Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1705/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1705/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 1705/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 1705
Ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. M. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - M. M. Ș.
Grefier - R. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror N. D. T., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C..
…………..
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării de la data de 10 decembrie 2015, încheiere e face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile promovate de P. DE PE L. J. S. și de partea civilă P. I. împotriva sentinței penale nr. 583 din data de 22 iunie 2015, pronunțată de J. S. – județul O. în dosarul cu nr._, privind pe intimat - inculpată B. F. V..
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 583 din data de 22 iunie 2015 pronunțată de J. S. – județul O. în dosarul cu nr._, în baza art. 386 alin. 1 C.p.p. s-a admis cererea și s-a dispus schimbarea încadrării juridice data faptelor din infracțiunea prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 258 alin. 1 C.pen. și art. 233-234 alin. 1 lit. f C.pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prev. de art.192 alin. 1 C.p.1969, art. 211 alin. 1 și 2 indice 1 lit. c C.p.1969, art. 25 C.p. 1969 rap. la art. 240 C.p.1969, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. 1969 și art. 5 C.p., iar în baza art. 192 al.1 C.p.1969, cu aplic. art. 74 lit. a C.p. 1969 și art. 76 lit. e C.p. 1969 și art. 5 C.p., a fost condamnată inculpata B. F. V., fiica lui E. și M., născută la data de 05.10.1973 în ., domiciliată în com. Buzoești ., jud. Argeș, CNP._, la pedeapsa de 4 luni închisoare; în baza art. 211 alin. 1 și 2 indice 1 lit. c C.p.1969, cu aplic. art. 74 lit.a C.p. 1969 și art. 76 lit. b C.p. 1969 și art. 5 C.p., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare; în baza art. 25 C.p. 1969 rap. la art. 240 C.p.1969, cu aplic. art. 74 lit. a C.p. 1969 și art. 76 lit. e C.p. 1969 și art. 5 C.p., aceeași inculpată a fost condamnată la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. 1969 cu aplicarea art. 5 din C.p., s-u contopit aceste pedepse, urmând ca inculpata B. F. V. sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare; în baza art. 861 C.p. 1969, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit in condițiile art. 862 C.p. 1969; în baza art. 863 alin. 1 C.p. 196, s-a dispus că inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș; b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86 ind. 4 c. pen.; în baza art.71 al.2 C.p. 1969., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II a și b C.p. 1969; în baza art. 71 al.5 C.p. 1969, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii, pe perioada termenului de încercare.
În baza art. 19 și 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. I. și a fost obligată pe inculpată la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune materiale către aceasta, precum și la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale; în baza art. 276 al. 2 C.P.P., inculpata a fost obligată la plata sumei de 500 lei cheltuieli, cu titlu de cheltuieli de judecată către partea civilă P. I., reprezentând onorariu avocat; în baza art. 274 al. 1 C.P.P., a fost obligată inculpata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare statului, iar în baza art. 274 alin. 1 teza finala C.p.p., suma de 520 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, s-a dispus a rămâne în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. S. nr. 6683/P/2013 a fost trimisă în judecată inculpata B. F. V., cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la uzurpare de calități oficiale și tâlhărie, prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 258 alin. 1 C.pen., respectiv art. 233-234 alin. 1 lit. f C.pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 5 C.pen., în actul de sesizare a instanței reținându-se că, în data de 04.10.2013, în jurul orelor 12.:00, inculpata a determinat-o pe suspecta R. L. G. să folosească fără drept calitatea de inspector la Asistența Socială Pitești, pentru a o convinge pe persoana vătămată P. I. să deschidă ușa apartamentului său, iar ulterior, inculpata a pătruns cu forța în apartamentul persoanei vătămate, a lovit-o pe aceasta, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale, sustrăgându-i telefonul mobil și un portofel în care se afla suma de 3000 lei.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat următoarea situație de fapt:
Inculpata B. F.-V. are vârsta de 41 ani și locuiește în . și este nora martorei B. E., sora părții civile P. I.. Având în vedere relațiile de afecțiune dintre cele două surori, precum și faptul că B. E., persoană în vârstă și în imposibilitate de a-și asigura singură întreținerea, partea civilă P. I. în primăvara anului 2013 a luat hotărârea să o ia pe sora sa B. E. la locuința sa din municipiul S., pentru a-i asigura cele necesare traiului și a se ocupa de îngrijirea acesteia, în condițiile în care inculpata nu-i asigura condiții decente, iar aceasta mai avea doi copii în întreținere și cu probleme majore de sănătate.
