuror D. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

¤¤¤¤¤

Pe rol soluționarea apelurilor formulate de Parchetului de pe lângă J. T. J. formulat și inculpatul B. C., deținut în P. Tg.J., împotriva sentinței penală nr.2151 din 15.09.2015 pronunțată de J. T. J. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul inculpat B. C., în stare de arest, asistat de avocat I. E., în substituire pe avocat B. Brigitte-I., lipsind părțile civile C. A. C. și Ț. I. și părțile vătămate B. N. și C. L. C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Potrivit dispozițiilor art.420 alin.4 Cod procedură penală, a fost audiat apelantul inculpat B. C., susținerile sale fiind consemnate și atașate la dosar.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, s-a constatat cauza în stare de judecată, și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că apelul formulat de P. de pe lângă J. Tg.J., critică sentința penală nr.2151 din data de 15.09.2015, pronunțată de J. Tg.J., în sensul că, încadrarea juridică pentru infracțiunea de tâlhărie este greșită fiind incompletă, omițând să rețină în cuprinsul încadrării juridice forma de bază a infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 Cod penal de la 1969, reținând doar forma agravantă, prev.de art.211 alin.2 lit.b Cod penal de la 1969.

De asemenea, apreciază că au fost încălcate dispozițiile legii 76/2000, se impunea ca instanța de fond să dispună prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Avocat I. E., pentru apelantul inculpat B. C., având cuvântul, solicită într-o primă teză, admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței și rejudecând, să se descontopească pedepsele aplicate pentru infracțiunile de furt și tâlhărie și să se procedeze la redozarea acestora, în sensul reducerii.

Într-o a doua teză, solicită înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare sau reducerea lui, întrucât este prea mare și apreciază că legea penală mai favorabilă este Codul Penal de la 1969.

Cu privire la apelul formulat de P. de pe lângă J. Tg.J., solicită admiterea pentru motivele 1 și 3, în sensul de a se reține doar forma agravantă, prev.de art.211 alin.2 lit.b Cod penal de la 1969, precum și de a se preleva probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.Cu privire la al doilea motiv de apel formulat de P., solicită respingerea, apreciind că nu se impune majorarea pedepselor aplicate.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită să se țină cont de dispozițiile legii identificate ca fiind mai favorabile inculpatului - cea veche, întrucât potrivit dispozițiilor Noului Cod Penal, limitele de pedeapsă sunt mai mari, raportat la stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie. Apreciază că sporul de pedeapsă aplicat este justificat, raportat la perseverența infracțională a inculpatului.

Apelantul inculpat B. C., având cuvântul, arată că își însușește concluziile apărătorului.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2151 din 15.09.2015 pronunțată de J. T. J. în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului .

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. C., prin actul de sesizare, din infracțiunile de tâlhărie calificată prev. de art. 233-234 al.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal, de furt calificat în formă continuată(două acte materiale),prev. și ped. de art.228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal,cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal și art.41 al.1 Cod penal și de furt calificat ,prev. și ped. de art.228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal(două fapte),cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal ,toate cu aplicarea art.38 Cod penal în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit.b Cod penal de la 1969 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969, de furt calificat în formă continuată(trei acte materiale),prev. și ped. de art.208 al.1-209 al.1 lit. g și i Cod penal de la 1969,cu aplicarea art.41 al.1 și 2 Cod penal de la 1969 și cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969 ,toate cu aplicarea art.33 Cod penal de la 1969 .

s-a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii prevăzută de art. 375 Cod pr. pen..

În temeiul art. 211 al.2 lit.b Cod penal de la 1969 cu aplicarea 5 Cod penal și a art.375 și 396 al.(10) Cod procedură penală, cu aplicarea cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b și art.39 Cod penal de la 1969, a condamnat inculpatul B. C. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare .

În temeiul art. 208 al.1-209 al.1 lit. g și i Cod penal de la 1969, cu aplicarea 5 Cod penal și a art.375 și 396 al.(10) Cod procedură penală,raportat la art.41 al.1 și 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b și art.39 Cod penal de la 1969, a condamnat inculpatul B. C. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare .

S-a constatat că infracțiunile ce au fost contopite prin sentința penală nr.2212/10.10.2013, pronunțată, în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sent.pen. nr.2212/10.10.2013,pronunțată ,în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J. rămasă definitivă prin nerecurare în pedepsele componente ,respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,e,g și i C.penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, (5 acte materiale ), art.75 alin.1 lit. c, C.penal, art. 37 lit. a, b C.penal și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen, pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g și i C.penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, (4 acte materiale), art. 37 lit. a, b C.penal și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen, și pedeapsa de 3 ani închisoare. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art.192 alin.1 și 2 C.penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit. c Cpenal, art.37 lit. a, b C.penal, și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen. .

