Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Decizia nr. 96/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 96/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 96/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
CAMERA PRELIMINARĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 96
Ședința din camera de consiliu de la 24 februarie 2015
Completul constituit din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ - V. M.
Grefier - B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
……………………
Pe rol, soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă T. M., împotriva încheierii din 10 februarie 2015, pronunțată de T. M. în dosarul nr._ 15 privind pe inculpatul A. G..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu a răspuns intimatul-inculpat A. G. asistat de av. of. R. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, nemaifiind cereri și excepții de formulat s-a acordat cuvântul asupra contestației formulată de P. de pe lângă T. M..
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii Judecătorului de Cameră Preliminară de la T. M. și, pe fond, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv.
În susținerea contestației formulate, a arătat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 215 alin. 7 Cpp pentru că inculpatul nu a respectat cu rea credință obligațiile impuse de instanță. De asemenea, a precizat că pedeapsa pentru infracțiunea comisă de inculpat este mai mare de 5 ani și că sunt incidente și disp. art. 223 alin. 1 lit. a Cpp, întrucât inculpatul s-a sustras de la judecată. S-a arătat că același comportament l-a avut inculpatul și la instanța de control judiciar, neprezentându-se la termenul din data de 20.02.2015, fiind nevoie, astfel, de emiterea unui mandat de aducere.
Av. R. M. pentru int.-inc. A. G., a solicitat respingerea contestației, arătând că soluția instanței de fond este legală, temeinic motivată și că nu s-a dovedit reaua credință a inculpatului.
A învederat că inculpatul s-a prezentat la instanța de fond, dar nu a găsit sala unde se judeca procesul, iar înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului preventiv nu se poate aplica având în vedere că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 Cod Penal sunt de la 6 luni la 5 ani sau amenda.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public, în replică, a arătat că infracțiunea prev. de art. 193 al. 2 C.p.a fost comisă față de un membru de familie, astfel că sunt aplicabile disp. art. 199 Cp rap. la art. 193 alin. 2 Cod Penal, care prevăd majorarea maximului special cu ¼.
Intimatul-inculpat A. G. în ultimul cuvânt a arătat că nu a avut banii necesari deplasării la instanța de control judiciar, iar la organul de supraveghere nu s-a prezentat de teamă, deoarece și fratele său avea fixată aceeași oră pentru prezentare.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Asupra contestației de față constată următoarele;
Prin încheierea din 10 februarie 2015, pronunțată de T. M. în dosarul nr._ 15, în baza art. 215 alin.7 Cod Procedură Penală, s-a respins sesizarea Inspectoratului Județean de Poliție M. – Serviciul Investigații Criminale și s-a constatat că nu se impune înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. G. - fiul lui I. și E., născut la data de 27.01.1982, în Drobeta Turnu Severin, județul M., domiciliat în comuna Malovăț, ., CNP_ - prin ordonanța nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M., menținută prin încheierea din 30.01.2015, pronunțată de T. M. în dosarul nr._ 15, definitivă prin necontestare, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a arestării preventive.
Pentru a dispune astfel, Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul tribunalului a reținut că la data de 05.02.2015, s-a înregistrat sesizarea formulată de Inspectoratul Județean de Poliție M. – Serviciul Investigații Criminale privind înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. G., motivându-se că inculpatul nu s-a prezentat la sediul Postului de Poliție Malovăț, conform programului de supraveghere întocmit de organul de supraveghere desemnat, respectiv, IPJ M., Serviciul de Investigații Criminale, Biroul Supravegheri Judiciare, încălcând astfel dispozițiile art. 215 alin.1 lit.c CPP.
De asemenea, s-a mai arătat că la 02.02.2015, organele de poliție l-au căutat la domiciliu pe inculpatul A. G., însă acesta nu a fost găsit, și că astfel de verificări s-au mai efectuat și anterior, la 21.01.2015 și 23.01.2015, ca urmare a neprezentării acestuia pentru semnarea graficului despre care luase la cunoștință, sub semnătură, la 20.01.2015, fiindu-i înmânată și o copie a graficului. În sesizarea adresată instanței s-a mai arătat că, inculpatul refuză orice fel de colaborare cu organele desemnate cu supravegherea.