Astfel, în ziua de 05.04.2013, partea civilă P. I. a mers în . de unde a luat-o pe sora sa B. E., fără să existe vreo împotrivire din partea inculpatei B. F. V. (nora martorei), iar în vara anului 2013 ca urmare a demersurilor întreprinse de partea civilă, aceasta a obținut în luna august 2013 pentru sora sa o pensie pentru persoane cu handicap, fapt ce a fost aflat și de către inculpată, care a încercat să o contacteze pe partea civilă pentru ca B. E. (soacra sa) să se întoarcă acasă, însă nu s-a ajuns la nicio înțelegere.
Pentru aceste motive, după discuții prealabile cu suspecta R. L. G., în data de 04.10.2013, cele două (inculpata, suspecta) și fiul inculpatei, respectiv B. I. V., s-au deplasat cu un autoturism în municipiul S., pentru a o lua pe B. E., iar în jurul orelor 12:00, inculpata, după ce anterior a determinat-o pe suspecta R. L. G. să folosească fără drept calitatea de inspector la Asistența Socială Pitești pentru a o convinge pe partea civilă P. I. să deschidă ușa apartamentului său, fapt ce s-a și realizat când suspecta, însoțită de martorul B. I. V. s-au prezentat la apartamentul părții civile, dar aceasta i-a solicitat o legitimație suspectei, care nu a putut să prezinte un asemenea act, fapt ce a făcut-o pe aceasta din urmă să fugă de la ușa locuinței părții civile care a precizat că anunță organele de poliție, iar partea civilă a permis accesul în locuință doar martorului B. I. V. (nepot), a pătruns în apartamentul părții civile fără consimțământul acesteia, a lovit-o pe aceasta din urmă, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale și i-a sustras telefonul mobil și un portofel în care se afla suma de 3.000 lei; ulterior, fiul său, B. I. V., a luat pe martora B. E. (bunică) și, însoțit de suspecta R. L., au condus-o la mașina cu care au venit și au plecat în ..
Instanța de fond a constatat astfel că faptele inculpatei B. F.-V., săvârșite în condițiile anterior descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: instigare la uzurparea de calități oficiale, violare de domiciliu și tâlhărie, prevăzute de art. 192 alin. 1 C.p.1969, art. 211 alin. 1 și 2 indice 1 lit. c C.p.1969, și de art. 25 C.p. 1969 rap. la art. 240 C.p.1969, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. 1969 și art. 5 C.p.
În raport de încadrarea juridică mai sus reținută, în baza art. 386 alin. 1 C.p.p., prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice data faptelor din infracțiunea prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 258 alin. 1 C.pen. și art. 233-234 alin. 1 lit. f C.pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 5 C.pen., în infracțiunea prev. de art.192 alin. 1 C.p.1969, art. 211 alin. 1 și 2 indice 1 lit. c C.p.1969, art. 25 C.p. 1969 rap. la art. 240 C.p.1969, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. 1969 și art. 5 C.p., motivând în acest sens că legea penală mai favorabilă este legea veche, în condițiile în care la individualizarea pedepselor, în raport de circumstanțele cauzei putându-se reține circumstanțe atenuante din cele prevăzute în art. 74 Codul penal din 1969, iar modalitatea de individualizare, în raport de legea veche, este mai favorabilă în raport de dispozițiile actualului cod penal.