În temeiul art.33-34 Cod penal de la 1969, s-au constatat concurente toate aceste infracțiuni și s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință și cele stabilite prin prin sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată, în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare,pe care, a sporit-o în temeiul art.34 al.1 lit.b Cod penal de la 1969 cu 6 luni, aplicând inculpatului B. C. o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare .

În baza art.61 C.penal, s-a menținut revocarea dispusă prin sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată, în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J. a liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului B. C., prin sentința penală nr.1398/2010 a Judecătoriei Tg-J. și a fost contopit restul neexecutat de 333 zile cu pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, ce se va executa.

A aplicat inculpatului B. C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a Teza a II-a și lit. b C.pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei principale.

S-a dedus din durata pedepsei perioada executată începând cu data de 17.08.2013 la zi.

S-a dispus anularea mandatului emis în baza sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată ,în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., și emiterea unui nou mandat de executare pedeapsă în baza prezentei sentințe penale .

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod pr. pen., cu referire la art. 1357 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă și a obligat în solidar inculpatul să plătească părții civile C. A. C. suma de 400 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea bunurilor sustrase, iar părții civile Ț. I. suma de 800 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea bunurilor sustrase.

A fost obligat inculpatul la 1500 lei cheltuieli judiciare, din care 1000 lei în faza de urmărire penală din care onorariile de 200 de lei în faza de urmărire penală și 100 de lei în faza de judecată ale apărătorilor din oficiu rămân în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 2987/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-J., a fost trimis în judecată inculpatul B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificată, furt calificat în formă continuată (două acte materiale) și furt calificat, prev. de art. 233-234 al.1 lit.d) Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal, art.228 al.1-art.229 al.1 lit. b și d Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal. al.1 și art.41 al.1 Cod penal și de art.228 alin. 1-229 al.1 lit. b și d Cod penal. (două fapte) cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal ,toate cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., la data de 14.05.2015, sub nr._ .

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 23.06.2015, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință, în baza art. 374 C. pr.pen., a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. pr. pen. iar, în urma răspunsului afirmativ al acestuia, instanța a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, instanța a reținut că așa cum s-a relevat în rechizitoriul nr. 2987/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-J., prin care a fost trimis în judecată inculpatul B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificată,furt calificat în formă continuată (două acte materiale) și furt calificat, prev. de art. 233-234 al.1 lit.d) Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal,art.228al.1-art.229 al.1 lit. b și d Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal al.1 și art.41 al.1 Cod penal și de art.228 alin. 1-229 al.1 lit. b și d Cod penal (două fapte) cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal ,toate cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal,referitor la starea de fapt, în noaptea de 15/16.05.2013, în jurul orei 01⁰⁰, inculpatul B. C. a urmărit persoana vătămată C. L. C. până în apropierea locuinței acestuia, respectiv până la .. 1 a blocului G 3, situat pe . Rovinari, jud. Gorj,iar când a ajuns-o din urmă, inculpatul i-a solicitat acesteia, pe un ton ridicat, să-i înmâneze borseta ce o avea asupra sa, timp în care i-a pus o mână în zona cefei, iar cu cealaltă mână i-a smuls bunul de sub braț, sustrăgând din aceasta un telefon mobil marca Nokia și suma de 603 lei, după care a înapoiat borseta persoanei vătămate, părăsind în fugă locul faptei, aspecte confirmate de persoana vătămată C. L. C. și de martorii P. V. L. și P. E.,martorul P. E. declarând că la data de 15.05.2013, în jurul orelor 16:00, a contactat persoana vătămată pentru a se întâlni și a-i restitui o datorie de 550 lei,iar după ce s-au întâlnit, martorul a observat când persoana vătămată a pus banii în borseta, apoi s-au deplasat la barul Stadionul, unde au consumat alcool până în jurul orei 21:30 și în timp ce se aflau în bar, cei doi au făcut un schimb de telefoane mobile, persoana vătămată primind telefonul marca Nokia.Au ieșit apoi din local, P. E. însoțind persoana vătămată până la intersecția .. .-au despărțit.Martorul a mai arătat că ulterior, în jurul orei 02:00, a fost apelat pe telefonul mobil de C. L. C., care i-a spus că se află la poliție, întrucât în momentul în care a ajuns în scara blocului de domiciliu, un bărbat necunoscut l-a împins și i-a luat borseta în care avea banii, precum și telefonul marca Nokia pe care i-1 dăduse.