Fiind audiat de Judecătorul de Cameră Preliminară, inculpatul A. G. a declarat că, pentru termenul de judecată din 30.01.2015, s-a prezentat la instanță, însă a stat în sala de judecată, neștiind unde se desfășoară ședința, iar, în momentul în care a întrebat la arhivă, cauza deja se strigase. În ceea ce privește prezența sa la Postul de Poliție Malovăț, a precizat că s-a prezentat de patru ori, însă, au fost situații când, în loc să ajungă la orele 09,00, a ajuns la 09,30-10,00 și nu a mai găsit niciun lucrător de poliție. Inculpatul a recunoscut că au fost și două situații când nu s-a prezentat de loc, pentru că a fost bolnav, dar că nu are acte medicale în dovedire, iar pe lucrătorii de poliție nu i-a putut înștiința, el locuind singur.
Inculpatul A. I. a declarat în instanță că nu s-a prezentat la termenul de judecată din 30.01.2015, deoarece lucrătorii de poliție însărcinați cu executarea mandatului de aducere emis pe numele său nu l-au găsit la domiciliu, aceștia au luat legătura cu mama lui, care locuiește în altă parte, iar mama sa l-a înștiințat despre termenul de judecată abia la o săptămână după ședință.
Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul tribunalului a constatat în esență că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. M. nr. 991/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate, sub control judiciar - a inculpatului A. I., pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor, faptă prevăzută de art.32 alin.1 C.p. rap. la art. 188 alin.1 și 2 C.p. rap. la art. 199 alin.1 C.p. cu aplic. art. 75 alin.1 lit.a C.p..; și trimiterea în judecată, în stare de libertate, sub control judiciar, a inculpatului A. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, violare de domiciliu și distrugere, fapte prev. de art. 193 alin.2 C.p. rap. la art. 199 C.p., art. 224 alin.1 și 2 C.p. și art. 253 alin.1 C.p. cu aplic. art. 38-39 C.p..
În fapt, s-a reținut că între inculpatul-parte civilă A. I. și fratele său, persoana vătămată-inculpat A. G., erau scandaluri frecvente, pe fondul consumului de alcool, aceștia certându-se și lovindu-se reciproc.
Ultimul conflict s-a ivit între ei pe motiv că A. I. nu a mai avut curent electric la locuința sa, și, cu acordul lui A. G., a racordat un cablu la rețeaua de energie electrică ce alimenta locuința acestuia din urmă, iar A. I. nu a vrut să contribuie la plata facturii de energie electrică emisă pe numele fratelui său.
Astfel, în data de 27.11.2014, în jurul orei 17,00, martorul S. D. s-a deplasat la locuința inculpatului-parte civilă A. I., în ., județul M., pentru a-i cere niște benzină.
Martorul S. D. l-a găsit pe inculpatul-parte civilă A. I., în curte, în stare de ebrietate, țipând și proferând injurii.
Inculpatul-parte civilă A. I. i-a oferit martorului de băut, astfel că au intrat în locuința inculpatului, care este prevăzută doar cu o încăpere de locuit.
În timp ce martorul S. D. era la locuința inculpatului-parte civilă A. I., persoana vătămată-inculpat A. G. care, de asemenea, era în stare de ebrietate, l-a căutat la locuința sa, iar mama martorului, S. M., i-a spus că nu se află acasă.
Persoana vătămată-inculpat A. G., zis G., a mers la locuința fratelui său, inculpatul-parte civilă A. I., unde se afla S. D., a spart geamurile locuinței acestuia cu o furcă și, pătrunzând în interior, a început să-i aplice lovituri cu pumnii fratelui său A. I., în diverse zone ale corpului, strigându-i în acel timp să-i achite contravaloarea curentului electric folosit.
Cei doi frați au căzut jos și au continuat să se lovească reciproc.
În timp ce se loveau, inculpatul-parte civilă A. I., a reușit să se ridice de jos, a plecat din locuință și, după ce s-a înarmat cu un cuțit, a revenit și i-a aplicat persoanei vătămate-inculpat A. G. o lovitură cu acel cuțit, în zona gâtului.
În urma loviturii primite, persoana vătămată-inculpat A. G. a căzut, iar inculpatul-parte civilă A. I. a continuat să-i aplice lovituri cu cuțitul în zona picioarelor.
Deși martorul S. D. a intervenit și a încercat să-l oprească pe inculpatul-parte civilă A. I. să-i mai aplice lovituri cu cuțitul fratelui său, acesta nu s-a oprit și l-a amenințat pe martor că îl va lovi și pe el cu cuțitul dacă intervine.