Din certificatul medico-legal nr. 1063/C din 07.10.2013 a reieșit că persoana vătămată P. I. a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 04.10.2013, prin lovire cu corp dur, pentru vindecarea cărora a necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Întrucât inculpata a săvârșit în prezenta cauză trei infracțiuni, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța de fond a făcut aplicarea art. 33, 34 C.p. din 1969 privind concursul de infracțiuni, iar la individualizarea pedepselor aplicate a avut în vedere: dispozițiile art. 52 și art. 72 C.p., dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, precum și circumstanțele personale ale inculpatei - care nu este cunoscută cu antecedente penale -, dar și de atitudinea acesteia în fața organelor judiciare; totodată, s-a reținut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. a din Codul penal din 1969, constând în conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea infracțiunii, în sensul că nu este cunoscută cu antecedente penale, s-a prezentat constant în atât fața organelor judiciare atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, constatându-se astfel incidența art. 76 C.p. 1969 privind efectele circumstanțelor atenuante.
Instanța de fond a apreciat că scopul preventiv-educativ și sancționator al pedepsei și al legii penale poate fi atins în cauză prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, în raport de împrejurările și gravitatea faptelor comise, precum și de atitudinea acesteia., iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, s-au constatat sunt îndeplinite condițiile art. 86 ind. 1 C.p. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, întrucât inculpata nu a mai fost condamnată anterior, a avut o atitudine procesuală relativ sinceră, s-a prezentat în mod constant în fața organelor judiciare, are doi copii în întreținere cu probleme majore de sănătate, astfel încât s-a considerat că scopul pedepsei și al legii penale se poate realiza și fără privarea de libertate, această modalitate de executare fiind de natură a constitui un avertisment suficient și îndestulător pentru ca inculpata să nu mai persevereze în săvârșirea de noi infracțiuni, ținându-se seama totodată și de gravitatea infracțiunilor săvârșite.
Pe perioada termenului de încercare, prima instanță a dispus ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863 alin. 1 lit. a - d Cod pena1, iar în baza art. 71 alin. 2 C.p., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza finală si b C.p. cu referire la art. 8 CEDO, cauza S. si P. împotriva României și cauza Hirst contra Marii Britanii, pe durata executării pedepsei principale; de asemenea, în baza art. 71 alin. 5 c.p., s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat în esență că, potrivit probelor administrate în cauză, sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale întrucât inculpata se face vinovată de săvârșirea unor fapte ilicite cauzatoare de prejudicii materiale și morale, existând o strânsă legătură de cauzalitate între aceste fapte și prejudiciul încercat de persoana vătămată, prejudiciu ce trebuie acoperit prin obligarea inculpatei la o sumă de bani corespunzătoare faptelor comise și gravității acestora, fapt pentru care, în baza art. 19 și 397 C.p.p., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, cu consecința obligării inculpatei la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune materiale către aceasta, precum și la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, din actele depuse de partea civilă rezultând că, la data de 04.10.2013, în portofelul ei - sustras de către inculpată - se afla suma de 3.000 lei, iar plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferințele cauzate va fi suficientă acoperirea prejudiciului de natură morală cauzat acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel – în termenul prevăzut de lege – atât P. DE PE L. J. S., cât și partea civilă P. I., astfel:
Ministerului Public a solicitat desființarea sentinței penale atacate ca fiind netemeinică, sub aspectul individualizării pedepsei, atât cu privire la cuantumul acesteia cât și la modalitatea de executare.
Astfel, în mod netemeinic instanța a aplicat o pedeapsă prea blândă în raport de starea de fapt reținută în cauză, gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei - violare de domiciliu, tâlhărie calificată, instigare la uzurpare de calități oficiale -, cât și împrejurarea că inculpata a săvârșit faptele folosindu-se de fiul său minor, pentru a o determina pe victimă să deschidă ușa.