Martora P. V. L. a declarat că a lucrat ca ospătar în barul ., cunoscut sub denumirea Elegant, fiind de serviciu în seara zilei de 15.05.2013, iar în jurul orelor 23:30, au intrat în local două persoane, pe una cunoscând-o sub numele de C. L. zis P., care au consumat bere, cafea și coniac până în jurul orei 00:30, după care celălalt bărbat a plecat, persoana vătămată rămânând în bar până în jurul orei 01:10,iar nota a fost achitată de persoana vătămată, ocazie cu care a observat în borseta acesteia o sumă mare de bani, un telefon mobil și mai multe acte.

Persoana vătămată a declarat că în noaptea de 15/16.05.2013 a consumat alcool la mai multe baruri din orașul Rovinari, iar în jurul orei 23:30, a ajuns în localul Elegant, având asupra sa o borseta în care se aflau un telefon mobil, acte și o sumă de bani și în jurul orei 01:30 a plecat spre domiciliu, împrejurare în care ajungând la . a fost prins cu mâna de după cap de inculpat, care 1-a împins și 1-a deposedat de borseta, sustrăgându-i din interior telefonul mobil și suma de aproximativ 700 lei.

După săvârșirea acestei prime fapte, inculpatul B. C. și-a continuat activitatea infracțională și, în noaptea de 01/02.07.2013, ora 01:00, a forțat sistemul de închidere cu lacăt al uscătorului situat pe casa scării nr. 4 a blocului F 3 de pe . Rovinari, jud. Gorj, iar din interior a sustras o bicicletă marca DHS aparținând persoanei vătămate C. A. C., creând un prejudiciu în cuantum de 400 lei, valorificând bicicletă contra sumei de 60 de lei unui muncitor de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești, însă pe parcursul cercetărilor nu s-a reușit identificarea acestuia.

Fiind audiată, persoana vătămată a declarat că în dimineața de 02.07.2013, a găsit sistemul de închidere cu lacăt forțat, iar din interiorul uscătoriei lipsea bicicleta marca DHS, constituindu-se parte civilă în procesul penal cu suma de 400 lei.

De asemenea, în noaptea de 23/24.07.2013, ora 01:30, inculpatul B. C. a pătruns prin efracție - forțând sistemul de închidere cu lacăt - în uscătorul din casa scării nr. 1 a blocului S 4 situat pe . Rovinari, jud. Gorj, iar din interior a sustras o bicicletă marca Macadam, având culoarea roșie, aparținând persoanei vătămate Ț. I., pe care a vândut-o pentru suma de 60 de lei, unui muncitor de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești,iar în seara zilei de 24.07.2013, inculpatul B. C., știind că în aceeași uscătorie se aflau mai multe biciclete, a revenit și, văzând că lacătul de la uscătorie nu a fost schimbat, a tras de el și 1-a desfăcut, după care a pătruns în interior și a sustras o bicicletă marca Macadam, având culoarea galbenă, aparținând aceleiași persoane vătămate Ț. I., pe care a vândut-o în dimineața zilei următoare pentru suma de 70 de lei unui miner de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești,prejudiciul creat persoanei vătămate Ț. I. fiind în cuantum de 800 lei, nerecuperat.

Mai mult, în noaptea de 12/13.08.2013, ora 01:00 inculpatul B. C. a pătruns prin efracție - prin forțarea sistemul închidere cu lacăt - în uscătorul din casa scării nr. 1 a blocului E 2 situat . Rovinari, jud. Gorj, iar dintr-o debara aparțină persoanei vătămate B. N., a sustras circa 20 borcane de comp ceapă și un ceaun din fontă de 10 litri, cauzând un prejudiciu în cuantum 100 lei, inculpatul vânzând ceaunul cu suma de 5 lei numitului C. R. ,iar pe parcursul cercetărilor, persoanei vătămate B. N. i-a fost restituit ceaunul din fontă, și întrucât inculpatul a împărțit alimentele copii din blocul de nefamiliști, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă,martorul C. R. ,declarând că în dimineața de 13.08.2013, în jurul orelor 06:30, inculpatul s-a prezentat la domiciliul său, având asupra sa ceaun din fontă de circa 10 litri, pe care i 1-a oferit spre vânzare cu suma de 5 lei, acesta acceptând.

Fiind audiat, inculpatul B. C. a recunoscut și a regretat comiterea faptelor, astfel cum au fost descrise mai sus,inculpatul fiind o persoană cu antecedente penale, putându-se trage concluzia că o astfel de atitudine este o constantă în ceea ce-l privește pe acesta ,în cursul urmăririi penale fiind administrate ca mijloace de probă: declarații de inculpat, declarații de martori, dovadă predare /primire, proces verbal de reconstituire și planșă foto, suport optic tip CD, procese verbale de cercetare la fața locului și planșă foto.