În încercarea de a-i lua cuțitul, martorul a fost tăiat de inculpat-parte civilă A. I., la mâna dreaptă. După multe rugăminți din partea martorului S. D., inculpatul-parte civilă A. I. a încetat să-i mai aplice lovituri cu cuțitul fratelui său și l-a însoțit pe martor afară din locuință.
Inculpatul-parte civilă A. I. a rămas în zona anexelor, în apropierea porții, iar martorul S. D. a plecat la locuința sa, unde i-a povestit mamei sale ce s-a întâmplat și au sesizat SNUAU 112.
Persoana vătămată-inculpat A. G. a fost transportată la Spitalul Județean unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.
Din raportul de expertiză medico-legală nr. 873 din 23.12.2014 încheiat de SML M., a rezultat că A. G. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața, leziunile de violență fiind produse prin lovire repetată cu un corp tăietor-înțepător, iar din raportul de expertiză medico-legală nr. 884 din 29.12.2014 încheiat de SML M., a rezultat că A. I. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce nu i-au pus în primejdie viața și care i-au fost produse prin lovire cu un corp dur alungit și lovire cu sau de un corp tăietor-înțepător.
S-a mai arătat că prin încheierea nr. 32/28.11.2014, T. M. – Secția penală în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă în lipsă a inculpatului A. I. și a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, urmând ca pe durata măsurii inculpatul să respecte mai multe obligații, încheierea rămânând definitivă prin încheierea nr. 522 din 10.12.2014 a Curții de Apel C..
Prin ordonanța din data de 26.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M., s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciară luată față de inculpatul A. I., pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 27.01.2015 până la data de 27.03.2015, inclusiv.
Față de inculpatul A. G., măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată prin ordonanța nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M..
Față de faptul că inculpații A. G. și A. I. au fost trimiși în judecată sub control judiciar, în temeiul art. 207 Cpp, la termenul din 30.01.2015, Judecătorul de Cameră Preliminară de la tribunal a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurilor preventive, și, constatând că aceste măsuri sunt legale, temeinice și necesare în continuare pentru buna desfășurare a procesului penal, a menținut măsura controlului judiciar față de ambii inculpați. Încheierea a rămas definitivă prin necontestare.
La acest termen, față de disp.art.215 alin.3, 4, 6 și 7 Cpp și față de sesizarea primită din partea Inspectoratului Județean de Poliție M. – Serviciul Investigații Criminale în ceea ce-l privește pe inculpatul A. G., Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul tribunalului a apreciat că, la acest moment procesual, fără a se antama probele de la dosar, există în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. G. a săvârșit asupra fratelui său, inculpatul A. I., infracțiunile de lovire sau alte violențe, violare de domiciliu și distrugere, fapte prev. de art. 193 alin.2 C.p. rap. la art. 199 C.p., art. 224 alin.1 și 2 C.p. și art. 253 alin.1 C.p. cu aplic. art. 38-39 C.p., infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Totodată, s-a constatat că, în speță, inculpatul are și calitatea de parte vătămată, fiind victima infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art.32 alin.1 C.p. rap. la art. 188 alin.1 și 2 C.p. rap. la art. 199 alin.1 C.p. cu aplic. art. 75 alin.1 lit.a C.p., faptă săvârșită de fratele său, inculpatul A. I..
Prin ordonanța nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M., față de inculpatul A. G. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, două dintre obligațiile instituite în sarcina acestuia fiind acelea de a se prezenta la instanță ori de câte ori este chemat și de a se prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat.
În ceea ce privește prezența inculpatului A. G. la Postul de Poliție Malovăț, desemnat cu supravegherea sa, Judecătorul de Cameră Preliminară de la tribunal a constatat că, de pe graficul de prezentare înaintat în copie de către Inspectoratul Județean de Poliție M. – Serviciul Investigații Criminale (f.47 d.i), a rezultat că inculpatul nu s-a prezentat la postul de poliție la datele stabilite la 21.01.2015, 23.01.2015, 26.01.2015, 30.01.2015 și 02.02.2015, în timp ce graficul aflat asupra inculpatului, prezentat de acesta în instanță, prezintă două semnături ale agentului de poliție.