Partea civilă P. I. a solicitat desființarea sentinței penale atacată sub aspectul laturii penale și civile, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul laturii penale întrucât a aplicat o pedeapsă prea blândă, atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și modalitatea de executare, pedeapsa nefiind de natură să a-și atinge scopul preventiv și educativ.
Față de gravitatea faptelor, de atitudinea nesinceră a inculpatei și încercarea acesteia de a zădărnici aflarea adevărului, partea civilă a susținut că se impune majorarea pedepsei aplicată inculpatei și înlăturarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 C.p.
În ceea ce privește latura civilă, a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune materiale și majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 20.000 lei, așa cum a fost solicitată.
Totodată, a solicitat obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă.
Critica formulată de Ministerul Public în apelul declarat, este neîntemeiată, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare aplicate intimatei – inculpate B. F. V..
Curtea apreciază că instanța de fond a respectat criteriile generale de individualizare a pedepselor, sub ambele aspecte, prev de art. 74 și următoarele Cod Penal, evaluând în mod corespunzător materialul probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și de cercetare judecătorească.
De altfel, și în motivele scrise, Ministerul Public evidențiază circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, constând în aceea că motivul care a determinat-o pe intimată să pătrundă fără drept în domiciliul părții vătămate a fost un conflict de familie generat în esență de faptul că, o perioadă de timp, soacra inculpatei s-a aflat în domiciliul părții vătămate.
Bunurile însușite de inculpată, care susține că a vrut să o ia pe soacra sa din incidenta respectivă, au fost restituite persoanei vătămate în prezența organelor de urmărire penală.
Prima instanță a apreciat în consens circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, mobilul acestora și pericolul social concret al faptelor săvârșite, orientându-se la o pedeapsă stabilită într-un cuantum corespunzător, dar și la modalitatea de executare a acesteia, respectiv suspendare sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 6 ani.
În ceea ce privește apelul declarat de partea vătămată, care a solicitat în fața instanței de fond obligarea intimatei la plata despăgubirilor pentru daune morale în cuantum de 20.000 lei, Curtea apreciază că acesta este întemeiat, dar nu pentru suma invocată în apel.
Cuantumul daunelor morale nu este stabilit de legea civilă, care nu prevede criterii de determinare a acestora, el stabilindu-se prin apreciere, pe baza unor criterii subiective referitoare la consecințele negative suferite de persoana în cauză în plan psihic și fizic, de importanța valorilor lezate și măsura lezării lor.
Constatând că apelanta a suferit leziuni care au necesitat un număr de 3 – 4 zile îngrijiri medicale și având în vedere circumstanțele reale în care au fost săvârșite infracțiunile de către intimata – inculpată, se apreciază că se impune majorarea cuantumului despăgubirilor pentru daune morale la suma de 2.000 lei.
Curtea urmează să aprecieze temeinicia apelului declarat de partea civilă, să desființeze sentința pronunțată de instanța de fond, în parte, sub aspectul laturii civile, pentru considerentele expuse anterior.
De asemenea, inculpata urmează să fie obligată la plata cheltuielilor judiciare în apel, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport efectuate de apelanta – parte civilă, în cuantum de 537 lei.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. DE PE L. J. S. și de partea civilă P. I. împotriva sentinței penale nr. 583 din data de 22 iunie 2015, pronunțată de J. S. – județul O. în dosarul cu nr._, privind pe intimat - inculpată B. F. V..
Desființează sentința, sub aspectul laturii civile.
Majorează cuantumul daunelor morale la 2.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă inculpata B. F. V. către partea civilă P. I. la 537 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu apărător și cheltuieli transport pe distanța S. - C., dus - întors.
Onorariul apărător oficiu în cuantum de 260 lei, se va vira din contul Ministerului Justiției, în contul Baroului D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2015.
Președinte, Judecător,
C. M. M. M. Ș.
Grefier,
R. F.
Red. jud.: C. M.
Jud. fond: P. D.
tehnored.: 2 + 1 ex./A.T. - 27 ianuarie 2016
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 158/2015. Curtea de... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1706/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