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale ,coroborat cu recunoașterea deplină făcută de inculpat și cu faptul că nu a contestat în vreun fel actele de urmărire penală, instanța a reținut că inculpatul B. C., a săvârșit infracțiunile de tâlhărie calificată, furt calificat în formă continuată(două acte materiale) și furt calificat,prev. de art. 233-234 al.1 lit.d) Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal,art.228al.1-art.229 al.1 lit. b și d Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal al.1 și art.41 al.1 Cod penal și de art.228 alin. 1-229 al.1 lit. b și d Cod penal (două fapte) cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal ,toate cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal,întrucât este recidivist și a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată în dosarul nr.2987/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-J.,au fost săvârșite în concurs .

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art. 16 alin. (3) lit. a) N C pen., prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia,atât la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie cât și la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat ,iar sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de furt calificat a fost săvârșită prin acțiunea de sustragere a mai multor bunuri,în timpul nopții și prin efracție ,iar în ceea ce privește tâlhăria a săvârșit un furt prin exercitare de violențe și amenințare asupra persoanei vătămate C. L. C.,constând în aceea că, în noaptea de 15/16.05.2013, în jurul orei 01⁰⁰, inculpatul B. C. a urmărit persoana vătămată C. L. C. până în apropierea locuinței acestuia, respectiv până la .. 1 a blocului G 3, situat pe . Rovinari, jud. Gorj ,a ajuns-o din urmă, solicitându-i pe un ton ridicat, să-i înmâneze borseta ce o avea asupra sa, timp în care i-a pus o mână în zona cefei, iar cu cealaltă mână i-a smuls bunul de sub braț, sustrăgând din aceasta un telefon mobil marca Nokia și suma de 603 lei, după care a înapoiat borseta persoanei vătămate, părăsind în fugă locul faptei.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului ,iar în temeiul art. 386 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. C., prin actul de sesizare, din infracțiunile de tâlhărie calificată prev. de art. 233-234 al.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal, de furt calificat în formă continuată(două acte materiale),prev. și ped. de art.228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal,cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal și art.41 al.1 Cod penal și de furt calificat ,prev. și ped. de art.228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal(două fapte),cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal ,toate cu aplicarea art.38 Cod penal în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit.b Cod penal de la 1969 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969, de furt calificat în formă continuată(trei acte materiale),prev. și ped. de art.208 al.1-209 al.1 lit. g și i Cod penal de la 1969,cu aplicarea art.41 al.1 și 2 Cod penal de la 1969 și cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969 ,toate cu aplicarea art.33 Cod penal de la 1969 ,vechea reglementare fiind mult mai favorabilă inculpatului îndeosebi în ceea ce privește existența infracțiunii continuate, dar și cu privire la limitele de pedeapsă.

Totodată, având în vedere recunoașterea deplină făcută de la primul termen, a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii prevăzută de art. 375 Cod pr. pen..

Având în vedere criteriile generale de individualizare de la art.72 Cod penal de la 1969, recunoașterea necondiționată făcută de inculpat,dispozițiile art. 396 al.1,2,10 Cod procedură penală,precum și disp. art. 211 al.2 lit.b Cod penal de la 1969, art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969, art.208 al.1-209 al.1 lit. g și i Cod penal de la 1969, art.41 al.1 și 2 Cod penal de la 1969 ,art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969, art.33 Cod penal de la 1969., instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, având în vedere împrejurările concrete de săvârșire, de starea de recidivă, faptele fiind pe deplin recunoscute,săvârșirea lor fiind mai presus de orice îndoială, iar acestea au fost săvârșite cu intenție directă .

Cum infracțiunile ce au fost contopite prin sentința penală nr.2212/10.10.2013, pronunțată în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2212/10.10.2013, pronunțată ,în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J. rămasă definitivă prin nerecurare în pedepsele componente, respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,e,g și i C.penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, (5 acte materiale ), art.75 alin.1 lit. c, C.penal, art. 37 lit. a, b C.penal și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen, a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g și i C.penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, (4 acte materiale), art. 37 lit. a, b C.penal și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen, și pedeapsa de 3 ani închisoare. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art.192 alin.1 și 2 C.penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit. c Cpenal, art.37 lit. a, b C.penal, și art.320 indice 1 alineat 7 C.pr,.pen. .

În temeiul art.33-34 Cod penal de la 1969, constatând concurente toate aceste infracțiuni, a contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință și cele stabilite prin prin sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată ,în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6 luni închisoare, pe care, a sporit-o în temeiul art.34 al.1 lit.b Cod penal de la 1969 cu 6 luni, aplicând inculpatului B. C. o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare .

În baza art.61 C.penal, a menținut revocarea dispusă prin sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată, în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J. a liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului B. C., prin sentința penală nr.1398/2010 a Judecătoriei Tg-J. și a contopit restul neexecutat de 333 zile cu pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, ce se execută, aplicând inculpatului B. C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a Teza a II-a și lit. b C.pen. de la 1969 pe durata executării pedepsei principale.