Referitor la această situație, Judecătorul de Cameră Preliminară a reținut că inculpatul a precizat că s-a prezentat de patru ori la Postul de Poliție Malovăț, însă au fost situații când, în loc să ajungă la orele 09,00, a ajuns la 09,30-10,00 și nu a mai găsit nici un lucrător de poliție. A mai arătat că, o dată, mergând la post și negăsindu-i pe lucrătorii de poliție, s-a întâlnit cu aceștia pe drumul de întoarcere spre casă, ocazie cu care i s-a semnat graficul. Inculpatul a recunoscut și faptul că au fost și două situații când nu s-a prezentat de loc, pentru că a fost bolnav, dar că nu are acte medicale în dovedire, iar pe lucrătorii de poliție nu i-a putut înștiința, el locuind singur.
Referitor la prezența inculpatului la solicitarea instanței pentru termenul din 30.01.2015, s-a constatat că, deși citat cu mandat de aducere, inculpatul A. G. a lipsit de la ședința de judecată ce a avut loc în camera de consiliu.
În declarația dată de inculpatul A. G. la acest termen, a arătat că, pentru termenul de judecată din 30.01.2015 s-a prezentat la instanță, însă a stat în sala de judecată, neștiind unde se desfășoară ședința, iar, în momentul în care a întrebat la arhivă, cauza deja se strigase.
Din aceste împrejurări, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului a reținut că inculpatul A. G. nu a conștientizat pericolul social al faptelor săvârșite și pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și nu a înțeles să se conformeze întocmai dispozițiilor organelor judiciare.
Analizând dispozițiile art. 218 alin.3 Cod Procedură Penală, s-a constatat că măsura preventivă a arestului la domiciliu nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul față de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie.
Față de acest text de lege, în speță, referitor la inculpatul A. G., s-a constatat că nu se poate dispune înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, acesta fiind trimis în judecată în legătură cu săvârșirea unor fapte penale asupra fratelui său, inculpatul A. I..
În ceea privește înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestului preventiv, față de natura infracțiunilor reținute prin actul de sesizare ca fiind săvârșite de acest inculpat, gravitatea acestora, având în vedere sancțiunile legale și limitele speciale ale acestora (închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă, maximul special majorându-se cu o pătrime, întrucât fapta a fost săvârșită asupra unui membru de familie - pentru infracțiunea prev. de art. 193 alin.2 C.p., rap. la art. 199 C.p.; închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă – pentru infracțiunea prev. de art. 224 alin.1 și 2 C.p.; și închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă – pentru infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p.), s-a apreciat că măsura arestării preventive este disproporționată, neimpunându-se luarea celei mai aspre dintre măsurile preventive, o eventuală arestare preventivă a inculpatului A. G. nefiind absolut necesară și măsura controlului judiciar dispusă față de acesta, încă din faza de urmărire penală, și menținută ca atare în procedura de cameră preliminară, este aptă și suficientă pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Prima instanță a reținut că din actele de la dosarul cauzei reiese că acest inculpat nu a respectat întocmai obligația instituită în baza art. 215 alin.1 lit.c C.p.p. (să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat ), însă pentru a se dispune înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive, trebuie îndeplinite și celelalte condiții expres prevăzute de art. 223 alin.1 sau 2 C.p.p., după caz.
În speță s-a apreciat că, cel puțin până la acest moment procesual, nu sunt date că inculpatul A. G. s-ar sustrage judecății, lipsa inculpatului de la termenul din 30.01.2015 - motivată de acesta – neputând fi apreciată ca o încălcare cu rea-credință a obligațiilor instituite în sarcina sa .
S-a avut în vedere și faptul că, potrivit art. 215 alin.7 Cpp, Judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea, iar nu obligația, de a înlocui măsura preventivă a controlului judiciar cu o altă măsură preventivă mai drastică, în cazul în care se constată încălcarea cu rea-credință a obligațiilor procesuale.
Față de toate argumentele expuse, Judecătorul de Cameră preliminară de la tribunal a constatat că nu se impune înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. G. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a arestării preventive, urmând a se respinge sesizarea Inspectoratului Județean de Poliție M. – Serviciul Investigații Criminale formulată în legătură cu acest inculpat.