S-a dedus din durata pedepsei perioada executată începând cu data de 17.08.2013 la zi și a dispus anularea mandatului emis în baza sent.pen. nr.2212/10.10.2013, pronunțată, în dosarul nr._/318/2013, de J. T. J., și a emis unui nou mandat de executare pedeapsă în baza prezentei sentințe penale .

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a constatat că persoana vătămată C. A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 400 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, precum și constituirea ca parte civilă e persoanei vătămate Ț. I. cu suma de 800 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, respectiv neconstituirea ca parte civilă a lui B. N.,, astfel că în baza art. 25 raportat la art. 397 Cod pr. pen., cu referire la art. 1357 Cod civil, a admis acțiunea civilă și a obligt inculpatul să plătească părții civile C. A. C. suma de 400 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea bunurilor sustrase, iar părții civile Ț. I. suma de 800 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale constând în contravaloarea bunurilor sustrase.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P. de pe lângă J. T. J. și inculpatul B. C., inculpatul fără a preciza în scris motivele.

În motivarea apelului formulat de parchet, s-a precizat că încadrarea juridică pentru infracțiunea de tâlhărie este greșită fiind incompletă, omițând să rețină în cuprinsul încadrării juridice forma de bază a infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 Cod penal de la 1969, reținând doar forma agravantă, prev.de art.211 alin.2 lit.b Cod penal de la 1969.

De asemenea pedepsele au fost greșit individualizate sub aspectul cuantumului pedepsei și al cuantumului sporului de concurs aplicat pentru concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului, în cauză, se impunea reținerea de către instanța de fond a elementelor de individualizare prevăzute de art 72 Cod penal din 1969, inculpatul săvârșind fapta în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie, asigurându-și existența din sustragerea de bunuri și dând dovadă de perseverență infracțională în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, prezentând un grad ridicat de pericol social, aspecte, care trebuiau să conducă la individualizarea pedepselor într-un cuantum sporit și aplicarea unui spor de concurs într-un cuantum mai mare., pentru a se realiza funcțiile de constrângere și reeducare ale pedepsei.

De asemenea, se impunea ca instanța de fond să dispună prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor.

Apelantul inculpat B. C. nu a depus motive scrise de apel, iar în fața instanței, prin apărător din oficiu a solicitat desființarea sentinței, descontopească pedepsele aplicate pentru infracțiunile de furt și tâlhărie și reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii precum și înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare sau reducerea lui, întrucât este prea mare, și apreciază că legea penală mai favorabilă este Codul Penal de la 1969.

Atât P. cât și apelantul inculpat au apreciat că legea penală mai favorabilă în cauză este Codul Penal de la 1969.

Apelantul inculpat a fost audiat la termenul de judecată din data de 24.02.2016, acesta arătând că recunoaște în continuare săvârșirea faptelor, dar consideră sporul de pedeapsă aplicat prea mare.

Analizând apelurile formulate, Curtea de apel constată că apelul Parchetului este fondat, iar apelul inculpatului este nefundat, pentru următoarele considerente:

Ambele apeluri privesc doar latura penală a cauzei.

În același timp, Curtea constată că prin apelurile formulate nu este contestată situația de fapt reținută de prima instanță, această fiind în fapt situația de fapt reținută prin rechizitoriu și recunoscută de inculpat la primul termen de judecată în fața primei instanțe, în conformitate cu dispozițiile art 374 alin 4 Cod pr penală, astfel că în mod legal prima instanță a procedat la judecarea cauzei conform procedurii simplificate prevăzute de art 375 Cod pr penală.

Cum din probele administrate în cursul urmăririi penale, ce se coroborează cu declarațiile constante ale inculpatului privind recunoașterea săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze, rezultă că situația de fapt din rechizitoriu este cea corectă și recunoscută de inculpat, în mod legal prima instanță a aplicat dispozițiile art 375 Cod pr penală.

În consecință, Curtea de apel își însușește situația de fapt reținută de primă instanță, respectiv în noaptea de 15/16.05.2013, în jurul orei 01⁰⁰, inculpatul B. C. a urmărit persoana vătămată C. L. C. până în apropierea locuinței acestuia, respectiv până la .. 1 a blocului G 3, situat pe . Rovinari, jud. Gorj,iar când a ajuns-o din urmă, inculpatul i-a solicitat acesteia, pe un ton ridicat, să-i înmâneze borseta ce o avea asupra sa, timp în care i-a pus o mână în zona cefei, iar cu cealaltă mână i-a smuls bunul de sub braț, sustrăgând din aceasta un telefon mobil marca Nokia și suma de 603 lei, după care a înapoiat borseta persoanei vătămate, părăsind în fugă locul faptei., aspecte confirmate de persoana vătămată C. L. C. și de martorii P. V. L. și P. E..

În noaptea de 01/02.07.2013, ora 01:00, a forțat sistemul de închidere cu lacăt al uscătorului situat pe casa scării nr. 4 a blocului F 3 de pe . Rovinari, jud. Gorj, iar din interior a sustras o bicicletă marca DHS aparținând persoanei vătămate C. A. C., creând un prejudiciu în cuantum de 400 lei, valorificând bicicletă contra sumei de 60 de lei unui muncitor de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești, însă pe parcursul cercetărilor nu s-a reușit identificarea acestuia.

De asemenea, în noaptea de 23/24.07.2013, ora 01:30, inculpatul B. C. a pătruns prin efracție - forțând sistemul de închidere cu lacăt - în uscătorul din casa scării nr. 1 a blocului S 4 situat pe . Rovinari, jud. Gorj, iar din interior a sustras o bicicletă marca Macadam, având culoarea roșie, aparținând persoanei vătămate Ț. I., pe care a vândut-o pentru suma de 60 de lei, unui muncitor de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești,iar în seara zilei de 24.07.2013, inculpatul B. C., știind că în aceeași uscătorie se aflau mai multe biciclete, a revenit și, văzând că lacătul de la uscătorie nu a fost schimbat, a tras de el și 1-a desfăcut, după care a pătruns în interior și a sustras o bicicletă marca Macadam, având culoarea galbenă, aparținând aceleiași persoane vătămate Ț. I., pe care a vândut-o în dimineața zilei următoare pentru suma de 70 de lei unui miner de pe platforma minieră EMC R., punct de lucru Fărcășești, prejudiciul creat persoanei vătămate Ț. I. fiind în cuantum de 800 lei, nerecuperat.

În noaptea de 12/13.08.2013, ora 01:00 inculpatul B. C. a pătruns prin efracție - prin forțarea sistemul închidere cu lacăt - în uscătorul din casa scării nr. 1 a blocului E 2 situat . Rovinari, jud. Gorj, iar dintr-o debara aparțină persoanei vătămate B. N., a sustras circa 20 borcane de comp ceapă și un ceaun din fontă de 10 litri, cauzând un prejudiciu în cuantum 100 lei, inculpatul vânzând ceaunul cu suma de 5 lei numitului C. R. ,iar pe parcursul cercetărilor, persoanei vătămate B. N. i-a fost restituit ceaunul din fontă, și întrucât inculpatul a împărțit alimentele copii din blocul de nefamiliști, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă,martorul C. R. ,declarând că în dimineața de 13.08.2013, în jurul orelor 06:30, inculpatul s-a prezentat la domiciliul său, având asupra sa un ceaun din fontă de circa 10 litri, pe care i 1-a oferit spre vânzare cu suma de 5 lei, acesta acceptând.

Față de această situație de fapt, Curtea de apel constată că în drept, faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 și .2 lit.b Cod penal de la 1969 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a și b Cod penal de la 1969, de furt calificat în formă continuată(trei acte materiale), prev. și ped. de art.208 al.1-209 al.1 lit. g și i Cod penal de la 1969, cu aplicarea art.41 al.1 și 2 Cod penal de la 1969 și cu aplicarea art.37 al.1 lit. a și b Cod penal de la 1969 ,toate cu aplicarea art.33 Cod penal de la 1969

Se constată că prima instanță în mod nelegal nu a reținut în încadrarea juridică a faptelor, incidența alin 1 din art 211 Cod penal, reținând ca încadrare juridică doar art 211 alin 2 Cod penal din 1969 în loc de încadrarea juridică legală, respectiv art 211 alin 1 și 2 Cod penal din 1969.

Curtea constată că era obligatoriu ca la încadrarea juridică a infracțiunii de tâlhărie să fie reținut și alin 1 din art 211 Cod penal din 1969, întrucât alin 1 este forma tipică a infracțiunii, care descrie elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie iar alineatul 2 prevede formele agravate ale aceleiași infracțiuni, neputând fi reținută doar forma de agravare.

Analizând modul în care prima instanță a stabilit legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză, Curtea de apel constată că în mod legal s-a stabilit faptul că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969, urmând a detalia și explica acest aspect, având în vedere faptul că prima instanță nu a detaliat motivele pentru care a reținut acest aspect.

Astfel, Curtea constată că pentru infracțiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art 233-234 al.1 lit. d) Cod penal minimul special al pedepsei este de 3 ani închisoare, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 43 alin 5 Cod penal, inculpatul săvârșind infracțiunile în sare de recidivă postexecutorie, minimul special se majorează la 4 ani și 6 luni închisoare, iar redus cu o treime conform dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală, ar fi de 3 ani închisoare.

Pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art..228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal, minimul special al pedepsei este de 2 ani închisoare, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. 5 Cod penal, minimul pedepsei se majorează la 3 ani închisoare, prin reducerea cu o treime conform dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală, minimul devenind 2 ani închisoare, inculpatul săvârșind două astfel de infracțiuni.

Aplicând regulile de contopire a pedepselor prevăzute de art. 39 Cod penal, rezultă că și în situația aplicării unor pedepse la nivelul minimului special, pedeapsa rezultantă nu ar putea fi mai mică de 4 ani și 4 luni închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se adaugă o treime din suma celorlalte două pedepse de cel puțin 2 ani închisoare.

La această pedeapsă s-ar adăuga, conform dispozițiilor art. 43 alin 1 Cod penal, restul de pedeapsă de 333 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului B. C., prin sentința penală nr.1398/2010 a Judecătoriei Tg-J., astfel că în ipoteza aplicării Codului penal în vigoare în prezent, cea mai mică pedeapsă care ar putea fi aplicată inculpatului ar fi de 5 ani 3 luni și 3 zile închisoare.

În aceste condiții, având în vedere că potrivit Codului penal din 1969, minimul special al pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin 1 și 2 lit b Cod penal din 1969 este de 5 ani închisoare, minim care redus cu o treime devine de 3 ani și 4 luni închisoare, iar pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, prevăzută de art 208-209 alin 1 Cod penal din 1969, minimul special al pedepsei este de 3 ani închisoare, iar redus cu o treime este de 2 an închisoare, având în vedere și dispozițiile privind modul de contopire al pedepselor cu închisoarea, prevăzut de art 34 Cod penal din 1969, rezultă că pedeapsa minimă rezultantă ar putea fi de 3 ani și 4 luni închisoare, în care ar fi inclus și restul de pedeapsă neexecutat de 333 zile, la care se poate adăuga un spor.

Se constată astfel că și în condițiile în care instanța s-ar orienta spre aplicarea unor pedepse cu închisoarea la nivelul maximului special sau apropriate de maximul special, legea penală nouă ar fi defavorabilă, având în vedere că maximul special al pedepsei prevăzute de art 211 alin 1 și 2 lit b Cod penal din 1969 este de 20 ani închisoare (redus cu o treime 13 ani și 4 luni), cuantum al pedepsei care ar fi depășit în cazul în care ar fi aplicate pedepse la nivelul maximului special, redus cu o treime și cu aplicarea dispozițiilor recidivei postcondamnatorii și postexecutorii conform legii penale în vigoare în prezent, întrucât maximul special al pedepsei prevăzut de art 233-234 alin 1 lit d Cod penal cu aplicarea art 43 alin 5 Cod penal și art 396 alin 10 Cod pr penală, este de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art 228 alin.1 Cod penal -229 al.1 lit. b și d Cod penal, maximul special al pedepsei cu aplicarea art 43 alin 5 Cod penal și art 396 alin 10 Cod pr penală, este de 5 închisoare, astfel că pedeapsa rezultantă ar fi de 14 ani 3 luni și 3 zile închisoare (compusă din pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, o treime din cele două pedepse de 5 ani închisoare și restul de pedeapsă de 333 zile neexecutat).

În consecință Codul penal din 1969 este legea penală mai favorabilă inculpatului apelant, având în vedere cuantumul pedepselor, regulile de stabilire a pedepsei în cazul infracțiunilor concurente, regulile aplicabile în cazul recidivei postcondamnatorii și postexecutorii.

Curtea de apel că nu sunt întemeiate nici criticile Parchetului și nici criticile apelantului inculpat cu privire la modul de individualizare al pedepselor aplicate și cu privire la sporul de pedeapsă de 6 luni închisoare.

Astfel, se constată că prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art 72 Cod penal din 1969, considerând în mod legal și temeinic faptul că pentru atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei este necesară și suficientă aplicarea unei pedepse mai mari decât minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime, dar apropiat de acest minim special redus.

Față de aceste aspecte Curtea de apel constată că este real că inculpatul apelant este recidivist și are o bogată antecedență infracțională pentru fapte de același gen, dar totodată trebuie avut în vedere faptul că infracțiunile de furt au avut ca obiect bunuri de valoare foarte mică sau chiar derizorie, respectiv o bicicletă marca DHS aparținând persoanei vătămate C. A. C., creând un prejudiciu în cuantum de 400 lei, o bicicletă marca Macadam, două biciclete marca Macadam aparținând persoanei vătămate Ț. I., circa 20 borcane de comp ceapă și un ceaun din fontă de 10 litri dintr-o debara aparținând persoanei vătămate B. N., o parte din bunuri fiind restituite.