Examinând contestația formulată prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Judecătorul de Cameră Preliminară constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. 7 Noul Cod Procedură Penală, în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă cu rea-credință obligațiile care îi revin, judecătorul, la cererea procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Analizând actele de la dosarul cauzei, se poate observa că deși prin ordonanța cu nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M., s-a luat față de inculpatul A. G. măsura preventivă a controlului judiciar, instituindu-se în sarcina acestuia obligația de a se prezenta la instanță ori de câte ori este chemat, dar și la organul de poliție desemnat cu supravegherea, măsură care a fost menținută de Judecătorul de Cameră Preliminară prin încheierea din 30.01.2015, inculpatul A. G. nu s-a prezentat la organul de poliție conform programului de supraveghere la datele de 21.01.2015, 23.01.2015, 26.01.2015, 30.01.2015 și 02.02.2015, la Judecătorul de Cameră Preliminară de la T. M. la termenul din data de 30.01.2015, iar la Judecătorul de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel C. la termenul din 20 februarie 2015.
Se poate constata, pe de altă parte, că deși lipsa la unele dintre termenele la care trebuia să se prezinte la organul de supraveghere a fost justificată de existența unor probleme medicale, inculpatul nu a depus înscrisuri care să dovedească starea de boală invocată.
Având în vedere această situație, Judecătorul de Cameră Preliminară apreciază că este dovedită reaua-credință manifestată de inculpat în executarea obligațiilor care-i revin și că se justifică înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv, întrucât sunt îndeplinite cerințele legii în acest sens.
Astfel, la dosarul cauzei există dovada că inculpatul, deși a fost legal citat, nu s-a prezentat la T. M. și Curtea de Apel C., nu a înștiințat despre acest lucru instanțele de judecată și nu a prezentat justificări care să ateste imposibilitatea prezentării. Pe de altă parte, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea prev de art. 193 alin. 2 din Codul Penal, care este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 6 ani și 3 luni, întrucât infracțiunea a fost săvârșită asupra unui membru de familie, astfel încât maximul special prev de art. 193 alin. 2 Cod Penal (5 ani închisoare) se majorează cu ¼, adică 6 ani și 3 luni închisoare.
Din materialitatea și pluralitatea faptelor comise, din natura relațiilor existente între cele două părți dar și din atitudinea manifestată de inculpat, ulterior luării față de acesta a măsurii controlului judiciar, rezultă că acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor comise și că prezintă pericol pentru ordinea publică.
Dată fiind atitudinea manifestată de inculpat considerăm că buna desfășurare a procesului penal nu mai poate avea loc în condițiile menținerii în sarcina acestuia a obligațiilor stabilite, câtă vreme conduita inculpatului nu poate fi controlată prin impunerea acestora.
În aceste condiții, apreciem că este necesară privarea de libertate a inculpatului astfel încât acesta să înțeleagă că dispozițiile unei instanțe sunt obligatorii și nu facultative și că manifestarea unei atitudini de clemență față de un inculpat, prin luarea unei măsuri preventive mai ușoare, nu trebuie tratată cu indiferență și nu trebuie minimalizate consecințele unei conduite necorespunzătoare dispozițiilor cuprinse într-o hotărâre judecătorească.
Se constată, totodată, că potrivit art. 218 al. 3 C.p.p, în cauză nu este posibilă înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu.
Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod Procedură Penală, contestația formulată de P. de pe lângă T. M. va fi admisă, va fi desființată încheierea atacată, iar în baza art. 215 alin. 7 Cpp rap. la art. 223 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cpp și art. 202 alin. 1 și 3 Cod Procedură Penală, se va dispune înlocuirea măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul A. G. prin ordonanța nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M. și menținută de judecătorul de cameră preliminară, cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Se va dispune emiterea mandatului de arestare preventivă, iar în baza art. 275 alin. 3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, inclusiv suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite contestația formulată de P. de pe lângă T. M. împotriva încheierii din 10 februarie 2015, pronunțată de T. M. în dosarul nr._ 15, privind pe intimatul inculpat A. G..
Desființează încheierea atacată.
În baza art. 215 alin. 7 Cpp rap. la art. 223 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cpp și art. 202 alin. 1 și 3 Cod Procedură Penală;
Dispune înlocuirea măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul A. G. prin ordonanța nr. 991/P/2014 din 19.01.2015 a Parchetului de pe lângă T. M. și menținută de judecătorul de cameră preliminară, cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, inclusiv suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu de la data de 24 februarie 2015.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
V..M irea
Grefier,
B. D.
Red. Jud. V. M.
Jud. fond: F. B.
PS/24.03. 2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1533/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