Și în privința infracțiunii de tâlhărie, Curtea de apel constată că nu este necesară aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special al pedepsei, având în vedere valoarea mică a prejudiciului,, faptul că inculpatul nu a exercitat violențe asupra persoanei vătămate, în fapt doar solicitând acesteia, pe un ton ridicat, să-i înmâneze borseta ce o avea asupra sa, timp în care i-a pus o mână în zona cefei, iar cu cealaltă mână i-a smuls bunul de sub braț, sustrăgând din aceasta un telefon mobil marca Nokia și suma de 603 lei, fiind necesar a fi avut în vedere și faptul că inculpatul a înapoiat borseta persoanei vătămate înainte de a fugi.

Este adevărat că infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune gravă prin natura sa, dar acest este relevat și de limitele mari de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune, individualizarea judiciară fiind necesar să aibă în vedere modul concret de săvârșire al infracțiunii și valoarea prejudiciului, aspecte ce în mod temeinic au fost avute în vedere de prima instanță.

Nici faptul că inculpatul este recidivist nu poate atrage automat aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special, Curtea de apel apreciind că tocmai această stare de recidivă este cea care atrage temeinicia pedepselor mai mari decât minimul special aplicate inculpatului, având în vedere modalitățile de comitere a faptelor și valorile prejudiciilor, astfel cum au fost expuse anterior.

Legală și temeinică este și aplicarea de către prima instanță a sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare, având în vedere că inculpatul apelant, conform fișei de cazier, a săvârșit foarte multe infracțiuni de furt calificat și tâlhărie, începând cu anul 2000, ce relevă o deosebită perseverență infracțională ce necesită aplicarea sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare pentru a fi sancționată.

Este întemeiată critica Parchetului privind greșita neaplicare a dispozițiilor art 7 din Legea nr 76/2008.

Legală este și modul în care prima instanță a procedat la contopirea tuturor pedepselor aplicate prin sentința penală nr 2212/10.12.2013 pronunțată de J. T. J., pentru infracțiunile concurente cu infracțiunea pentru săvârșirea cărora a fost trimis în judecată în prezenta cauză, fiind respectate dispozițiile art 33 și 34 Cod penal din 1969 și dispozițiile art 61 Cod penal din 1969.

Inculpatul apelant a dovedit prin numărul mare de infracțiuni de furt calificat și tâlhărie pe care le-a săvârșit că are ca mod de viață săvârșirea unor astfel de infracțiuni, fiind foarte probabil ca după punerea în libertate să săvârșească noi infracțiuni de același gen, în cazul în care procesul de reintegrare în societate va eșua din nou.

În aceste condiții Curtea de apel apreciază că este necesar ca identificarea inculpatului să poată fi efectuată rapid, probele biologice fiind utile în multe situații în cursul urmăririi penale, astfel că este oportună aplicarea dispozițiilor art 7 din Legea 76/2008.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art 421 pct 1 lit b Cod pr penală va fi respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penală nr.2151 din 15.09.2015 pronunțată de J. T. J., iar în temeiul art 421 pct 2 lit a Cod pr penală, va fi admis apelul Parchetului împotriva aceleiași sentințe, cu privire la încadrarea juridică și aplicarea art 7 din Legea nr 76/2008, celelalte critici din apelul Parchetului privind individualizarea pedepsei, respectiv solicitarea de aplicare a unor pedepse mai mari, fiind nefondate.

În consecință, va fi desființat sentința penală în parte și se va reține aplicarea alin.1 din art. 211 Cod penal din 1969 alături de alin.2 lit.b Cod penal1969.

Se va face aplicarea art.7 din Lg.76/2008 și se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. C., în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art 275 alin 2 Cod pr penală, va fi obligat apelantul inculpat la plata sumei de 360 lei cheltuielile judiciare către stat, din care 260 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul Parchetului de pe lângă judecătoria T. J. formulat împotriva sentinței penală nr.2151 din 15.09.2015 pronunțată de J. T. J. în dosarul nr._ .

Respinge apelul inculpatului B. C., fiul lui Ș. și Calița, născut la data de 31.03.1984 în Rovinari, județul Gorj, domiciliat în Rovinari, .. G9, ., județul Gorj, CNP._, în prezent deținut în penitenciarul T. J., ca nefondat.

Desființează sentința penală în parte.

Reține aplicarea alin.1 din art. 211 Cod penal din 1969 alături de alin.2 lit.b Cod penal din 1969.

Face aplicarea art.7 din Lg.76/2008

Dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. C., în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 360 lei cheltuielile judiciare către stat, din care 260 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2016.

Președinte, Judecător,

T. M. M. E. P.

Grefier,

M. V.

Rd.jud.M.E.P.

J-fond:S.P.

G.S. 17.03.2016/9ex.

← Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 304/2016. Curtea de...		Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 292/2016. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 292/2016. Curtea de Apel CRAIOVA